alimentatia complementara 13 12 13

DiversificareaSkiathos 2010
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
“Copiii au dreptul, recunoscut prin lege internaional, la o nutriie bun. Lumea are obligaia de a proteja acest drept, bazându-se pe marea experien acumulat i pe cunotinele tiinifice dobândite. Acest lucru este nu doar posibil ci i obligatoriu”
The State of the World’s Children, 1998
Definiii
Când?
Introducere
Introducerea progresiv a alimentelor complementare în perioada de sugar este necesar din motive nutriionale i de dezvoltare, cât i pentru faptul c permite tranziia de la alimentaia lactat la alimentaia familiei
Alimentaia complementar este asociat cu modificri majore în aportul de macronutriente i micronutriente
Laptele de femeie nu mai are capacitatea de a acoperi nevoile de macro i micronutriente, capacitate care devine limitat cu creterea în vârst a sugarului
Definiii
Când?
Introducere
Sugarii îi dezvolt treptat capacitatea de a mesteca i încep s manifeste interes pentru alte alimente decât laptele
Exist puine lucrri tiinifice bazate pe dovezi privind alimentaia complementar, fapt care se reflect în recomandri foarte variate între ri
În contrast cu literatura bogat privitoare la alimentaia la sân sau cu formule pentru sugari, o atenie relativ mai mic s-a acordat perioadei de alimentaie complementar, naturii alimentelor date, sau dac aceast perioad de modificri semnificative dietetice influeneaz mai târziu sntatea i dezvoltarea
Definiii
Când?
Definitii
Termenul de alimentaie complementar trebuie s cuprind toate alimentele solide i lichide altele decât laptele de femeie sau formule pentru sugari i formule de continuare
Alimentaia complementar (diversificat) reprezint introducerea progresiv a altor alimente decât laptele, solide i semisolide în alimentaia sugarului eutrofic cu vârsta mai mare de 4 luni, cu scopul de a acoperi nevoile calorice pentru creterea i dezvoltarea fizic i neuropsihic, concomitent cu maturarea enzimelor digestive i creterea nevoilor nutriionale ale sugarului
Definiii
Când?
Definiii
ESPGHAN, 2008
perioada de diversificare = perioada în care alte alimente sau lichide sunt oferite sugarului alturi de laptele de mam/formul
OMS
Definiii
Când?
Definitii
Alimentele complementare au fost definite de OMS ca orice aliment sau lichid altul decât laptele de femeie. Dup aceast definiie, înseamn c formulele pentru sugari i formulele de continuare (substitute de lapte uman – HMS human milk substitute) sunt privite ca alimente complementare care pot fi confundate, întrucât muli sugari primesc HMS din primele sptmâni de via.
Definiii
Când?
Definitii
Alimentaia complementar (diversificarea) este un proces progresiv care dureaz câteva luni i are ca scop suplimentarea alimentaiei (caloric i calitativ) într-un moment în care alimentaia lactat exclusiv nu mai acoper nevoile energetice i plastice ale sugarului din al doilea semestru de via
Alimentaia complementar (diversificarea) schimb pattern-ul alimentar de la suciune la masticaie, pregtind copilul pentru ablactare
Definiii
Când?
Definitii
Alimentaia complementar (diversificarea) prilejuiete introducerea fibrelor în hran i trecerea de la alimentaia cu tetin la cea cu linguria, moment crucial al tehnicii nutriiei sugarului.
Ablactarea se realizeaz în trepte
În cursul procesului de diversificare majoritatea caloriilor va fi asigurat tot de ctre lapte (60%), urmând ca restul caloriilor s rezulte din alimente semisolide
Definiii
Când?
Definiii
OMS:
orice aliment sau lichid care conine nutrieni oferit sugarului în perioada alimentaiei complementare (diversificare) este definit drept aliment complementar – deci i formulele
definiia dorete s încurajeze alimentaia la sân dar creeaz confuzii deoarece muli sugari primesc formule de la câteva sptmâni (fr a se afla în perioada de diversificare)
Definiii
Când?
Când?
recomandrile OMS (2001) se bazeaz, în prezent, pe durata optim recomandat pentru alimentaie exclusiv la sân (6 luni)
exist o mare variabilitate atât între ri cât i în interiorul acestora privind momentul optim al diversificrii
ESPGHAN (2008):
*
Recomandarea ESPGHAN se bazeaz pe dovezile existente i ine cont de:
nevoile nutriionale
Definiii
Când?
Cand?
OMS recomand c sugarii trebuie alimentai exclusiv la sân 6 luni înainte de introducerea alimentelor complementare.
Aceast recomandare se bazeaz pe datele revizirilor sistematice ale duratei optime a alimentaiei exclusive la sân, comparând evoluia mamelor i a sugarilor pentru 6 luni vs. 3-4 luni în 20 de studii eligibile. Dei multe ri au adoptat noua recomandare OMS, alte ri recomand înc alimentaia exclusiv la san intre 4-6 luni.
Definiii
Când?
Cand?
Un comentariu recent al comitetului de nutritie ESPGHAN a discutat toate aspectele privind timpul de introducere al alimentatiei complementare (diversificare) i coninutul dietei în cursul alimentaiei complementare i a conchis c alimentaia complementar nu trebuie introdus înainte de 17 sptmâni dar c toi sugarii trebuie s înceap alimentaia complementar pân la 26 sptmâni
Definiii
Când?
Cand?
S-a propus c momentul diversificrii se alege în funcie de laptele primit anterior de sugar i este:
- la 6 luni pentru sugarii alimentai la sân sau cu formule de lapte pentru sugari
la 4 – 4 ½ luni (excepie) pentru sugarii alimentai cu lapte praf standard sau cu lapte de vac (laptele de vac nu este recomandat de Asociaia American de Pediatrie pân la vârsta de 1 an).
Sau o alt variant:
La 6 luni pentru sugarii alimentai la sân
La 5 luni pentru sugarii alimentai cu formule
La 4 ½ luni pentru sugarii alimentai cu lapte praf standard sau cu lapte de vac.
Definiii
Când?
Cand?
Aspecte din practica curent în Europa
În multe ri din Europa exist o mare variabilitate privind vârsta de introducere a alimentelor complementare, în unele ri existând o mare distanare fa de recomandrile curente ale OMS
Unele mame introduc precoce alimentaia complementar:
34% dintre mamele din Italia introduc alimentaia complementar înainte de 4 luni
16 % dintre mamele din Germania – de la 3 luni
15% dintre mamele din Marea Britanie au introdus alimentaia complementar înainte de 4 luni
Definiii
Când?
Unele mame din unele ri introduc tardiv alimentaia complementar: 20% dintre mamele din Germania sunt convinse c alimentaia exclusiv la sân trebhie sa continue peste 6 luni.
Probabil c factorii economici i culturali ca i rspunsul mamei i sugarului sunt responsabile de aceste variaii în practica curent între ri i în interiorul lor.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
administrarea alimentelor complementare stimuleaz ea însi maturarea gastrointestinal
*
Maturarea fiziologic a funciei gastrointestinale i renale este necesar pentru ca sugarul s metabolizeze alte alimente decât laptele.
Pentru a progresa eficient i în condiii de siguran la o diet mixt este necesar atingerea i a unui grad de dezvoltare neuromotorie.
Expunerea la solide i tranziia de la o diet hiperlipidic i bogat în carbohidrai se asociaz cu rspunsuri hormonale (insulin, hormoni suprarenalieni) care determin adaptarea funciilor digestive la tipul de aliment administrat prin creterea ratei de maturare a unor funcii i/sau activiti enzimatice.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
dup vârsta de 4-6 luni, modul de alimentaie al sugarului trebuie corelat cu etapa de dezvoltare neuromotorie a sugarului
st la mas dup vârsta de 6 luni
soarbe din lingur dup 6 luni
mestec i înghite bucele mici dup 8 luni
*
Dup vârsta de 9 luni sugarii încep s deprind abiliti de autoalimentare, beau din cecu inând-o cu ambele mâini, mnânc cu lingura sau degetele dac mâncarea este mrunit.
Aceasta este o perioad critic pentru introducerea alimentelor mrunite, dac nu se profit de aceast etap pot apare dificulti ulterioare de alimentaie (sugarul/copilul continu s ingere doar alimente mixate, nu dorete s mnânce singur).
Este foarte important corelarea tipului i modului de alimentaie cu nevoile nutriionale i etapa de dezvoltare.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
Privitor la dezvoltarea neuropsihic a sugarilor, sunt câteva etape:
În jur de 6 luni – muli sugari pot sta în ezut cu suport i sorbi o linguri cu buza lor superioar
La 8 luni sugarii dezvolt suficient flexibilitate a limbii pentru a permite s mestece i s înghit mai multe buci de alimente solide în porii mai mari
Între 9-12 luni muli sugari au îndemânare manual pentru a se alimenta singuri, s bea dintr-o can standard folosind ambele mâini i s mnânce alimente preparate pentru restul familiei cu minore adaptri (tiate în porii mici, s mnânce cu lingura sau cu mâna.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
Atenie: exist o fereastr critic pentru introducerea bucilor de alimente solide, iar dac acestea nu sunt introduse în jurul vârstei de 10 luni, poate crete riscul de dificulti alimentare ulterior
Este important, atât din motive nutriionale cât i de dezvoltare de a da alimente adecvate vârstei, de consisten corespunztoare i prin metode corecte
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
nevoile nutriionale în primele 6 luni sunt estimate dup alimentaia exclusiv la sân
estimarea nevoilor nutriionale dup vârsta de 6 luni se bazeaz pe faptul c alimentaia la sân nu mai este suficient:
aport caloric insuficient
nevoi proteice crescute
deficit de vitamina A i D
*
Dup vârsta de 9 luni sugarii încep s deprind abiliti de autoalimentare, beau din cecu inând-o cu ambele mâini, mnânc cu lingura sau degetele dac mâncarea este mrunit.
Aceasta este o perioad critic pentru introducerea alimentelor mrunite, dac nu se profit de aceast etap pot apare dificulti ulterioare de alimentaie (sugarul/copilul continu s ingere doar alimente mixate, nu dorete s mnânce singur).
Este foarte important corelarea tipului i modului de alimentaie cu nevoile nutriionale i etapa de dezvoltare.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
de la 3 luni, creterea sugarilor alimentai cu lapte de mam difer de cea a sugarilor alimentai cu formul:
cei alptai cresc mai lent
cei alimentai cu formul continu s creasc în aproximativ acelai ritm ca i pân la 3 luni
*
Concentraia unor nutrieni este mai mare în formul decât în laptele de mam (proteine, zinc, fier).
În plus, sugarii alimentai cu formul tind s ingere o cantitate mai mare de lapte.
Teoretic, sugarii alimentai la sân ar trebui s primeasc, în momentul diversificrii, alimente cu coninut mai mare de micronutrieni sau s se iniieze mai repede alimentaia complementar. ESPGHAN consider c reguli diferite de diversificare pentru cele 2 categorii de sugari nu ar face altceva decât s creeze confuzie.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
*
Laptele
se recomand continuarea alimentaie la sân, în paralel cu introducerea alimentelor complementare
în cazul sugarilor alimentai cu formul:
formul de început înainte de 6 luni
formul de continuare dup vârsta de 6 luni
*
Laptele
standard
pe baz de proteine din soia
*
Laptele
proteine max 3,5 g/100kcal (3)
lipide min 4 g/100kcal (4,4)
se pot aduga zaharoza, fructoza, mierea – separat sau împreun = max 20% din carbohidrai (nepermise în formulele de început)
fier 0,6 – 2 mg/100kcal (0,3-1,3)
vitamina D 1-3 microg/100kcal (1-2,5)
*
Cifrele din paranteze reprezint coninutul recomandat al formulelor de început conform Directivei UE/2006 i Ordinului MS nr. 833/2007.
Definiii
Când?
Laptele
majoritatea rilor, Academia American de Pediatrie i ESPGHAN recomand amânarea introducerii laptelui de vac pân dup vârsta de 1 an
*
Cifrele din paranteze reprezint coninutul recomandat al formulelor de început conform Directivei UE/2006 i Ordinului MS nr. 833/2007.
Definiii
Când?
Laptele
surs srac de fier
coninut prea mare de:
*
Laptele
efecte pe termen scurt i lung ale introducerii laptelui de vac înainte de vârsta de 1 an:
anemie feripriv
*
Efectele diversificrii alimentaiei
Efecte asupra creterii:
nu exist diferene semnificative ale creterii în funcie de momentul iniierii diversificrii (4 sau 6 luni)
*
Vârsta la momentul introducerii alimentelor solide este un mai bun predictor al apariiei obezitii decât greutatea la natere sau sporul ponderal mare din primele luni de via.
Definiii
Când?
coninutul redus de grsimi (dieta hypocritical) nu asigur necesarul de cretere al copilului – minimul recomandat este de 25% grsimi din aportul caloric
*
În cazul dietelor hipolipidice, cu aport energetic redus, pentru acoperirea nevoilor nutriionale, sugarul trebuie s consume în exces alte macronutriente i un volum mai mare de alimente.
Un aport mai mare de grsimi poate fi necesar la copilul cu apetit sczut i la cel cu infecii recurente frecvente.
Risc crescut au mai ales alimentele semisolide cu coninut energetic de cca 1 kcal/ml, comercializate în sticlue. Administrarea acestora crete riscul de supraalimentaie.
Definiii
Când?
exist date care sugereaz c un aport proteic peste 4 g/kgc/zi (16% din aportul energetic) în perioada 8-24 luni de via se asociaz cu obezitate ulterior
*
adaosul de LCPUFA amelioreaz semnificativ acuitatea vizual
carnea este bogat în fier, zinc i acid arahidonic (LCPUFA major din seria 6)
*
Definiii
Când?
*
laptele de mam are coninut redus de fier:
deficitul de fier devine evident în jurul vârstei de 6 luni
anemie feripriv este mai rar decât deficitul de fier
*
alimentaie exclusiv la sân (absorbie mai bun)
respectarea normativelor UE i MS privind coninutul de fier al formulelor
amânarea introducerii laptelui de vac în alimentaie dup vârsta de 1 an
*
Prevenirea alergiilor:
alimente cu potenial alergogen mare: ou, pete, nuci, fructe de mare, soia, etc.
introducerea precoce (sub 4 luni) a alimentelor a mai mult de 4 alimente se asociaz cu risc crescut de dermatit atopic (pe termen scurt i lung)
amânarea introducerii alimentelor cu potenial alergogen nu influeneaz semnificativ riscul de alergie (poate chiar crete riscul de sensibilizare)
*
Prevenirea alergiilor:
expunerea tardiv la cereale (dup 6 luni) crete riscul de alergie la cereale
ESPGHAN:
cea mai eficient msur de prevenire a alergiilor este alimentaia exclusiv la sân 4-6 luni
introducerea alimentelor complementare dup vârsta de 6 luni
*
Evitarea sau introducerea tardiv a alimentelor potenial alergogene (pete, ou) indiferent dac este vorba de sugar cu risc sau fr risc, nu influeneaz riscul de apariie a alergiilor.
Petele este o surs important de LCPUFA n-3, cu rol important pentru dezvoltarea creierului i imunitate.
Definiii
Când?
Prevenirea bolilor cardiovasculare:
dovezi tot mai multe asupra efectului negativ cardiovascular al creterii rapide în greutate în perioada de sugar
*
Perioada de nou nscut i sugar este o perioad de mare sensibilitate la sare (comparativ cu alte perioade din via). Preferina înnscut pentru gustul srat se pare c reflect nevoia de sare în condiiile unui aport fiziologic sczut de sare în aceast perioad. Aportul redus de sare determin valori semnificativ mai mici ale tensiunii arteriale decât un aport uzual.
Definiii
Când?
Prevenirea bolilor cardiovasculare:
adaosul de LCPUFA în diet (pete, formul) a dus la scderea tensiunii arteriale
aportul de lapte de vac duce la creterea tensiunii arteriale
rolul aportului proteic în geneza afeciunilor cardiovasculare este înc neclar
ESPGHAN:
*
Efectele diversificarii alimentatiei
Sarea nu trebuie adugat în alimente în cursul perioadei de alimentaie complementar.
Alimentele pentru sugari nu se vor sra, pentru a nu suprasolicita funcia renal (sare, Delikat, Vegeta).
Aportul crescut de sare la sugar poate fi asociat cu tensiune arterial crescut ulterior.
Sugarul poate cpta deprinderea pentru gustul srat care poate afecta preferinele alimentare ulterioare i aportul.
Definiii
Când?
riscul de celiachie scade:
prin introducerea unor mici cantiti de gluten atunci când sugarul este înc alimentat la sân
prin creterea duratei alimentaiei la sân
riscul de celiachie crete prin introducerea glutenului în alimentaie:
prea rapid ( sub 4 luni)
prea târziu (peste 7 luni)
în cantiti prea mari
genetici
imunologici
de mediu.
E neclar dac alimentaia la sân întârzie simptomele apariiei bolii sau ofer o protecie permanent contra acesteia.
Definiii
Când?
Prevenirea diabetului zaharat:
*
Prevenirea diabetului zaharat:
*
expunerea prenatal i postnatal precoce la arome, crete plcerea copilului care apreciaz aceea arom i la alimentele solide de diversificare
*
Experienele precoce legate de arome, furnizeaz baza cultural i etnic a diferitelor buctarii.
Aceste experiene din copilarie pot fi regsite la copil i adolescent.
Definiii
Când?
copiii:
refuz frecvent alimentele noi
*
Predispoziia genetic spre dulce poate fi modulat de prini.
Definiii
Când?
nu sunt permise:
forarea copilului s mnânce – scade apetitul copilului pentru acel aliment
restricionarea unui aliment – crete dorina copilului de a-l consuma
ESPGHAN
*
Expunerea repetat la alimentele nedorite de copil învinge rezistena copilului, existând riscul inhibrii centrului de saietate.
Lipsa suplimentrii cu zahr sau sare permite nu doar evitarea efectelor adverse ale acestora ci i modularea preferinelor ulterioare de gust.
Definiii
Când?
Se va evita compromisul pentru modificarea gustului, prin adaos de zahr (zahr în piure de legume sau adaos de zahr sau de banane în supe).
Zahrul nu va depi concentraia de 5%; nu se vor oferi sugarului dulciuri concentrate i nici produse care conin conservani.
Definiii
Când?
Zahrul este asociat cu dezvoltarea cariilor dentare, folosirea sa trebuie restricionat i deprinse practici de bun igien dentar.
Ingestia de zahr este factorul de risc dietetic major pentru formarea cariilor dentare. Sucroza este cel mai cariogenic zahr deoarece poate forma glucani, care permit adeziunea bacterian la dini i limiteaz difuziunea acidului i tamponului în placa dentar.
Educaia nutriional i consilierea cu scopul reducerii cariilor la copii este direcionat ctre consilierea prinilor privind importana reducerii expunerii cu frecven crescut la zaharuri, fie ele aparente sau ascunse.
Definiii
Când?
reducerea contactului cu zaharurile ascunse i aparente
evit consumul frecvent de sucuri ce conin zahr
evit adormirea copilului cu biberonul
limitarea alimentelor cariogene în timpul meselor
igiena dentar
*
Expunerea repetat la alimentele nedorite de copil învinge rezistena copilului, existând riscul inhibrii centrului de saietate.
Lipsa suplimentrii cu zahr sau sare permite nu doar evitarea efectelor adverse ale acestora ci i modularea preferinelor ulterioare de gust.
Definiii
Când?
Sucurile de fructe:
sunt sigure la sugar doar cele pasteurizate
nu au nici un beneficiu nutriional sub vârsta de 6 luni
dup vârsta de 6 luni nu au nici un beneficiu nutriional prin comparaie cu fructul (pulpa)
sucul 100% de fruct sau reconstituit poate fi parte dintr-o diet bine echilibrat
*
Sucul nepasteurizat poate conine germeni patogeni.
Sugarii vor fi încurajai s mnânce fruct întreg de îndat ce pot face acest lucru.
Definiii
Când?
Sucurile de fructe:
consumul excesiv de suc se asociaz cu diaree, flatulen, distensie abdominal, carii
aportul excesiv de suc crete riscul de obezitate
*
Sucurile nu se administreaz cu sticla sau cana cu dou mânere pentru a nu putea fi consumate pe tot timpul zilei i nu se dau înainte de culcare.
Definiii
Când?
Mierea de albine: nu este permis înainte de 1 an (risc de infecie cu Clostridium botulinum)
Mierea de albine nu va fi introdus înaintea vârstei de 12 luni decât dac sporii rezisteni au fost inactivai prin presiune înalt adecvat i tratament cu temperatur înalt (metode industriale).
Diferite alimente pot conine spori de Clostridium botulinum; consumul de miere a fost deseori asociat cu botulismul sugarului
Definiii
Când?
calorice
proteice
cretere lent
dezvoltare psihomotorie încetinit
*
Riscul de afectare cognitiv crete cu creterea duratei dietei fr alimente de origine animal. Sunt recomandate, la aceti sugari, mcar suplimente minime sptmânale de lapte sau pete.
Definiii
Când?
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
alimentul nou se va introduce când sugarul este perfect sntos
administrarea alimentului de diversificare se va face cu linguria
introducerea de alimente noi se va face progresiv, înlocuind o mas de sân
Definiii
Când?
se evit introducerea a dou alimente în aceeai zi
nu se introduc simultan dou sau mai multe alimente noi, ci la interval de 10-15 zile
se va administra un singur aliment nou, la un singur mas, în cantitate mic (20-30 grame), care se va mri treptat în zilele urmtoare, la aceeai mas, reducând proporional laptele, astfel încât în 7-8 zile s se înlocuiasc complet masa de lapte cu noul aliment
- alimentul nou complementar se va administra înaintea laptelui pe care îl înlocuiete (la începutul mesei, când copilul este flmând)
- la cele mai mici semne de intoleran (vrsturi sau diaree) se sisteaz administrarea alimentului nou introdus pe un timp de 1-2 sptmâni, pân la refacerea toleranei digestive, dup care se va încerca reintroducerea lui cu mai mult pruden (în cantiti mai mici)
- alegerea primului aliment nou se face în funcie de starea de nutriie a sugarului: pentru sugarul eutrofic (cu masa suficient vârstei) - sup de legume, iar pentru cei cu nutriie sczut - terci de finos fr gluten .
- alimentul nou introdus va fi propus, i nu impus (evit anorexia psihogen)
- copilul nu trebuie forat s primeasc întreaga raie oferit
- nu se va insista pentru introducerea unui aliment nou i se va evita compromisul pentru modificarea gustului (zahr în piureul de legume, sau adaos de zahr sau banan în supe)
- alimentele pentru sugari nu se vor sra, pentru a nu suprasolicita funcia renal (sare, Delikat, Vegeta)
- zahrul nu va depi concentraia de 5 la sut i în nici un caz nu se vor aduga în alimentaia copilului condimente. De asemenea, nu se vor oferi sugarului dulciuri concentrate i nici produse care conin conservani
- toate prânzurile de diversificare trebuie s aib o valoare caloric mai mare decât masele de lapte care se scot din alimentaie
- alimentele noi vor fi pasate pân la apariia dinilor, apoi vor fi triturate
- diversificarea urmrete scoaterea treptat a meselor de lapte i obinuirea sugarului cu alimente asemntoare alimentaiei adultului
- mesele de diversificare vor fi suplimentate cu laptele primit anterior în cazul în care nu ia toat raia: completarea meselor solide cu lapte matern dac sugarul este alptat, sau cu formul de lapte în cazul alimentaiei artificiale
- hidratarea copilului între mese se face cu lichide neîndulcite (ceai, ap fiart i rcit)
Definiii
Când?
Recomandri recente
La populaiile cu risc de boal celiac glutenul trebuie introdus treptat în timp ce sugarul este înc alimentat la sân.
Alimentaia la sân în cursul introducerii glutenului , ca i creterea duratei alimentaiei la sân sunt asociate cu o scdere a riscului de apariie a bolii celiace.
Studii observaionale sugereaz c introducerea de cantiti mici de gluten în timp ce sugarul este înc alimentat la sân poate reduce riscul de boal celiac (metaanaliz).
Definiii
Când?
Recomandri recente
Comitetul de nutriie al ESPGHAN pe baza datelor recente consider c este prudent de a evita atât introducerea glutenului precoce sub 4 luni, cât i introducerea tardiv peste 7 luni i recomand s se introduc progresiv cantiti mici de gluten, în timp ce sugarul este alimentat la sân.
Recent, Norris i colab. a raportat c atât introducerea cerealelor cu gluten sub 3 luni cât i introducerea acestora tardiv peste 7 luni a fost asociat cu o cretere a riscului de boal celiac. Alte studii, mai ales suedeze, au artat c riscul a fost mai mare când glutenul a fost introdus în cantiti mai mari
Definiii
Când?
Recomandri clasice
Înaintea vârstei de 6 luni se evit folosirea finurilor cu gluten (grâu, orz, secar) în favoarea celor fr gluten (orez, porumb).
Finoasele cu gluten (grâu, orz, secar) se introduc dup ce copilul s-a obinuit cu cele fr gluten i dup vârsta de 6 luni.
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
ÎN ALIMENTAIA COMPLEMENTAR
Medicul va evalua starea de nutriie a sugarului în funcie de care va stabili primul aliment de diversificare
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
A. Alimentaia sugarului cu stare de nutriie bun, eutrofic
Primul aliment de alimentaie complementar va fi piureul de legume sau supa de legume (de zarzavat).
Medicul va preciza modul de preparare:
supa de legume: iniial se va introduce morcov pasat, diluat în pri egale cu ap fierbinte, iar ulterior se vor pasa i alte zarzavaturi (cartofi, pstârnac, dovlecei, ardei gras, spanac, salat verde, ptrunjel)
piureul de legume va fi de consistena unei smântâni groase i se obine prin pasarea legumelor în apa în care au fiert (de preferat la aburi sau în oala sub presiune)
ulterior, supa va fi îmbogit cu ulei de floarea –soarelui sau de porumb, sau cu unt (5 g), de bun calitate
valoarea caloric se va îmbogi cu finos 3% (fin de orez sau finuri industriale imbogite cu vitamine i fier)
treptat se va aduga carnea de pasre sau de vit, de cel puin 4 ori pe sptmân, iniial fiart separat de legume, dar i glbenu de ou fiert 10 minute, de 3 ori pe sptmân
masa de legume va fi servit între orele 12-14.
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
B. Alimentaia sugarului cu stare de nutriie deficitar
Primul aliment de alimentaie complementar (diversificare) va fi finosul cu lapte (fin de orez), cu valoare energetic crescut, sau, ideal, cu cereale fortificate cu fier. Finosul cu lapte se poate introduce dup 4- 41/2 luni la masa de la ora 18, zaharat 5%
Finosul este primul aliment semisolid. Se prefer finosul cu lapte preparat instant.
Cerealele vor fi iniial fr gluten (orez, porumb, tapioca), iar din luna a 6-a se pot introduce cerealele cu gluten (fin de grâu, biscuii, pâine, fin de orz sau secar). Cerealele pot fi oferite ca o mas întreag la ora 18, în lapte, în iaurt, sau ca adaos la masa de fructe sau brânz de vac.
! Atenie! A se vedea conceptul actual privind introducerea glutenului.
Definiii
Când?
C. Alimentatia complementara in continuare pentru ambele categorii
Medicul va recomanda celelalte alimente care vor fi introduse progresiv
Carnea de vit sau pasre, fiart separat, tocat sau mixat, se va asocia cu supa sau piureul de legume. Se va introduce la sugarii diversificai la 4- 4 1/2 luni înc de la început, de 3-4 ori pe sptmân, iniial 30-40 g/zi, de regul introdus la 5-6 luni. (23)
Carnea de porc i pete se va introduce peste vârsta de 1 an.
Ficatul de pasre fiert se poate introduce la 6-8 luni
ALIMENTE FOLOSITE
Glbenuul de ou, fiert tare, se introduce la supa sau la piureul de legume de la 6 luni, progresiv (1/4, ½, ¾, 1 glbenu). Se pot da 3-4 glbenuuri pe sptmân (sau 1 glbenu la 2 zile). Albuul nu se va da sub vârsta de 1 an (alergizant).
Fructele, piureurile de fructe (mere crude sau coapte, piersici- la masa de la ora 17, dup 6 luni), sucurile de fructe sau legume (mere, morcov, citrice)- se va începe treptat, cu câteva picturi i se crete progresiv pân la 30-50 ml/zi, dup vârsta de 6 luni.
ALIMENTE FOLOSITE
Brânza de vaci oferit în piureul de legume sau fructe, va fi oferit de la 51/2 -6 luni, în combinaie cu orezul pasat sau cu piureul de legume, la sugarii distrofici
Iaurtul proaspt, preparat în cas, se poate folosi dup 6-7 luni, cu biscuii i 5% zahr. Se vor evita iaurturile cu fructe din comer
Supa de carne de pasre sau vit i de oase se poate administra alternativ cu cea de zarzavat de la 6 luni
ALIMENTE FOLOSITE
Medicul poate prescrie preparate industriale pentru alimentaia complementar
Preparatele industriale au norme de calitate înscrise pe ambalaj, care trebuiesc respectate.
Exemple de preparate industriale:
cereale cu sau fr gluten
cereale cu sau fr lapte
amestecuri de cereale
legume + carne + finos
fructe + finos + lapte
PRACTICA ALIMENTAIEI COMPLEMENTARE
Medicul va evalua copilul i va recomanda alimentele folosite în alimentaia complementar dup etapele de vârst.
Definiii
Când?
A. Alimentaia complementar a sugarului de la 6 la 8 luni
Medicul va recomanda ca alimentaia complementar între 6-8 luni s se fac cu urmtoarele alimente:
legume, la început sub form de sup i ulterior sub form de piure, cu adaos de unt sau ulei vegetal i oferite la masa de prânz
sucuri de fructe i legume 30-50 ml/zi
piureuri de fructe la ora 17
finos fr gluten (orez, porumb, tapioca) care vor îmbogi o mas de lapte, sup (1-3%), piureul de legume sau fructe
finos cu gluten (grâu, orz, secar), se va introduce dup 6 luni, dup ce finosul fr gluten a fost folosit iniial
carnea de pui sau vit, fiart, tocat sau mixat
carnea de porc i oaie sunt contraindicate pân dup vârsta de 3 ani
iaurtul proaspt, preparat în cas
glbenuul de ou fiert de 2-3 ori pe sptmân
brânza de vac, oferit în piureul de fructe sau legume.
Definiii
Când?
B. Alimentaia complementar sugarului de la 8 luni la 1 an
Medicul va recomanda ca alimentaia complementar a sugarului între 8 luni – 1 an s se fac cu urmtoarele alimente:
supa de perioare cu carne, acrit cu bor sau lamâie
papanai
prjituri de cas, budinci de finoase cu lapte, creme, dulcea.
Alimentaia complementar trebuie început cu cantiti mici de alimente, de la 6 luni, apoi crescând cantitatea odat cu vârsta i greutatea copilului, cu meninerea alimentaiei naturale. Nevoile energetice din alimentaia complementar în rile în curs de dezvoltare este de 200 kcal/zi la 6-8 luni, 300 kcal/zi la 9-11 luni i 550 kcal/zi la 12-23 luni
În rile industrializate, nevoile energetice difer uor, în relaie cu cantitatea de lapte matern ingerat. (respectiv 130, 310 i 580 kcal).
Nevoile energetice totale sunt de aproximativ 615 kcal/zi la 6-8 luni, 686 kcal/zi la 9-11 luni i 894 kcal/zi la 12-23 luni.
CANTITATEA DE ALIMENTE
În funcie de cantitatea de lapte pe care o primete copilul, aceste nevoi se diversific. În practic nu se calculeaz cu exactitate aceste cantiti, i nici aportul energetic exact. Astfel, cantitatea alimentelor complementare trebuie s se bazeze pe principiile unei alimentaii responsabile, asigurând astfel aport energetic atât prin calitatea alimentelor, cât i prin frecvena meselor i modul de administrare al acestora.
CANTITATEA DE ALIMENTE
NECESARUL DE LICHIDE
Sugarii care nu sunt alptai au nevoie de cel puin 400-600 ml de lichide în plus pe zi, pe lâng estimarea de 200-700 ml care vine din consumul de lapte de vac i alte alimente. În climatul cald i în sezonul estival, ca i în perioadele de febr, necesarul crete pân la 800-1200 ml.
Definiii
Când?
Pentru c laptele de mam conine ap în procent de 90%, nu e necesar suplimentarea cu lichide a sugarilor alptai. Necesarul total de lichide al unui sugar depinde de gradul de maturizare a funciilor renale, care se produce odat cu vârsta, i de diet. O alimentaie bogat în electrolii crete necesarul de lichide pentru a le putea excreta urinar. Astfel, spre deosebire de sugarul alptat, cel care primete alimentaie complementar va necesita suplimentarea lichidian (ap, ceai, suc).
NECESARUL DE LICHIDE
FRECVENA PRANZURILOR
Odat cu creterea copilului, mesele cu alimente complementare vor fi mai numeroase, în detrimentul celor de lapte, în funcie de aportul energetic al acestora i de cantitatea consumat. La copilul sntos, alimentat natural, alimentele complementare vor fi servite de 2-3 ori pe zi la 6-8 luni, de 3-4 ori la 9-11 luni i 12-23 luni, cu 1-2 gustri suplimentare (fructe, piureuri, sucuri).
Recomandarea se bazeaz pe estimrile necesarului energetic la diferite vârste (minim 0,8 kcal/g) i ale volumului gastric mediu de 30 g/kg/zi.
Definiii
Când?
Consistena alimentelor trebuie crescut treptat i variaz pe msur ce copilul crete, adaptându-se la nevoile i abilitile acestuia. Începând cu 6 luni pot fi oferite alimente pasate, apoi, pe la 8 luni pot fi introduse aa-numitele “finger foods” (gustri pe care le poate manevra singur). La 12 luni copilul are o diet asemntoare celorlaltor membri din familie, dar trebuie evitate alimentele care prezint risc de înec (nuci, struguri, buci mari de biscuite, semine)
FRECVENA PRANZURILOR
Medicul va preciza prinilor care sunt alimentele interzise sau de evitat la sugar i la copilul pân la 3 ani:
dulciuri sau alimente care le înlocuiesc pe cele nutritive i încurajeaz folosirea dulciurilor (dulciuri concentrate, buturi carbogazoase cu arome artificiale, prjituri din comer, cereale cu zahr, cozonac, etc)
alimente care pot provoca aspirarea lor sau înecul (semine, boabe, bomboane, floricele de porumb, pufulei, porumb fiert, cartofi prjii, elin, morcovi, pete cu oase, carne tare)
ALIMENTE INTERZISE SAU DE EVITAT LA SUGAR SI COPILUL PANA LA 3 ANI
Definiii
Când?
alimente alergizante (ciocolat, cacao, cpuni, zmeur, fragi, mure, albu de ou, lapte de vac nefiert, fructe de mare, carne de porc)
fructe cu risc de a produce diaree (pere, prune, pepene, ciree, viine)
alimente greu de digerat (crnai, unc, rântauri, prjeli, grsimi animale, sosuri, condimente, semine)
alte alimente: fasole boabe, mazre, ceap crud, ou crud- pericol de infestare cu Salmonella.
ALIMENTE INTERZISE SAU DE EVITAT LA SUGAR SI COPILUL PANA LA 3 ANI
Definiii
Când?
MONITORIZAREA COPILULUI CU ALIMENTAIE COMPLEMENTAR (DIVERSIFICAT)
Medicul va supraveghea continuu copilul cu alimentaie complementar privind starea de sntate urmrind:
curba de cretere
Medicul va face urmtoarele recomandri privind prepararea igienic i pstrarea alimentelor:
mâinile copilului i ale celui care prepar hrana trebuiesc splate;
alimentele trebuie pstrate în siguran i trebuie servite imediat dup preparare;
trebuie folosite ustensile curate pentru a prepara i servi masa;
trebuie evitat pe cât posibil utilizarea sticlelor, fiind dificil de curat .
Definiii
Când?
PREPARAREA IGIENICA SI PASTRAREA ALIMENTELOR
Prepararea i pstrarea igienic a alimentelor este important pentru prevenirea infeciilor gastrointestinale. Vârful de inciden al bolii diareice este în a doua parte a primului an de via, odat cu introducerea alimentaiei complementare.
Definiii
Când?
ALIMENTAIA RESPONSABIL
Medicul va face urmtoarele precizri privind alimentaia responsabil:
alimentai direct copilul sau asistai copiii mai mari care sunt capabili s se alimenteze singuri.
hrnii încet i cu rbdare, încurajând copilul s mnânce, dar nu îl forai.
dac refuz alimentele, încercai diferite combinaii, texturi, gusturi i metode de încurajare.
minimizai distragerea ateniei în timpul mesei.
amintii-v c mesele sunt un prilej de învare pentru copil, meninei contactul vizual i folosii un limbaj drgstos.
Definiii
Când?
Studiile comportamentale au artat c un stil activ de a alimenta copilul, un orar adecvat al meselor, precum i calitatea alimentelor poate îmbunti cantitatea de hran ingerat, cu efecte pozitive asupra creterii i dezvoltrii .
ALIMENTAIA RESPONSABIL
Medicul va recomanda suplimentarea cu lichide, alptarea mai frecvent i încurajarea alimentrii în timpul perioadelor de boal i convalescen.
Nevoia de lichide crete în timpul perioadelor de boal, copilul preferând laptele matern.
Chiar dac apetitul e redus, se recomand alimentaia divers pentru a recupera eventualele pierderi ponderale.
Definiii
Când?
Concluzii
alimentaia exclusiv la sân pân la 6 luni este o int de dorit
alimentele complementare trebuie
s nu fie introduse în alimentaie înainte de vârsta de 17 sptmâni
*
Concluzii
nu este de dorit s se fac difereniere între tipul de lapte cu care este alimentat sugarul atunci când se iniiaz diversificare
introducerea tardiv a alimentelor cu potenial alergenic nu scade riscul de alergie
*
Concluzii
laptele de vac poate fi utilizat pentru alimentaia copilului dup vârsta de 1 an
de dorit evitarea introducerii glutenului în alimentaie înainte de vârsta de 4 luni i dup vârsta de 7 luni, de dorit introducerea acestuia în paralel cu alimentaia la sân
dieta vegetarian nu este recomandat sugarilor
*

alimentatia complementara 13 12 13

Documents