alimentatia - seria 7seria7.weebly.com/uploads/4/0/8/5/4085189/3.-alimentatia-completat.pdf ·...
TRANSCRIPT
ALIMENTATIA
= FACTOR EXOGEN PENTRU CRESTERE SI DEZVOLTARE LA COPIL
STABILIREA REGIMULUI ALIMEMNTAR LA COPIL :
Necesar nutritional
- Ritmul de crestere in copilarie
- efort fizic
- fiziologia – tract gastrointestinal (la sugar e mai putin dotat decat la adult), renal
- Starea de sanatate sau boala a copilului
La nastere - Este capabil sa digere cantitati mari de lapte administrate in bolus
Nevoi nutritionale
Varsta Necesar caloric Necesar lichide
Nn 80 90
1-3 luni 120 150
3-6 luni 110 140
6-12 luni 100 130
1-3 ani 90 100
3-7 ani 80 80
>7 ani 60 50-80
NECESARUL PROTEIC
< 6 luni - alimentat natural (exclusiv la san) – 2 g/kgc/zi: fara ceai, apa; nu foloseste tetina, suzeta
- alimentat artificial – 3 g/kgc/zi
- prematur – 4 g/kgc/zi
> 6 luni - 1,5 – 2 g/kgc/zi
aminoacizii esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul,fenilalanina, metionina, histidina
la prematur se adauga : arginina, cistina, taurina
aport ↑ : - diaree putrefactie
- ↑ osmolaritatea
- ↑ amoniemia
- suprasolicitarea functiei renale
- ↓ coeficientul intelectual
- formare de celule mari → obezitate
aport ↓ - ↓ sintezei de proteine, enzime, hormoni; ↓ ritmului de crestere
NECESARUL DE LIPIDE
0 -12 luni …….3,5 – 6 g/kgc/zi
1 – 3 ani………4 – 5 g/kgc/zi
4 – 6 ani ………..3
> 7 ani ………….2
Sursa majora de energie : 50-55%
Lipidele din laptele de mama :
- Acizi grasi nesaturati :
- 40% - mononesaturati
- 10 % - polinesaturati
- Acidul linoleic …….acid arahidonic
- Acidul alfa – linoleic ……….
- Acidul eicosapentanoic
- Acidul docosahexanoic
- Continut optim de acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite ai acestora cu lant lung ( LC-PUFA )
- acizii grasi esentiali (polinesaturati) (PUFA) – acidul linoleic, alfa linoleic, arahidonic
Rol:
regleaza functionalitatea membranelor celulare
precursori pentru Pg, leucotriene, tromboxani
absorbtia vitaminelor
maturizare neurologica
formare de anticorpi
trigliceridele cu lant mediu – se absorb intacte , fara hidroliza; intra in compozitia produselor dietetice pt sugari
Aport lipidic ↓
leziuni trofice
xeroftalmie
↑ adezivitatii trombocitelor
neuropatie periferica
oprirea cresterii
Aport lipidic ↑
steatoza hepatica
litiaza biliara
diaree
obezitate
NECESARUL DE GLUCIDE – asigurat de lactoza
prematur – 6 - 8 g/kgc/zi
dismatur – 18 - 25 g/kgc/zi → predispus la hipoglicemie:
- Imaturitatea enzimelor hepatice gliconeogenetice
- Depozite inadecvate de glicogen
- Metabolism bazal crescut
sugar - 12 g/kgc/zi
copil - 10 g/kgc/zi
Prematurii au activitate scazuta a lactazei intoleranta la lactoza
glucoza - se absoarbe fara hidroliza, nu necesita interventie enzimatica; necesita prezenta Na.
polizaharidele ( amidonul) – la nou-nascut poate fi digerat cu ajutorul gluco-amilazei intestinale
fibrele ( pectina, celuloza, hemiceluloza)
- asigura consistenta scaunelor
- asigura tranzitul intestinal
- absorb apa, mineralele, acizii organici
- introducerea fibrelor ar rezolva problema colicilor
NECESARUL DE SARURI MINERALE
Na 1 – 2 mmoli/kgc/zi
principalul cation extracelular
K principalul cation intracelular
1 – 2 mmoli/kgc/zi
mai mult → afectarea cordului
Ca 45 mg/kgc/zi – sugar alimentat natural
150 mg/kgc/zi – sugar alimentat artificial
500 mg/zi - copil 1-3 ani
800 mg/zi - copil 4-8 ani
1300 mg/zi - copil 9-12 ani
1200 mg/zi - adolescent
prematurii au osteopenie
n.n alimentati cu LV fac convulsii hipocalcemice datorita raportului P/Ca ( exces de P)
Fe 0,5 – 1 mg/kgc/zi
2 mg/kgc/zi – pentru prematur
rezervele de Fe se formeaza in ultimele 2 luni de sarcina - prematur – 125 mg - n.n. termen – 250 mg
* Hb la nastere = 18-20 mg/dl → hemoliza → ↓ Hb → anemie fiziologica pe la 3 luni (aprox. 10 mg/dl) → suplimentare
Fl structura dentara, preventia cariilor dentare
NECESARUL DE VITAMINE
A: carenta → lez. oculare trofice
supradozare:→ hipertensiune intracraniana: cefalee, ameteala, agitatie inexplicabila
B
C: copil nascut din mama fumatoare → suplimentam
D: antirahitica - suplimentam la toti copiii
- toate produsele de lapte praf au vitamina D
- profilaxia rahitismului: - cald: 600-800 U/zi
- rece: 1000-2000 U/zi
TIPURI DE ALIMENTATIE
1. Alimentatie naturala
2. Alimentatie arificiala
3. Alimentatie mixta
4. Alimentatie complementara
ALIMENTATIA NATURALA
OMS si UNICEF :
Definitie stricta - Alimentatie exclusiv la san = alimentatie excusiv cu lapte matern fara adaus de apa, ceai,
sucuri, fara utilizarea tetinei sau suzetei
Sugarul care pe langa lapte de mama primeste ceai sau apa = alimentatie predominat la san !!!
CALITATILE SUPERIOARE ALE LAPTELUI DE MAMA
1. Este un aliment total, usor de digerat
2. Este proaspat, steril, la temperatura optima
3. Este oricand gata de intrebuintare
4. Confera protectie fata de o serie de boli, previne MPC
5. Este hipoalergenic
6. Alaptarea ajuta la dezvoltarea masticatiei
7. Efortul de a suge il ajuta la dezvoltarea musculaturii fetei, ajutand la dezvoltarea vorbirii
8. Alapatrea intareste legatura afectiva intre mama si sugar
9. Reduce riscul cancerului de san si ovare
10. Previne depresia postnatala
11. Ajuta la refacerea uterului
12. Este o forma naturala de contraceptie
13. Ajuta mama sa revina la greutatea ideala
14. Este cel mai economic
15. Avantaj pentru mediul ambient
* Colostru:
- in primele zile dupa nastere
- galbui, vascos, mai concentrat
- mai multe proteine: necesar mai mare initial
* Lapte matern:
- la 10 zile
- compozitia variaza: - in timpul zilei → dimineata: mai diluat – suge o cantitate mai mare de lapte
→ seara: mai concentrat – vascos, cantitate mai mare de lipide
- la inceputul/ sfarsitul alaptarii
* Proba suptului: copilul cantarit la inceputul si sfarsitul mesei → diferenta dintre cele 2 valori = cantitatea de
lapte supta/masa
COMPOZITIA LAPTELUI
Proteine Lipide Glucide Saruri minerale
Valoare calorica
Colostru 27 30 60 3,9 580
LM 9 38 70 2 680
LV 34 37 48 12 655
PROTEINE
- albumina – alfa-lactoalbumina
- lactoferina
- feritina
- imunoglobuline: IgA ↑ - 1 g/l in laptele matern, mai mult in colostru (5 g/ )
- creste la copil cand incepe diversificarea
- enzime - lizozim
- lipaza
- amilaza
- lactoperoxidaza
- proteaza
- ribonucleaza
- cazeina
- albumina/cazeina = 60/40
- 50% sunt aminoacizi esentiali
- taurina amelioreaza absorbtia lipidelor
GLUCIDELE
- monozaharide
- dizaharide – lactoza : glucoza + galactoza
- stimuleaza sinteza lactazei
- principala sursa de galactoza
- asigura pH intestinal acid
- oligozaharide – ginolactoza – are rol de factor bifidus
LIPIDELE
- predomina acizii grasi polinesaturati
- trigliceride
- colesterol si fosfolipide
- factor de satietate – furnizeaza 50-55% din necesarul caloric
50% acizi grasi nesaturati
- 40% - mononesaturati
- 10% - polinesaturati
2 acizi grasi considerati esentiali : acidul linoleic si alfa-linolenic sunt precursorii unor mediatori chimici ai
prostaglandinelor, leucotrienelor si tromboxanilor
Continut optim in acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite cu lant lung ai acestora ( LC-PUFA) – rol in
maturizare neurologica si vizuala
FACTORII DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA
Lizozim
Lactoperoxidaza
Factor antistaf
C3, C4
Lactoferina
Ig
Factori celulari neutrofile
Factori antivirali
Factorii bifidus
Mucina
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE
MATERNE PERMANENTE - Tbc pulmonar - septicemie - HIV - diabet - insuficiente - malignitati MATERNE TRANZITORII - boli infectioase
COPIL PERMANENTE - intoleranta congenitala la lactoza - fenilcetonuria - galactozemia congenitala COPIL TRANZITORII - icter cu BI prin inhibitori
TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE
PREGATIREA ANTERIOARA NASTERII – psihologica, anatomica
PREGATIREA DUPA NASTERE - in sala de nastere
ALIMENTATIE LA CERERE
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA
MATERNE - angorjarea sanilor (= “furia laptelui”) -
depaseste ceea ce consuma copilul - mastita – frecvent cu stafilococ
- nu mai trebuie alaptat de la sanul afectat - mamelon ombilicat - hipogalactia – testul suptului
- cantarirea copilului – la 3 sapt trebuie sa recupereze scaderea fiziologica in G
- mama sa bea 3-4 l lichide/zi - psihoza de lactatie - postpartum blues 50-80% mame
COPIL - malformatii ale cavitatii bucale: cheiloschizis,
palatoschizis - sonda nazogastrica/ tetine care ajung in
faringe pt a se alimenta - lipsa reflexului de supt: prematuri, afectare
neurologica - regurgitatia - varsaturile - colicile abdominale: agitat, plange 2-3 h
- plimbare, masaj pe abdomen (pe cadrul colic din FIS in FID), comprese calde pe abdomen, Espumisan (10 pic) la fiecare masa
- diareea la san: lapte nedigerat in colon - scaun la fiecare masa sau in timpul mesei - cantitate mai mare decat capacitatea
stomacului de lapte ingerat Igiena femeii care alapteaza
Starea de sanatate a femeii care alapteaza este dependent de:
- Modul in care isi organizeaza activitatea
- De mentinerea unei igiene personale stricte, alimentatii rationale, a alternantei armonioase intre starea
de somn si activitate.
Igiena sanilor se realizeaza prin spalare cu apa si sapun neparfumat inainte de alaptare; utilizarea unei lenjerii
spalate si schimbate zilnic.
Laptele secretat de glanda mamara este sterile, dar se poate suprainfecta cu germeni diferiti, mai frecvent
stafilococi de pe tegumente. Se recomanda mulgerea si indepartarea primelor picaturi de lapte din glanda
mamara inaintea suptului.
Alimentatia femeii care alapteaza va fi echilibrata, variata, bogata in legume, salate, fructe crude si lichide (ceai,
apa, lapte). Sunt CI bauturile alcoolice. Este sufficient un supliment calori de 700-800 kcal/zi pentru o secretie
lactate normala.
Eliminarea medicamentelor prin lapte contribuie la introducerea in organismul sugarului a unor concentratii
variabile de substante nocive, precum beladona, opiaceele, cofeina, luminal, antibiotic, sulfamide, alcool etc.
- Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin – le poate lua mama, dar schimba gustul laptelui
- Citostatice, tuberculostatice – toxice pentru copil
- Restrictii alimentare: mezeluri, carnati, prajituri din comert, fasole, prajeli → frecvente alergodermii datorita
alimentatiei mamei
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Laptele altor specii
Lapte de capra, oaie, bivolita – 95% dintre copiii cu APLV au reactii alergice
Lapte de equine – foarte apropiat de cel uman (continut mic de betalactogloculina), este permis
Lapte de camila (consum frecvent), superpozabil celui uman, continut mic de grasimi – ac. polinesaturati
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS*) recomanda ca femeile gravide si cele care tocmai au devenit mame sa
fie informate despre avantajele si superioritatea alaptarii. Ele trebuie sa stie ca laptele matern este cea mai buna
hrana pentru nou-nascut si, de asemenea, cea mai buna cale de a-l proteja de boli. Mamele trebuie invatate cum
sa se pregateasca pentru alaptare si cum sa intretina lactatia alimentatia bine echilibrata avand un rol deosebit
atat in perioada sarcinii cat si dupa nastere.Datorita efectului negativ asupra lactatiei, trebuie evitata
introducerea fara rost a alimentatiei partiale la biberon sau a altor bauturi sau mancaruri. De asemenea, mamele
trebuie avertizate asupra dificultatilor de a reveni asupra deciziei de a nu alapta.
In timpul primelor 4 – 6 luni de viata nu exista aliment mai bun decat laptele de mama
DEZAVANTAJELE LAPTELUI DE VACA
Proteine de 3 ori mai multe
Lapte cazeinos
Predomina beta-lactoglobulina – potential alergizant → wheezing recurent
sindrom de moarte subita
dermatita atopica
diaree, varsaturi, scadere in greutate,
hemoragii oculte (anemia laptelui de vaca)
Lactoferina in cantitate mica
Imunoglobuline reduse
Glucidele in cantitate mica
Galactoza in cantitate mica
Lipidele – predomina acizii grasi saturati
Saruri minerale crescute
Continut microbian – trebuie prelucrat termic
FORMULE DE LAPTE
1. FORMULE DE START (sugar – primele 6 luni)
- formule adaptate : - n.n. la termen, prematur
- formule hipoalergenice
2. FORMULE DE CONTINUARE
- pentru 5 – 12 luni
- pentru 1 - 3 ani – junior
3. FORMULE SPECIALE - medicament
FORMULE DE START
1. FORMULE ADAPTATE – STANDARD
* Pt copii: > 3 kg la nastere
Sanatos
Familie fara antecedente alergice
- inscriptionat cu 1
- lapte de vaca + diluare (proteine↓, saruri↓, acizi grasi saturati↓) + glucide + vitamine + saruri minerale → cat
mai aproape de laptele matern
compozitie cat mai apropiata de a LM
proteine reduse
raportul albumina/caseina = 60/40
adaus de cistina si taurina
raportul acizi grasi saturati/nesaturati = 1/1
suplimentare cu vitamine si oligoelemente
nivelul proteinelor si sarurilor minerale crescut
contin beta-lactoglobulina
nu au proprietati antiinfectioase
Fe nu se absoarbe
sunt scumpe
APTAMIL 1, APTAMIL IMMUNOFORTIS1 , HUMANA 1, SIMILAC, MILUMIL 1, NAN 1, LACTOVIT, BEBELAC,
NOVALAC 1
STATUSUL ALERGIC
Principalele manifestari clinice in alergii: Cutanate:
- Dermatita atopica - Eczema atopica - Urticarie
Digestive: diaree, constipatie, varsaturi, colici, regurgitatii Respiratorii: wheezing,
- bronsita astmatiforma, - astm alergic, - rinoconjunctivita alergica
Generale: tulburari de somn, - stare de oboseala, - stagnare in crestere
Sistemice: soc anafilactic
Reactiile alergice au loc datorita unor tulburari in sistemul citochinelor Th1 si Th2, imediat dupa nastere sau
mai tarziu. Daca sistemul Th2 este dominant, se secreta IgE in cantitate mare reactie alergica.
Th1 – determina raspuns proinflamator; distruge virusuri, bacterii patrunse in celula
Th2 – determina raspuns antiinflamator; intervine in alergie; distruge patogeni extracelulari
Th1 si Th2 sunt reciproc supresive.
In timpul sarcinii – predomina TH2
Dupa nastere – TH1 normal → protectie antiinfectioasa
– predomina TH2 → apar alergii
In alergie: Th1 < Th2 In durere: Th1 (IL-1, TNF-α, IL-6) > Th2 Vindecare dupa astm: Th1 (IL-12, INF-γ) = Th2 (IL-4, IL-5)
Ag
LB naïve plasmocite anticorpi = RIU LT citotoxice = RIC LT naïve LT activate LTh LTh2 cytokine IgE
Manifestarile alergice nu sunt prezente de la nastere, dar se dezvolta in timp, ca reactie la mediul
inconjurator
60% - in primul an ca alergii alimentare sau dermatite atopice
“Marsul alergiilor” - dermatita – apare prima data
- astm bronsic
- rinoconjuctivite
Alergia la Proteina Laptelui de Vaca (PLV) – frecvent prima care se manifesta
Cele mai frecvente simptome in alergia la PLV:
CUTANATE
1. Dermatita atopica
2. Edem palpebral
3. Urticarie
RESPIRATORII
1. Rinoree
2. Tuse cronica
3. Wheezing
DIGESTIVE
1. Regurgitatii frecvente
2. Varsaturi
3. Diaree
4. Constipatie
5. Scaune cu sange
6. Anemie
GENERALE
1. Stare generala alterata
2. Colici
Simptome de alarma ale alergiei severe la PLV:
I. CUTANATE
Dermatita atopica exudativa sau grava + hipoalbuminemie + falimentul cresterii +anemie prin deficit de fier
II. DIGESTIVE
FALIMENTUL CRESTERII PRIN :
1. Diaree cronica
2. Refuzul alimentatiei
3. Varsaturi
4. Deficit de fier
5. Anemie prin sangerari oculte in scaun
6. Hipoalbuminemie
7. Colita grava
8. Intolerante alimentare multiple
9. RGE in forma grava
III. RESPIRATORII - Edem acut laringian sau bronsic
IV. GENERALE - Anafilaxie
Simptomele alergiei la PLV:
- 70% - cutanate
- 60% - digestive
- 30% - respiratorii
ALERGIILE ALIMENTARE
sunt o problema majora in primii 3 – 4 ani
alergia la proteinele laptelui de vaca (APLV) este prima boala alergica manifesta, intrucat, proteinele laptelui
de vaca sunt, in general, primul alergen major pe care il intalneste tractul GI
in jurul varstei de 4 - 5 ani APLV devine rara , 85% din copiii cu APLV dezvolta toleranta la proteinele laptelui
de vaca de la varsta de 3 ani
30-50% din cazurile cu dermatita atopica in primul an de viata sunt asociate cu alergii alimentare
cei mai buni factori predictivi pentru alergiile respiratorii care se vor dezvolta mai tarziu sunt sensibilizarile
timpurii la alimente si eczema atopica
2-8% din sugari au alergie la PLV
10% din sugarii alergici nu tolereaza formulele extensiv hidrolizate si prezinta tulburari alergice grave :
sindroame eozinofilice, intolerante alimentare multiple
REGIMUL IN ALERGIA LA PLV: formule hipoalergenice
ALERGIE ALIMENTARA USOARA
- Proteine din lapte partial hidrolizate
- 60-70% Peptide mari
- HA
- preHA – pt prematuri (< 3 kg)
- Ex: Aptamil HA 1, HA 2; Althera
ALERGIE ALIMENTARA MODERATA
- Proteine din lapte extensiv hidrolizate - 95% peptide mici - Ex: Aptamil pepti, Alfare
ALERGIE ALIMENTARA SEVERA
- Absenta proteinelor din lapte - Aminoacizi liberi - Alfamino
Ex: Alfamino
Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia – si pentru cei cu intoleranta la lactoza
Ex: Alsoy, Isomil, Milupa Som, Enfamil ProSobee
2. FORMULE DE CONTINUARE
- sunt destinate sugarilor 5 - 12 luni
- au compozitie intermediara intre LM si formulele de start
- se folosesc ca parte in alimentatia diversificata
- glucidele: lactoza, dextrin maltoza, zaharoza, amidon
- NUTRILON 2, HUMANA 2, APTAMIL 2, ENFAMIL 2, MILUMIL2, BEBELAC 2, SIMILAC, APTAMIL 3,
HUMANA3
Probioticele sunt microorganisme care ajuta la refacerea microflorei intestinale şi reechilibrează tranzitul
intestinal fiziologic.
Cele mai cunoscute şi cele mai folosite probiotice sunt lactobacilii şi bacteriile Bifidus.
Prebioticele sunt substanţe care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice (bifidobacili şi lactobacili).
Prebioticele ajută la dezvoltarea şi menţinerea probioticelor din organism (intestin).
Formule de lapte cu PREBIOTICE
- Galacto – oligo – zaharide
- Fructo – oligo – zaharide
- Predomina proteinele din zer 60:40
- Timp de evacuare gastrica mai scurt, ca in alimentatia naturala
- Raport optim Ca/fosfor = 1,8/1
→ scaune asemanatoare cu cele de san
- Lactogen
Formule de lapte cu PROBIOTICE
- Probiotice Bifidus
- opti Pro = proteine optimizate care nu solicita ficatul si rinichii
- LC – PUFA = acizi grasi polinesaturati cu lant lung, care regleaza sistemul imunitar, rol in dezvoltarea
creierului si vederii
- NAN 2 PROTECT PLUS
ANTICOLICI (Novalac AC)
- Cantitate mai mica de lactoza
- Combate colicile si meteorismul
- acizi grasi esentiali pentru maturarea neurologica
- suplimentat cu vitamine si minerale
* Novalac AR – antireflux – combaterea regurgitatiilor
3. FORMULE DIETETICE
A. FORMULE PENTRU PREMATURI – prematuri de grad I
Sunt adaptate nevoilor de crestere
Continut proteic mai mare
Cantitate dubla de Ca si P
Cantitate de vitamine mai mare
Glucidele : 50% lactoza - 50% polimeri de glucoza
Lipidele : 50% MCT
ALPREM, HUMANA 0 , HUMANA PRE, PRE-APTAMIL, PRE-NAN,
B. FORTIFIANTE ALE LAPTELUI MATERN PENTRU PREMATURI – prematuri de grad IV
- Prematurul are nevoi nutritionale crescute
APTAMIL PS
- Supliment proteic pt prematurii < 1000 g
- Se adauga in laptele de mama sau in formula de lapte pt prematur
- 4 g proteine la 100 kcal pt sugarii < 1000 g
- Creste valoarea calorica la 80 kcal/100 ml
APTAMIL PDF
- Lapte pt prematur dupa externare
- Continut ridicat de proteine, oligoelemente, minerale
- Oligozaharide prebiotice
- Acizi grasi polinesaturati cu lant lung cu rol in dezvoltarea creierului si ochiului
- Nucleotide cu rol in refacerea celulelor intestinale si dezvoltarea sistemului imunitar
- Se administreaza pana la 52 saptamani post - gestatie
C. FORMULE DIN LAPTE DE VACA FARA LACTOZA
- indicate in realimentare dupa boli diareice
- Intoleranta totala sau cu prag la lactoza
- Boli diareice trenante sau recidivante
- Glucidele sunt reprezentate de: polimeri de glucoza, glucoza, malto-dextroza, amidon
- Lipidele sunt vegetale sau mixte : soia, nuca de cocos, ulei de porumb
- Bogate in MCT
1. Formule delactozate si partial delactozate cu proteine din lapte de vaca
2. Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia
3. Formule delactozate si hipoalergenice cu sursa de proteine din hidrolizat proteic
C. DIETA ELEMENTALA SI SEMIELEMENTALA
- Produse dietetice profund modificate in structura
- Usor digerabile si absorbabile
- Proteinele – cazeina hidrolizata
- Glucidele – polimeri de glucoza
- Lipidele – MCT
- Indicate in :
intolerante severe la lactoza
sindroame de malabsorbtie
sindrom de intestin scurt
FKP
- Portagen, Calcilo XD
D. SOLUTII CONCENTRATE PENTRU NUTRITIE ENTERALA
Sursa alimentara la copilul grav peste 1 an
Indicat in : - insuficienta hepatica grava
- esofagita postcaustica
- sindrom de intestin scurt
- arsuri
- sepsis
- coma prelungita
- Pulmocare, PediaSure, Ensure
PEPTAMEN JUNIOR - INDICATII : - dieta peptidica pentru pacientii cu disfunctie
gastrointestinala - Pre si postoperator - Aport oral deficitar - Paralizie cerebrala - Evacuare gastrica intarziata - Nevoi nutritionale crescute - Sindrom de intestin scurt - Boala Chron - Fibroza chistica - Pancreatite - Arsuri - Sepsis - Traumatisme - 100 kcal%
NUTREN JUNIOR – INDICATII: - Dieta polimerica pentru pacientii cu functie
gastrointestinala normala - Aport oral deficitar - Retard de crestere - Nutritie in pre si post operator - Boli neurologice - Malnutritie - Nevoi nutritionale crescute - Valoare calorica 100 kcal%
STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Luna 1 = 7 mese/zi
Luna 2 = 6 mese/zi
Luna 4 = 5 mese/zi
Cantitatea de lapte → Formula lui Finkelstein: (n-1) x 70 (80)
max 700 ml/zi; 200 ml/masa
ALIMENTATIA MIXTA
Se va verifica daca :
- exista greseli de tehnica
- hipogalactia este reala
- boli severe ale sugarului
- ritmul de crestere
Se va stimula secretia lactata
Se trece la alimentatia mixta
- metoda alternativa
- metoda complementara
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA-MIXTA
1. Anorexia
2. Subalimentatia
3. Supraalimentatia
4. Colicile abdominale
5. Constipatia
6. Diaree de fermentatie
7. Diaree infectioasa
8. Conflicte afective
9. Alergia la proteina LV
ALIMENTATIA COMPLEMENTARA (DIVERSIFICATA)
Diversificarea precoce a alimentatiei OMS
Functia digestive si renala insufficient dezvoltata
Valoarea nutritionala scazuta a proteinelor din cereal si vegetale fata de lapte
Fainoasele au glucide in cantitate mare care favorizeaza hiperplazia adipocitelor si obezitatea
Unele legume – radacinoase si spanac au cantitati mai mari de nitriti → methemoglobinemie
Excesul de lipide favorizeaza steatoreea prin insuficienta lipazei pancreatice si a sarurilor biliare
Laptele matern poate fi contaminat in intestinal sugarului prin alimentele solide ingerate si sa impiedice
actiunea lactoferinei → se reduce absorbtia fierului prin antagonism fizic
Inlocuirea unor mese de lapte cu fructe si legume in detrimental lipidelor din lapte
Absorbtia unor molecule proteice heterogene duce la producerea de precipitine si reactii de sensibilizare
a mucoasei intestinale → manifestari alergice
Senzatia de satietate produsa de alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de
alimente la o masa → obezitate
Diversificarea dupa 6 luni cu mentinerea alaptarii pana la 2 ani
Reduce riscul infectiilor acute
Reduce riscul bolilor cornice infantile
Reduce riscul obezitatii
Creste dezvoltarea cognitive – prin continutul de acizi grasi esentiali
Impiedica deshidratarea in caz de boala si asigura necesarul nutritive in perioada de convalescent
Laptele de mama asigura 35-40% din necesarul energetic si dupa 1 an
Avantajele diversificarii dupa 6 luni
Riscul trecerii substantelor prin intestine care provoaca alergie scade
Risc scazut de a se ineca cu mancarea: tine bine capul, sta in sezut, duce mana la gura , urmareste
lingurita cu privirea, deschide gura cand se apropie mancarea , stie sa mestece
REGULI DE DIVERSIFICARE A ALIMENTATIEI
1. Copilul sa fie sanatos
2. Introducerea alimentului nou se face progresiv
3. Alimentul nou se administreaza cu lingurita
4. Nu se introduc simultan 2 alimente
5. In caz de intoleranta se intrerupe administrarea
6. Nu trebuie insistat in introducerea unui aliment nou
ALIMENTELE DE DIVERSIFICARE SE IMPART IN 5 CATEGORII:
1. FRUCTE
2. LEGUME
3. PRODUSE LACTATE
4. OUA
5. CARNE SI PESTE
In fiecare zi sugarul trebuie sa primeasca un aliment din fiecare categorie
Inceperea diversificarii alimentatiei este recomandata, conform legislatiei Uniunii Europene, de la 4 luni.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni si inceperea diversificarii dupa
aceasta varsta, in paralel cu alaptarea.
ORDINEA INTRODUCERII ALIMENTELOR
LA 4 LUNI : CEREALE CU LAPTE
- fara gluten: orez, porumb, tapioca
- fara zahar adaugat
- instant
LA 7-8 LUNI : cereale cu gluten – gris, ovaz, secara
- instant
- cu sau fara zahar adaugat
- cu arome : vanilie, caramel, fructe
- AVANTAJ : satietate, favorizeaza digestia laptelui, aport caloric
- Bogate in amidon
- aport calorii = 200-300 la 100 g
- Paine alba – 7-8 luni
- Paste fainoase – 8-9 luni
- Biscuiti – 6-7 luni
Cantitatea de cereale pe zi:
- 4 luni – 4 lingurite
- 5 luni – 5 lingurite
- 6 luni – 6 lingurite
- 7 luni – 7 lingurite
- 8 luni – 8 lingurite
- 9 luni – 9 lingurite
- 10 luni – 10 lingurite
RISC DE OBEZITATE!!!
CEREALE CU PROBIOTICE SI PREBIOTICE
- asigura confortul digestiv
- intaresc sistemul imunitar
LA 5 LUNI: LEGUME SI FRUCTE
LEGUME - morcovi, dovlecel, fasole verde, rosii, telina, pastarnac, patrunjel, cartof
LA 5 LUNI : 60 g – la pranz
LA 6 LUNI : 50 g x 2/zi : pranz si seara
LA 7 LUNI : 100 g x 2/zi
LA 8 LUNI : 100 g la pranz si 150 g seara
FRUCTE : mere, pere, piersici, caise; la inceput fierte, coapte, apoi rase
LA 5 – 6 LUNI : 60 g /zi – la gustare
LA 7 LUNI : 60 g x 2 - la pranz si la gustare
LA 9 LUNI : 120 g la pranz si 60 g la gustare
LA 1 AN : 2 fructe x 2 /zi
Sucul de fructe se poate da de la 3 luni – 60ml/zi
Dupa 1 an – fructe exotice
Dupa 3 ani – fructe de padure
LACTATELE
- la 4 luni: branza de vaci
- la 7 luni: iaurt
CARNEA SI PESTELE:
- Carnea de pasare – 4 luni
- Carnea de vita – 5 luni
- Ficat de pasare, vita – 5-6 luni
- Sunca presata – 9-10 luni
- La 7 luni: peste slab - salau, stiuca, cod, pastrav, platica
- La 9 luni : 20g
- La 1 an : 30g
- La 3 ani : 50g
- Dupa 3 ani – carnea de porc
OUA
- LA 7 LUNI – ½ galbenus
- LA 9 LUNI – 1 ou
- LA 18 LUNI - 1 ou fiert tare
- LA 2 ANI – 1 ou fiert moale
Lipidele
- Uleiul de masline – 4 luni
- Unt – 5 luni
- Smantana – 7-8 luni
- Frisca – 9-10 luni
Alimente interzise in primul an
1. alimente cu potential alergen - albus de ou - Capsuni, fragi, mure, kiwi - Ciocolata, cacao - Alune
2. Alimente care prezinta risc de aspirare sau inec : - Alune - Seminte - Nuci - Floricele de porumb, grau fiert, coliva - Pufarini - Carne tare - Bomboane
Alimente care prezinta risc de imbolnavire cu Clostridium Botulinum
- Miere de albine - Ulei de porumb
Alimente care produc flatulenta si dureri abdominale – bine de introdus dupa 3 ani
- Mazare boabe - Fasole boabe - Linte - Varza
Alimente cu efect laxative, se administreaza in cantitati moderate
- Pere - Cirese - Prune - Spanac - Praz - Struguri - Pepene
Alimente interzise
- Condimente
- Maioneza
- Prajeli
- Carnati, mezeluri, slanina
- Cafea naturala
- Margarina – contine acizi grasi toxici
- Ceai negru
- Bauturi alocoolice
- Apa mineral, bauturi carbogazoase
Autodiversificarea e o metoda prin care sugarul incepe sa manance mancare solida cand, cum si cat vrea el.
La varsta de 12 luni, cand procesul masticatiei devine posibilm sugarului i se poate da o alimentatie mai
complexa, asemanatoare cu a adultului:
- Chifletule innabusite
- Supa cu taietei sau galuste de gris
- Ciorba de pasare sau de vita
- Budinci de taitei
- Lapte de pasare
- Compot
- Prajituri de casa proaspete
- Paine cu unt, parizer, sunca degresata etc
Sunt contraindicate condimentele, ceapa prajita, afumaturile, ciocolata, fasolea si varza acrita.
ALIMENTATIA COPILULUI DE 1-3 ANI
Nevoi zilnice:
2,5 – 3g proteine/kg
4-5 g lipide/kg
12 g glucide/kg
100 calorii/kg
Poate primi:
- Legume uscate
- Toate fructele
- Ou intreg
- Cascaval
- Branza de oaie
- Cacao si ciocolata in cantitati mici
Nr mese/zi = 3 + 1-2 gustari (copilul este asezat la masa si incurajat sa manance singur cu lingurita).
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR (3-6 ANI)
Necesar caloric = 80kcal/kgc/zi
- Proteine 15-18%
- Lipide 25-30%
- Glucide 55-60%
Necesarul de lichide = 80 ml/kg/zi
Ratia proteica = 2g/kg/zi Proteinele animale = 2/3, iar cele vegetale 1/3 Sursa de proteine: - Lapte, iaurt 500-600 ml/zi - Carne (de pasare, vita, porc, peste,
mezeluri) - 75 g/zi branza (de vaci, telemea, cascaval,
branza topita) - Ou (1 ou/2 zile)
Ratia de lipide = 2-3 g/kg/zi - Unt - Smantana - Margarina - Uleiuri vegetale - Frisca
Ratia de glucide = 10g/kg/zi Sursa: - paine si produse de
panificatie (150 g/zi) - Paste fainoase - Prajituri - Fructe - Legume
Repartitia: 3 mese + 2 gustari, fiind ingerate in liniste, intr-un climat psihoafectiv favorabil.
FIBRELE IN DIETA COPILULUI
Atat adultii, cat si copiii consuma cantitati insuficiente
Consumul de fibre ar trebui crescut
Beneficii:
- Alimentele bogate in fibre necesita o masticatie mai indelungata, prelungind astfel timpul necesar unei mese
- Au continut caloric scazut si cresc senzatia de satietate
- La copilul obez, alimentatia bogata in fibre, poate fi considerata un adjuvant in vederea scaderii greutatii
corporale
- Influenteaza digestia si absorbtia altor nutrienti (de ex carbohidratii).
Riscuri:
- Poate compromite aportul energetic (scade absorbtia proteinelor, grasimilor, carbohidratilor)
- Poate duce la retard al cresterii – in special la copilul de varsta mica
- Scade biodisponibilitatea vitaminelor si mineralelor (Fe, Ca, Zn) – la copil nu exista inca date clare
Copiii trebuie incurajati sa consume cat mai multe fructe, legume, cereale. Consumul de fibre trebuie sa
creasca gradual dupa varsta de 2 ani!
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Cresterea rapida solicita nevoi nutritionale speciale, bazate pe principiile unei alimentatii stiintifice, rationale.
Are triplu scop:
1. Asigurarea ratiei de intretinere
2. Furnizarea ratiei necesare efortului fizic si intelectual
3. Asigurarea ratiei necesare cresterii si dezvoltarii
Ca si la alte varste, si in cazul adolescentului „cunoasterea nevoilor nutritive constituie baza teoretica
indispensabila in vederea stabilirii alimentatiei ideale”.
Necesarul energetic al adolescentului este de ~ 50-55 kcal/kg/zi la fete si 55-60 kcal/kg/zi la baieti.
Nevoile energetice raportate la varsta, greutate medie si inaltime medie (dupa Geormaneanu, 1984)
Varsta (ani)
Greutate (kg)
Inaltime (cm)
Nevoi nutritionale (kcal/zi)
Medii Limite
Baieti 11-14 15-18
45 66
157 176
2700 2800
2000-3700 2100-3900
Fete 11-14 15-18
46 55
157 163
2200 2100
1500-3000 1200-3000
Pana la 15 ani, necesarul caloric se poate calcula dupa formula: 1000+ (Vx100), dar necesarul energetic creste
constant la baieti pana la 16-17 ani, in timp ce la fete, increta calorica maxima este la 12-13 ani, pentru ca apoi sa
scada.
Din valoarea calorica a ratiei zilnice, se considera ideal ca :
- 13-15% proteine
- 30-35% lipide
- 55-60% glucide
Proteinele: 55-60% de origine animala (carne, lactate, oua), cunoscut fiind faptul ca in perioada adolescentei
organismul are nevoi plastice mai accentuate
Lipidele: 50-60% de origine animala
- Aport zilnic de lipide >40% din ratia calorica determina aproape inevitabil ulterior boli cronice
degenerative ca: dislipidemii, obezitate, ateroscleroza, HTA.
Glucidele
Surse: cereale, fructe, legume si mai putin dulciuri concentrate
Greseli:
- Diminuarea amidonului si cresterea cantitatii de glucide cu absorbtie rapida (obicei frecvent intalnit la liceeni,
care prefera in loc de paine consumul de prajituri)
- Inlocuirea apei cu bauturi carbogazoase dulci, care le stau la dispozitie chiar in incinta scolii (obiceiul de a
consuma repetat bauturi dulci carbogazoase conduce progresiv la consumul de alcool!!)
- Scaderea aportului de glucide impusa (gresit) de unii parinti ca modalitate de prevenire a DZ
Necesarul de minerale este mai crescut la adolescenti
Calciul
Ratia dietetica recomandata = 1200mg/zi pentru ambele sexe (dar acest aport este dificil de realizat)
Raportul ideal Ca/P pentru mineralizarea osoasa este de 1:1
~5% din fete consuma mai putin din 2/3 din necesarul de calciu recomandat
Cea mai buna sursa de calciu: laptele si produsele lactate
Aportul poate fi suplimentat si prin consumul de verdeturi proaspete, fasole, nuci, alune, seminte.
Fierul
Necesarul de fier este identic la ambele sexe = 18 mg/zi.
- Baietii prezinta o crestere mai importanta a masei musculare si implicit a volumului sanguin
- Adolescentele prezinta pierderi de fier prin menstruatie
Dar, foarte putini adolescenti consuma zilnic necesarul de fier recomandat anemie feripriva la ~4% din baieti si
~17% din fete. Cei mai expusi sunt adolescentii ce recurg la dieta vegetariana sau diete croice restrictive in scopul
scaderii ponderale. Surse de fier: carnea, ficatul, fasolea, legume verzi, alune, arahide, produse de cereale si paine
imbogatita cu fier.
Zincul
Rol: in procesul cresterii si in maturizarea sexuala a adolescentilor
Aportul alimentar recomandat = 15mg/zi
Deficitul de Zn:
- Moderat retardul cresterii si intarzierea maturarii sexuale
- Sever la baietii adolescenti nanism + hipogonadism + anemie + hepatosplenomegalie
Surse de zinc: carne, peste, oua, lapte.
Necesarul de vitamine este mai mare la adolescenti
- Increta energetica crescuta, necesita un surplus de tiamina, riboflavina si niacin
- Rata crescuta a sintezei tisulare necesita cantitati mai mari de acid folic si vit B12 pt metabolismul ADN si ARN
- Ritmul crescut al cresterii scheletale solicita de asemenea nevoi sporite de vitamina A,D si C.
Ca si in cazul mineralelor, exista in comert o serie de produse cu adaos de vitamine:
- Margarina imbogatita cu vit A si D; deficitul de vit D alaturi de expunerea redusa la soare poate induce
instalarea rahitismului adolescentului si ulterior a osteomalaciei
- Paine preparata din faina fortifiata, contine: Ca, fe si un adaos de tiamina si niacin.
- Cereale imbogatite cu vit B si acid folic, ce se pot consuma la micul dejun
- Bauturi energizante pentru sportivi si alimente dietetice utilizate in scopul scaderii ponderale sunt imbogatite
in vitamine.
Necesarul de vitamine la adolescenti
Vitamine Cantitate/zi Baieti Fete
11-14 ani 15-18 ani 11-14 ani 15-18 ani
Vit. A UI 5000 5000 4000 4000
Vit. D UI 400 400 400 400
Vit. E mg 8 10 8 8
Vit. C mg 50 60 50 60
Folacin microg 400 400 400 400
niacin mg 18 18 15 14
Vit. B12 microg 3 3 3 3
Vit. B6 mg 1.8 2 1.8 2
Riboflavina mg 1.6 1.7 1.3 1.3
PRINCIPII GENERALE CLASICE IDEALE DE ALIMENTATIE A ADOLESCENTULUI
- 4-5 mese/zi (3 principale si 1-2 gustari) in care sa fie incluse cele 4 grupe de alimente de baza: carnea
si oul; lapte si produse lactate; fructe si vegetale; fainoase, cartofi, orez.
- Alimentatia suficienta caloric, variata, preparata gustor, placut prezentata.
- Respectarea (pe cat posibil) a orelor de masa
- Mic dejun consistent
- Masa de pranz va include 3 feluri
- Gustarile: fructe, sandwich
- Cina servita cu 2 ore inainte de culcare, evitandu-se alimentele excitante sau cele care solicita prea
mult tubul digestiv
- Evitarea excesului de fainoase, grasimi gatite, mezeluri, conserve
- Se interzic: cafea, tutun, alcool
- Sa pastreze deprinderile de comportare igienica la masa (spalat pe maini, mestecatul atent, spalatul
pe dinti dupa masa etc).