Ambalarea produselor alimentareCAPITOLUL 1. IMPORTANŢA AMBALĂRII CORECTE ŞIEFICIENTE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE CONFORMSTANDARDELOR INTERNAŢIONALE1.1 ASPECTE GENERALEAmbalarea şi ambalajul in industria alimentara au un efect cu oimportanţă deosebita asupra calităţii, conservării şi valorii comerciale a unuiprodus alimentar pe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa intre realizareamateriilor prime, procesarea acestora, condiţionarea şi conservarea produsuluifinit, distribuţia, comercializarea şi consumul acestuia.Considerand ca etichetarea şi eticheta unui ambalaj fac parte intrinsecădin procesul de ambalare şi respectiv din ambalaj, atunci rolul complex şimultifuncţional al ambalajelor se exprimă prin următoarele funcţii principale:- prezentarea caracteristicilor şi compoziţiei produsului, vizand in modfundamental consumatorul, prin aceasta realizandu-se corecta şi nocesarainformare a acestuia;- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea producefactori externi sau interni asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici,microbiologici, biochimici, fizici etc;- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i acestuia durataacceptabila de valabilitate in interiorul căreia caracteristicile nutritive, de inocuitate,comerciale ş a. se pastreaza intre limitele impuse de legislaţie, standarde, normesau convenţii;- asigurarea şi facilitarea vanzarii produsului catre utilizatori sau consumatori;- reducerea pierderilor in greutate, a deteriorărilor şi deprecierilor produselor;- inlesnirea şi imbunataţirea depozitării, manipulării, transportului şi expunerii inunităţile de desfacere en-gross sau en-detail;- creşterea valorii comerciale a produselor;Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare şi ambalajele auevoluat intr-o dinamica accentuata in ultimele decenii, asigurandu-se astfelambalajului un rol funcţional şi de expresie complex.Doar doua dintre constatările statistice existente in Rapoartele FAO potilustra foarte bine importanţa ambalării şi ambalajelor in industria alimentară:- circa 50% din piaţa de ambalaje din intreaga lume este aferentăambalajelor pentru industria allmentară;- circa 50% dintre produsele alimentare care se degradează in lumereprezintă pierderi datorate absenţei ambalării,3Ambalarea produselor alimentare1.2 AMBALAJE FOLOSITE PENTRU AMBALAREA PRODUSELORAGROALIMENTAREMATERIALE FOLOSITE PENTRU CONFECŢIONAREA AMBALAJELOR.TIPURI DE AMBALAJEAmbalarea este parte integrantă a producerii şi păstrării produseloragroalimentare, de origine vegetală sau de origine animală.Preocupări pentru ambalarea produselor in vederea conservării au apărut

incă din cele mai vechi timpuri. Preocupări majore au apărut de cand au inceputsă se facă deplasări masive de oameni, in special, de cand se deplasau armatemari, Ia distanţe mari de baza de aprovizionare cu alimente.In societăţile moderne produsele alimentare trebuie să parcurgă o caleIungă, de Ia producător (sau procesator) pană la consumator, in timpul respectivfiind necesar să se depoziteze, pentru păstrarea in vederea consumării inperioadele cand nu se mai produc. In acest fel, ambalarea şi conservarea multorproduse devine indispensabila pentru asigurarea alimentelor necesare omului.Alegerea materialului pentru confecţionarea ambalajelor şi a metodei deambalare implică o profundă cunoaştere a acestora şi a proceselor care au loc inprodusele conservate, pe perioada păstrării. De asemenea, materialul folosit Iaconfecţionarea ambalajelor nu trebuie să transmită alimentelor conţinute mirosurişi gusturi străine, ori substanţe poluante. Modul de ambalare are o importanţădeosebita pentru produsele horticole, fructe şi legume, precum şi pentru produseleprelucrate, cane se depreciază mai uşor cand vin in contact cu ambalajelenecorespunzătoare. Acestea pot intra in diferite reacţii chimice cu substanţe dinambalaj, sau se pot impregna cu diferite substanţe toxice sau care au mirosurineplăcute. In consecinţă, pentru a se păstra o perioadă de timp mai lungă decatperioadele de timp in care se pot păstra in starea Ior naturală după recoltare,produsele trebuie introduse in ambalaje, ambalaje care se pot confecţiona dindiferite materiale. Dacă sunt ambalate corespunzător, produsele prelucrate se potpăstra pe o perioadă de la cateva luni pană la caţiva ani. Important este să sefoloseasca materialul corespunzător pentru confecţionarea ambalajelor respective.AmbaIajul reprezinta totalitatea elementelor destinate să cuprinda sau sainvelească un produs sau un ansamblu de produse, in vederea asigurariimenţinerii caIitaţii şi integrităţii acestuia, pe durata manipulării, transportariidepozitarii şi desfacerii, pană cand ajung la consumator sau pană Ia expirareatermenului de valabilitate a produsului. Conform normativelor in vigoare, ambalajultrebuie să asigure şi informaţii despre produs şi despre producător.Prin procedeul, metoda de ambalare, sau prin materialele folosite laconfecţionarea ambalajelor, se asigură protectia temporară a produselor inperioada manipulării şi desfacerii către consumator,In practică, se foIoseşte şi preambalarea, care este o.operaţiune de ambalare inunităţi de desfacere mai mici şi bine determinate ca marime, de obicei, atat cat saasigure consumul pentru o masă. Preambalarea se poate realiza Ia locul deproductie sau de sortare a produselor, on inaintea vanzării, in scopul de a seaccelera vanzarea către consumator.4Ambalarea produselor alimentare1.3 CLASIFICAREA AMBALAJELORa. După modul in care vin in contact cu produsele conţinute, ambalajele sunt demai multe feluri: Ambalaje primare sunt ambalajele care se găsesc in contact directcu produsul conţinut, asigurandu-i protecţia in mod nemijlocit. Caexemple de ambalaje primare, sunt: cutiile metalice de conserve,buteliile din sticlă sau din material plastic, pungi din hartie sau din

material plastic etc. Ambalaje secundare sunt ambalajele care conţin mai multeambalaje primare in care sunt produse reprezentand mijlocul fizicde transportare şi de distribuire a produselor aflate in ambalajeleprimare. Astfel de ambalaje sunt cutiile de carton, navetele dematerial plastic sau din lemn, foliile din polietilena pentru ambalatcutii cu produse, sau pontru ambalat borcane ori butelii cuproduse. In această categorie sunt şi diferite cutii din carton, incare se introduc pungi, pachete, butelii de sticla etc, care conţinproduse. Ambalajele terţiare sunt ambalajele care grupează mai multeambalaje secundare cu produse. Cel mai mult folosită este paletadin Iemn, confecţionată in mai multe variante, pe care se stivuiescmai multe ambalaje secundare (saci cu produse, cutii din cartonsau diferite lăzi cu produse). Ambalaje cuaternare sunt ambalajele care grupează mai multeambalaje terţiare, Sunt folosite mai mult in comerţul internaţional şisunt reprezontate de containere metalice, pentru transportarea cutrenul, vaporul sau mijloacele rutiere. Uneori, aceste containeretrebuie să permită dirijarea temperaturii, a umiditaţii şi acompoziţiei atmosferei din interior, condiţii esenţiale pentrumenţinerea unor produse in stare bună pentru consum.b. Dupa felul produselor ambalate, ambalaje le pot fi: Ambalaje de uz general, care se folosesc la ambalarea mai multortipuri de produse: pungi, butelii, cutii etc; Ambalaje de uz special, care se folosesc pentru ambalareaanumitor produse sau pentru ambalarea in condiţii speciale detransportare sau de păstrare (mediu umed, mediu salin, mediutropical etc).c. Dupa modul in care işi menţin forma cand conţin produse, ambalajele se potclasifica astfel: Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu işi schimbă forma candsunt umplute cu produse;5Ambalarea produselor alimentare Ambalaje flexibile sunt ambalajele care işi schimbă formad. Dupa modu! cum comunica cu exteriorul după umplere, ambalajele sunt: Ambalaje deschise sunt ambalajele care nu sunt prevăzute cucapac, pot comunica cu exteriorul Ambalaje etanşe sunt ambalajele care se inchid după introducereaproduselor pentru păstrare, nu mai permit contactul produsului cumediul exterior, asigurand o bună izolare a acestora.e. Dupa numărul de cicluri de folosire, ambalajele sunt: Ambalaje refolosibile surit ambalajele care se preteaza Ia utilizărirepetate, cu condiţia asigurării igienei şi integrităţii acestora AmbaIaje nerefolosibile (de unică folosinţă sunt ambalajele care se

folosesc o singură dată, după care devin deşeu). Ambalaje de inventar sunt ambalajele care se folosesc mai mulţiani, ele aparţinand unei unitaţi economice, fac parte din patrimoniulacesteia, deci sunt inscrise in inventarul acesteia şi trebuierestituite după preluarea mărfii sau se transferă vatoarea sa deinventar către noul proprietar.1.4 FUNCŢIILE AMBALAJELORUna din cele mai impontante cerinţe actuale pentru. circulaţia mărfurilor,aceea de a asigura inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produseloralimentare să fie comercializate in stare ambalata. In acest fel, ambalajul are omare infiuenţă in acceptarea sau neacceptarea produsului. Prin aceasta,ambalarea devine o componentă a noţiunii complexe de calitate a produsului. Caurmare, ambatajul devine un mijIoc important de comerciatizare a produseloralimentare, datorită funcţiilor sale. Funcţiile ambalajelor sunt următoarele:a. Funcţia de a conţine produsulProdusele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-unrecipient (ambalaj), pentru a se menţine o formă şi pentru a fi posibilă schirnbarealocului, in procesul de circulaţie a mărfii, fără a se pierde din produs. Ambalajulcuprinde o anumită cantitate de produse pe o perioadă de timp pană ajunge Iaconsumator. In toată această perioadă, ambalajul nu trebuie să modifice insuşirilesenzoriale şi chimice ale produselor , in mod nefavorabil , care să ducă lapierderea valorii lui de intrebuinţareb. Funcţia de protectie şi conservare a produsuluiPrin această funcţie, ambalajul asigură protecţia produsului conţinut in elimpotriva acţiunii dăunatoare a mediului inconjurător. Totodata, ambalajul trebuie6Ambalarea produselor alimentaresă izoleze complet produsul de mediul exterior, să nu permita schimburi de gazecu mediul, deci trebuie să fie etanş. In aceast fel, el asigură conservareaproduselor, prin metoda de ambalare, Aceasta funcţie are mai multe componente: Protecţia mecanica a produsului, impotriva unor şocuri mecanice, carepot să apară in timpul circulaţiei şi desfacerii produsului ca marfă. Inmajoritatea cazurilor pentru a asigura o bună protecţie mecanică aprodusului ambalat, trebuie ales un material potrivit pentru cofecţionareaambalajelor: lemn, metale, materiale pastice, hartie sau carton. Protecţia chimică a produsului, prin care ambalajul trebuie să izolezeprodusele de factorii cu acţiune chimică din mediul exterior, care potproduce diverse reacţii chimice Ia suprafaţa de contact a produsului cumediul: oxigenul, vaporii de apă, ozon, substanţe poluante, substanţeabrazive (praf sau nisip), De asemenea, ambalajul nu trebuie să permităinteracţiuni chimice cu produsul conţinut. Pentru aceasta, ambalajultrebuie să fie confecţionat din materiate care să fie inerte, din punct devedere chimic, faţă de produsul conţinut. Protecţia impotriva microorganismelor , care se asigura prin folosireaunor ambalaje libere de microorganisme şi care să nu permităcontaminarea produselor cu microorganisme , prin etanşarea completă

a ambalajului. Protecţia biologică impotriva dăunătoilor-insecte acarieni de depozit ,rozătoare, păsări, etc. In acest scop ambalajul trebuie să asigureizolarea acestor produse faţă de dăunători, să nu permită accesulacestora la produsul conţinut. Astfel de ambalaje sunt cele din sticlă,materiale, plastice dure, lemn, etc. Protecţia faţă de lumina şi radiaţiile ultraviolete. Aceşti factori fizici arputea schimba insuşirile senzoriale şi nutriţionale ale multor produseambalate. Din acest punct de vedere, materialele din care seconfecţionează ambalajele trebuie să fie impermeabile pentru acesteradiaţii: ambalaje din hartie colorată, din sticlă colorată, din unele metaleetc. Protecţia şi conservarea energiei inglobate in produs in timpulprocesării. Prin folosirea ambalajelor, care conţin o cantitate mică deenergie se evită pierderea unei cantităţi de produse, pentru care s-aconsumat o cantitate mai mare de energie, in procesul de producere şiprelucrare. Pe total se face o mare economie de energie. Oriceproducător, comerciant sau consumator este preocupat să reducăpierderile de alimente, pentru a fi profitabil. Protecţia mediului inconjurător impotriva agresiunii unor produsealimentare, care pot produce efecte dăunătoare mediului: produse cucaracter acid, produse cu conţinut mare de grăsimi, produse conservatecu diferite cantităţi de sare etc. Aceasta funcţie se realizează prinfolosirea unor ambalaje corespunzătoare, rezistente, etanşe, care să nupermită pierderi de produse alimentare in mediul inconjurător.7Ambalarea produselor alimentarec. Funcţia de confort Funcţia de confort a ambalajelor se realizează prin folosirea unorambalaje corespunzătoare, care să conţină atatea produse, incatsă uşureze operaţiile de manipulare, transportare, depozitare şide distribuire a produselor. In societăţile moderne, in care aparenecesitatea de a se distribui produsele in cantităţi mici, dar caresă fie totuşi ambalate cantităţi care să asigure cosumul uneipersoane pentru o singura masă, se impune porţionarea şiambalarea produselor in aşa fel ca să satisfacă aceste cerinţe. Inal doilea rand, prin funcţia de confort, ambalajul secundar sauterţiar trebuie să conţină cantităţi de produse care să fie uşor demanipulat de o singură persoană sau de două, fără a fi nevoie deun efort prea mare. In acest scop, ambalajele secundare sauterţiare trebuie sa fie de formă stabilă şi de dimensiuni stabiliteprin normative, pentru a permite aşezarea lor pe palete, cufolosirea interagrală a suprafeţei paleteiIn societatea modernă, cuvolum foarte mare de produse comercializate, dar in care se punein mod acut problema protecţiei omului (evitarea suprasolicitării laefort fizic), folosirea paletizării, ca tehnologie de manipulare a

produselor ambalate, intre care şi cea de asigurare a confortului.d. Funcţia de comunicare Funcţia de comunicare a ambalajului se referă la cerinţa ca toţiconsumatorii să fie bine informaţi asupra produslui din ambalaj.Acesta funcţie are o mare contribuţie la promovarea produsului.Informarea asupra produsuluise face prin inscrierea unorinformaţii pe etichetă sau direct pe ambalaj : date despreproducător, denumirea şi preţul produsului, cantitatea conţinută inambalaj, valoarea energetică şi compoziţia chimică a produsului,data de fabricaţie şi termenul de valabilitate, modul de folosire aprodusului sau modul de preparare. Uniunea Europeana, incă din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE,actualizată ulterior, pentru reglementarea acţiunii de etichetare,prezentare şi reclamă a produselor alimentare pentru vanzarecătre consumator. Etichetarea alimentelor ambalate esteobligatorie in Romania, obligaţie prevăzută in Hotărarea deGuvern Nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor, care apreluat prevederile Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE,89/396/CEE şi 87/250/CEE. Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realizaprin forma, culoarea, grafica etc. ambalajului. Aceste componente,in mod deosebit, culoarea, pot avea un efect psihologic importantconsumatorului sau a cumpărătorului prin declanşarea unor reacţiicare să il stimuleze in a consuma un anumit produs. Prin grafica8Ambalarea produselor alimentarefolosită, se ilustrează produsul, provenienţa şi utilizarea sa, sestimulează la maxim imaginaţia cumpărătorului. Pe langă rolul de informare a consumatorului şi de promovare aprodusului, funcţia de comunicare contribuie la educareaconsumatorului. Aceasta se realizează prin inscrierea pe ambalajsau pe etichetă a valorii energetice a produsului, a conţinutului inproteine, glucide, lipide, vitamine etc.Design-ul ambalajelorDesign-ul ambalajelor este considerat un instrument care conferădistincţie produselor şi un mijloc eficace de comunicare a imaginii acestora.Comunicarea este asigurată de forma, culoarea, grafica, materialul ambalajului,elemente care sunt strans legate si care trebuie bine coordonate pentru a asiguraeficienţa mesajului informaţional. Design-ul ambalajului este o preocuparedinamică. In SUA se consideră că un ambalaj işi pierde valoarea publicitară dupăun interval de nouă luni După acest interval, trebuie modificată, forma şi graficaambalajului pentru a susţine in continuare concurenţa.Elementele de baza ale design-ului ambalajului sunt:· forma;· culoarea;· grafica;

· mesajul informaţional transmis,La proiectarea formei ambalajului trebuie sa se aiba in vedereurmătoarele condiţii:· capacitatea de protectie fizico-mecanică şi chimică cerută de produs pe totparcursul pe care iI suportă acesta;· importanţa componentei informaţional estetice pentru formarea deciziel decumpărare;· modularea dacă este posibilă;· forma ambalajului este corelată cu materialul utilizat pentru confecţionare,cu sistemul de construcţie, cu particularităţile de utilizare, cu destinaţia,·Forma ambalajului trebuie corelată cu materialul utilizat pentruconfecţionare, cu sistemul de construcţie, cu particularităţile de utilizare, cudestinaţia, Forma ambalajului poate sugera calitatea produsuluj (de lux, decalitate superioară sau inferioară), şi trebuie să fie adaptată Ia conţinut, pentrua se elimina formatele exagerate şi spaţiile goale ce dau iluzia unui conţinutmai mare. Ultimul deceniu a inregistrat variaţii dimensionale şi de formă aleambalajelor spectaculoase.9Ambalarea produselor alimentareAu apărut astfel :· format gigant (anumiţi detergerţi)· format special (taiţei pertru semipreparate)· ambalaj economicos (pliculeţele de şampon)· formate fantezii (cadouri)Culoarea este elementul preponderent al esteticii ambalajului şi unuldintre instrumentele cele mai importante pe care !e deţin designerii pentru a facedin ambalaj un mijioc efectiv de comunicare.Culoarea are ca obiective:· stimularea vanzărilor· conţinutul şi ambianţa estetică a spaţiilor comerciale· definirea personaliItăţii produsului· promovarea unor elemente cu specific naţional, zonal· crearea din punct de vedere psihologic a unui climat comercial· contribuţia directă Ia crearea unei tradiţii a produselor intreprinderii.GraficaCuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganurilor şi a simbolurilor.Contribuie Ia impactul iniţial pe care produsul prin ambalajul său il are asupraconsumatorilor şi joaca un rol important in comunicarea de informaţii si expresiidespre produs. Tendinţa actuală in conceperea ambalajelor produselor, secaracterizează printr-o grafica simplă, dar expresivă, de regulă prin fotografii color.Ele trebuie să stimuleze imaginaţia, să prezinte produsul intr-o formăatragătoare, astfel incat sa fie remarcat, individualizat şi dorit de consumator,Ambalajul se adreseaza consumatorului printr-o grafica care nu frapeaza, darsubliniaza avantajele materiale, economice, sociale pe care le oferă produsulrespectiv,

Mesajul informaţionalCompletează funcţia ambalajului de informare şi promovare, princorelarea imaginii cu textul publicitar şi coloristica, Mesajul informaţional seconcretizează in:10Ambalarea produselor alimentare- transmiterea unei cantitaţi de date prin intermediul carora produsul sa fierecunoscut sau identificat in stransă legatură cu categoria din care faceparte;- evidenţierea caracteristicilor de calitate şi a destinaţiei;- informarea detaliată asupra naturii, a reciclarii, recuperării şi a implicaţiilorecologice ale ambalajelor;Elementele informaţionale ale ambalajelor se pot grupa in 3 categorii:- informaţii şi marketing, in care se include denumirea produsului, marcacomerciala, informaţiile nutriţionale, instrucţiuni de utilizare, simbolurigrafice de avertizare;- elemente promotionale;- elemente obligatorii: denumire generica, compoziţia in ordinedescrescătoare a cantităţii de ingrediente, identificarea fabricantului sau acomerciantului, termen de valabilitate, conţinut net.e. Funcţia de codificareFuncţia de codificare a produsului constă in atribuirea fiecărui tip deprodus a unui cod, care ii permite să fie identificat rapid. Inca din 1970, in SUA,mai tarziu in Franţa şi in Germania, au apărut preocupări pentru codificareaproduselor. Apoi, căutand să se compatibilizeze sistemul american de codificare,denumit UPC, cu sistemele europene, a fost creat sistemul EAN.Cel mai simplu şi cel mai ieftin sistem de identificare a mărfurilor estecodul cu bare. El este alcătuit dintr-o succesiune de bare de diferite grosimi şi despaţii intre bare, fiecare avand o semnificaţie diferita. Aceste simboluri suntdistribuite in trei sectoare, A,B,C, separate de cate două linii subţiri şi ceva mailungi. Codul conţine informaţii despre ţara de origine, produsul respectiv şiproducătorul său, precum şi o cifră de control. Codul nu conţine informaţii desprepreţul produsului, pentru că acesta este in continuă schimbare. Preţul se obţineprin interogarea calculatorului de către aparatul de Ia casă, după citirea codului.Citirea codului se face cu scanere fixe sau mobile11Ambalarea produselor alimentareIn Fig, Nr, 1, este prezentat codul cu bare EAN-13, pentru două produse; bereUrsus Premium Pils şi pentru fructe Vitalis (dupa Maria Tudor 2000).12Ambalarea produselor alimentareIn alte ţări există şi alte tipuri de coduri, care funcţionează zonal, de exmplu inJaponia.1.5 PROMOVAREA PRODUSELOR ŞI INFORMAREA CONSUMATORULUISe mai numeşte funcţia de comunicare şi completează importanţaambalajulul in perioada contemporană. Intrucat majoritatea produselor se vand

ambalate este evident că ambalajul are un dublu rol de promotor al vanzării şi depurtător al informaţiei către consumator.Aceasta funcţie are importanţă mai mare in cazul ambalajelor deprezentare şi desfacerea produselor, constituind in prezent un factor seminificativin diversificarea sortimentală a produselor şi contribuind la aprecierea calitativă amărfurilor şi chiar la stimularea vanzărilor. Funcţia de reclamă şi de promovare aproduselor se referă la capacitatea acestuia de a atrage atenţia asupra produsului,de a-l diferenţia şi de a-l convinge pe cel care il priveşte să cumpere.Se maiurmăreşte informarea clienţilor prin elementele care alcătuiesc textul, prin grafică,desen, culoare, expresivitate, personalitatea mărcii de fabrică, inlesnirea vanzăriiprin identificrea rapidă a ambalajului şi porţionare, accelerarea vanzării. In ultimiiani, s-a constatat schimb intre funcţiile ambalajului, in sensul creşterii valorii demarketing, ceea ce se realizează in momentul vanzării produsului. Se poate decidesprinde idea că a avut Ioc o schimbare a opticii privind ambalajul, care setrasformă dintr-un auxiliar al produsului intr-un produs industrial ce reprezintă untot unitar de componente interconectate, un set organizat de cunoştinţe şiconcepţii, un mod ordonat de acţiune vizand in ansamblu realizarea optimă a unorobiective economice specifice. In acest context funcţia de promovare şi reclamăcapăta noi valenţe atat ca urmare a multitudinii de informaţii cu caracter obligatoriuce trebuie menţionate pe ambalaj, cat şi cu cerinţele potenţialilor cumpărători de abeneficia de informaţii ample, corecte cu privire la produsul ambalat şi la natura şicaracteristicile ambalajului. Ambalajul trebuie sa creeze imaginea calitaţiiambalajului, conferită de soliditate, greutate redusa, durabilitate şi eficienţă inutilizare, El trebuie să pună in valoare caracteristicile principale ale produsului,astfel incat consumatorii să iI deosebească uşor de cele similare, De asemenea,ambalajul trebuie să facă o publicitate produsului pentru care este folosit, dar nutrebuie să inducă in eroare cumpărătorii. Ambalajul are rolul de a comunicapotenţialilor cumpărători caracteristicile produsului in limitele cadrului juridic şitehnic. In cazul produselor atimentare care sunt vandute in regim de autoservire,ambalajul are un rol sporit el inlocuind arta vanzătorutui şi realizand contactuldirect al produsului cu cumpărătorul. De aceea el trebuie sa aibă insuşiri care să iiconfere capacitatea de a provoca sporirea vanzărilor, in condiţiile unui raport

catitate—preţ egal Ia mai mulţi agenţi economici, produsele se pot diferenţia≪ ≫prin intermediul ambalajului, stilul şi creativitatea ingenioasă a ambalajului reuşindastfel să iasă in evidenţă faţa de produsele concurente, Rolul crescand alambalajelor este o consecinţa firească a revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi aconsecinţelor acesteia in domeniul producţiei şi schimbului, in domeniulobiceiurilor de viata şi de comercializare a produselor, Ambalajul joacă multipleroluri incepand cu manipularea, stocarea, prezentarea şi in sfarşit atragerea13Ambalarea produselor alimentareatenţiei cumpărătorului, Un rol esenţial al ambalajelor in epoca moderna ilconstituie promovarea formelor moderne de comerţ, intre care autoservirea ocupăunul din rolurile importante.Ambalajul a fost denumit şi “vanzător mut” al produsului, pornind de laurmătoarele considerente:

- identifică şi prezintă produsul şi producătorul/distribuitorul;- stimulează şi atrage atenţia cumpărătorului;- informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bază aleprodusului,- comunică date legate de modul de utilizare al produsului şi a naturiiambalajului etc.Elementele care contribuie Ia realizarea funcţiei ambalajului de promovarea vanzărilor şi informare a consumatorului sunt modul de confecţionare, sistemulde marcare şi etichetare, dar mai ales estetica ambalajului adică aspectelereferitoare Ia forma, culoarea, armonia cromatică, grafica ambalajului. Acesteelemente trebuie armonizate pentru a capta atenţia cumpărătorului, trebuie săsugereze destinaţia produsului şi să scoată in evidemţă denumirea produsului,marca, recomandănle pnvind utilizarea etc.CAPITOLUL 2. AMBALAJE CLASICE ŞI MODERNE FOLOSITEPENTRU PRODUSELE AGROALIMENTARE2.1 CLASIFICAREA AMBALAJELORDupă criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru produseleagroalimentare so pot clasitica astfel:a. Clasificarea după natura rnateriaIuIui folosit Ia confecţionarea lor : ambalaje dinlemn, ambalaje din hartie sau carton, ambalaje din stilcă, ambalaje din metal,ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.b. Clasificarea după destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern, ambalajepentru export, ambalaje pentru industrializare.a. Clasificarea după modul de folosire in circulaţia marfurilor: ambalaje refolosibile,ambalaje de unică fobosinţă,c. Clasificarea după funcţionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lăzi saci,cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci tehnologice,bene, cisterne, containere).14Ambalarea produselor alimentare2.2 AMBALAJE DIN STICLĂAceste ambalaje se confecţionează din sticlă de diferite calităţi, in difenteforme: borcane, baloane, butelii, damigene, tuburi rigide etc.1. Borcanele folosite pentru ambalarea produselor agroalimentare seconfecţionează din sticlă calco-sodică, cu capacităţi cuprinse intre 120 ml şi 15000ml şi de forme diverse: borcane triunghiulare, borcane inalte, borcane obişnuite(Fig. 4)Borcanele inalte se inchid după sistemul OMNlA, iar borcanele obişnuite şi celetriunghiulare se inchid după sistemul OMNIA sau sistemul TWIST-off.- Borcanele cu inchidere după sistemul OMNIA au profilul gurii cu margineaproeminentă pentru fixarea capacului prin presare, ceea ce asigurăetanşeitatea. In interiorul borcanului se creeaza depresiune prin introducereade abur sau fierbere in apă, pentru incălzirea aerului aflat intre capac şi15Ambalarea produselor alimentareprodus. Se folosesc capace din aluminiu, de diferite dimensiuni,

corespunzătoare dimensiunii gurii borcanului. (Fig 5a). - Borcanele cuinchiderea după sistemul TWIST-off au profilul gurii cu nişte nervuri, pentruinfiletarea capacului (Fig 5 b), cu patru inceputun sau cu şase inceputuri.Borcanele sunt contecţionate din tablă cositorită cu garnitură de etanşare şi aupe margine cele patru sau şase profile pentru infiletarea capacului Acest tip deborcane se recomandă pentru ambalarea produselor care nu se consumăintegral Ia o deschidere a capacului : gem, miere, dulceaţă etc.- Borcanele cu inchidere de tip KELLER au Ia nivelul gurii profile pentru douăinceputuri de filet. Capacele sunt din tablă de aluminiu şi sunt prevăzute cugarnitură de etanşare.2. Buteliile din sticlă sunt recipiente cu sectiune transversală cilindrică, in celemai multe cazuri, mult mai mică decat inălţimea. Au capacităţi de Ia 25 ml pană Ia10000 ml. Pentru produsele alimentare se foIosesc butelii din sticlă calco-sodică,cu capacitate de 100-2000 ml. Dupa destinaţia lor, buteliile pot fi:16Ambalarea produselor alimentare-Butelii de uz general (butelii obişnuite sau butelii de tip Naville, cu capacitate de1000 ml (Fig. 6a). Se inchid cu coroană prin presare sau cu dop de plută orimaterial plastic.- Butelii pentru vin (cu capacitate de 700 sau 780 ml Fig, 6), de tip RHEIN saude tip Bordeaux). Se confecţionează din sticlă calco-sodică, de culoare verdepentru vinurile roşii, sau sunt incolore pentru vinurile albe. Inchiderea se facecu capsulă coroană sau cu dop de plută ori de material plastic.- Butelii pentru bere – tip EURO, de 500 ml şi culoare verde sau brună, butelii detip NRW = Nord Rhein Wesfalia de 500 ml şi culoare brună (Fig. 6 d,e,f). Suntconfecţionate din sticlă calco-sodică şi se inchid cu capsulă coroană.- Buteliile speciale – pentru berea Stella Artois, de 330 ml, 500 ml şi culoareverde inchis , pentru berea Tuborg, de 330ml, de 500ml şi de culoare ambră.Buteliile pentru bere au inchidere cu capsulă coroană.- Alte tipuri de butelii care se mai folosesc au forme şi mărimi diferite, in funcţiede destinaţie şi de design-ul folosit : butelii pentru şampanie, pentru coniac,pentru lichior, pentru wisky, pentru sucuri de fructe sau legume etc. La cele maimulte dintre aceste butelii, inchiderea se face cu capace filetate. Excepţie facbuteliile pentru şampanie, la care inchiderea se face cu dop de material plasticşi se asigura cu o armatură de sarmă.2.3 AMBALAJE METALICE17Ambalarea produselor alimentareSe folosesc ca ambalaje metalice : foliile metalice, cutiile metalice, tuburilesi bidoanele metalice, butoaie metalice etc.1. Foliile metalice se obţin prin laminarea unor metale: plumb staniu, aluminlu,• Foliile de plumb, mult folosite Ia inceputul sec al XX-lea pentru calităţile sale:maleabilitate, ductibilitate, impermeabilitate etc. S-a renunţat Ia ele pentru că sunttoxice dacă vin in contact nemijlocit cu alimentele Se mai folosesc pentru invelireaIa exterior a unor pachete, care au nevoie de o bună impermeabilitate pentru

lumina etc.• Foliile de staniu (staniolul) so folosesc, simple sau acoperite cu hartie, Iaambalarea branzeturilor, pateului de ficat, a ciocolatei etc, pentru că nu sunt toxice• Foliile de aluminiu cu grosimi de 5—200 microni, au proprietăţi foarte bune caambalaj: impermeabiitate Ia gaze şi arome, opacitate Ia razele ultraviolete. Sefolosesc frecvent prin lăcuire sau prin laminare cu hartie kraft, hartie parafinatăsau hartie muselina. Are numeroase domenii de utilizare : ambalarea untuluiciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiţilor, a ţigaretelor. Sefolosesc Ia confecţionarea de etichete, Ia aplicarea unei folii do aluminiu pestecapsula-coroană la unele butelii dn sticlă. Din materialele complexe cu folii dealuminiu se confecţionează pungi, pachete, pliculeţe, capace prin presare sauinfiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice etc.2. Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile, sunt larg folosite mai ales inultima perioadă. Tuburile deformabile şi tuburile rigide se confecţionează inprincipal din aluminiu şi asigură o protecţie foarte bună produselor conţinute. Elese pot Iăcui Ia interior şi se pot imprima diferite desene şi texte. Se inchid cubuşon, prin infiletare.Se folosesc la ambalarea laptelui concentrat, a unor produse cuvascozitate mare (paste, maioneză, diferite creme etc.)3. Cutille metalice se confectienează din tablă de oţel moale, cositorită sau dintablă de aluminiu, prin falţuire şi lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cucorpul ambutisat. Au formă de paralelipiped sau forma ovoidă, iar capacul trebuiedetaşat pentru a folosi conţinutul. Interiorul cutiei poate fi lăcuit. Cutiile nelăcuitesau parţial lăcuite se folosesc pentru fructe, gem şi dulceaţă puţin acide (de caise,pere, mere, cireşe albe, piersici etc), pentru tomate, ciuperci, fasole verde, strugurialbi.Cutiile lăcuite total se folosesc pentru produse sensibile la acţiuneastaniului: fructe cu pigmenţi antocianici (cireşe, căpşune, coacăze), sfeclă roşie,varză, produse care eliberează hidrogen sulfurat mazăre verde, varză, fasole albă,carne in suc propriu, pateuri).Pentru bere, bătuturi răcoritoare, sucuri, unele băuturi,alcoolice etc, sefolosesc cutii metalice din oţel inoxidabil sau tablă din aluminiu, obţinute prinambutisare şi lăcuite, in interior. Pentru aceste produse se confecţionează cutii cu18Ambalarea produselor alimentarecapacitatea de 300 ml şi 500 ml. Deschiderea se face cu o limbă de rupere pe oporţiune din capac, care este mai subţire şi de care este prinsă limba de rupere.,4 Bidoanele metalice se confecţionează din aluminiu şi se folosesc in principalpentru transport lapte, smantană etc. Pe interior se protejează impotrivacoroziunii, prin decapare. Se confecţionează bidoane cu capacitatea de 5 l, 10 l,25 I, cu capac din acelaşi material, fixat cu o toartă rabatabilă, care se prinde indouă bolţuri aflate pe corpul bidonului.5. Butoaiele metalice se confectionează din aluminiu, oţel inoxidabil sau tablădecapată. Pot fi cilindrice sau bombate, situaţie in care sunt prevăzute cu douăinele din cauciuc, pentru a uşura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentruvin. Au capacităţi de 50 l, 100 l (cele din aluminiu), de 30 I, de 50 I (cele din oţel

inoxidabil) sau de 220 I (cele din tabIă decapată)2.4 AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICEMaterialele celulozice folosite pentru confecţionarea ambalajelor sunt:lemnul, cartonul, harta, placajul, PAL, PFL. Ambalajele din lemn sunt din cele maivechi ambalaje, ca timp de cand se folosesc pentru ambalarea produseloralimentare. In ultimul timp sunt tot mal mult inlocuite de ambalajele din materialplastic. Se confectionează lăzi de diferite tipuri, mărimi, palete, plane de transport,palete, butoaie din lemn etc.1. Tipurle de ambalaje din Iemn se confectionează din şipci de lemn. Puse unalanga alta (pentru confecţionat lăzi), sau din porţiuni de lemn inguste şi lungi,geluite, curbate sau drepte, care se asamblează una langă alta (pentruconfecţionarea butoaielor).a. Lazile din Iemn se confectionează din şipci de lemn, din placaj sau dinplăci fibrolemnoase (Fig. 7). Se folososc ca ambalaje secundare (lăzilecompartimentate pentru sticle, numite şi navete), sau ca ambalajeprimare (Iăzi pentru legume şi fructe, lăzi pentru produse grase-unt,margarină, untura). In ultimul timp, cea mai mare parte din ele au fostinlocuite cu lăzi din material plastic, cutii de carton etc.):- Lăzi tip P, sunt folosite pentru recoltarea, transportarea, depozitarea şidesfacerea fructelor şi legumelor cu pulpă tare. Pot avea capac sau să nuaibă (Fig 8), cu un volum util de 63,833 dm3 . Dimensiunile exterioare alelungimii şi lăţimiii trebuie să asigure folosirea integrală a suprafeţei paletelor(cand se practică manipularea paletizată).19Ambalarea produselor alimentare- Lăzi tip C (fig. 8), confecţionate fără capac, se cofecţionează din lemn defag sau alte foioase, au ca destinaţie recoltarea, transportarea, depozitarea descurtă durată şi desfacerea legumelor şi fructelor perisabile, a strugurilor etc20Ambalarea produselor alimentare- Lăzi pentru conserve alimentare, cu inălţime mai mică, se folosesc ca ambalajde ordinul II, pentru ambalarea cutiilor de conserve, a borcanelor, in vedereatransportării sau depozitării.b. Palete, folosite pentru stivuirea şi transportarea ambalajelor de ordinul II, intehnologiile moderne de manipulare paletizată a produselor. Se folosescurmătoarele tipuri de palete (fig 9).- Palete plane, tip EURO, cunoscute şi ca palete de uz general, seconfecţionează din cherestea de fag, ulm, stejar, frasin etc. Se folosesc inreţeaua internă şi in reţeaua internaţională de circulaţie a mărfurilor.- Palete – ladă din lemn, cu circulaţie mai restransă este destinată recoltării,transportării, de pozitării fructelor şi legumelor cu pulpa mai tare : mere,gutui etc. Se foloseşte frecvent in plantaţiile pomicole, pentru transportareafructelor in hale sau pentru ambalarea fructelor in vederea depozitării,intrucat permite folosirea raţională a spaţiului de depozitare, prin stivuire.- Palete cu montanţi, care se folosesc pentru a permite stivuirea unorambalaje cu stabilitate mai redusă sau pentru stivuirea butoaileor pe paleţi.

Montanţii se confecţionează din metal, rareori din lemn, se montează pecadrul paletei, in diferite variante : două cadre in formă de cruce pentrubutoaie) sau in jurul paletei plane (pentru legume, fructe etc).c. Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Sefolosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea şi depozitarea vinului şi abăuturilor alcoolice distilate, pentru peşte sărat, pastă de tomate etc. Seconfecţionează din lemn de stejar, fag, salcam. Lemnul trebuie să fie de bunăcalitate, bine uscat, expus timp de trei ani la diferite intemperii. De obicei,21Ambalarea produselor alimentarebutoaiele au forma bombata şi o capacitate foarte diferită, in funcţie de destinaţie :de la 50 l, pană la cateva mii de litri.2. Tipuri de ambalaje din hârtieAmbalajele din hartie se folosesc pe scară largă : pungi, saci simpli sausaci straficaţi, pliculeţe etc.Unele ambalaje din hartie sunt dublate cu pelicule saufolii de material platic sau de metal, pentru a mări rezistenţa la şocuri mecanicesau pentru a se asigura o mai buna izolare hidrică şi luminoasă a produselor.a. Pungile din hârtie, de diferite forme şi mărimi, se confecţionează in cinci tipovariabileconform STAS 3111/1986 : pot avea capacitatea de incărcare de 5-1000g pentru tipul S, sau de 1-10 g pentru alte tipuri.b. Sacii din hârtie sunt folosiţi Ia ambalarea in vederea manipulării, transportăriisau depozitării produselor alimentare in stare de granule sau pulbere. Se potconfecţiona prin lipire sau coasere, ambele tipuri putand să fie deschişi la gura deumplere. Pot fi confecţionati dintr-un strat de hartie sau din mai multe straturi. Lainterior, se pot acoperi cu un strat de material termoplastic, pentru a asigura obuna izolare hidrică şi pentru a mări rezistenţa mecanică.3. Ambalaje din cartonAmbalajele din carton (fig. 10) se folosesc mai puţin ca ambalajeprimare, mai mult ca ambalaje secundare. Ambalaje care se confecţioneaza dincarton: cutii, lăzi, suport alveolar (Fig, Nr 8).22Ambalarea produselor alimentarea. Cutiile de carton se obţin din folii de carton, asamblate cu cleme, benziadezive, adezivi etc. Sunt folosite mai mult ca ambalaje secundare pentruambalarea bomboanelor de ciocolată, a pliculetelor sau pachetelor dindifenite produse etc. Se pot confecţiona in mai multe variante : cuposibilitatea de pliere, cu o clapa-capac, cu 3-4 clape de inchidere, cutie cufereastră amplasată lateral (pentru vizionarea produsului), cutie cu capacdublu, cutie cu sertar.b. LăziIe de carton sunt ambalaje mai mari, de obicei folosite ca ambalajeterţiare pentru ambalarea produselor in vederea manipulării, transportăriisau depozitării acestora pentru diferite durate mai scurte de timp .Sunt confecţionate dintr-o singura piesă şi prevăzute cu clape de inchiderela un capăt, sau din două piese dispuse telescopic, fiecare avand clape deinchidere, care se inchid pe rand, pe măsură ce se introduc una in alta.c. Suporturile aIveolare sunt destinate pentru ambalarea ouălelor (cofraje).

Acestea se pot confecţiona cu 10 alveole, cu 15, cu 18 sau cu 30 alveoleetc.23Ambalarea produselor alimentare2.5 AMBALAJE DIN MATERIALE PLASTICE ŞI DIN MATERIALECOMPLEXEDin material plastic se confecţioneaza ambalaje folosite Ia preambalarea sauambalarea produselor alimentare in vederea transportării, manipulării saudepozitării acestora. Se confecţionează folii termocontractibile sau extensibile,pungi, sacoşe şi saci, butelii şi flacoane, bidoane şi butoaie, cartoane din materialecomplexe care cuprind materiale plastice, lăzi de difente tipuri etc.1. Pungi, sacoşe şi saci din folii de material plastic (din polietilenă sau policlorurăde vinil). Se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare ca ambalaj primar,sau pentru confecţionarea huselor folosite Ia acoperirea produselor paletizate şialtor unităţii de ambalare (butelii, borcane etc). Ambalajele pot fi cu pliuri sau fărăpliuri, imprimate sau neimprimate, perforate sau neperforate. Se folosesc Iaambalarea produselor granulare, pulverulente (sare, zahăr mălai, orez, mazăreverde congelată, paste făinoase, biscuiţi, carne de porc, de vită sau de pasăre,lapte ambalat aseptic). Sacii se folosesc pentru ambalarea unor produse aflate inambalaje primare, in vederea manipularii.2. Sacii din ţesătura din material plastic se obţin din polipropilenă şi se folosescpentru ambalarea zahărului, sarii, orezului, precum şi a unor produse ambalate inpungi, pliculeţe sau pachete mai mici.3. Foliile termocontractibile sunt folii din polietilenă care işi micşorează volumulcand se incălzesc. Pentru folosirea lor la ambalare, produsul se acoperă cu foliarespectivă, apoi se incălzeşte pentru a se contracta. Prin contractare, folia selipeşte ca o manuşă de supraţa produsului. Foliile termocontractibile sunt folositeIa ambalarea unor produse Ia care se foloseşte şi efectul lipsei de aer pentrucoservare: carne proaspătă şi produse din carne, branzeturi, castraveţi proaspeţicaşcaval, unele fructe etc. Se mai folosesc pentru acoperirea tăviţelor saucaserolelor care conţin alimente semipreparate sau preparate.4. Buteliile şi flacoanele deformabile din material plastic se confecţionează dinploietilena, mai puţin din ploliclorură de vinil. Aceste ambalaje tind să inlocuiascăbuteliile din sticlă la amblarea produselor lichide ca apă minerală, laptepasteurizat, ulei, vin, băuturi răcoritoare etc), sau a produselor lichide cu un anumitgrad de vascozitate (nectar de fructe, ketch-up, concentrate din fructe). Buteliile seinchid cu buşon cu filet, cu două sau cu patru inceputuri, ori cu dop din materialplastic.24Ambalarea produselor alimentare5. Bidoanele şi butoaiele din material plastic se confecţionează din plietilenă şisunt destinate transportării produselor lichide: apă, băuturi alcoolice, sucuri in cursde procesare, etc. Bidoanele se confecţionează la capacităţi de 5l, 10 l, 20l, 30l,40 l, iar butoaiele, folosite pentru bere in Franţa, Belgia, Luxemburg, au capacitatede 40 l, 50 l, 60l.6. Cartoanele se confecţionează din materiale complexe : carton acoperit cu

pelicule de material plastic, pentru a-i creşte proprietăţile de protecţie. Pot aveadiferite forme şi mărimi. Se folosesc la ambalarea laptelui, a cremelor şi abăuturilor preparate cu ciocolată, a sucurilor de legume sau de fructe, anectarurilor de fructe. Se confecţionează o gamă foarte variată de cartoane :- cartoanele în formă de tetraedru, tip TETRA CLASSC şi TETRACLASSIC ASEPTIC, pentru ambalarea laptelui, a smantanii pentru cafea, aingheţatei, a sucurilor de fructe etc. Se confecţionează dintr-un strat dehartie kraft, acoperită la interior cu un strat de polietilenă, iar la exterior esteacoperită cu un strat de parafină. Se confecţionează la capacităţi de 25 ml– 1136 ml.- cartoane în formă de paralelipiped, tip TETRA BRIK şi tip TETRA BRIKASEPTIC, au capacităţi de 0,2 – 2 l. Sunt destinate ambalării lapteluipasteurizat şi al altor sortimente de lactate. A sucurilor de fructe saulegume, a bauturilor alcoolice. Deschiderea acestor ambalaje se face prinpartea de sus, prin rupere cu o clapă indoită lateral şi lipită de un peretevertical.- Cartoanele paralelipipedice, de tip, COMBIBLOC, folosite la ambalareasucurilor de fructe sau a laptelui, sunt fabricate de firma elveţiană SIGCOMBIBLOC,(M. Turtoi -2000), dar au o largă raspandire in lume.Deschiderea acestor cutii se face prin decuparea unui colţ cu foarfeca sauprin desfacerea unui capac prevăzut cu limbă de rupere, aflat in partea desus a cutiei. Capacul permite să se inchidă cutia din nou, dacă nu s-aconsumat tot conţinutul. Aceste cartoane sunt confecţionate din materialecomplexe, alcătuite astfel : un strat de polietilenă la exterior, un strat decarton subţire la mijloc, un strat de polietilenă la interior, pe care se maiadaugă o folie de aluminiu şi incă un strat de polietilenă in contact cuprodusul.7. Lăzile din material plastic sunt cofecţionate din PVC colorat de diferite colori.Sunt folosite pentru recoltarea şi manipularea fructelor şi legumelor, precum şipentru produse alimentare preambalate in unităţi mici de ambalaj. Se foloseştelada MODEL – 1, cu capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL – 2, cu capacitate decirca 12 Kg, lada MODEL – 3, cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL –25Ambalarea produselor alimentare4, cu aceeaşi capacitate. Se mai confecţionază lăzi compartimentate pentru buteliidin sticlă, care au inlocuit in mare parte lăzile compartimentate din lemn (naveteledin lemn).26Ambalarea produselor alimentareCAPITOLUL 3. MATERIALE DE AMBALARE A PRODUSELORALIMENTAREMaterialele de ambalare s-au bazat in mare masură pe materialenerecuperabile. Sigurele materiale de ambalare refolosibile sunt hartia şi cartonul,care au la bază celuloza, cel mai abundent polimer reciclabil din intreaga lume.In prezent, materialele utilizate pentru ambalare constau intr-o varietatede polimeri derivaţi din petrol, metale, sticlă, hartie şi carton sau combinaţii ale

acestora. Aceste materiale şi polimerii sunt utilitaţi in combinaţii variate pentru aprepara materiale cu proprietăţi unice care asigură in mod eficient siguranţa sicalităţile produselor alimentare, de la procesare şi producere, manipulare şistocare şi in final pană la utilizarea de către consumator. De reţinut faptul că,aceste materiale indeplinesc o sarcnă importantă, astfel ca in absenţa ambalariisau in cazul ambalarii insuficiente ar rezulta o deteriorare rapidă a calităţii şisiguranţei conducand la pierderi comerciale mari ale alimentelor. Produselealimentare au cerinţe specifice optime de depozitare şi pentru materialele deambalare. Cand se ia in considerare conceptul de ambalaj alimentar, trebuie sa fieavută in vedere intreaga interacţiune dinamică dintre alimente, materialul deamabalare si atmosfera inconjurătoare.Baza biologică a materialelor confera posibilitatea unică de a le asigurao funcţionare foarte atrăgătoare acestora şi anume aceea de compostabilitate.Aceasta proprietate permite noilor materiale sa se degradeze pană la degradareatimpurilor de viaţă. Compostabilitatea a fost orientată deocamdată spre aplicaţiiale materialelor de ambalare pe bază de substanţe biologice si este o consecinţălogică a cantităţii mari a materialelor de ambalare şi a deşeurilor asociate cuacestea.Crearea şi producerea materialelor de ambalare este un proces cu maimulte etape şi implica luarea in considerare a mai multor aspecte pentru a obţineun mabalaj final cu toate proprietăţile corespunzătoare.Proprietăţile care trebuie avute in vedere, legate de distribuireaalimentelor, sunt multe şi pot include permeabilitatea la gaze sau la vaporii de apă,proprietăţi mecanice, capacitatea de etanşare, proprietăţi de termoformare,(rezistenţă faţă de apă, grăsime, acid, radiaţii UV, lumină etc), prelucrabilitate (pelinia de ambalare), transparenţă, capacitate anticondensare, capacitate deimprimare (printabilitate), disponibilitate şi desigur cost. In ceea ce priveştecalitatea produselor alimentare ambalate in amestec de gaze, tehnicile deambalare folosite influenţează aspectul produsului. De ex, aplicarea vacuumului,inainte de curent de gaze nu se poate face pentru unele produse, datorităfenomenelor de zdrobire şi comprimare care pot avea efecte negative asupratexturii. Sunt caţiva factori care trebuie să fie avuţi in vedere la determinareacombinării proprietăţilor materialelor de ambalare necesare pentru fiecare produsspecific şi pentru piaţă. In mod natural, cerinţele de bază sunt aceleaşi cu celegeneral acceptate pentru materialele de ambalare alimentare ca de exemplunecesitatea ca materialul să fie potrivit pentru utilizare in contact cu produsealimentare in sensul absenţei fenomenului de migrare.27Ambalarea produselor alimentareParticularizand pentru ambalarea in atmosferă de gaze, factorii cei maiimportanţi sunt urmatorii :- proprietăţile de barieră ;- rezistenţa mecanică ;- intergitatea sudurii (sigilării) ;- tipul de ambalaj ;- condensarea ;

- biodegrabilitatea şi reciclabilitatea ;- microondabilitatea;- proprietăţile termice şi mecanice;- compostabilitatea.-3.1 SELECTAREA MATERIALELOR DE AMBALAREAlegerea sistemului corespunzător de ambalare a unui produs alimentarperisabil si selectarea materialelor necesare pentru confecţionarea acestuia nu sepoate face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt: cerinţe impuse de buna conservare a produselor; caracteristicile funcţionale fizico-mecanice şi igienico-sanitare alematerialelor ; nivelul tehnologic cerut de operaţiile de asamblare ; potenţialul tehnologic al producătorilor materialelor de ambalare ; preţul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.3.2 CERINŢELE PRODUSELOR ALIMENTARE FAŢĂ DE AMBALAJConsumatorii cer tot mai mult alimente cu calitate sau valoare nutriţionalăsuperioară, minimal procesate şi care menţin produsele cat mai aproape decalitatea celor proaspete. Produsele alimentare sunt supuse modificărilor intimpul depozitării ceea ce are ca rezultat efecte negative asupra calităţii,pornind de la defecte senzoriale minore pană la alterare totală.Brody (2002) subliniază ca valabilitatea alimentului este reprezentată deperioada in care produsul va păstra un nivel acceptabil al caracteristicilor de28Ambalarea produselor alimentareconsum din punct de vedere senzorial cu respectarea siguranţei alimentare.Acesta ar depinde de 4 factori principali şi anume: reţetă, procesare, ambalare şidepozitare.Termenul de valabilitate al alimentului definit ca perioada de timp in carepierderile de calitate nu pot depaşi un nivel acceptabil, poate fi influenţat decisivcatre tehnica de ambalare folosita (Pfeiffer, D’Aujourd’hui, Walter,Nuessli&Escher).In sistemul produs-ambalaj, rolul esenţial ii revine desigur alimentului,acesta determinand alegerea ambalajului potrivit, corespunzător naturii saleinterne, precum şi cerinţelor de desfacere şi consum.Alegerea şi proiectarea ambalajului presupune:- selectarea materialului de ambalare şi a tipului de ambalaj;- alegerea metodei de ambalare adecvate.3.3 PROPRIETĂŢILE IGIENICO-SANITARE ALE MATERIALELORPentru păstrarea calităţii si securităţii alimentului, este necesarăstabilitatea acestora faţă de produsul cu care vine in contact.In cazul utilizării materialelor pentru ambalarea produselor alimentareeste necesar să se ţină seama de faptul că prin contactul acestora cu produseleşi prin reacţiile chimice care intervin, materialele respective pot influenţaschimbarea compozitiei alimentului, contaminarea chimică sau microbiologică aalimentelor.

In vederea inlăturării acestor fenomene nedorite este necesar camaterialele de ambalare sa fie judicios alese, iar pentru prevenirea unor eventualecontaminări de ordin bacteriologic, ele trebuie curăţate sau eventual sterilizate.Pentru a putea aprecia inocuitatea unui material ce vine in contact direct cualimentele, trebuie să se determine gradul de cedare al diferiţilor ingredienţi intr-unlichid de extracţie suficient de sever pentru a simula cele mai grave condiţii la careun material plastic ar putea fi supus la utilizarea sa in practică.Cantitatea limită de substanţe care pot influenţa calitatea unui produsalimentar se poate determina printr-o medoda experimentală, de referinţă, cum arfi testul de migrare. Noile directive ale UE si normativele naţionale referiotoare lamaterialele care vin in contact cu produsele alimentare, impun limite de migrarepentru componenţii specifici.Principiul migrarii globale stă la baza metodelor de control igienicosanitara materialelor care vin in contact cu produsele alimentare. Acest factoreste de fapt direct corelat cu problema purităţii alimentelor şi se considera că elconstituie un test – screening simplu, care reduce volumul mare de lucru ce s-arimpune pentru determinarea migrărilor analitice specifice fiecărui tip de componentin parte.29Ambalarea produselor alimentare3.4 PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR DE ASAMBLARE3.4.1 PROPRIETĂŢILE DE BARIERĂIn cele mai multe aplicaţii de ambalare in atmosferă de gaze excluzandlegumele şi fructele, este de dorit să se menţină atmosfera injectată iniţial inambalaje o perioadă cat mai lungă posibil. Atmosfera corectă la inceput nu se vaputea păstra pentru timp mai lung dacă materialul de ambalare permiteschimbarea ei prea rapid. Unii dintre polimerii utilizaţi in mod obişnuit includ PE(polietilenă), PET (polientereflatat), PET metalizat, PP (polipropilenă) PS(polistiren), PVC (policrorură de vinil), PVDC (policrorură de viniliden), PA(poliamidă), EVA (etil-vinil-acetat), OPA (poliamidă orientată) şi EVOH (copolimeretilenă – alcool vinilic).Legumele şi fructele se comportă diferit fată de alte produse alimentareprin aceea că ele continuă să respire chiar atunci cand sunt plasate intr-oatmosferă modificată. Datorită respiraţiei, aici există pericolul ca dioxidul decarbon să crească la niveluri dăunătoare pentru produs şi care pot anulaavantajele ambalării. Pe de alta parte, respiraţia consumă oxigen şi existăpericolul de anaerobioză. In acest sens s-au realizat numeroase materiale deambalare speciale pentru legume şi fructe, cum ar fi filmele “inteligente”, filmelemicroporoase şi filmele micro-perforate.Multe alimente necesită condiţii atmosferice specifice pentru a-şi meţineprospeţimea şi calitatea in ansamblu pe perioada depozitării. In acest sensambalarea intr-o atmosfera protectoare cu un amestec specific de gaze asigurăcalitatea optimă şi siguranţa produsului avut in vedere.In general, permeabilităţile la oxigen şi la alte gaze ale unui materialspecific sunt strans corelate. Aceasta relaţie se observă, de asemenea, pentrumaterialele pe bază de substanţe biologice. Totuşi, pentru unele materiale pe bază

de substanţe biologice, de exemplu PLA (acid polilactic) si amidon,permeabilitatea la dixid de carbon comparativ cu ce a la oxigen este mult maiinaltă decat pentru materialele plastice convenţionale.Cum multe din aceste materiale pe bază de substanţe biologice sunthidrofile, propietăţile lor de barieră faţă de gaze sunt foarte mult dependente decondiţiile de umiditate pentru măsurători si permeabilitate la gaze a materialelor pebază de substanţe biologice hidrofile poate creşte considerabil la niveluri ridicateale umidităţii relative. Acest fenomen este observat de asemenea la polimeriiconvenţionali. Permeabilitatea la gaze a materialelor de tipul nylon si alcooletilvinilic este de asemenea afectată de creşterea umidităţii. Barierele la gaze pebază de PLA si PHA (polihidroxialcanoaţi) nu se aşteaptă să fie dependente deumiditate.30Ambalarea produselor alimentare3.4.2 REZISTENŢA MECANICĂIn alegerea materialelor de ambalare pentru alimente trebuie acordatăatenţie rezistenţei la efort mecanic, umidităţii şi temperaturii (congelare saurefrigerare) pe care trebuie să le indeplinească materialul. Dacă un material areo rezistenţă mecanică slabă, eforturile mecanice, umiditatea si temperaturascăzuta in timpul depozitării, transportului si manipulării pot deteriora ambalajul siprovoca scurgerea.3.4.3 CONDENSAREAIn ideea de a imbunătăţi aspectul ambalajelor vandute “en-detail”,polietilena laminată pentru ambalare poate fi special tratată (anti ceaţă) pentru apreveni comdensarea apei, care se depune pe interiorul ambalajului şi impiedicăexaminarea produsului de către consumator.3.4.4 MICROONDABILITATEA MATERIALELOR DE AMBALAREEste un factor de imbătranire a acestora care trebuie avut in vedere, deasemenea in ambalarea in atmosferă de gaze, in mod particulat in cazulproduselor alimentare gata de mancat (culinare). De exemplu, punctul de topirescăzut al PVC-ului face ca PVC-LDPE - laminat (filmul de coextrziune) să fie maimult utilizat ca un material de ţesătură de bază in maşini “deep draw”, nepotrivitpentru incălzire in cuptorul cu microunde.3.4.5 BIODEGRABILITATEA ŞI RECICLABILITATEAEle reprezintă tendinţe noi in domeniul ambalajelor. O provocare majorăpentru producerea de materiale este comportamentul hidrofilic natural al multorbiopolimeri, in condiţiile in care numeroasele aplicaţii alimentare necesitămateriale care sunt rezistente la conditii de umiditate. Totuşi, cand se comparătransmitanţa vaporilor de apă a diverselor materiale pe bază d substanţe biologicecu cea a materialelor pe bază de polimeri sintetici, devine limpede faptul că esteposibil să fie produse materiale pe bază de substanţe biologice cu rate detransmitanţă ale vaporilor de apă comparabile cu cele furnizate de unele materialeplastice convenţionale. Totusi, dacă sunt necesare materiale cu proprietăţi debarieră inalte pentru vaporii de apă, se aplica foarte puţine materiale pe bază desubstanţe biologice. Tendinţele sunt orientate in mod curent in această direcţie şimaterialele pe bază de substanţe biologice viitoare trebuie să fie capabile să

mimeze barierele de vapori ale materialelor convenţionale cunoscute astăzi.31Ambalarea produselor alimentareCAPITOLUL 4. PROCEDEE ŞI TEHNICI MODERNE DEAMBALARE A ALIMENTELOR4.1 PROCEDEE DE AMBALAREPrin diversele metode şi tehnici de ambalare se caută să se obţinăurmătoarele performanţe:- mai buna realizare a funcţiilor ambalajelor;- creşterea productivităţii muncii la confecţionarea ambalajelor şi laambalarea produselor;- raţionalizarea materiilor prime folosite in confecţionarea ambalajelor.Cele mai folosite procedee de ambalare sunt:- dozarea volumetrică a cantităţii de produs (ambalarea are loc la bazăvolumul produsului ce va fi introdus in ambalaj);- dozarea gravimetrică a cantităţii de produs (ambalarea are la bază masaprodusului de ambalat).Din cele două procedee principale de ambalare derivă mai multe metode deambalare:a. ambalare colectiva;b. ambalare celulară;c. ambalare porţionată;d. ambalare in folii contractibile;e. ambalare tip TETRA – PAK;f. ambalare aseptică;g. ambalare tip aerosol;h. ambalare tip cocon;i. ambalare in spumă de poliuretan tip BIBBIPAK;j. ambalare in atmosferă modificată de gaze;k. ambalare activă;l. alte tipuri de ambalare şi instalaţii utilizate in acest scopm. ambalarea inteligentă.32Ambalarea produselor alimentare4.2 AMBALAREA COLECTIVĂPermite gruparea mai multor produse identice intr-o singură unitate devanzare. Aceasta metodă uşurează mult manipularea şi transportul produselor,Metoda se poate utiliza şi pentru ambalarea unor produse preambalate ( deexemplu instrumentar chirurgical, seringi de unică folosinţă, produse cosmetiveetc.). Se pot utiliza in acest scop: hartia, celofanul, cartonul si foliile contractibile.Multe din produsele alimentare de uz curent (zahăr, făină, orez, mălai etc) suntamabalate in acest fel.4.3 AMBALAREA CELULARĂEste folosită sub formă de casete comprimate. Acestă metodă constă inaşezarea individuală a produselor intre două pelicule de material plastic, de regulatransparente care sunt presate din loc in loc unde aderă, alcătuind astfel celule in

care se află produsul ambalat. Se aplică mai ales la produsele farmaceutice.Avantajele acestei metode se impart in economice şi merceologice. Se realizeazăpe linii automatizate in condiţii de mare productivitate şi permite desfacereaproduselor in condiţii de igienă şi intr-o forma de prezentare atrctivă.4.4 AMBALAREA PORŢIONATĂAici cantitatea de produs conţinută de ambalaj este calculată pentru a ficonsumată printr-o singură folosire. Se utilizează pentru acest tip: plicuri, cutii,pungi, borcane, tăvi compartimentate, folii contractibile, folii termosudabile, hartiemetalizată, butelii, alveole etc. Produsele ambalate astfel sunt fie puternicperisabile cum sunt produsele lactate, fie mai puţin perisabiloe, precum biscuiţii,napolitanele, cafeaua etc.4.5 AMBALAREA ÎN FOLII CONTRACTIBILESe foloseşte pe scară largă atat pentru produse alimentare, cat şinealimentare (cosmetice, medicamente, jucării etc. ). Acest sistem de ambalareeste utilizat pentru:- prezentarea şi desfacerea unor produse de larg consum;- gruparea de unităţi de vanzare in ambalaje colective;- protejarea şi rigidizarea incărcăturilor pe palete.Produsele ambalate in acest fel au dimensiuni mici precis determinate, fiepermit o porţionare prea labilă in bucăţi uniforme care se aşază pe o placă suport,avand nişte alveole termoformate, după care se inchide ambalajul prin aplicarea33Ambalarea produselor alimentareunei folii contractibile. Se folosesc in acest scop folii din materiale plastice cum arfi polipropilena etc.Acest procedeu de ambalare constă in infăşurarea produsului de ambalat cuun film contractibil. Filmul supus acţiunii căldurii ia forma produsului sau grupuluide produse ce se ambalează. Se cunosc mai multe variante ale ambalării in foliecontractibilă: ambalarea de tip “skin”, ambalare de tip “blister” şi ambalare de tip’’alveolar’’.Ambalarea de tip skin utilizează folie transparentă şi adesea permeabilă laoxigen, fiind utilizată şi pentru preparatele şi semipreparatele pe bază de carne.Procedeul constă in aşezarea produselor pe suporturi imprimate din carton pecare aderă o folie din plastic transparentă şi termosudabilă. Ambalarea se maipoate face şi in folii extensibile. Aceste folii concurează serios foliile contractibile.Efectele obţinute cu ajutorul acestor folii sunt aceleaşi, dar metoda de ambalareeste mai ieftină şi mai simplă pentru că nu mai sunt necesare tunelele de incălzirepentru realizarea contracţiei.Ambalarea de tip blister este folosită in majoritatea ţărilor lumii şi constă ina aşezarea produsului pe suport din carton sau masă plastică peste care se aplică(uneori prin vacuumare) cu un dispozitiv special o folie de masă plastică mulată peforma produsului. Sistemul este folosit pentru o gamă largă de produse şi areurmătoarele avantaje:- introducerea produselor in sistemul de autoservire;- prezentarea integrala a produselor;- păstrarea in condiţii bune a produselor;

- accentuarea caracterului publicitar al ambalajului;- reducerea consumurilor de carton;- prezentarea in magazine cu ajutorul unor stative speciale a intregii gamede produse existente pe suprafeţe mici de expunere.Ambalarea alveolară foloseşte un suport cu alveole termoformate, inchiderearealizandu-se prin aplicarea unei folii contractibile termosudabile. Aceastametodă utilizează o placă suport cu alveole termoformate in care se aşazăbucăţi mici şi uniforme de produs.Acesta metodă se utilizează pentruambalarea fructelor, legumelor, produselor de cofetărie şi patiserie.4.6 AMBALAREA TETRA-PAKReprezintă inovaţia companiei suedeze Tetra Pak şi iniţial s-a pornit dela operaţia de curgere a unui volum măsurat de lichid intr-un containerajungandu-se la un proces continuu prin care containerul este fabricat, umplutşi sigilat, toate operaţiunile fiind realizate de o singură maşină. Inovaţia s-aextins in special in indistraia laptelui, deoarece acesta este un produs cucerere permanentă şi in creştere, iar comsumatorii cer standarde de igienăinalte,34Ambalarea produselor alimentareIdeea ambalării aseptice datează din anul 1958, cand s-a pus primadată problema măririi termenului de garanţie pentru laptele de consum. Pentrurealizarea acestui obiectiv, ambalajul trebuie să fie golit iniţial de aer, apoi săfie etanşeizat si impermeabilizat contra luminii. Mai tarziu, compania Tetra Paka coceput ambalaje şi pentru alte produse decat laptele cum sunt vinul, berea,sucurile, cremele.4.7 AMBALAREA ASEPTICĂAcesta presupune introducerea unui produs sterilizat intr-un vas sterilizaturmată de inchiderea vasului tot in condiţii aseptice. Acesta metodă presupunetrei etape:- sterilizarea prealabilă a produsului;- sterilizarea materialului de ambalat;- umplerea ambalajului şi inchiderea lui intr-un mediu steril.Acest tip de ambalare garantează siguranţa microbiologică a produseloralimentare, fără ca acest sistem să conducă la pierderea unor proprietăţiorganoleptice sau a valorii nutritive.Principala operaţie ce se execută in cazul ambalării aseptice este sterilizarea.Aceasta se poate realiza in mai multe variante:- sterilizarea UHT (Ultra High Temperature) se aplică lichidelor alimentare prinaducerea acestora la temperaturi intre 135o (pentru lichide cu viscozitatemare) şi 150 o ( pentru lichide cu viscozitate mică), menţinerea la acestetemperaturi cateva secunde, apoi răcire bruscă;- sterilizarea HTST (High Temperature Short Time)care presupune incălzirearapidă a produsului la 90 o -120 o şi menţinerea lui la un nivel maxim catevasecunde. Acest sistem se aplica produselor puternic acide care se menţinsterile la temperaturi scăzute.- Sterilizarea LTLT (Low Temperature Low Time) care constă din metode

neconvenţionale precum descărcări electrice (PEF) sau plasmă rece.Ambalajul aseptic se realizează dintr-o folie unică multistratificată care poateincorpora hartie, carton, materiale plastice sau aluminiu in scopul obţinerii celormai bune caracteristici. In alegerea materialului de confecţie se ţine seama denatura produsului, costul ambalajului şi al produsului, preferinţele consumatoriloretc. Ambalarea aseptică prezintă următoarele avantaje:- mare flexibilitate in conceperea formelor ambalajelor;- un sistem de ambalare economic;- prelungirea duratei in care produsul işi păstrează intacte proprietăţile;- calitate imbunătăţită a produsului ambalat.4.8 AMBALAREA DE TIP AEROSOL (SUB PRESIUNE), este una dintre cele maimoderne metode de ambalare utilizată pentru produsele cosmetice, chimice şifarmaceutice. In prezent a inceput să fie utilizată şi pentru unele produsealimentare precum creme, sucuri, muştar, maioneză. Acesta metodă constă dinintroducerea unui produs impreună cu un gaz lichefiat sau comprimat (gazpropulsor) intr-un recipient rezistent de unde poate fi evacuat prin deschidereaunei valve datorită suprapresiunii din interior.35Ambalarea produselor alimentareAmbalajul folosit in acest caz este un recipient rezistent la o anumităpresiune (cea la care se va face umplerea recipientului respectiv) confecţionat dinmetal, sticlă sau material plastic şi avand montat suplimentar o supapă (valvă)care are rolul de a elibera prin simpla apăsare conţinutul recipientului. Dispersiaaflată in interiorul ambalajului poate fi eliberată sub formă lichidă, pastă, spumăsau pudră, de aceea domeniile de utilizare ale ambalării sub presiune sunt extremde variate – produse alimentare cosmetice, farmaceutice, vopseluri etc.Se folosesc mai multe sisteme de umplere: la temperatură scăzută sau latemperatură normală şi presiune normală. Agentul propulsor poate fi un gazlichefiat sau unul comprimat. Printre cele mai folosite gaze comprimate se numărăazotul şi dioxidul de carbon, la care se adaugă butanul si propanul care auavantajul că se combină uşor cu hidrocarburile lichefiate, dar sunt uşor inflamabileşi pot deveni toxice.Ambalarea sub presiune oferă şi posibilitatea sterilizării accesoriilor deambalare pentru a se elimina riscul recontaminării in timpul operaţiei de ambalare.Aceasta sterilizare se poate face prin aport de căldură sau prin expunerea laradiaţii gama care este un procedeu mai scump, dar care menţine etanşeitatea şiintegritatea deplină a recipientului.4.9 AMBALAREA DE TIP COCONAceasta este o metodă costisitoare şi rar folosită. Principiul metodei constăin următoarele: produsul se fixează pe un suport – platformă acoperită cu tablă alecărei margini se indoiesc pe conturul produsului in sus. Părţile sensibile aleprodusului se acoperă cu material de amortizare şi se unesc cu benzi gumate.Peste aceste benzi, cu pistolul de stropire, se aplică un strat de materiale plastice.Ultimul strat conţine praf de aluminiu, care protejează ambalajul de acţiunearazelor solare. Produsele astfel pregătite se introduc in containere. La un invelişde 0,75 mm protecţia produsului este asigurată pentru aproximativ 2 ani, iar la un

inveliş de 1,2 mm de aproximativ 10 ani. De regulă, astfel se protejeazăarmamentul, rezervele de alimente cu conţinut redus de apă, aparateleelectronice.4.10 AMBALAREA ÎN SPUMĂ POLIURETAN TIP BIBBIPAKAcesta este o metodă aplicabilă produselor sensibile la şoc. Produsele suntinvelite intr-o folie de material plastic şi aşezate in ambalaj după care seinjectează spuma poliuretanică de joasă densitate. După cateva secunde lichidulişi măreşte volumul de circa 100 ori devenind spongios.4.11 AMBALAREA IN ATMOSFERĂ MODIFICATĂAcest tip de ambalare se aplică in cazul produselor sensibile la acţiuneaoxigenului, in sensul ca işi pierd proprietăţile senzoriale sau sunt afectateproprietăţile fizico-chimice prin reacţii de oxidare sau prin procese de invechire cain cazul produselor de panificaţie.36Ambalarea produselor alimentareAceasta metodă constă din modificarea compoziţiei interne a ambalajului invederea imbunătăţirii conservabilităţii produselor alimentare prin indepărtareatotală sau parţială a oxigenului şi inlocuirea lui cu azot, dioxid de carbon şi altegaze.4.12 AMBALAREA ACTIVĂEa utilizează ambalaje interactive cu produsul care modifică activproprietăţile de permeabilitate a materialului, concentraţia in compuşi volatili, prinadaos de compuşi antimicrobieni, antioxidanţi, de imbunătăţire a gustului şi aromeiprodusului ambalat.Ambalarea inteligentă reprezintă o perfecţionare a ambalării active oferind inplus cumpărătorului şi consumatorului informaţii despre starea, caracteristicile şievoluţia produsului ambalat.4.13 AMBALAREA SECUNDARĂ - Maşini de înfoliat orizontale SpirorSe folosesc pentru protecţia produselor cu lungimi mari (cherestea, profile dealuminiu sau plastic, materiale de construcţii, carpete şi covoare, etc) asigurandreducerea costurilor de ambalare prin creşterea productivităţii şi utilizarea demateriale mai ieftine, protecţia impotriva agenţilor externi, manipulare şi depozitareeficientă.Linie îmbuteliere lichide MRV - Sistemul de dozare şi căpăciuire tip MRV este ounitate de umplere monobloc destinată unei game foarte largi de lichide, inclusivulei alimentar. Această unitate este compusă din urmatoarele subsisteme:- sistem de umplere echipat cu stea corespunzătoare şi ghidaje care sunt folositeca şi ghidaje pentru PET-uri;- sistem de capaciuire PRESS-ON CAPPER.37Ambalarea produselor alimentareDescrierea tehnică a maşinii de umplere - Sistemul de dozare tip MRV esteconstruit in totalitate din oţel inoxidabil, fiind o maşina special proiectată pentrudozare lichide alimentare. In partea centrală a maşinii se găseşte rezervorulpentru dozare. Procesul de dozare este realizat prin procedee volumetrice saugravimetrice, depinzand de produs. Rezervorul situat in partea de sus a maşinii

are o capacitate mare. Toate subansamblele sunt proiectate in conformitate cuprodusul care trebuie dozat. Vasul este echipat cu o valvă de deschidere, careasigură bunul mers al echipamentului . Valva transmite un semnal cand are nevoiede mai mult lichid pentru alimentarea maşinii de dozat. Valvele de umplere aleproporţiometrelor sunt echipate cu un set de robinete care au rolul de a controlafluxul de lichid de deasupra şi de sub diuza de dozare. In acest fel se garanteazăcă nu exista pierderi prin scurgerea lichidului. In funcţie de productivitatea cerutăde client, echipamentul este dotat cu opt, doisprezece, şaisprezece, douăzeci şipatru, treizeci şi doua şi chiar pană la patruzeci de cupe pentru dozare, cu catnumărul cupelor este mai mare cu atat productivitatea creşte.Maşina este dotată cu un motor cu variator de viteză, capabil să măreasca saumicşoreze viteza in concordanţă cu necesităţile liniei de imbuteliere.38Ambalarea produselor alimentareMaşini semiautomate de înfoliat paleţi Robopac RotoplatAceste maşini sunt disponibile intr-o gamă mai largă de modele, infuncţie de complexitatea constructivă, din care derivă automat numărul mai marede operaţii pe care acestea le efectuează. Astfel vă putem oferi modele cu post delucru fix cu comandă manuală, semiautomate cu programarea operaţiilor,automatate cu telecomandă, semiautomate cu cap rotativ de infoliere sau roboţipentru mai multe puncte de lucru şi paleţi de diferite forme sau dimensiuni.Infolierea se realizează cu folie extensibilă (STRETCH FILM) cu grosimi de la17mm la 30mm, in funcţie de greutatea paletului şi cu coeficienţi de preintinderede la 100% pană la 300%.39Ambalarea produselor alimentareSerigrafie-echipamenteAceste echipamente sunt utilizate pentru imprimarea in una sau mai multe culori,in regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cu suprafaţacilindrică, plană sau neregulată. Pe scară largă astfel de sisteme sunt folositepentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucarii, diverşi recipienţi, hartie şicarton, agende, maşti de aparate, produse industriale, textile, etc.Serigrafie. Principiul de lucru:Principial, in cazulserigrafierii, se utilizează o sităpentru realizarea imaginii, obtinutăutilizand un procedeu principialasemanator cu cel aplicat latampografie. Imaginea estealcatuită de ochiurile neobturateale sitei,urmand să se imprime peobiectul respectiv prin penetrareavopselei prin ochiurile foarte fineale sitei.40Ambalarea produselor alimentareCaracteristici generale:

• aparatul este controlat de către un microprocesor, ceea ce permite acestuia, oflexibilitate foarte mare şi o uşurinţă deosebită in utilizare, aparatul permiteselectarea mai multor programe predefinite de imprimare, in funcţie de model;• selecţia unor funcţii de imprimare se face foarte simplu, prin apăsarea unorbutoane de pe panoul frontal;• odată ce a fost selectat un program acesta este reţinut in memoria aparatului şirămane operaţional pană la o nouă selectare de program;• conţine componente extrem de fiabile, sistemul pneumatic fiind de producţiegermană şi japoneză;• carcasa este confecţionată din dur-aluminiu ceea ce ii conferă acesteiarezistenţă deosebită la condiţii deosebite de mediu, umiditate (nu rugineşte),greutate minimă, in condiţiile unei rezistenţe mecanice bune;• este echipat cu un amortizor de vibraţii ;• lama de inlăturare a excesului de cerneală de pe matriţa de imprimare, areposibilitatea de reglaj a vitezei precum şi posibilitatea de autocentrare, pentru aputea realiza o dozare optimă a cantităţii de cernealăTampografie-echipamenteEchipamente pentru tampografie sunt utilizate pentru imprimarea in una sau maimulte culori, in regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cusuprafaţa cilindrică, plană sau neregulată. Pe scara largă astfel de sisteme suntfolosite pentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucării, diverşi recipienţi,hartie şi carton, agende, maşti de aparate, produse industriale, etc.Tampografie. Principiul de lucru:Principial, in cazul tampografierii, imaginea de imprimare este preluată de peclişee polimerice cu suport metalic şi imprimată, prin intermediul unui tampon decauciuc special, pe obiectul respectiv. Clişeele polimerice sunt gravate prin simplaexpunere la o lampă cu ultraviolet timp de cateva minute.41Ambalarea produselor alimentareCaracteristici generale:• aparatul este controlat de catre un microprocesor, ceea ce permite acestuia, oflexibilitate foarte mare si o uşurinta deosebita in utilizare, aparatul permiteselectarea mai multor programe predefinite de imprimare, in funcţie de model;• selecţia unor funcţii de imprimare se face foarte simplu, prin apăsarea unorbutoane de pe panoul frontal;• odată ce a fost selectat un program acesta este reţinut in memoria aparatului şirămane operaţional pană la o nouă selectare de program;• conţine componente extrem de fiabile, sistemul pneumatic fiind de producţiegermană şi japoneză;• carcasa este confecţionată din dur-aluminiu ceea ce ii confera acesteiarezistenţă deosebită la condiţii deosebite de mediu, umiditate (nu rugineşte),42Ambalarea produselor alimentaregreutate minima, in condiţiile unei rezistenţe mecanice bune;• este echipat cu un amortizor de vibraţii;Inscripţionare inkjet Domino C7, C16 si C34 - Imprimante utilizand tehnologia

multiduza cu electrovalve.Acesteautilizeaza intre 7 si 34 de duze controlate software, funcţie de viteza şi rezoluţianecesară, putand tipari mesaje fixe sau variabile - pe 1 rand pană la 4 randuri,inălţimea caracterelor variind de la 10 mm pană la 68 de mm .Echipamentele au in dotare un controler dotat cu un afişaj pe două linii decaractere cu cristale lichide, precum şi o tastatură de tip membrană, rezistenta lapraf şi umezeală, şi utilizand un sistem de taste alfanumerice, putand astfel să fieaccesat de către operatori care nu necesită calificare suplimentară. Design-ulcompact, capul de inscripţionare realizat din oţel inox, precum şi existenţa unuicircuit de cerneala presurizat confera acestor echipamente o mare fiabilitate şicapabilitatea de a putea lucra inclusiv in industria alimentară.

Maşini de etichetat Altech AL Step43Ambalarea produselor alimentareSunt maşini de etichetat de mare performanţă, proiectate pentru a fi integrate pelinii de impachetare atat in poziţie verticală cat şi orizontală, unde viteza şifiabilitatea sunt elemente de primă necesitate. Sistemele avansate de antrenaresunt prevăzute cu motoare pas cu pas, pentru o poziţionare foarte precisă chiar şiin condiţii de mare viteză. Sistemul de etichetare este comandat demicroprocesor şi este prevăzut cu display cu cristale lichide cu meniu in mai multelimbi, pentru o cat mai uşoară modificare a parametrilor fără ajustări de naturămecanică. Pentru imprimare se pot folosi diverse modele de imprimanteelectropneumatice "hot foil".MLTB 200 - 275 - Maşini de ambalat prin termosudare44Ambalarea produselor alimentareMaşini de ambalat , model MLTB/200 - 275 recomandate pentru utilizarea in cazulcaserolelor din polipropilenă (PVC şi PET). Folia de inchidere este derulatămanual şi fixată in poziţia de lucru. Capacul aparatului, ce include şi dispozitivul desigilare, realizează inchiderea caserolei şi simultan decuparea foliei, reducandsemnificativ timpul de lucru. Capacul revine apoi in poziţia “deschis” prinintermediul unui amortizor hidraulic.Sistem de marcat ouă model MACH SO-00345Ambalarea produselor alimentareSistem de Marcat Ouă MACH FTD vă oferă soluţia optimă pentru inscripţionareaurmătoarelor informaţii pe ouă, in conformitate cu noile reglementări in vigoare:sigla companiei producătoare, data de expirare-producţie, etc. Noua tehnologieDOMINO de printare non-contact pe ouă satisface in totalitate cerinţeleproducătorilor din această industrie, atat din punctul de vedere al vitezei deinscripţionare, cat şi din punctul de vedere al cernelurilor alimentare cu care seinscripţionează şi care sunt in conformitate cu standardele industriei alimentareale Comunităţii Europene şi ale SUA. Echipamentele DOMINO pot fi integrate insisteme independente, prezentate mai jos, cat şi in sortatoare de mare viteză.

Sistemele independente se adresează producătorilor de ouă care au capacităţicuprinse intre 15.000 ouă/oră şi 40.000 ouă/oră. In funcţie de capacitatea liniei,sunt folosite echipamentele DOMINO - A 100 sau DOMINO - A 200 cuposibilitatea inscripţionării de la 1 rand la 4 randuri de caractere. Realizeazămarcarea ouălor aşezate intr-un carton, combinand două mişcari de translaţie,după două axe:

・ cartonul efectueză mişcarea după axa X (elementul motor este un conveior cubandă);

・ capul de imprimare efectuează mişcarea după axa Y (unitatea lineară esteacţionată de un motor electric pas cu pas sau de un servomotor).Modulul de comandă este configurabil software, permiţand schimbarea legilor demişcare, setarea configuraţiei cartonului, etc. Sistemul necesită 2 operatori: unulasigură alimentarea conveiorului cu cartoane, iar altul colectează cartoanele cuouă inscripţionate. Opţional cartoanele inscripţionate pot fi ulterior transportate,acumulaste şi manipulate conform necesităţilor clientului. Sistemul de marcare cucap translant poate fi cu uşurinţă modificat pentru orice aplicaţie ce necesită46Ambalarea produselor alimentareinscripţionarea pe mai multe produse o dată, aşezate in configuraţie matricială.Departamentul de proiecte speciale furnizează soluţii profesionale pentrunecesităţile Dumneavoastră, combinand experienţa şi know-how-ul cu utilizareatehnologiilor de ultimă oră. Scopul nostru este ca sistemele noastre să fiecaracterizate de FIABILITATE, CALITATE şi UŞURINŢĂ IN EXPLOATARE.CAPITOLUL 5.AMBALAJE ECOLOGICE PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE ECOLOGICE47Ambalarea produselor alimentare5.1 DIMENSIUNEA ECOLOGICĂ A AMBALAJULUIIn abordarea mecanismului schimbării necesare, pe plan mondial,clarificării şi rezolvării vastei problematici se impune a se ţine cont de faptul căpunctele de referinţă sunt aceleaşi indiferent de nivelul la care se ia decizia(guvernamental, de strategie a firmei, de cetăţean), ceea ce presupune o largăimplicare in acest produs, succesul depinzand de eliminarea barierei imaginarecare separă spectatorii de participanţii direcţii, spectatorii devenind şi ei, depăşindinerţia, participanţii direcţi.Neacceptand principiul suveranităţii consumatorului, ecologiştii se plangastfel de excesul de ambalare a produselor, iar tot mai multe firme, anticipand larandul lor viitorul, recurg la măsuri in concordanţă cu aşteptările mişcărileecologice. In Franţa spre exemplu, firma „Lever” printre asemenea măsuri, a editato cărticică destinată clienţilor săi, denumită „Ecologia la domiciliu”.Prezentul la ora „green marketing”, ambalajul poate să devină unelement dinamizator al relaţiei complexe produs – ambalaj – mediu, in raport cuviziunea conseprenorială atat de necesară identificării căilor şi mijloacelor devalorificare, in consecinţă a ambalajelor.Tot mai multe firme incep să-şi pună intrebarea dacă există un locpentru produsele lor intr-o economie bazată pe ecologie. In imprejurările actuale

se pune problema in ce măsură se impletesc interesele firmelor şi supravieţuiriicivilizaţiei astfel incat aceste firme care işi asumă o responsabilitate ecologicămajoră pot să obţină beneficii economice numai datorită faptului că acţiunile lorrăspund unei ingrijorări publice acute in privinţa viitorului.5.2 COMERŢUL ÎN FAŢA UNEI PROVOCĂRI: AMBALAJUL ECOLOGICProblemele ecologice reprezintă, prin urmare astăzi una dintreprovocări. Protecţia mediului, trebuie, de aceea, şase numere printre priorităţileoricărei firme, producător sau comerciant. Sectorului comerţului, de exemplu, iirevine o importantă sarcină pe această linie a protecţiei mediului, indeplinind ofuncţie de supraveghere intre producător şi consumator. Pe de o parte, el poateinfluenţa furnizorii să producă produse ecologice şi să excludă produsele care nurăspund unor asemenea cerinţe. Pe de altă parte, el poate incuraja48Ambalarea produselor alimentareconştientizarea consumatorilor in raport cu mediul prin politica de produssortimentală.Firmele care acţionează in domeniul comerţului se pot angaja pe maimulte planuri in protecţia mediului. Ele pot astfel să-şi incurajeze parteneriiindustriali in schimbarea componentelor produselor, să-i determine să-şi adaptezeprocese de producţie sau pot să influenţeze ambalarea produsului prin eliminarea,de exemplu, a materialelor de ambalare inutile.Detailişti pot, la randul lor, să valorifice creşterea conştientizăriconsumatorilor in raport cu tendinţe ecologice printr-o politică de eco-marketing sepot determina formarea unor componente ecologice prin formarea adecvată aconsumatorilor.Reuniunile internaţionale de specialitate evidenţiază faptul că a sosittimpul ca firmele care acţionează in domeniul comerţului să-şi asumeresponsabilitatea socială prin influenţarea politicii de mediul naţional şiinternaţional. Ele trebuie să adopte măsuri voluntare in aşa fel incat măsurileecologice restrictive să nu mai fie necesare. Abia atunci, insă, cand afacerileeconomice vor asigura o economie acceptabilă din punct de vedere ecologic, seva putea sta in aşteptarea legislativului pentru o politică ecologică acceptabilăpentru economie. Pană atunci, este timpul de a acţiona şi de a conjuga eforturile.In ultimii ani, relaţia complexă produs-ambalaj-mediu s-a deteriorat inmod serios, ambalajul fiind perceput adesea ca faţa vizibilă a deşeurilor şi poluării.Cetăţeanul devine tot mai conştient de pericolele care ii ameninţă habitatul, decazurile preocupate de macropoluare. Iar ambalajul a devenit un simbol al poluării,deci un obiectiv in lupta pentru protecţia mediului.In aducerea produselor la consumatori, industria şi sectorul distribuţieisunt bine plasate pentru a inţelege rolul esenţial pe care il joacă ambalajul. Ingeneral, este cunoscut faptul că obiceiurile de consum ca şi structurile productiveşi comerciale diferă de la o ţară la alta. Ceea ce nu este cunoscut este cateproduse sunt dirijate către consumator neambalate. Tocmai de aceea este foarteimportant a clarifica rolul ambalajului in prezentarea calităţii produselor in timpultransportului, stocării şi vanzării şi a concilia ambalajul şi mediul.49

Ambalarea produselor alimentareNu trebuie evitat incă ca in abordarea relaţiei complexe produsambalaj-medium responsabilitatea converg către graniţa dintre sectorul public şiprivat, de unde şi necesitatea priorităţii acţiunii şi concentrării.Un factor cheie in abordarea politicilor in raport cu această complexărelaţie, atat de către autorităţile publice cat şi de către operatorii economici, ilconstituie gradul conştientizării publice in privinţa tendinţelor ecologice. Studiiefectuate in anul 1999 in domeniul industriei celor 12 ţări membre de cătreDirectorul pentru Energie al C.E.E au reliefat că mediul este principala preocuparea europenilor (78%), chiar in faţa şomajului (74%). Ca urmare a creşterii constantecantitativ a deşeurilor, cea mai drastică ameninţare pentru firme a devenit faptul căprodusele lor sau unele dintre componente vor fi interzise.5.3 FACTORI DE POLUARE ÎN RELAŢIA AMBALAJ – MEDIUÎNCONJURĂTORDupă cum era de aşteptat, imperativul luării in considerare aproblematicii ecologice a atins şi domeniul complex al relaţiei ambalaj – produs.Puternica densitate demografică, nivelul de industrializare, situaţia dinEuropa Centrală şi dependenţa Germaniei in ceea ce priveşte combustibilii fosilipentru aprovizionarea cu energie electrică, au plasat in centrul preocupărilorspecialiştilor şi al consumatorilor protecţia mediului.In decursul ultimelor două decenii a fost identificat un număr importantde probleme legate de mediul inconjurător, cum ar fi: poluanţii emişi de surse fixe,ca oxidul de sulf, particule şi anumite metale grele emise de instalaţii industriale şicentrale termice, eliminarea apelor uzate industriale şi menajere, ca şi problemeledeşeurilor urbane.Se disting astfel patru tipuri de poluare a mediului inconjurător: poluareaatmosferică, poluarea apei şi a solului şi poluarea fonică. In cadrul poluăriiatmosferice se cuvine a lua in considerare ciclul CO2, care pune climatul inpericol, ca şi emisia unor gaza, cum ar fi SO2.In ţările Europei Occidentale au fost puse la punct programe dereducere şi de luptă impotriva poluării apei care au vizat poluanţii emişi de50Ambalarea produselor alimentareanumite surse, cum este de exemplu, cazul materialelor in suspensie, alsubstanţelor organice consumatoare de oxigen şi de anumite metale grele.O altă problemă deosebit de gravă la ora actuală este eliminareadeşeurilor. In Germania, de exemplu, in cadrul preocupărilor pe liniamanagementului deşeurilor, eforturile au fost indreptate către realizarea a trei mariobiective: asigurarea transportului deşeurilor pană la un punct final al eliminării lorin aşa fel incat să nu se producă afectarea mediului. Evitarea sau reducereaproducerii de deşeuri; dezvoltarea recuperării, reutilizării şi reciclării deşeurilor. Aufost eforturile in vederea recuperării deşeurilor, facilitandu-se apel la etichetareaecologică „Blaue Engel”.Impactul ambalajelor asupra mediului este de fapt, impactul materialelorde ambalare asupra mediului inconjurător.Odată cu creşterea frecventă a locurilor de produse in cadrul comerţului

cu ridicata şi a comerţului cu amănuntul se remarcă importante procese inmarketingul produselor noi, avand loc cu acest prilej şi introducerea unor termeninoi, cum ar fi, de exemplu „consumatorii verzii”. Cateva opinii recent publicaterelevă un mare public consumator ce conştientizează şi, totodată doreşte să seimplice in rezolvarea problemelor protecţiei mediului, incluzand aici şi problemereferitoare la sursa reducerii poluării şi a reciclării.Hartia şi cartonul sunt privite de consumatorii ca materiale „ecologice”.Este satisfăcător in acest sens faptul că 85% din producţia actuală de hartie şicarton din Germania se face plecand de la materiale reciclate.Aluminiul, material de ambalaj preferat de un anumit segment deconsumatori din Germania, se prezintă sub forma de tuburi pentru paste de dinţi,recipienţi pentru conserve şi băuturi. Cu circa 50 de cutii anual pe un locuitor,consumul european este de departe inferior celui american, care este de 2010cutii anul pe cap de locuitor. Alături de proprietăţile sale legate de uşurinţa,siguranţa in utilizare privind securitatea consumatorilor, aluminiul este recomandatdin punct de vedere ecologic, datorită posibilităţilor sale de reciclare. Astfel inSuedia , procentul de reciclare al său este de 70%, in Japonia de 45%, iar in SUAde 50%.Lemnul a fost şi rămane incă puternic, pentru ca in stadiul de ambalajdin lemn, el prezintă un ecobilant favorabil. Avantajul specific şi cel mai important51Ambalarea produselor alimentareal lemnului ca material de ambalare ţine de faptul că lemnul este o materie primăcare se reinnoieşte şi a cărei creştere nu poluează mediul, ci dimportivă, iiregenerează.In general insă, in identificarea problematicii ecologice, a cauzeloracesteia şi in formularea soluţiilor adecvate nu s-a reuşit a se ţine pasul cuevoluţia dinamică a poluării mediului inconjurător. De aici şi necesitatea promovăriicorelaţiei ecologice, imbunătăţirii sistematice a compatibilităţii activităţilor umanecu mediul inconjurător şi prevenirii acţiunilor negative.52Ambalarea produselor alimentareCAPITOLUL 6.TEHNOLOGII MODERNE DE „AMBALARE INTELIGENTĂ”6.1 ASPECTE GENERALEIn prezent, in lume există o gamă largă de ambalaje “inteligente“ avand labază tehnologii de ambalare activă, iar pespectivele de dezvoltare a acestora suntdeosebit de accentuate. In timp ce ambalajele convenţionale acţionează ca obarieră simplă care protejează alimentele, ambalajul activ poate face mai mult.Unele materiale interacţionează cu produsul pentru a-l imbunătăţi intr-un anumitfel, altele oferă consumatorului mai multe informaţii despre starea in care se aflaconţinutul. Pentru a determinaconservabilitatea şi calitatea unui produsacesta trebuie evaluat cu ajutorulmetodelor fizico-chimice, microbiologicesi senzoriale.

Cum temperatura joacă un rolimportant in meţinerea calităţii, folosireaindicatorilor timp-temperatură reprezintăun mod fezabil de evaluare a integrităţiilanţului frigorific. Mai mult, anumitematerile folosite la ambalare suntantibacteriene sau pot ilustra dacăalimentul din interiuor este pe cale să sealtereze.Fără a se limita la produselealimentare noua gamă de ambalaje are nenumărate alte aplicaţii fiind după cazanticorozive, antistatice sau termosensibile. Printre acestea se numără şi TTI(Time Temperature Indicator) sau indicatorul de temperatură şi timp, in fapt oetichetă “inteligentă” aplicabilă pe alimentele proaspete care arată cat timp şi la cetemperatură a fost ţinut un anumit produs. Alte indicatoare aflate in curs dedezvoltare implică depistarea anumitor gaze specifice procesului de degradaredintr-un aliment dat, modificadu-şi culoarea in funcţie de starea conţinutului. Infaza de testare se află un alt ambalaj care işi schimbă culoarea cand fructeleperisabile – precum perele – nu mai sunt bune pentru consum.6.2 AVANTAJELE AMBALĂRII INTELIGENTEPrincipalele avantaje ale ambalării inteligente sunt :- toate avantajele ambalării active ;- evidenţierea punctelor critice cu trasabilitate din lanţul alimentar al produsuluirespectiv ;53Ambalarea produselor alimentare- furnizarea către consumatori de informaţii utile despre produs şi despretraseul dintre producerea şi momentul consumului ;- conştientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afectasiguranţa alimentară;- imbunătăţirea comunicării in cazul lanţului de furnizare a ambalajelor.Un sistem mai eficient de ambalare/control al calităţii produsului poate aveaca rezultat o producţie mai eficientă, calitate mai inaltă a produsului, mai puţinereclamaţii şi retururi de la comercianţi şi consumatori, o marcă şi o imagine maibune pentru producător.6.3 INDICATORII SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN AMBALAREA INTELIGENTĂIn cazul ambalării inteligente sunt utilizaţi o serie intreagă de indicatoriexterni şi interni dintre care pot fi menţionaţi: indicatori de temperatură, indicatoride oxigen, indicatori ai creşterii microbiene.Nr.crtTehnica Principiul activ Aplicabilitate1 Indicatori timp-temperatură(externi)MecanicChimic

EnzimaticAlimenterefrigerate şicongelate2 Indicatori de oxigen (interni) Indicatori redoxIndicatori de pHAlimente ambalatein pachete cuconţinut redus deoxigen3 Indicatori ai creşterii microbiene(interni)Indicatori de pHIndicatori pentruanumiţi metaboliţiProduse aseptice6.4 INDICATORI TIMP-TEMPERATURĂDacă produsele alimentare perisabile sunt păstrate in afara condiţiilorsugerate de temperatură, are loc dezvoltarea rapidă a microorganismelor.Produsul se alterează inainte de termenul de utilizare estimat si, in cazurile cele54Ambalarea produselor alimentaremai grave, are loc dezvoltarea sau producerea de toxine de către bacteriipatogene. Indicatorii timp – temperatură ataşaţi pe suprafaţa ambalajuluiinregistrează evoluţia timp – temperatură a ambalajului pe intregul lanţ dedistribuţie. Astfel, indicatorii furnizează indirect informaţii despre calitateaprodusului. Indicatorii timp – temperatură disponibili comercial prezintă oschimbare vizibilă a culorii şi se bazează pe mecanisme de reacţii diferite (reacţiide polimerizare, difuziune şi enzimatice).Cum conservabilitatea este dependentă de timpulşi temperatura la care ambalajul a fost expus, de-a lungulintregului lanţ de distribuţie, indicatorii de timp şitemperatură (TTI) pot fi folosiţi pentru realizareacontrolului intregului lanţ frigorific. (Fig 8.3).Indicatorii de timp şi temperatură ataşaţi pesuprafaţa ambalajului inregistrează cumulativ evoluţiaprodusului in ceea ce priveşte timpul şi temperatura lacare acesta a fost expus din momentul activăriiindicatorului. Istoria produsului poate fi vizualizată ca omodificare de culoare care inaintează. Modificarea indicatorului se face in funcţiede timp, viteza cu care se produce modificarea culorii fiind proporţională cutemperatura.Ind icat oru l

atinge punctul maxim cu modificarea completă a culorii in momentul in care atatindicatorul cat şi ambalajul la care este aplicat este supus unui tratament termicpredefinit (Fu şi Labuza, 1995). Există trei tipuri de indicatori de timp şi detemperatură disponibili comercial. Fresh – Check produs de compania LifeLinesTechnology, Inc. SUA se bazează pe reacţia de polimerizare a monomerilordiacetilici. Odată cu progresul reacţiei de polimerizare indicatorul expune o culoaredenumită “ochi de taur” care se modifică gradual (vezi fig 8.4).Indicatorii de timp şi temperatuă VITSAB fabricaţi in Suedia au la bază oreacţie enzimatică care induce modificări de pH in soluţia de reacţie. VITSA – TTIsunt activaţi prin scoaterea unui sigiliu ce separă o soluţie care conţine o soluţie55Ambalarea produselor alimentarelipolitică de substratul său lipidic. Reacţia poate fi vizualizată cu ajutorul unei soluţiicolorate de pH, care este inclusă in sistem, culoarea soluţiei modificandu-se de laverde la galben in funcţie de schimbările de pH care apar pe parcursul reacţiei.In momentul ambalării, sigiliul care separă cele două soluţii este scospermiţand contactul celor două soluţii (enzima lipolitică şi lipidele de substrat).Dacă ambalajul este supus unor temperaturi apropiate sau mai mari decattemperatura de activare a enzimei, are loc iniţierea reacţiei dintre aceasta şisubstrat, formandu-se acizi graşi liberi, pH-ul scade, iar indicatorul işi schimbăculoarea de la verde la galben.3M din SUA a lansat relativ recent un nou indicator de timp şi temperatură.Acesta este realizat sub formă de etichetă şi este activat in momentul aplicării peprodus. Activarea presupune contactul celor două benzi. Mecanismul de colorarea etichetei constă din: migrarea materialului vascoelastic din prima bandă cătrezona receptor din a doua bandă, proces dependent de timp şi de temperatură; caurmare are loc creşterea graduală a intensităţii cu care este transmisă lumina,ducand la apariţia culorii.Mulţi cercetători au studiat şi au publicat rezultate despre aplicabilitateaindicatorilor de timp şi temperatură disponibili pe piaţă in procesul de control alcalităţii diferitelor produse alimentare. Un exemplu il reprezintă Chen şi Zall(1987), care au estimat gradul de prospeţime al produselor lactate cu ajutorulindicatorilor de timp şi temperatură in condiţii constante de temperatură. Deasemenea, Fu, Taoukis şi Labuza (1991) au studiat aplicabilitatea TTI in scopulmonitorizării proceselor de degradare din produsele lactate la temperaturi variabilecu ajutorul modelelor matematice aplicate in microbiologie. Alte studii s-au orientatcătre aplicabilitatea indicatorilor de timp şi temperatură pentru controlul calităţiicărnii ambalate in atmosferă modificată, depozitată atat la temperaturi constante,cat şi la temperaturi variabile.6.5 INDICATORI DE GAZE (OXIGEN ŞI DIOXID DE CARBON)Indicatorii de gaze utilizaţi la ambalarea in atmosferă modificată furnizeazăinformaţii despre integritatea ambalajului sau despre concentraţia corectă agazelor (oxigen şi dioxid de carbon) de-a lungul intregului lanţ alimentar. Astfel,indicatorii de gaze dau informaţii despre calitatea produsului. In ideea păstrăriiprodusului in limitele termenului de valabilitate, ambalajul utilizat la MAP ar trebuisă-şi menţină integritatea. Pentru multe produse perisabile oxigenului

imbunătăţeşte stabilitatea produsului prin prevenirea dezvoltării microorganismelorşi a desfăşurării proceselor oxidative. Creşterea microbiană este redusă inprincipal printr-un conţinut cat mai mare de dioxid de carbon in spaţiul liber alambalajului. Ca rezultat al scăpărilor din ambalaj, atmosfera protectoare poate fideteriorată. De asemenea, ambalajul deteriorat poate să permită contaminareaprodusului de către microorganisme de degradare.6.6 INDICATORI “INVIZIBILI” DE OXIGENSistemele de indicatori “invizibili” de oxigen constau dintr-un senzor internataşat la ambalaj, sensibil la variaţiile concetraţiei de oxigen, şi a cărui proprietateoptică poate fi sesizată de către un scanner extern. De exemplu, schimbărilefluorescenţei indicatorului pot fi utilizate in măsurarea cantitativă şi nedistructivă a56Ambalarea produselor alimentareconcentraţiei de oxigen din ambalaje. Avantajul indicatorilor invizibili de oxigen incomparaţie cu cei vizibili este acela că nu apar greşeli de citire şi al uneimonitorizări a numărului de ambalaje distruse pe tot lanţul alimentar.6.7 INDICATORI DE PROSPEŢIMEIndicatorii de prospeţime din interiorul ambalajului dau informaţii desprecalitatea microbiologică a produsului. Mecanismul lor de acţiune se bazează pe oreacţie care are loc intre indicator şi metaboliţii volatili rezultaţi in timpul creşteriimicrobiene din produs. In literatură a fost prezentată şi patentată o varietate largăde siteme diferite pentru indicatorii prospeţimii. De exemplu, a fost pus la punct unsistem pentru detectarea hidrogenului sulfurat din produsele din carne de pui şi unindicator – etichetă care reacţionează cu aminele volatile din peştele alterat,schimbandu-şi vizibil culoarea şi au fost propuse şi alte sisteme de indicatoripentru dioxid de carbon, diacetil şi amoniac. Cu toate acestea, numărul de sistemeindicatoare ale prospeţimii disponibile pe piaţă este limitat.6.8 PERSPECTIVA DE UTILIZARE A UNOR INDICATORI NOIAr fi de aşteptat ca progresele realizate in electronică şi biotehnologie deexemplu, boisenzori, imuno-diagnostic) să aibă drept consecinţă apariţia unui nousistem de ambalare inteligentă mult mai performant decat cele folosite in prezent.Dezvoltarea unei “generaţii” noi de astfel de sisteme inteligente deetichetare/tipărire reprezintă o provocare in ceea ce priveşte cererileconsumatorilor, eficienţa sistemelor şi logistica. O cerinţă de bază pentru a reuşi inaceastă direcţie colaborarea dintre institutele de cercetări, autorităţi şi companiicomerciale, de la furnizori de materii prime şi procesatori pană la comercianţi.57Ambalarea produselor alimentareCAPITOLUL 7.CONCLUZII SI RECOMANDARIAmbalarea şi ambalajul in industria alimentara au un efect cu o importanţădeosebita asupra calităţii, conservării şi valorii comerciale a unui produs alimentarpe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa intre realizarea materiilor prime,procesarea acestora, condiţionarea şi conservarea produsului finit, distribuţia,comercializarea şi consumul acestuia.Considerand ca etichetarea şi eticheta unui ambalaj fac parte intrinsecă din

procesul de ambalare şi respectiv din ambalaj, atunci rolul complex şimultifuncţional al ambalajelor se exprimă prin următoarele funcţii principale:- prezentarea caracteristicilor şi compoziţiei produsului, vizand in modfundamental consumatorul, prin aceasta realizandu-se corecta şi nocesarainformare a acestuia;- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea producefactori externi sau interni asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici,microbiologici, biochimici, fizici etc;- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i acestuia durataacceptabila de valabilitate in interiorul căreia caracteristicile nutritive, de inocuitate,comerciale ş a. se pastreaza intre limitele impuse de legislaţie, standarde, normesau convenţii;- asigurarea şi facilitarea vanzarii produsului catre utilizatori sauconsumatori;- reducerea pierderilor in greutate, a deteriorărilor şi deprecierilor produselor;- inlesnirea şi imbunataţirea depozitării, manipulării, transportului şi expuneriiin unităţile de desfacere en-gross sau en-detail;- creşterea valorii comerciale a produselor;Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare şi ambalajele au evoluatintr-o dinamica accentuata in ultimele decenii, asigurandu-se astfel ambalajului unrol funcţional şi de expresie complex.58Ambalarea produselor alimentareAlegerea materialului pentru confecţionarea ambalajelor şi a metodei deambalare implică o profundă cunoaştere a acestora şi a proceselor care au loc inprodusele conservate, pe perioada păstrării. De asemenea, materialul folosit Iaconfecţionarea ambalajelor nu trebuie să transmită alimentelor conţinute mirosurişi gusturi străine, ori substanţe poluante. Modul de ambalare are o importanţădeosebita pentru produsele horticole, fructe şi legume, precum şi pentru produseleprelucrate, cane se depreciază mai uşor cand vin in contact cu ambalajelenecorespunzătoare.Acestea pot intra in diferite reacţii chimice cu substanţe din ambalaj, sau se potimpregna cu diferite substanţe toxice sau care au mirosuri neplăcute. Inconsecinţă, pentru a se păstra o perioadă de timp mai lungă decat perioadele detimp in care se pot păstra in starea Ior naturală după recoltare, produsele trebuieintroduse in ambalaje, ambalaje care se pot confecţiona din diferite materiale.Dacă sunt ambalate corespunzător, produsele prelucrate se pot păstra pe operioadă de la cateva luni pană la caţiva ani. Important este să se foloseascamaterialul corespunzător pentru confecţionarea ambalajelor respective.Ambalajul a fost denumit şi “vanzător mut” al produsului, pornind de laurmătoarele considerente:- identifică şi prezintă produsul şi producătorul/distribuitorul;- stimulează şi atrage atenţia cumpărătorului;- informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bază aleprodusului,- comunică date legate de modul de utilizare al produsului şi a naturii

ambalajuluiDupă criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentruprodusele agroalimentare so pot clasitica astfel:a. Clasificarea după natura rnateriaIuIui folosit Ia confecţionarea lor : ambalajedin lemn, ambalaje din hartie sau carton, ambalaje din stilcă, ambalaje dinmetal, ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.b. Clasificarea după destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern,ambalaje pentru export, ambalaje pentru industrializare.a. Clasificarea după modul de folosire in circulaţia marfurilor: ambalajerefolosibile, ambalaje de unică fobosinţă,c. Clasificarea după funcţionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lăzisaci, cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorcitehnologice, bene, cisterne, containere).Alegerea sistemului corespunzător de ambalare a unui produs alimentar perisabilsi selectarea materialelor necesare pentru confecţionarea acestuia nu se poateface decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt:cerinţe impuse de buna conservare a produselor;59Ambalarea produselor alimentarecaracteristicile funcţionale fizico-mecanice şi igienico-sanitare alematerialelor ;nivelul tehnologic cerut de operaţiile de asamblare ;potenţialul tehnologic al producătorilor materialelor de ambalare ;preţul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.Principalele avantaje ale ambalării inteligente sunt :- toate avantajele ambalării active ;- evidenţierea punctelor critice cu trasabilitate din lanţul alimentar al produsuluirespectiv ;- furnizarea către consumatori de informaţii utile despre produs şi despretraseul dintre producerea şi momentul consumului ;- conştientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afectasiguranţa alimentară;- imbunătăţirea comunicării in cazul lanţului de furnizare a ambalajelor.Un sistem mai eficient de ambalare/control al calităţii produsului poate aveaca rezultat o producţie mai eficientă, calitate mai inaltă a produsului, mai puţinereclamaţii şi retururi de la comercianţi şi consumatori, o marcă şi o imagine maibune pentru producător.Etichetarea bunurilor alimentare în UE se bazează pe două principiifundamentale:- protecţia consumatorului;- protecţia liberei circulaţii a bunurilor alimentare pe piaţa internă a UE.In UE, etichetarea alimentelor se face in baza Directivei 13/2000/CE (directivacadru), care acoperă: toate informaţiile pentru piaţă, inclusiv etichetareaambalajelor, prezentarea produselor şi publicitatea.Directivele 106/75/CEE, 211/76/CEE şi 80/232/CEE, care sunt directivespecifice, acoperă cerinţele specifice referitoare la indicarea cantităţii.

Toate directivele referitoare la igiena produselor de origine animală conţin,de asemenea, cerinţele pentru marca de sănătate, care trebuie menţionată peprodus, ca un semn al realizării produsului in conformitate cu controlul alimentaroficial din Statul Membru respectiv.Regulamentul Consiliului 2081/92/CEE şi decizia Comisiei 2037/93/CEElimitează utilizarea unor nume de produse tipice pentru zonele geografice deproducţie.Directiva 398/89/CEE descrie măsurile de declarare a valorii nutritive abunurilor alimentare. De asemenea, regulile de etichetare interzic utilizarea deinformaţii care ar putea deruta consumatorul sau care atribuie proprietăţi medicale(curative, de tratare) bunurilor alimentare, excepţie făcand unele produsealimentare speciale şi unele suplimente alimentare, cuprinse in directivele 8/99/UEşi 21/99/UE.Statele membre nu vor interzice comercializarea bunurilor alimentare caresunt conforme cu regulile din prezenta directivă, prin aplicarea unor prevederinaţionale nearmonizate, referitoare la etichetarea şi prezentarea anumitor bunurialimentare sau a bunurilor alimentare in general. Prevederile naţionale60Ambalarea produselor alimentarenearmonizate sunt permise doar in baza unor motive justificate pentru protecţiasănătăţii, prevenirea unei competiţii neloiale.