alimentatie dietica

7/24/2019 alimentatie dietica

1/11

Alimentatia, nutritia si bolile metabolice Alimentatia rationala si echilibrata a jucat ntotdeauna un rol de prim ordinn viata omului (att ca individ, ct si ca fiinta sociala). Calitatile si defectelealimentatieiinfluenteaza n mod hotartor starea de sanatate si implicitnutritiasi bolile metabolice. Stiinta moderna a nutritieinu face dect sa aprofundeze

numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismulgeneral al organismului- deci totalitatea reactiilor biochimice - si are drept punctde plecarealimenteleingerate. Date generaledespre alimentatie n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante! - proteinele" - lipidele (grasimile)" - glucidele (hidratii de carbon sau zaharurile)" - sarurile minerale si vitaminele"

- apa. #nergia necesara functionarii organismului este furnizata doar de primele treigrupe" acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni. n plus, aceste substanteau si rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. n ceea ce priveste mineralele sivitaminele, ele ndeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor

biochimice, iar apa, dupa cum se stie, este mediul indispensabil de desfasurare avietii celulare. Proteinelesunt substante de o mare comple$itate. %nitatile constructive de

baza ale lor sunt molecule mai simple, denumite, &aminoacizi&. n structuracorpului uman se gasesc ' de astfel de aminoacizi, din care sunt consideratiesentiali, pentru ca nu pot fi sintetizati si trebuie sa fie obtinuti obligatoriu dinalimente. *aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lorde aminoacizi esentiali. Sursele de proteine cele mai importante pentru om sunt!carnea, si derivatele din carne, laptele si brnzeturile, ouale, leguminoasele uscate,

pinea, pastele fainoase, nucile. Lipidelesunt constituite din acizi grasi si glicerol. +n ultimii ani, grasimilor siimportantei lor pentru sanatatea noastra li s-a acordat o atentie fara precedent. Asas-a descoperit ca unele grasimi sunt &rele&, iar altele &bune&. ele saturate se

presupune a fi &cele rele&, iar cele nesaturate au o imagine &buna&. Sursele de

grasimi pentru om sunt! untul si margarina, smntna, slanina, untura, seul,uleiurile vegetale, laptele, carnea grasa, galbenusul de ou, brnzeturile grase,nucile, alunele etc. Glucidelealimentare includ un grup larg de substante, printre care! unelecuo molecula mai mica (glucoza si fructoza, care sunt monozaharide)" zaharoza(zaharul propriu-zis), lactoza si galactoza, care sunt dizaharide, amidonul (dincereale si legume), glicogenul (din muschi si ficat), celuloza si hemiceluloza (dinvegetale) sunt glucide cu o molecula comple$a. Sursele de glucide importante

pentru om sunt! zaharul si produsele zaharoase, fainoasele, pinea, leguminoasele

uscate, legumele si fructele. Apaeste introdusa n organism ca atare sau cu alimentele propriu-zise, din acaror compozitie face parte n diferite proportii.


2/11

Sarurile minerale si vitaminelenecesare omului sunt de obicei clasificate ndoua subgrupe! cele cu un aport zilnic relativ mai mare, de ordinul gramelor, de-numite, macroelemente& (calciul, fosforul, potasiul, sulful, clorul, sodiul,magneziul)" altele sunt necesare organismului n doze mai mici si poarta numele de&micro -& sau &oligoelemente& (fierul, iodul, fluorul, zincul, cuprul, cobaltul etc.).

n functie de solubilitatea lor vitaminele se mpart tot n doua clase! unele sedizolva n grasimi (vitaminele A, , #, ), altele se dizolva n apa (vitaminele / 0,/1, /e, /01, , 22, acidul folic, biotina, acidul pantotenic etc.).

Alimentele si importanta acestora n nutritie Alimentele de origine naturala, ndeosebi legumele si fructele, sunt surseimportante de minerale si vitamine.n functie de provenienta si n raport cu unele caracteristici nutritive, e$ista zece

grupe de alimente. Carnea si derivatele acesteia. 3olosim carnea provenita de la mamifere(domestice si salbatice), pasari (domestice si salbatice), pesti (de apa dulce si demare), mai rar de la crustacee, moluste, amfibii s.a. arnea reprezinta o sursa

principala de proteine (0-114), avnd valoare biologica ridicata. Laptele si produsele lactate. Se consuma lapte de vaca, de oaie, mai putinde capra si de bivolita. 5aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de

proteine de calitate superioara (ntre care se numara cazeina, lactalbumina). #ste deasemenea o sursa importanta de calciu. 2recipitarea cazeinei sta la baza prepararii

brnzeturilor. uale. Se folosesc ouale de gaina si - mai rar - cele de rata, gsca, curca etc.,aliment valoros, cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. Seconsidera ca un singur ou poate acoperi 1-64 din nevoile energetice aleorganismului, 04 din necesarul de aminoacizi, 17, 4 din nevoile de fier, 074 dincele de zinc si 04 din cele de vitamine. Grasimile alimentare. +nclud grasimi animale (untul, slanina, untura,smntna, seul, uleiul de peste s.a.), grasimi vegetale (uleiuri de floarea-soarelui,soia, masline, germeni de porumb etc.) si grasimi de origine mi$ta (margarina).8rasimile animale sunt bogate n acizi grasi saturati, iar cele vegetale n acizi

nesaturati. Aceasta grupa este importanta n special pentru valoarea calorica naltasi pentru aportul de vitamine liposolubile. Cerealelesi derivatele lor se remarca printr-un continut ridicat de glucide,gratie caruia aportul lor energetic n alimentatia umana este pe primul loc. Sefolosesc boabele de gru, secara, orez, ovaz, orez, porumb. Legumelesunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa.Substanta uscata este reprezentata mai ales de glucide (glucoza, fructoza, zaharoza,amidon, celuloza). 2roteinele sunt ceva mai bine reprezentate n leguminoaseleuscate, iar lipidele n semintele oleaginoase. 5egumele sunt o sursa importanta de

vitamine si minerale. !ructelecontin n principal apa, glucide cu molecula mica, celuloza, saruriminerale, vitamine, substante aromate.


3/11

"aharul si produsele #aharoasesunt alimente obtinute prin proceseindustriale, caracterizate printr-o concentratie crescuta de &material& glucidic si

prin aport caloric mare n volum restrns. onstituie o grupa relativ noua, a careipondere a crescut deja prea mult n alimentatia umana. $auturile nealcoolice.Aici includem apa potabila, apele minerale, ceaiurile,

sucurile de fructe si legume, cafeaua etc. Condimentelese adauga preparatelor culinare pentru a le da un gust placut sinu au o valoare nutritiva propriu-zisa.

Alimentatia rationala C%teva din principiile si normele care fi&ea#a cadrul unei alimentatiirationale, echilibrate.

Aspectul energetic al alimentatiei trebuie judicios corelat cu vrsta persoanei,cu se$ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima n care traieste. %nom tnar are nevoie, daca efectueaza o munca medie, de '-'7 cal9:ilocorp9zi, ncazul unei munci grele are nevoie de 67 - 77 cal9:ilocorp9zi, iar pentru o muncafoarte grea pna la ; cal9:ilocorp9zi. 5egat de starea fiziologica, o femeiensarcinata necesita n aceleasi conditii de activitate cu 67 calorii mai mult pe zi.5egat de clima, la frig sunt necesare mai multe calorii. Puterea calorica a factorilor nutritivi este de circa 6 cal9g pentru glucide si

proteine si de cca < cal9g pentru lipide. n conditiile tarii noastre, la constituirearatiei energetice a unei zile glucidele contribuie cam cu 77-;74, lipidele cu 17-'74, proteinele cu 00-0'4 (pentru adulti). 8lucidele, este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale,legume si leguminoase, fructe si mai putin din produsele zaharoase industriale. 8rasimile vor trebui sa fie cam jumatate de provenienta vegetala si jumatate de

provenienta animala. 2roteinele vor fi cam 7-;4 de origine vegetala si 6-74 de origine animala.=rebuie subliniat nsa ca proportia proteinelor din ratie (ndeosebi a celor animale)este net mai mare la copii, la gravide sau la femeia care alapteaza. Sarurile minerale si vitaminele. >evoile zilnice de saruri minerale si vitamine

pentru organismul uman! saruri minerale! clor ;g" sodiu 6g" potasiu ',1g" sulf 0,1g" fosfor 0,1g"calciu ,6g" magneziu ,'1g" zinc 1mg" fier 0mg etc.

vitamine liposolubile! A 7 u.i., 6 u.i., # 1,' mg, ,7 mg" vitamine hidrosolubile! /00,7 mg9zi, /11-1,7 mg9zi, /;1 mg9zi, 7-07mg9zi, 22 07-1; mg9zi. alimentatie corecta aduce n general suficiente minerale si vitamine, rareorifiind nevoie de suplimentari. n ceea ce priveste legaturile dintre alimentatie si boli,acestea sunt multiple si

profunde, 2e de o parte se poate spune ca alimentatia poate duce la mbolnavireaorganismului si chiar la moarte. n acest sens actioneaza anumite dereglaricantitative, (e$cese, lipsuri, perturbarea unor aporturi nutritionale) si unele


4/11

tulburari calitative (modificarea proprietatilor alimentare, prezenta unor substanteto$ice, a unor microorganisme etc.). 2e de alta parte, alimentatia este un mijlocterapeutic util n foarte multe boli, n unele avnd chiar rolul fundamental.Aspectele teoretice si practice ale folosirii factorilor alimentari pentru tratamentuldiverselor boli constituie obiectul dieteticii.n continuare vor fi schitate cteva din

principiile care stau la baza acestei ramuri a nutritiei umane. prima idee, care trebuie subliniata cu vigoare, este urmatoarea! orice prescriptiedietetica, n orice boala trebuie sa porneasca de la toate normele sau legilealimentatiei rationale a individului sanatos, %n regim alimentar nu este n fonddect o varianta a alimentatiei normale, la care se introduc anumite modificaricantitative sau calitative, destinate influentarii unui anumit proces patologic.ieta prescrisa ntr-o afectiune constituie n ultima analiza o interventie n

biochimia si metabolismul organismului. #ste deci obligatoriu ca aceastaprescriptie sa tina seama de tot conte$tul bolii, de implicatiile metabolice ale

acesteia si sa fie de acord cu toate datele stiintifice legate de aceasta boala. (Sentelege ca raspunderea recomandarilor dietetice, ca si a celorlalte recomandariterapeutice revine celor care poseda pregatirea si competenta necesara, adicamedicilor de profil. atorita unei simplitati aparente si nselatoare a problemei, casi unei anumite, &mode&, asistam n zilele noastre la o adevarata avalansa de sfaturisi prescriptii - unele foarte categorice - venite din partea a tot felul de &binevoitori&,lipiti de competenta si neautorizati).Sa mai adaugam ca dieta bine gndita trebuie sa tina seama si de particularitatile

persoanei n cauza (obiceiuri, gusturi, posibilitati materiale s.a.). 2e ct posibil, seva evita monotonia, se va veni n ntmpinarea preferintelor celui suferind.e foarte multe ori dietetica introduce o anumita, &simplificare& a alimentatiei, prinalegerea acelor modalitati de preparare care mentin ct mai mult calitate naturale si

permit urmarirea efectelor regimului asupra evolutiei bolii. Acest aspect nu are nicio legatura cu respingerea totala a produselor alimentare prelucrate pe scaraindustriala.ietetica, asemenea oricarei alte ramuri a stiintei, cunoaste uneori controverse sieste supusa legilor generale ale progresului.

Alimentatia echilibrata

alimentatie cu adevarat echilibrata, trebuie sa fie constituita prinaportul tuturor grupelor de alimente. Se considera drept proportii optimeurmatoarele! carne si derivate 6 - 4 din totalul caloric, lapte si derivate '-',74"oua '-64" grasimi 01-0?4" cereale si derivate 17-674" legume si fructe 0? - 04"zahar si produse zaharoase ?-4" bauturi nealcoolice 1-'4. istributia pe parcursul zilei trebuie sa fie n general aceasta! 07-14 din

totalul caloric se va consume dimineata, 7 - 04 la gustarea din jurul orei 00,,'7-64 la masa de prnz, iar restul seara. Aceasta ultima masa se va lua cam cudoua ore nainte de culcare si va fi mai usoara.


5/11

n ceea ce private pregatirea mesei, nu se recomanda nici la omul sanatosfolosirea rntasurilor, a cepei prajite, a unturii prajite si a sosurilor foarte grele. Laptele si derivatelesunt permise toate. arnea este permisa (pna la 1g9zi), ca si pestele" de asemenea derivatele acestei grape (conserve, mezeluri etc.),cu conditia bunei lor calitati. @uale sunt permise, fara abuz si eliminnd pregatirea

lor prin prajire. 8rasimile se permit, daca nu sunt prajite. P%ineacea mai recomandabila este cea intermediara. 3ainoasele se permittoate, dar cu moderatie. Legumelese permit toate (mai ales ca salate de cruditati). !ructelesunt si ele permise toate (bine coapte). Dulciurilevor fi consumate cu moderatie. $auturile nealcoolicesunt permise toate, cele alcoolice vor fievitate.ondimentele nu sunt interzise, dar cele puternic e$citante vor fi folosite ncantitati foarte mici. Sarea nu va depasi -07 g pe zi.

Sa mai adaugam ca supele si ciorbele vor fi pregatite fara rntas, sosurile vor fide asemenea preparate fara rntas si ceapa prajita, iar gustarile nu vor fi e$ageratde sarate, piperate sau usturoiate. Se recomanda 6 sau chiar 7 mese pe zi. #ste vorba, dupa cum se vede, de un regim echilibrat din punct de vederenutritiv, la care se adauga o gastrotehnie corecta.

2rincipalele boli de nutritie si metabolism

iabetul zaharat@bezitateaislipidemiile

enutritia Alte boli de nutritie si metabolism Avitaminozele si hipervitaminozele /olile nnascute de metabolism emocromatoza

iperuricemiile (guta) Alcoolismul ipoglicemiile iperglicemiile tranzitorii 2orfiriile Belituriile (zaharuriile) =ulburarile metabolismului apei si electrolitilor =ulburarile echilibrului acido-bazic Starile hiperosmolare

Acidoza lactica


6/11

D'()()'CA * +A'A AL'M(-)A+

5egatura dintre starea de sanatate si alimentatie, cunoscuta de altfel cu 6 ani.e.n., a preocupat si preocupa n continuare oameni de stiinta din domenii foartediverse (medicina, biologie, fizica, chimie) si deopotriva, pe consumatori. Se

contureaza astfel doua tendinte! pe de o parte, medicina redescopera din c 'd''ie n ce mai multdietetica si sanatatea n modul de hrana, iar consumatorii preiau,n numar crescnd, un rol activ n ceea ce priveste sanatatea lor.5ipsa unor alimente complete sau perfecte sugereaza ca nu e$ista nici alimentecare sa furnizeze suficiente substante nutritive pentru a ne asigura sanatatea. #ste

prin urmare necesar sa consumam o varietate de sortimente care sa contina ovarietate de constituienti, adica sa selectam ce alimente consumam, astfel nct sane asiguram o dieta sanatoasa.riteriile senzoriale, eminamente subiective, pot face ca libera alegere a produselor

alimentare sa nu corespunda principiilor nutritiei echilibrate.2roducatorii de alimente din societatile dezvoltate au e$ploatat cu buna stiintapreferintele senzoriale ale consumatorilor n interes propriu. Astfel au aparutprodusele rafinate, cu grad nalt de prelucrare, cu proprietati senzoriale deosebitedar dezechilibrate din punct de vedere trofic.a urmare a acestor tendinte, n decursul ultimelor decenii s-a constatat o incidentacrescnda a unor afectiuni intestinale, n paralel cu cele cardiovasculare si demetabolism. e asemenea, studii epidemiologice efectuate de numeroaseorganisme nationale si internationale au evidentiat corelatia dintre modul de

alimentatie si aparitia cancerului.ele mai importante reglementari internationale privind marfurile alimentare suntcele elaborate de comitetele de resort ale omisiei ode$ Alimentarius, organismcare si desfasoara activitatea sub egida 3A@9@BS. n 0


7/11

Aria de cuprindere a conceptului de dieta nu trebuie nsa sa fie privita limitativ.Astfel, dieta este considerata nu numai o interventie biochimica n organismul

bolnav, destinata combaterii unei maladii, ci si n organismul sanatos, n scopulprevenirii bolilor. ietoterapia devine astfel un important mod de prentmpinare sivindecare a multor afectiuni.

*arietatea bolilor n care dieta are un rol terapeutic important este pusa n evidentade urmatoarele e$emple!- dieta hidrica, bazata pe administrarea de lichide, este indicata n special ngastro-enterite acute to$ice sau infectioase, n bolile infectioase febrile, guta,obezitate, litiaza renala"- dieta hipocalorica, caracterizata printr-o ratie calorica globala scazuta, esterecomandata pentru curele de slabire, pentru a pune n repaus tubul digestiv sauaparatul cardiovascular"

- dieta hipercalorica, constnd n ingerarea unui supliment alimentar, caredepaseste ratia normala a individului, permite regenerarea tesuturilor, compensareapierderilor e$cesive, de natura energetica si plastica, tonifierea organismului"- dieta hiperprotidica, concretizata ntr-o ratie de proteine mai mare dect cea aindividului normal, este utila mai ales pentru vrstnici, pentru bolile croniceconsumptive! tuberculoza, anemie, reumatism cronic de nutritie"-dieta hipoprotidica, concretizata n limitarea cantitativa a proteinelor, attanimale ct si vegetale, poate fi folosita n afectiunile renale, guta si diateza mica,insuficienta cardiaca, unele forme de hipertensiune arteriala visceralizata sau dehipertensiune maligna, ciroza decompensata"- regimul hipolipidic, concretizat n restrictii n privinta lipidelor, aplicat n uneleafectiuni cum sunt! ateroscleroza, obezitatea, litiaza biliara, nefroza lipidica,

pancreatita cronica, acidoza diabetica.Alimentatia dietetica este o alimentatie rationala, normala, stabilita n functie dese$, vrsta si munca depusa. 2rin procedee tehnologice speciale, care conferaanumite proprietati alimentelor, sau prin adaugarea ori e$cluderea anumitor

produse din alimentatie, poate fi asigurat echilibrul nutritional necesarorganismului, pentru a-si mentine sau redobndi starea de sanatate.Cesponsabilitatea dietei pentru starea de sanatate este astazi recunoscuta de

oamenii de stiinta din ntreaga lume precum si de cele mai nalte instante medicale.e aceea, aplicarea unei diete necesita o fundamentare corecta, dublata deinstruirea permanenta a beneficiarului ei.2utem deci considera ca notiunea de dieta se apropie de notiunea de echilibrualimentar, care include att placerea ct si analiza atenta a compozitiei chimice.Altfel spus, pentru a realiza un mod de hrana echilibrat, adica pentru a asigura unaport optim de trofine, din punct de vedere cantitativ si calitativ, n scopulmentinerii tonusului si starii de sanatate, este necesara ndeplinirea a patru conditii!a) capacitatea de a cunoaste e$act ceea ce este indispensabil pentru organism si n

ce cantitate"b) cunoasterea compozitiei a fiecarui aliment"c) cunoasterea momentului optim pentru ingerarea hranei"


8/11

d) cunoasterea proceselor comple$e de asimilare, conditie indispensabila a buneiutilizari de catre organism.5a nivelul ## a fost deja elaborata o clasificare a produselor dietetice nurmatoarele categorii distincte!- alimente hiposodice"

- alimente hipoglucidice"- alimente hipocalorice"- alimente cu aport protidic particular"- alimente cu aport lipidic particular"- alimente dietetice de efort, cu continut minim garantat n anumite vitamine sauaminoacizi esentiali"- alimente dietetice de efort, cu continut garantat de magneziu"- alimente dietetice pentru copii.AL'M(-)A)'A D'()()'CA

Cegimul dietetic al pacientului trebuie sa satisfaca necesitatile cantitative sicalitative ale organismului.Cegimurile dietetice sunt variate in functie de afectiune, stadiul si gravitateaacestora.Cegimurile dietetice urmaresc!

0. 2unerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme tinandu-se seamade!- compozitia chimica a alimentelor- modul de preparare- starea de agregatiea) regim de crutare a intestinului gros ! dizenterie

b) regim de crutare a cavitatii bucale ! stomatitac) regim de crutare a ficatului ! hepatita, cirozad) regim de crutare a rinichiului ! nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renalaacuta1. #chilibrul unor functii deficitare sau e$agerate ale organismuluia) colita de fermentatie D regim bogat in proteine

b) colita de putrefactie D regim bogat in hidrocarbonatiic) ciroza hepatica D restrictie de lichided) insuficienta cardiaca - restrictie de lichide'. ompensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrinea) diabet zaharat D se va stabili toleranta la glucide6. Satisfacerea unor nevoi e$agerate ale organismului a) boli infectioase D regim bogat in vitamine b) afectiuni osoase D regim bogat in a c) in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali D regim bogat in proteine

7. +ndepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali a) indepartarea de mucus, puroi D regim de mere rase sau morcovi


9/11

+(G'M 1'D+'C 'ndicatii! - in primele zile postoperator- diaree acuta- gastrite acute

Alimente permise! - supe limpezi de legume

- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina- zeama de orez- supe diluate si degresate de carne- apa fiarta si racita

+(G'M 1'D+*"A1A+A) 'ndicatii ! - perioada de debut a hepatiteiepidemice- insuficienta renala acuta- insuficienta hepatica acuta

- colecistita acuta- boli infectioase D in perioada febrilaAlimente permise! - sucuri de fructe indulcite- ceaiuri indulcite- zeama de compot- zeama de orez+(G'M S(M'L'C1'D mese mici cantitativ si mai frecvente'ndicatii 2 *colecistita subacuta- hepatita epidemica D perioada icterica- ciroza hepatica- varice esofagiene- infarct miocardic D in primele zileAlimente permise 2 - supe fainoase- supe de legume- piureuri de legume- fructe coapte- fainoase- sufleuri de branza de vaci+(G'M LAC)A) 'ndicatii 2 * ulcer D in primele '-7 zile ale fazei dureroase

- hemoragia digestiva superioara D primele zile dupaAlimente permise 2 -0-1ml lapte E frisca sau smantana

+(G'M LAC)*!A'-S 3vegetarian4 'ndicatii 2 * dupa puseul acut alulcerului in remisiune- operatii la nivel gastricAlimente permise 2 *branza de vaci- oua moi- cas

- lapte- piureuri de legume- smantana


10/11

- frisca- fainoase+(G'M 1(PA)'C 'ndicatii 2 * hepatita cronica agresiva- ciroza hepatica decompesata- neoplasm hepatic

Alimente permise 2 - branza vaci- cas, urda- carne slaba fiarta- paine alba prajita- legume- fainoase- fructe coapte- biscuiti- supe de fainoase

- unt 0g 9zi- ulei 1-' g9 zi

+(G'M +(-AL 'ndicatii 2 * glomerulonefrita acuta difuza- insuficienta renalaAlimente permise 2 * salata de cruditati cu untdelemn- fructe crude coapte- compot- supe de legume si fainoase- prajituri de mere- cas, branza de vaci, urda- galbenus de ou- frisca- paine fara sare+(G'M CA+D'*5ASC/LA+ 'ndicatii 2 * cardiopatii decompensate- ta- infarct miocardic acut in a 1-a sapt. de boalaAlimente permise 2 *lapte, iaurt- branzeturi

- carne slaba fiarta- salata de sfecla- fructe crude sau coapte- compot- aluat de tarta- dulceata- unt 0g9zi- ulei 'g9 zi+(G'M D'A$()'C in functie de toleranta la glucide vacuprinde alimente

cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite'ndicatii 2 * diabet zaharat Alimente permise 2 * alimente cantarite 2 -paine


11/11

- lapte- cartofi- fainoase- legume uscate- fructe

- alimente necantarite! - peste- carne- mezeluri- oua- supe de carne- sosuri fara faine- ulei+(G'M 1'PCAL+'C 'ndicatii 2 * obezitate- ta

Alimente permise 2 * 16 calorii D 'g branza de vaci- 6 calorii D lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere- ; calorii D aceleasi alimente

alimentatie dietica

Documents