arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro
Post on 18-Oct-2019
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
0
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL
„AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – RETEAUA ISTRIA II”
BENEFICIAR: S.C.EOLICA DOBROGEA TWO SRL COMUNA ISTRIA
JUDETUL CONSTANTA
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
1
INTRODUCERE
de evaluare a efectelor asupra mediului.
ii tuturor efectelor determinate de aplicarea
: - te nedorite -
optime -
-un fel sau altul .
-un viitor apropiat sau mai
Evaluarea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza
I ISTRIA de pe teritoriul administrativ al
Elaborarea actualului Studiude Evaluare a Impactului asupra Mediului s- :
;
; Legea Prote ;
;
n Legea 84/2006; H.G. Nr.856 din 16-08- ; H.G.Nr.349 din 21-04-2005 H.G Nr.128 din 14-02-
prin HG Nr.268/2005 ;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
2
H.G. Nr. 435 din 08-04-2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului
H.G.Nr.188 din 28-02-2002 –;
Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – ; Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Legea Nr5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate
Pentru - uri agreate pe plan
S.C. MD PRIM PROIECT SRL
; Alte studii de specialitate;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
3
CAPITOLUL I INFORMATII GENERALE
1.1 Denumirea proiectului
CENTRALE ENERGETICE EOLIENE--II (CEE)
1.2 Date despre titularul proiectului Beneficiarul prezentului proiect care are ca obiect producerea energiei electrice din
SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL strada Solidaritatii, Nr. 3, (camera 3), Bl. K2, Sc. B, Et.1Ap. 27, telefon 0241/486090, Fax 0241/486099.
SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL J13/371/2008, CUI RO 23186019.
Prezentul Proiect Centrale Energetice Eoliene Istria II, - numite in continuare CEE Istria II, se face
SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL
proiectare-cercetare C-TECH SRL, proiectului realizarea unei CEE formata din 21 turbine eoliene.
localitatiiIstria, în partea de nord al acestuia, localitate
ea energiei electrice utilizând surse -I
1.3 Date despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului La realizarea studiului de impact au participat urmatorii evaluatori/experti: Ing. Lavinia Mihai – auditor/evaluator de mediu din anul 2002, inregistrata la
pentru studii de evaluare a impactului asupra mediului.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
4
Biolog Stanciu Catalin – evaluator mediu in formare, inscris in
mediului, la pozitia 106 la data de 17.09.2010.
Evaluarea biodiversitatii din cadrul acestui studiu este intocmita de specialistii Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea in cadrul proiectului „Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea
Persoana de contact: Lavinia Mihai, Evaluator/Auditor mediu, firma SC C-TECH SRL,
tel: (0241)486.094 fax:(0241)645.134 mobil:0762.247.019 lavinia.mihai@c-tech.ro
1.4 Date despre proiect
1.4.1 proiectului
Proiectul consta in instalarea si exploatarea a 21 turbine eoliene tip Gamesa G87/ Gamesa
G90, cu o putere de 2,0 MW per turbina, puterea totala fiind de 42 MW, precum si instalarea
produsa va fi livrata in s prin intermediul unei statii de conexiuni substatia Istria si va fi livrata in system prin Statia Tariverde.
Amplasametul CEE IS-II, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri neproductibile - pasuni, situate î
si –42,8 m.
1.4.2 Scopul proiectului
parc compus din 21 42 125,706 MWh anual.
C-Tech SRL ________________ J13/3376/2008
RO 24498230 Str Farului nr.10, Constanta
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
5
În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto
443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie.
surse regenerabile de energie, pr. Proiectul
Directiva
acoperire din surse regenerabile a 22,1% din consumul de electricitate al Uniunii Europene
Energie – SRE din România este prezentat în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 SURSA
60 PJ 1,2 TWh
teoretic) 23 TWh
Energie hidrodin care sub 10 MW
36 TWh 3,6 TWh
318 PJ
7 PJ
contribuie la:
competitivitate;
1.4.3 Amplasamentul grupurilor generatoare de eoliene
Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor
- :
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
6
La Nord – terenuri agricole Istria, drumul de exploatare agricola De
prin centru amplasamentul CEE IS-II, iar la aproximativ 350 m comuna Istria; La Sud – terenuri agricole Istria
/10comuna Nunta i;
La Est – lacul Istria;
La Vest – intre Medgidia si Tulcea la o distanta de aproximativ 1,5 km, precum si DN 22 Constanta-Tulcea la aproximativ 0,3 Km ;
Fig. 1.1. Amplasare turbine IS_II in varianta DEM (Model de Elevatie digitala)
Tabel 1.2: Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului IS_I
Distante intre Turbinele Eoliene
Denumirea turbinei
Altitudine (Z)
Cea mai apropiata turbina
Altitudine (Z)
Distanta pe orizontala
Distanta masurata in diametri ai rotorului
m m IS_II_6 30.7 IS_II_7 51.9 657 7.6 IS_II_7 51.9 IS_II_8 51.3 504 5.8 IS_II_8 51.3 IS_II_9 50.6 452 5.2
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
7
IS_II_9 50.6 IS_II_8 51.3 452 5.2 IS_II_10 49.2 IS_II_9 50.6 456 5.2 IS_II_11 58.7 IS_II_12 68.1 443 5.1 IS_II_12 68.1 IS_II_11 58.7 443 5.1 IS_II_13 66.1 IS_II_12 68.1 462 5.3 IS_II_14 56.1 IS_II_15 65.8 611 7 IS_II_15 65.8 IS_II_18 58.9 576 6.6 IS_II_16 60 IS_II_17 63.3 489 5.6 IS_II_17 63.3 IS_II_16 60 489 5.6 IS_II_18 58.9 IS_II_19 70 464 5.3 IS_II_19 70 IS_II_20 75 445 5.1 IS_II_20 75 IS_II_19 70 445 5.1 IS_II_21 85.6 IS_II_22 94.8 490 5.6 IS_II_22 94.8 IS_II_21 85.6 490 5.6 IS_II_23 107.3 IS_II_22 94.8 533 6.1 IS_II_24 110 IS_II_23 107.3 642 7.3 IS_II_25 82.5 IS_II_21 85.6 645 7.4 IS_II_26 78 IS_II_24 110 717 8.2
Coordonatele amplasamentului sunt date, pe turbine, in sistem stereo 1970 conform
tabelului din varianta finala de plan aprobata prin avizul de mediu 63/29.09.2010: Tabel 1.3. Amplasarea turbinelor in coordonate STEREO 70 Turbina eoliana Y X
IS_II-6 346822.165 793854.760 IS_II-7 347250.286 793355.251 IS_II-8 347582.014 792975.015 IS_II-9 347918.931 792673.904 IS_II-10 348239.760 792349.006 IS_II-11 347941.139 791862.746 IS_II-12 347642.110 792190.539 IS_II-13 347283.304 792482.547 IS_II-14 347015.176 791913.647 IS_II-15 347399.507 791437.911 IS_II-16 348204.865 791426.941
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
8
IS_II-17 348355.958 790961.086 IS_II-18 347520.364 790874.268 IS_II-19 347892.671 790597.212 IS_II-20 348221.356 790297.476 IS_II-21 348244.206 789580.495 IS_II-22 348581.413 789224.930 IS_II-23 348893.084 788792.334 IS_II-24 348481.018 788523.662 IS_II-25 347688.129 789252.178 IS_II-26 347626.260 788306.837
Fig. 1.2. Amplasare turbine IS_II – imagine 3D
Reguli de amplasare
zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonilor de sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur-imprejur
centralele eoliene se vor amplasa fata de retelele electrice la cel putin inaltimea pilonului plus lungimea palei
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
9
centralele eoliene se vor pozitiona fata de drumul judetean la cel putin distanta reprezentata de elementele centralei (pilon + pala) plus 3 m pentru siguranta
grupurile generatoare eoliene se vor pozitiona unele fata de altele, in interiorul parcelei in baza unor studii de specialitate Tabel 1.4. DISTANTE DE SIGURANTE aferente instalatiilor eoliene
Denumirea obiectivului invecinat cu centrala eoliana
Distanta de siguranta -m-
Cea mai apropiata turbina
Distanta -m-
Drumuri publice de interes national sau de interes
judetean
H*2) + 3 m*3) 150 m
Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale,
drumuri de utilitate privata
*5) *6) 47 m
Cai ferate H *2) + 3 m *7) 150 m
LEA H * 2) + 3 m 150 m
Centrale eoliene * 8) *9) 632 m
Linii aeriene de TC H * 2) + 3 m 150 m
Conducte supraterane de fluide inflamabile
H * 10) + 3 m*11) 167 m
Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare
petrol, statii de reglare masurare gaze naturale
H * 10) + 3 m*11) 167 m
Poduri H * 2) + 3 m* 12) 150 m / 47 m
ISraje, diguri H * 2) + 3 m 150 m
Cladiri locuite H * 13) 302 m / 150 m
Cladiri cu substante inflamabile
H * 2) + 3 m 150 m
Aeroporturi *14) Instalatii de emisie receptie TC *14)
Locuri si cladiri istorice *14) Zone cu flora sau/si fauna
protejate *14)
Terenuri de sport omologate H * 2) + 3 m 150 m
Parcaje auto pe platforme in aer liber
H * 2) + 3 m 150 m
LEGENDA Tc : telecomunicatii
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
10
NOTE: *2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei. *3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m. *5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30m. *6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza. *7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m. *8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma ) apartinand altui
operator economic. *9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai
apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant
*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. *11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la ingradire. *12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece un drum
national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de 30m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privata.
*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza.
*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in certificatul de urbanism.
In continuare Figura 1.3. prezinta distantele in situatia reala a proiectului de amplasament propus pentru Istria II – Tabel 1.4.
Tabel 1.4 Distantele in situatia reala a proiectului de amplasament
Denumirea obiectivului Cea mai aproiata turbina
Distanta -m-
DN 22 IS_II-23 241,78 Lacul Istria IS_II-6 2327,94
IS_II-17 116,62 LEA IS_II-6 191,68
IS_II-23 1525,30 Istria IS_II-6 733,27
IS_II-14 2871,21 Tariverde IS_II-26 2007,89 Lungimea N-S 1825,78 Lungimea E-V 5817,63
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
11
Figura 1.3 , lacul
1.5 Durata de constructie si de functionare
Perioada de realizare a parcului eolian va fi de aproximativ 12 luni dar constructia efectiva se intinde pe 6 luni, conform graficului de realizare propus prin proiect. Durata
biodiversitate.
12
Lu
na 1
Lu
na 2
Lu
na 3
Lu
na 4
Lu
na 5
Lu
na 6
A
CT
IVIT
AT
I S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S1
0 S1
1 S1
2 S1
3 S1
4 S1
5 S1
6 S1
7 S1
8 S1
9 S2
0 S2
1 S2
2 S2
3 S2
4 IN
FRA
STR
UC
TU
RA
Lu
crar
i de
cons
trii
Cai
de
acce
s, dr
umur
i si
plat
form
e
Ex
cava
rea
fund
atiil
or
Cof
raju
l si a
rmat
urile
m
etal
ice
Cal
adire
de
cont
rol
Subs
tatie
Tr
anse
e ca
blur
i
T
UR
BIN
E EO
LIE
NE
Alim
enta
rea
echi
pam
ente
lor
Mon
taj m
ecan
ic
Mon
taj e
lect
ric
INFR
AST
RU
CT
UR
A
EL
EC
TR
ICA
C
ablu
ri te
rest
re
Lini
i ter
estre
de
med
ie
tens
iune
Li
nii d
e co
nexi
une
si
fibra
opt
ica
PUN
ER
EA
IN
FUN
CT
IUN
E
Turb
inel
e eo
liene
Li
nia
de m
edie
tens
iune
si
subs
tatia
T
OT
AL
13
se înlocuiesc generatoarele eoliene la expirarea duratei lor de utilizare.
terenurilor. Pe toata perioada de constructie si aproximativ doi ani dupa punerea in functiune a CEE
Istria II se continua monitorizarea biodiversitatii incepute inca din anul 2008.
1.6 Informatii privind productia si resursele folosite pentru producerea energiei necesare activitatilor
Proiectul are drept scop realizarea unei Centrale Energetice Eoliene pentru producerea de
21 turbine de 2 MW avand o capacitate totala de 42 MW.
într-amplasamentului.
Sigura sursa regenerabila utilizata pentru productia energiei electrice pe perioada
functionarii este vantul. Pe perioada unui an calendaristic CEE Istria II produce o cantitate de energie de
aproximativ 125,706 de MWh, dupa cum rezulta si din calculul de eficienta redat in tabelul 1.5 si pentru fiecare turbina in parte in Tabel 1.6.
Tabel 1.5. Calculul productiei de energie al CEE Istria II
Proiect
Productie anuala totala
Total -10%
Productie medie anuala
pe turbina Medie - 10%
Eficienta CEE
Factor de capacitate
Factor de capacitate -
10%
Istria II- 21
turbine
[MWh] [MWh] [MWh] [MWh] [%] [%] [%]
125'706 113'136 5'986 5'387 95.1 34.1 30.7
Tabel 1.6. Energia anuala calculata pentru 21 turbine eoliene ce dezvolta in total o putere de 42 MW. Tip Turbina GAMESA G87/2000 kW
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
14
Turbina
Energie anuala CEE
Total
Total-10%
Eficienta Viteza medie a vantului
MWh MWh % m/s IS_II_6 6099.4 5489 98 7 IS_II_7 6260.6 5635 96 7.2 IS_II_8 5493.6 5349 93.9 7.1 IS_II_9 5725.5 5153 92.9 7 IS_II_10 5693.6 5124 94.4 6.9 IS_II_11 5806.4 5226 93.9 7 IS_II_12 5993.8 5394 92.4 7.2 IS_II_13 6142.7 5528 93.1 7.3 IS_II_14 5997.1 5397 94.8 7.1 IS_II_15 6024.6 5422 94.2 7.1 IS_II_16 5745.8 5171 94.4 7 IS_II_17 5793.1 5214 95.1 7 IS_II_18 5808.5 5228 93.8 7 IS_II_19 5899.3 5309 93.9 7.1 IS_II_20 5984.9 5386 95.8 7.1 IS_II_21 6052.1 5447 96 7.1 IS_II_22 6060.2 5454 95.6 7.1 IS_II_23 6238.1 5614 97.3 7.2 IS_II_24 6351.3 6716 97.1 7.3 IS_II_25 6053.4 5448 95.8 7.1 IS_II_26 6032.7 5429 98.3 7
Tabelul 1.7. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
RESURSE FOLOSITE ÎN
Denumirea Denumirea Furnizor Energie
În medie, circa 6000 MWh/an de la o
tipul precizat în proiect
Energie maximum 17 kW pentru
un generator eolian, când acesta este oprit.
energiei electrice
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
15
1.7
vopsele. Resurse naturale utilizate pentru implementarea proiectului propus sunt reprezentate de
materiile prime necesare la execu – nisi
de luni. În mod normal, uleiul de transformator ut
riale absorbante de depoluare.
Pe perioada de functionare mai pot apare materii prime sau materiale din desfasurarea activitatii de mentenanta sau reparatii ale echipamentelor generatorului de energie sau ale turbinei in sine (reparatii ale palelor, revopsire.. etc). Pot aparea, accidental, reparatii ale cablurilor subterane, retelelor optice.
1.8
Zgomot, mai ales de la generatoarele eoliene;
generatorului (la 100 m deasupra terenului).
1.9 iunilor titularului
elemente principale:
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
16
Impactul asupra oamenilor; Impactul asupra mediului; -economice.
Alternativele de proiectare a parcului eolian sunt cele cu privire la: Tipul de generatoare eoliene;
Considerente economice;
e, începând -
eolian.
în cadrul
-a dovedit a avea cel mai mic impact asupra mediului (prin -au
Procedura SEA pentru avizarea PUZ-ului –
Procedura de avizare din partea Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii –
. 52/02.09.2010, favorabil, pentru
1.10
Conform Certificatului de Urbanism C.U. nr. 12/25.05.2010 si a Planului Urbanistic
General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea CEE terenul are destinatia de teren arabil, pasune, neproductiv si teren cu destinatie speciala – drumuri de exploatare. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica medie fiind cultivat cu cereale. Valoarea economica a zonei este data de productivitatea terenurilor cultivate cu cereale.
Pentru zona aflata in studiu in vederea amplasarii obiectivului ,,CEE ISTRIA II”– au fost elaborate anterior documentatiile de urbanism la nivel de Plan urbanistic Zonal pentru
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
17
reteaua in Istria II zona fiind regelementata functional pentru amplasare turbine eoliene, cu restrictiile de rigoare conform Normei tehnice ANRE privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice nr. 4/2007
– ie:
Zona de lucru a rotorului, un cerc cu raza de lungimea palei turbinei + 3 ml în
plan orizontal a elicei turbinei. Amplasarea turbinei se face în conformitate cu certificatul de urbanism astfel
terenurile.
do
lor existente determinate astfel:
noile turbine eoliene ce vor fi amplasate
înaltimea mai mare de 8 ml.
-un cablu îngropat la 1,5 ml adâncime.
de aceasta constând în:
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
18
1.11
putea ajunge la fiecare generator eolian. In zona exista drumul comunal DJ 226 care leaga Constanta de Mihai Viteazu precum
si drumurile de exploatare din zona. In zona exista o linie electrica aeriana, un canal de irigatii HCN si calea ferata care leaga
Medgidia de Tulcea. Zona nu dispune de alte structuri de echipare edilitara. Parcul eolian va avea propria
structura de dotari edilitare care inseamna drumuri de exploatare. Echiparea edilitara a zonei este dimensionata si determinata de tipul functiunii care se
amplaseaza. Reteaua energetica de centrale eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care va trebui transportata de la fiecare turbina spre punctul de conexiuni sau statia de transformare, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice produsa, in sistemul national de transport al energiei electrice.
Sistemul colector de energie Sistemul colector interior al CEE Istria II cu o putere de 42 MW, va fi construit din mai
multe linii electrice subterane (LES) de 20 colectoare care va avea celule de 20
kV din Substatia 20/220 kV Istria. De aici prin linii electrice aeriene se va face lagatura la statia de transformare 220/400 Tariverde.
Sistemul de control
în bu
I
- mm2 îngropat la 1
aerogeneratoarele, pilonii aerogeneratoarelor si pilonii meteorologici,
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
19
compartimentele de control ale aerogeneratoarelor, conductorul neutru al ecranul cablurilor subterane de medie tensiune al sistemului colector, neutrul transformatoarelor de putere, neutrul transformatoarelor de servicii auxiliare, întreruptoarele,
Cablurile electrice subterane vor
conform legilor în vigoare.
ea acestora cu energie
Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si perioada de functionare.
1.12
proiectului
Amplasamentul CEE IS-II, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri neproductibile sa
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
20
Tabelul 1.8. Tabel centralizator CEE Istria II
Y (EST) X ( Nord) SOLA / LOT
TITLU DE PROPRIETATE
Raportul Juridic cu Proprietarul
6 IS_II-6 346822.17 793854.76 A 50/5Most. Rotaru
Ene Contract de Superficie
si Servituti Conexe 5.00
7 IS_II-7 347250.29 793355.25 PS 42 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 47.27
8 IS_II-8 347582.01 792975.01 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
9 IS_II-9 347918.93 792673.90 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
10 IS_II-10 348239.76 792349.01 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
11 IS_II-11 347941.14 791862.75 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
12 IS_II-12 347642.11 792190.54 PS 42 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 47.27
13 IS_II-13 347283.30 792482.55 A 45/8Most. Rotaru
Ene Contract de Superficie
si Servituti Conexe 7.06
14 IS_II-14 347015.18 791913.65 A 45/5Scoala
Generala Istria Contract de Superficie
si Servituti Conexe 12.70
15 IS_II-15 347399.51 791437.91 A 1262/111 Ionete IonContract de Superficie
si Servituti Conexe 4.50
16 IS_II-16 348204.87 791426.94 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
17 IS_II-17 348355.96 790961.09 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 76.30
18 IS_II-18 347520.36 790874.27 A 1265/102 Gheorghita Ion Contract de Superficie
si Servituti Conexe 4.55
19 IS_II-19 347892.67 790597.21 NP(FM) Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 3.60
20 IS_II-20 348221.36 790297.48 NP Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 6.40
21 IS_II-21 348244.21 789580.50 A1267/5Anghel
ConstantinContract de Superficie
si Servituti Conexe 1.00
22 IS_II-22 348581.41 789224.93 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 65.36
23 IS_II-23 348893.08 788792.33 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 65.36
24 IS_II-24 348481.02 788523.66 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 65.36
25 IS_II-25 347688.13 789252.18 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 65.36
26 IS_II-26 347626.26 788306.84 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie
si Servituti Conexe 65.36
TOTAL 233.74
Nr.crt.Denumire Centrala Eoliana
COORDONATE AX TURBINAsistem proiectie Stereo 70
DATE DE IDENTIFICARE CADASTRALESuprafata
Ha
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
21
Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru :
Tabelul 1.9. Bilant teritorial
NR. CRT
SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %
1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU
CONTRACT DE SUPERFICIE233,740 18,581 233,740 18,581
3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE
1.253,676 99,661 1.242,499 98,773
4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0,000 0,000 0,0588 0,005
5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE
4,260 0,339 0,000 0,000
6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE
0,000 0,000 6,391 0,508
7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI
0,000 0,000 8,988 0,715
8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL
0,000 0,000 11,177 0,889
1257,9363
EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL
Conform Bilantului teritorial elementele proiectului – drumurile de exploatare,
drumuri de acces, trasee cabluri, in raport cu ariile Protejate si pasunile naturale si seminaturale din cadrul proiectului sunt detaliate dupa cum urmeaza :
1. Drumurile de exploatare
Drumurile de exploatare din cadrul proiectului au o lungime de 10650 ml cu o suprafata de 4,26 Ha. Acestea se vor reabilita fata de situatia actuala de 4 m latime cu inca 2 metri avand in medie o latime de 6 m.
Drumurile de exploatare traverseaza in majoritate terenuri agricole, si doar 5214 m traverseaza pasuni naturale sau seminaturale terenuri neproductive (NST, NP). Drumurile care traverseaza pasunile sunt des folosite, tinand cont ca in zona se regasesc mai multe stane de oi.
In raport cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, drumurile nu se regasesc in totalitate in interiorul sitului Natura 2000, 3064 m aflandu-se in afara acestuia si 7585 m se suprapun cu situl Natura 2000. Toate drumurile se afla la distanta mare de situl ROSCI 0065 Delta Dunarii.
Pasunile identificate in zona de studiu se intind pe o suprafata de 285,73 ha si sunt caracterizate in Capitolul 4 al prezentului studiu. Astfel cei 5214 m de dum de exploatare care traverseaza aceste pasuni vor ocupa ocupa definitiv, dupa modernizare, o
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
22
suprafata adiacenta de 1,0428 ha ceea ce reprezinta 0,369 % din suprafata pasunilor naturale si seminaturale din zona de studiu.
Din modernizarea drumurilor ce se suprapun cu situl Natura 2000, 7585 ml
(2*7585 ml) se va ocupa definitive o suprafata de 1,51 ha din cadrul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ceea ce reprezinta 0,29 *10-4% suprafata ocupata din cadrul sitului Natura 2000 pentru modernizarea drumurilor de exploatare.
2. Caile de acces, platformele de montaj
Caile de acces catre turbine se construiesc de la zero, impreuna cu platformele de montaj si fundatiile turbinelor.
Platformele de montaj sunt de diferite modele in functie de caracteristicile terenului. Suprafata totala a drumurilor de acces si a platformelor de montaj va fi afectata definitiv de lucrari de amenajare.
Astfel pentru constructia drumurilor de acces si a platformelor de montaj a 16 turbine care se afla in pasuni naturale sau seminaturale,turbinele IS_II-7, IS_II-8, IS_II-9 si IS_II-10, IS_II-11, IS_II-12, IS_II-13, IS_II-16, IS_II-17, IS_II-19, IS_II-20, IS_II-22, IS_II-23, IS_II-24, IS_II-25, IS_II-26, se vor ocupa definitiv 6,61 ha din suprafata pasunilor si anume 2,31 %.
O parte din suprafata studiata se regaseste in interiorul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe ceea ce inseamna ca drumurile de acces si platformele ocupa definitiv o suprafata de 6,192 ha respectiv 12,08*10-4 % din suprafata sitului Natura 2000. Turbinele care se suprapun cu situl Natura 2000 sunt IS_II-8, IS_II-9, IS_II-10, IS_II-11, IS_II-12, IS_II-16, IS_II-17, IS_II-18, IS_II-19, IS_II-20, IS_II-21, IS_II-22, IS_II-23, IS_II-25, IS_II-26,
Drumurile de acces ale turbinelor au o lungime de 5041,7 m si sunt repartizate astfel:
Drumul de acces catre turbina IS_II-6 are 194 m si traverseaza integral terenuri agricole.
Accesul catre turbina IS_II-7 are o lungime de 108 m traversand atat terenuri arabile cat si pasuni (pe o lungime de 51 m).
Drumurile de acces catre turbinele IS_II-8, IS_II-9 si IS_II-10 au o lungime de 1177,66 m si tranveseaza integral pasuni. Turbinele sunt amplasate in pasuni cat mai aproape de marginea cu terenurile agricole, pentru a pastra cat mai mult din caracterul natural al pasunilor.
Drumurile de acces catre turbinele IS_II-11, IS_II-16 si IS_II-17 au o lungime de 1219,81 m si tranveseaza integral pasuni.
Drumurile de acces catre turbinele IS_II-15 si IS_II-18 au o lungime de 996,08 m si tranveseaza integral terenuri agricole.
Accesul catre turbina IS_II-19 are o lungime de 80 m si traverseaza integral pasunea.
Drumul de acces catre turbina IS_II-20 are o lungime de 72,29 m si traverseaza integral pasunea.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
23
Drumul de acces catre turbina IS_II-21 are 39,42 m si traverseaza integral terenuri agricole.
Accesul catre turbine IS_II-22 are o lungime de 272,46 m si traverseaza integral pasunea.
Drumurile de acces catre turbinele IS_II-23, IS_II-24, IS_II-25, IS_II-26 au 202,37 m, 19,24 m, 54,95 m respectiv 605,42 m si traverseaza integral pasuni.
3. Construirea fundatiilor turbinelor
Fundatiile celor 21 turbine ocupa temporar o medie de 400 mp aferent fiecarei turbine iar in final doar 28 mp ocupa definitiv fiecare turbina, reprezentata de suprafata inelului suprateran si trotuarul care inconjoara turnul turbinei.
Astfel cele 16 turbine situate in interiorul pasunilor naturale sau seminaturale ale proiectului vor ocupa temporar 16*400 mp ceea ce reprezinta 0,64 ha din suprafata pasunilor de 285,73 ha respectiv 0,22 % iar definitiv vor ocupa doar 16*28mp ceea ce reprezinta 0,044 ha respectiv 0,015 % din suprafata pasunilor.
Din suprafata sitului Natura 2000 cele 15 fundatii vor ocupa temporar 15*400mp ceea ce inseamna 0,60 ha respectiv 1,17 *10-4 % din suprata sitului iar definitiv suprafata afectata de constructia inelului suprateran va fi de 15*28mp ceea ce inseamna 0,042 ha respectiv 0,08*10-4% din suprafata sitului.
4. Amplasarea cablurilor subterane (LES)
Cablurile subterane sunt amplasate de-a lungul drumurilor de acces nou construite
si a drumurilor de exploatare modernizate pentru pe o lungime de aproximativ 16894,45 m. Sapaturile pentru montarea cablurile subterane se efectueaza mecanizat, si au o adancime de 1,5 m si o latime de 0,80 m, fara a afecta definitiv o suprafata in plus fata de cea folosita pentru amenajarea cailor de acces. Temporar ocupa o suprafata adiacenta drumurilor de 1,35 ha.
5. Organizarea de santier
Organizarea de santier se va amplasa in doua locatii una pe o pasune degradata situata in dreptul turbinei nr. 7 pe o suprafata de 3000 mp, reprezentata de o suprafata ocupata temporar. Cea de-a doua organizare de santier va fi situate in dreput turbine nr. 24 pe o suprafata de 3000 mp in zona adiacenta drumului de exploatare existent, o suprafata intens folosita, fiind acces din DN 22 iar pasunea este foarte degradata. Organizarile de santier sunt situate in afara sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe.
- . - -
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
24
natural. Toate echipamentele modulare, platformele, cont
amplasamentului. Bilantul teritorial raportat la suprafetele ocupate permanent sau temporar din
suprafata pasunilor naturale si seminaturale si situl ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe se rezuma astfel:
RIM
“A
mpl
asar
e C
entra
le E
nerg
etic
e Eo
liene
– R
etea
ua Is
tria
II”
25
Tabe
l 1.1
0. B
ilant
ul te
ritor
ial i
n ra
port
cu a
riile
pro
teja
te s
i hab
itate
le n
atur
ale
Ele
men
t /
activ
itate
a
proi
ectu
lui
m
oder
niza
re/c
onst
ruct
ie
peri
oada
con
stru
ctie
i
Perm
anen
t (h
a)
Tem
pora
r (h
a)
din
supr
afat
a pa
suni
lor
natu
rale
si
sem
inta
rale
(2
85,7
3 ha
)
din
SPA
RO
SPA
00
31 D
elta
D
unar
ii si
Com
plex
ul
Raz
im S
inoe
(5
1238
0,6
ha)
din
supr
afat
a pa
suni
lor
natu
rale
si
sem
inta
rale
din
SPA
RO
SPA
00
31 D
elta
Dun
arii
si C
ompl
exul
R
azim
Sin
oe
Dru
m a
cces
ex
isten
t ce
va
fi m
oder
niza
t
1065
0*6
m
6,39
0
5214
*2 m
1,
0428
ha
0,36
%
7585
*2m
1,
51 h
a 0,
29*1
0-4%
0
0
Dru
m n
ou
de a
cces
Pl
atfo
rme
tehn
olog
ice
turb
ine
8,98
83
0 6,
61 h
a 2,
31%
6,
192
ha
12,0
8*10
-4%
0
0
Fund
atiil
e tu
rbin
elor
21
*28m
0,
0588
21
*400
m
0,84
16*2
8m
0,04
48 h
a 0,
015%
15*2
8m
0,04
2 0,
08*1
0-4%
16*4
00m
0,
64 h
a 0,
22%
15*4
00m
0,
6 ha
1,
17*1
0-4%
T
rase
e su
bter
ane
de
cabl
u 0
1689
4,45
*0,8
m
1,35
0
0
1081
9.16
m*0
,8m
0,
86 h
a 1,
68*1
0-4%
O
rgan
izar
e 0
2*0,
3 0,
6 0
0 2*
0,3
0,6
ha –
0.2
1%
0
TO
TA
L
15,4
31 d
in
care
11
,177
1 ha
oc
upat
a de
no
ul p
roie
ct
2,79
ha
7,
7016
ha-
2,69
%
7,74
4 ha
0,
0004
%
1,24
ha
- 0,4
3%
1,46
ha
0,00
03%
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
26
CAPITOLUL II PROCESE TEHNOLOGICE
2.1 Alcatuirea constructiva a grupului generator Grupul generator eolian este echipamentul care asigura transformarea forteivantului in
energie electrica. Fiecare grup generator eolian se sprijina pe un pilon metalic alcatuit din trei tronsoane conice cu diametre si grosime variabile ale peretelui pentru structura. Pe tronsonul superior este montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este montat rotorul. Pilonul este incastrat in fundatia grupului generator eolian, realizata din beton armat. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor prevazut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie, de forta vantului. Caracteristici generale si conditii climatice ale proiectului:
Tip Rotor cu trei pale cu ax orizontal Controlul puterii Varianta unghi pala Putere nominala 2000kW
Nacela si rotorul certificate dupa LS: DIBt 3, IEC 2a HS: IEC 1 b
Temperatura ambianta -20...+30C Optiuni pentru versiunea climaterica calda -20...+40C
Viteza vantului pentru pornire 4m/s Viteza nominala vant LS:
HS: Viteza de intrerupere 25 m/s
Durata teoretica de viata 20 ani
Turnul - este o constructie metalica tip tubular conic, de 100 m inaltime, intre fundatie si
butuc. Acesta are rolul de a sustine grupul generator eolian si de a asigura accesul in perioada de operare precum si pentru intretinere si reparatii. ste protejat contra coroziunii, conform prevederilor din ISO 12944. Pilonul este o constructie modulara din tubulatura metalica pentru facilitatea transportului si a montarii echipamentelor. In interiorul pilonilor se monteaza atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de grup generator eolian, cat si scarile de acces spre nacela. In segmentul de baza, care se incastreaza in fundatie se monteaza urmatoarele echipamente: transformatorul, dispozitivele de conexiune, tabloul de comanda si control.
Nacela - Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din turn pe la
baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant (anenometru)si lumini de balizaj.
la generatorul electric.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
27
Generatorul are o putere nominala de 2 MW, un voltaj de 690V si o frecventa de 50/60 Hz. Grupul generator eolian este echipat cu un generator asincron cu 4 poli si mecanism de unduire. Generatorul este prevazut cu un sistem special de control care permite grupului generator eolian sa opereze la viteze variabile. Acesta reduce fluctuatiile de putere in sistem precum si minimizarea incarcarilor pe anumite componente ale grupului generator eolian. De asemenea, sistemul optimizeaza productia de energie la viteze mici ale vantului. Aceasta tehnologie permite controlul factorului de putere reactiva al grupului generator eolian intre 0,96 inductiv si 0,98 capacitiv masurat pe partea de joasa tensiune.
Transformatorul este tri-fazat, uscat tip capsula special concepute pentru turbinele eoliene. Tensiunea la iesire poate avea valori de la 6.6 kV la 34.5 kV. Transformatorul se gaseste intr-un compartiment separate la partea din spate a nacelei, fiind izolat de restul componentelor printr-o placa metalica. Fiind de tip uscat, riscul de incendiu este minim. In plus, transformatorul include masurile necesare pentru evitarea deteriorarii. Localizarea transformaorului in interiorul nacelei previne pierderile electrice cauzate de lungimea cablurilor de joasa tensiune si reduce impactul vizual.
Rotoruleste montat pe arborele principal al grupului generator eolian si are in capatul exterior, butucul rotorului in care sunt montate cele trei pale ale grupului generator eolian.
Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G87 Tabel 2.1.
Caracteristica Valoare Diametru 87 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 5,945 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic
Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G90 Tabel 2.2.
Caracteristica Valoare Diametru 90 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 6,362 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic Anemometrul
respectiv oprirea turbinei eoliene când
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
28
Fig. 2.1. Turbina eoliana
Fig. 2.2. Nacela
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
29
1. Pale 2. Butuc 3. Mecanismul hidraulic 4. Capacul axului 5. Axul mecanismului 6. Sistemul de control activ 7. Turnul 8. Axul principal cu doua mansoane 9. Amortizoarele 10. Cutia de viteza 11. Mecanismul principal de franare 12. Cadru de sprijin al nacelei 13. Sistemul de transmisie 14. Gerator cu dubla alimentare 15. Transformator 16. Anemometru si vana de vant 17. Sistemul de comanda principal 18. Invelisul nacelei 19. Unitatea hidraulica Fundatia turbinei eoliene Fundatia grupului generatoar eolien are rolul de a sustine turnul (pilonul), rotorul,palele
si nacela cu toate echipamentele si de a transmite solului incarcarilesecifice mentionate, fara a produce deformatii care sa compromita functionareain siguranta a lucrarii (fara a depasii capacitatea portanta a terenului de fundare).
In cazul de fata fundarea grupului generator eolian se va realiza prin intermediul unui bloc de beton armat, un paralelipiped cu suprafata bazei de 20,0 X 20 m si inaltimea de 2,59 m. Legatura la central se face prin intermediul unui cilindru cu diametru de 4 m si inaltimea de 1.15 m. Cilindruldin beton al fundatiei iese deasupra terenului cu 35 cm. (pentru grupul generator Gamesa G90).
2.3. Tabel 2.3. -
MATERIAL T100 M UNITATE DE
Beton HM 20 25,6 m3
Beton HA 30 418 m3
500 S 44100 kg
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
30
Fig. 2.3. Consideratii tehnice ale fundatiei unei turbine eoliene
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul acestuia.
Pentru fixarea pilon
- -
- -
at cu diametrul de 60cm. La fiecare
- -
circulari cu diametrul de 100cm.
2.2 Conexiunea electrica Fiecare grup generator eolian este prevazut cu cate un post de transformare dela 690 V la
20.000 V care este amplasat in nacela grupului eolian. Conexiunile electrice e, se face prin cabluri electrice subterane
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
31
16894.45 pentru a nu afecta integtraversare;
(LEA);
i vor fi semnalizate conform legilor în vigoare.
Descrierea tehnica a proiectului In zona localitatii Istria se vor construi doua parcuri eoliene (IS_I, IS_II) avand in
componenta un numar de 29 turbine eoliene. Energia furnizata de aceste centrale eoliene va fi evacuata in SEN printr-o statie de
transformare ce o va construi Eolica Dobrogea SRL, in parteneriat cu Iberdrola Renewables statia Tariverde 220/400 kV. Proiectul acestei statii a fost aprobat de catre APM Constanta prin acordul de mediu nr. 1823 RP/31.05.2010.
Cele trei parcuri eoliene: IS_I si IS_II, IS-S se vor conecta la o substatie de transformare 20/220 kV Istria conform planului din Figura 2.4.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
32
Figura 2.4. Amplasare Substatie electrica 20/220 kV Istria in raport cu CEE Istria I si CEE Istria II
Prin intermediul transformatoarelor de tensiune (3x45MVA) 20/220kV, puterea produsa se va transfera la bara de 220kV a statiei, iar de acolo prin LEA 220kV se va face racordul in statia 220/400kV TARIVERDE. Delimitarea instalatiilor se va realiza la clemele de racordarea LEA 220 kV la noua celula de 220 kV destinata racordarii CEE ISTRIA.
Acestea constau in montarea unei noi cellule de linie si a grupului de masurare a energiei electrice aferent acestei celule, inclusiv toate lucrarile necesare integrarii acestora in instalatiile existente.
Statia tip exterior cu dimensiuni aproximative 100x100 m si va consta in: transformatoare de putere; celule de transformator; celula linie; corp de comanda.
Aparatele si materialele electrice folosite in cadrul celulei sunt: - aparate de conectare, ca: intrerupatoare, separatoare, separatoare de sarcina,
sigurante, etc. (inclusiv dispozitivele lor de actionare); - transformatoare; - bobine de compensare si de reactanta; - descarcatoare; - conductoare isolate sau neizolate; - izolatoare; - cleme, armature etc. - stalpi. Legatura la Sistemul Electroenergetic National se va face prin intermediul
unei linii aeriene (LEA) de 220 kV, iar legatura cu parcurile eoliene se va face prin intermediul liniilor electrice subterane (LES).
Linia electrica subterana in cablu LES 20 kV, care va transporta energia electrica produsa in cadrul centralei electrice eoliene Istria II pana la punctul de racordare este de aproximativ 0,2 km.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
33
Fig. 2.5. Pozare cabluri Toate echipamentele primare, secundare si de telecontrol, precum si materialele ce se
vor monta in statia 20/220 kV vor respecta specificatiile unificate si omologarile Enel.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
34
Proiectul de statie cu liniile electrice aferente va ocupa o suprafata de 4 ha. Dispunerea constructiva a instalatiilor electrice este aleasa astfel incat:
- respecta masurile prevazute in prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice; - permite efectuarea lucrarilor de deservire a instalatiilor cu dispozitive si utilaje
mecanizate; - evita posibiliatea producerii si extinderii incendiilor; - in caz de necessitate se poate face scoaterea partial de sub tensiune a instalatiei,
in vederea executarii unor lucrari, cu respectarea masurilor prevazute in “Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice” – PE119.
Toate lucrarile ce se vor executa vor trebui sa corespunda din punct de vedere calitativ (material, dimensiuni, cote de plan si cote de nivel etc.) prevederilor din documentatia de proiectare si din reglementarile tehnice in vogoare. Nerespectarea acestora poate conduce la neacceptarea lucrarilor.
Elementele de constructii se vor realiza astfel incat sa nu fie necesare rectificari, spargeri, gauriri la fata locului.
Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi programul de asigurare a calitatii, care va include:
- structura de organizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea
lucrarilor; sistemul de procurare, receptive si verificare a materialelor; - sistemul de asigurare a calitatii executiei lucrarilor; - sistemul de control al documentatiei; - lista cu procedure administrative si de lucru necesare pentru indeplinirea si
verificarea cerintelor privind calitatea. Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi si un plan al calitatii, care va tine cont de
urmatoarele: - structura lucrarilor propuse si programul de realizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea
lucrarilor; - inspectia materialelor livrate; - referinte la procedurile de asigurare a calitatii specific fiecarui tip de activitate; - verificari finale si teste. Lucrarile de constructii, arhitectura si instalatii se vor proiecta si executa in accord cu
gruparea pe categorii indicate in cele ce urmeaza.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
35
Fig. 2.6. Model statie conexiuni Istria
Legatura cu pamantul Elementele care se conecteaza la pamant sunt: turnul transformatorul grupului generator eolian armatura fundatiei controlerul
2.3 Drumurile de acces
îndep
entru fiecare caz în parte.
,98
Pentru transportarea de la drumul public amenajat (DJ 226) pe locul de amplasare a 10650,88
6,39 ha.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
36
S-
- Macaralele,
-
În nici un caz o schi16 m.
inferioare ale pilonilor de 4,3 m diametru), vor fi necesare asigurea transportarii lor de echipe de
-40 cm), pe drumuri netede, iar în
transportul. Structura sistemului rutier a drumurilor
cea a nacelei (150 principale (500 -700 t) în cazul drumurilor interioare ale parcului.
drumurile interioare ale parcului, va fi de minim 4 Kg/cm2 (aprox. 0,4 -se ac
de 3 m pentru drumurile între aero-generatoare.
diferitelor straturi conform normativelor în vigoare
98% sau mai mult.
30
Raza curbelor
or fi fixate pe platforma în
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
37
Figura 2.7.1
Figura 2.7.2
m.
Drumuri de acces în parc Platforma drumurilor de acces în parc va fi de 7 m, ceea ce presupune 6 m parte
carosabila, incadrata cu acostamente stanga-dreapta de 0.50
Drumuri interioare ale parcului
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
38
demontare a macaralei principale l
+ 12 7x7 m2, fiecare 24 m î
Figura 2.7.3
( în sensul progresului montajului macaralei ).
de lucru de 2 Kg/cm2 (aprox. 0.2 m adâncime, pentru
De asemenea vor fi cât ma
acesta. La drumurile interioare acostamentele stanga-dreapta de 0.50
Drumul va avea o parte carosabila de 6 m pentru transportul unui pilon de 100 m
Platformele Dimensiunile platformelor pentru montarea pilonilor de 100 m vor fi:
Platformele intermediare - Standard: 30 m x 35 m + 5 m x 50 m
- Speciale 1ª: 44 m x 44 m + 5 m x 50 m Platformele finale
- Standard: 35 m x 40 m - Speciale 1ª: 44 m x 49 m
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
39
Structura sistemului rutier al platformelor
Pentru platforme se vor distinge pe de-
drumuri. În zonele de colectare se vor amplasa diferitele elemente ale aero-generatoarelor pentru
platformele. -
mentinându- -6 m. Gradul de compactare va fi astfel încât dens % .
- Kg/cm -
-6 m.
suporte cele specificate. În zonele de colectare nu este necesar strat din material granular.
va realiza în straturi de 30
elor va avea o înclinare între 0,2 1 - -
acces. %, pentru a putea
- -
esplanadei va fi peste 90 cm deasupra nivelului cel mai înalt posibil al pânzei freatice. Dimensiunile platformelor intermediare
m. m.
-generator.
drumului de acces la acestea.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
40
mai mare de 16 m. În caz contrar se va amplasa cât de central posibil în zona de lucru a
m x 50 m, recomandabil în partea
Piciorul fund
Zonele de lucr
m. Colectarea
ntru
-ar putea realiza montajul.
Figura 2.7.4: Dimensiunile plataformei intermediare pentru piloni de 100
Standard.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
41
Figura 2.7.5
Standard.
Figura 2.7.6
piloni de 100 m
fi de 44 m x 44 m pentru piloni de 100 cu dru
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
42
m x 35 m, reprezentând
m x 35 m x 44 m.
Figura 2.7.7: Dimensiunile platformei intermediare pentru piloni de 100
Speciale 1ª
Figura 2.7.8: Colectarea materialelor pentru piloni de 100 ª.
Dimensiunile platformelor finale
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
43
cu 5 în cazul platformelor intermediare.
îndeplinite: m.
m.
standard pentru platformele intermediare. âlnie sau semi-
Figura 2.7.9:
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
44
Figura 2.7.10
Standard.
Figura 2.7.11
restul zone de colectare.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
45
Figura 2.7.12
1ª.
Figura 2.7.13 peciale 1ª.
Sectiuni trasversale ale tipului de platforma paralela cu drumul in functie de natura terenului – teren natural.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
46
Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip debleu
Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip rambleu
Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip mixt
Nota:
A – Cale de 6 m latime
A’ - Platforma de 25 m latime
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
47
B – Strat de piatra Sparta 0.25 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;
C - Strat de piatra Sparta 0.20 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;
D – Pamant stabilizat cu ciment 0.20 cm grosime;
E – compactarea terenului natural: - minim 0.50m depozite loess;
- minim 0.50m depozite de argila
Trasee în cadrul parcului
S-a proiectat 4560 m.
Se vor proiecta aceste drumuri cu o platforma de 7 6 acostamente stanga-dreapta de 0.50 m. Pe zona curbelor se vor prevedea sup
% iar panta
este de 0,2 generatoarelor eoliene.
i drumurilor proiectate pe teren. Se va realiza o
realiza în straturi de 30 %.
Urmatorul strat se va realiza din material granular în grosime de 50 cm. Materialul granular se va compacta în straturi de 25 %.
-a considerat ca
patul drumului are un CBR 5 (fig 2.7.17, fig. 2.7.18., fig. 2.7.19) .
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
48
Figura 2.7.17. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip debleu
Figura 2.7.18. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip mix
Figura 2.7.19. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip rambleu
Nota:
A – Cale de 6 m latime
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
49
A’ - Platforma de 25 m latime
B – Strat de piatra Sparta 0.25 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;
C - Strat de piatra Sparta 0.20 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;
D – Pamant stabilizat cu ciment 0.20 cm grosime;
E – compactarea terenului natural: - minim 0.50m depozite loess;
- minim 0.50m depozite de argila
Analiza rezultatelor
Se va adopta una din solutiile prezentate mai jos. Cele 2 variante corespund din punct de vedere al capacitatii portante:
Varianta 1: Material granular 25 cm; Material granular 25 cm; Pamant bun de fundare în grosime de 1.00 m.
Varianta 2: Macadam 10 cm; Material granular 35 cm; Pamant stabilizat (20 cm) Pamant bun de fundare în grosime de 0.5 m.
Din punct de vedere
Macadam (10 cm)
Material granular (35 cm)
Pamant stabilizat (20 cm)
50 cm)
Drenajul
Sistemul de drenaj este dimensionat pentru a colecta apele pluviale provenind de pe platforma
beton la capete – Fig. 2.7.20.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
50
Fig. 2.7.20. sectiune transversala prin podet tubular pentru scurgerea apelor pluviale.
Panta în podete este de minim 2 %, iar diametrul interior al tuburilor este 30 cm.
Iluminatul public
iluminat public.
2.4 Organizarea de santier Organizarea de santier se va amplasa pe pasunea situata in dreptul turbinei IS_II-7 pe o
suprafata de 3000 mp, iar cea de-a doua organizare de santier este situata pe pasunea din dreptul turbinei IS_II-24.
Amplasarea organizarilor de santier este reprezentata in Figura 2.8.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
51
Fig. 2.8. Amplsarea organizarilor de santier aferente proiectului CEE Istria II
-
muncitori. Pu
- -un service
-
or se va face într-
- Acestea
vor fi depozitate in containere speciale, care ulterior vor fi predate catre valorificatori autorizati.
natural. Toate echipa
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
52
2.5
Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare care se apreciaza a fi dupa 20- - dezafectarea turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi, în urmatoarele
a) Dazafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari: - dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu recuperarea
sivalorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile; - demolarea fundatiilor si utilzarea betonului rezultat pentru diferite amenajari - recuperarea si valorificarea cablurilor electrice; - umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal. b) Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai
putineinterventii
semnificativ zona.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
53
CAPITOLUL III DESEURI
3.1 Generalitati
obiectivului vor rezulta:
ansamblului de producerea energiei electrice din
- cod 20 01 01/15 01 01; - cod 20 01 38/15 01 03; - cod 20 01 39/15 01 02; -
cod 16 02; - cod16 06;
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special
amenajate in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitele existente sau, dupa caz, reciclate. Organizarea de santier va cuprinde facilitate pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.Se prevede o toaleta ecologica la fiecare grup generator eolian in constructie.
Antreprenorul are obligatia, conform HG 856/2002 sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in
umpluturi, nivelari si ca material inert.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
54
Tabelul 3.1. CANTITATEA
Folie PE 160 m2 Carton 50 m2
50 m2 Lemn 15 kg Styropor 2 m3
5 kg Resturi de cablu 10 kg
1 kg Ambalaje 10 kg
10 kg 3.2
- menajere sau asimilabile ; - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta
pentru activitatea de
- betoane daca nu se respecta graficele de lucru ;
- deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de pe santier ; - anvelope,acmulatori,uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere uzate ; - cartoanele, hartia din activitatile de birou in cadrul organizarii de santier. In conformitate cu privind depozitarea deseurilor,
deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta lde comun acord cu APM Constanta.In acest sens, se impune tinerea unei evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si mijloacele de transport utilizate.
Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.
Deseurile materiale de constructii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii mediului. In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea de alei si spatii de parcare, pe alte amplasamente,
nea utilizare nu au utilitate la exploatarea Parcurilor eoliene. Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn
de foc pentru populatie. Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si pastrati
corespunzator in vederea valorificarii lor prin unutatile specializate.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
55
Anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier. Acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. In prezent aceste anvelope uzate sunt achizitionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.
3.3 Turbine Eoliene
Aciv
activitate sunt: uleiuri uzate; or; piese de schimb(mai rar); ambalaje rezultate de la inlocuire unor piese; ambalajele materialelor consumabile.
sporadic.
r parcului, sunt preluate de
economic.
3.4 Managementul deseurilor
- Prin implementarea proiectului pentru
firme autorizate în domeniu. i- montaj vor fi sub
prin
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
56
CAPITOLUL IV
IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA
COMPONENTELOR SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1 BIODIVERSITATEA
4.1.1 A CEE Istria II este localizat în sud-estul României, în partea central-
(Fig. 4.1) (Fig. 4.2).
Fig. 4.1. Localizarea proiectului CEE Istria II în harta ecoregiunilor din România (modificat
]) CEE Istria II.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
57
Fig. 4.2. Localizarea proiectului CEE Istria II în harta bioregiunilor europene din
***, 2008c]) CEE Istria II.
CEE Istria II de 15.570 km2 2 2) [***, 1994a] (Fig. 4.3Razim- Sinoe.
nord- -est), având
cu altitudini mai mici de 200 m [ ]. Din punct de vedere fizico-geografic,
-[ 4].
-Casimcei (Fig. 4.3) [ ]. at, mai ales
acoperite de loess (în partea de sud) [ ].
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
58
Fig. 4.3. Localizarea proiectului CEE Istria II [***, 1979a])
CEE Istria II. Zonele marginale ale Dobrogei de Nord amplasate între altitudini de 25-150 m
[ ]. Proiectul CEE Istria II
Stipa ucrainicastepe cu Agropyron pectiniforme” [ ] (Fig. 4.4.).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
59
Fig. 4.4. Harta
])
– stepe cu Stipa ucrainica, în Dobrogea în complexe cu stepe petrofile; – stepe cu Agropyron pectiniforme.
CEE Istria II 1257 analitic, cu ajutorul softului ArcView 3.1), majoritatea
-vest de comuna Istria, la nord satul
– Tulcea) (Fig. 4.5).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
60
Fig. 4.5. Localizarea CEE Istria II.
: linie neagr – limita perimetrului CEE Istria II; cercuri albastre – centrale eoliene; linie – DJ 226 in dreapta imaginii si DN22 in stanga imaginii; line portocalie
– – – cale
Din cele 1257,93 ha ale perimetrului CEE Istria II
Fig. 4.6).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
61
Fig. 4.6. CEE Istria II.
: linie poligoane verzi – neagr – limita perimetrului CEE Istria II. CEE Istria II au fost identificate 84 specii de cormofite (Tabel 4.1
Tabel 4.1
CEE Istria II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
62
1. Achilea coarctata Poiret 2. Achillea setacea Waldst. et Kit. 3. Adonis vernalis L. 4. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. 5. Ajuga genevensis L. 6. Ajuga laxmannii (L.) Bentham 7. Ajuga chamaepytis (L.) Schreber 8. Alchemilla vulgaris L. 9. Anagallis arvensis L. 10. Artemisia austriaca Jacq. 11. Artemisia campestris L. 12. Bassia prostrata (L.) G.Beck 13. Brassica rapa L. 14. Bromus arvensis L. 15. Bromus commutatus Schrad. 16. Bromus tectorum L. 17. Capsella bursa-pastoris (L.)Medik. 18. Cardaria draba (L.) Desv. 19. Carduus acanthoides L. 20. Carduus thoermeri Weinm. 21. Centaurea diffusa Lam. 22. Centaurea solstitialis L. 23. Cerastium semidecandrum L. 24. Chondrilla juncea L. 25. Cichorium inthybus L. 26. Cirsium arvense (L.)Scop. 27. Consolida regalis 28. Coronilla varia L. 29. Covolvulus arvensis L. 30. Crocus reticulatus Steven 31. Cuscuta europaea L. 32. Cynodon dactylon L. 33. Dactylis glomerata L. 34. Daucus guttatus Sibth. & Sm. subsp.
zahariadii Heywood 35. Dichanthium ischaemum (L.) Roberty 36. Digitaria sanguinalis (L.) Scop. 37. Echinops sphaerocephalus L. 38. Echium italicum L. 39. Echium vulgare L. 40. Erodium cicutarium L. 41. Eryngium campestre L. 42. Euphorbia seguieriana Necker 43. Festuca valesiaca Schleich. ex Gaudin
44. Galium rubioides L. 45. Galium verum L. 46. Goniolimon besseranum (Schult. ex
Rchb.) Kusn. 47. Heliotropium currasavicum L. 48. Hieracium pilosella L. 49. Hordeum geniculatum All. 50. Hypericum perforatum L. 51. Knautia arvensis (L.) Coult. 52. Kohlrauschia prolifera (L.) Kunth 53. Lathyrus tuberosus L. 54. Lepidium perfoliatum L. 55. Lepidium ruderale L. 56. Linaria vulgaris Mill. 57. Lotus corniculatus L. 58. Marrubium peregrinum L. 59. Medicago minima (L.) L. 60. Melilotus officinalis (L.) Pall. 61. Nigella arvensis L. 62. Onopordum acanthium L. 63. Phleum pratense L. 64. Plantago lanceolataL. 65. Poa bulbosa L. 66. Potentilla argentea L. 67. Potentilla recta L. 68. Rubus caesius L. 69. Salvia nemorosa L. 70. Sanguisorba minor Scop. 71. Saxifraga paniculata Miller 72. Scorzonera cana (C.A.Mey.) O.Hoffm. 73. Sisymbrium loeselii L. 74. Stipa capillata L. 75. Stipa pennata L. 76. Taraxacum officinale Weber 77. Teucrium chamaedrys L. 78. Teucrium polium L. 79. Thymus pannonicus All. subsp.
pannonicus 80. Trifolium arvense L. 81. Verbascum lanatum Schrad. 82. Vicia hirsuta (L.) Gray 83. Picris hieracioides L. 84. Xeranthemum annuum L.
63
Fig. 4.7. Echium vulgare Fig. 4.8. Teucrium polium CEE Istria II - Botriochloetum (Dichantietum) ischaemi (Kist.1937) Pop 1977 xeranthemetosum annui Sanda et all. 2000 - Hordeetum hystricis Wendelbg.1934 - Bromo-Cynodonetum I.Pop 1970 -Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner 1941 -Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970 -Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970 cynodontetosum (Turcu 1959) I.Pop1970 - Cynodonti-Poetum angustifoliae Rapaics ex Soo 1957
dominant este habitatul 34.92 Stepe ponto-sarmatice (cu Dichantium ischaemum etc.) (conform Palearctice din 1999) care nu are corespondent în clasificarea
[***, 2007]: - stepe ponto-de cca 50 ha, din care
energetice).
În perimetrul CEE Istria II sunt prezente specii de nevertebrate comune zonelor stepice
-ecosisteme. Dintre nevertebrate, cele mai
ortopterele (de ex. Dociostaurus brevicollis – Fig. 4.9 – , Acrida ungarica, Gryllus campestris, Oedipoda caerulescens etc.), lepidopterele (Colias croceus, Iphiclides podalirius, Papilio machaon, Pieris rapae, Macroglossa stellatarum, Carcharodus alceae (speciile familiilor Scarabeidae, Coccinellidae, Chrysomelidae etc.). Alte specii comune pe
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
64
ordinelor Heteroptera (de ex. Eurydema oleracea, Pyrrhocoris apterus), Mantodea (Mantis religiosa) etc. – noiembrie 2009 nu au fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ perimetrul CEE Istria II. O specie ma CEE Istria II, este
Argiope lobata (Fig. 4.10perimetrului CEE Istria II. Specia Argiope lobata Ddoar în sud-
Fig. 4.9.Dociostaurus brevicollis Fig. 4.10.Argiope lobata – noiembrie 2009 au fost observate
CEE Istria II. Câteva exemplare de Bufo viridis în Rana ridibunda
-
lor de amfibieni observate în perimetrul CEE Istria II
- Bufo viridis): 13 / 1993 [***, 1993a]),
***, 2007]); - broasca mare de lac (Rana ridibunda):
legii 13 / 1993 [***, 1993a]),
***, 2007]). Pelobates fuscus cei (Hyla arborea Pelobates syriacus), având
CEE Istria II, ele fiind frecvente în zona malului lacului Istria, aflat la o distanta de circa 2 km a limitei estice a
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
65
Dintre speciile de reptile, în perimetrul CEE Istria II Podarcis taurica Lacerta agilis).
Fig. 4.11.Podarcis taurica Fig. 4.12.Lacerta agilis Podarcis taurica – Fig. 4.11
(L. agilis – Fig. 4.12 -a
(arealul acestei specii intinzandu- perimetrului CEE Istria II. perimetrul CEE Istria II
- Podarcis taurica): 13 / 1993 [***, 1993a]),
***, 2007]); - Lacerta agilis): specie 1993 [***, 1993a]),
***, 2007]).
Natrix natrix Natrix tessellata), în CEE Istria II
caNatrix tessellata) a fost
observat în canalul de irigare, într- nord-vest de comuna Istria, la doar 3,5 km nord de limita perimetrului CEE Istria II -a lungul
În perimetrul CEE Istria II, în perioada 2008 - 2009
Anexa Istria 2.1). Dintre acestea 54 de specii sunt nominalizate în Anexa nr. 3 ***, 2007a], iar 26 specii sunt
***, 2007a] (Fig. Istria 2.13).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
66
57 / 2007 [***, 2007a] [***, 2008b]. Spe ***, 2007a],
CEE Istria II (Anexa Istria 2.2). Din
***, 2007a], iar 5 specii sunt nominalizate în Anexa nr. 4B ***, 2007a]. Celelalte 8 specii de
în perimetrul CEE Istria II în Anexa Nr. 3 a O.U.G. 57/2007 :
1. (Burhinus oedicnemusîn perimetrul CEE Istria II. o distanta de aproximativ 2,5 km fata de
-a - 5 exemplare ale acestei
specii h -CEE Istria II;
2. (Melanocorypha calandra
ale turbinelor. celor 21 centrale eoliene;
3.Ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla
2 perechi
4.Fâsa de câmp (Anthus campestris
13,14,16, 17, 19, 20, 21, 22, 23 5. (Emberiza hortulana
a proiectului CEE Istria II. Teritoriile celor 8 perech
- Falco tinnunculus) în perimetrul CEE Istria II, în anul 2006
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
67
La sud-colonie de prigorii (Merops apiaster -
a loess- -
amenajat în acest scop). În perimetrul CEE Istria II a fost identificata Upupa epops
aproximativ 1,5 km de perimetrul CEE Istria II Miliaria calandra
CEE Istria II
(Anexa Istria 2.3).
Fig. 4.13.
perimetrul CEE Istria II.
- Ciconia ciconia, - Burhinus oedicnemus - Buteo rufinus, -
Hieraaetus pennatus Falco vespertinus -
– dar nu în limitele acesteia.
Burhinus oedicnemus), în anul 2008 au fost observate cu regularitate 2 - - 4, dar
50%
16%
34%
123
Specii Anexa 4 O.U.G.57/2007
Specii Anexa 3 O.U.G.57/2007
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
68
perimetrului care nu fac parte din situl Natura 2000 Razim – Sinoie. Exemplarele celorlalte 16 specii care au fost observate tranzitând zona în perioada
Pelecanus onocrotalus), Pelecanus crispus), Casmerodius albus), Egretta garzetta), Platalea leucorodia),
erete de stuf (Circus aeruginosus), piciorong (Himantopus himantopus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), Glareola pratincola), Larus melanocephalus Sterna hirundo Chlidonias hybrida),
Coracias garrulus), Melanocorypha calandra), ciocîrlie de stol (Calandrella brachydactyla Emberiza hortulana) observate tranzitând zona ocazional
ROSPA0031.
Hieraaetus pennatus Falco vespertinus), Buteo rufinus) Burhinus oedicnemus Coracias garrulus), care au
l speciei de
C- care au traversat
perimetrul CEE Istria II - u fost observate doar în zona
de perimetrul CEE Istria II. - maxim 800 exemplare de pelican comun (Pelecanus onocrotalus)
- r a fost
Pelecanus crispus
au fost exemplare izolate care se
-a lungul malului vestic al
Lacului Istria. -se, 5 exemplare de erete de stuf (Circus aeruginosus)
-e studiu, sunt cuprinse între 1 - 150 m.
În cazul berzei albe (Ciconia ciconia), au fost observate zilnic exemplarele care
când au sosit. Traseele locale ce-
-se de- stria, pe
se ara).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
69
Buteo rufinus)
–
- Falco vespertinus
Pica pica). Cinci exemplare au fost - CEE
Istria II -au
Falco subbuteo- CEE Istria II.
Coracias garrulus): perimetrului studiat, la aproximativ 2 km de acesta, în imediata apropiere a Lacului Istria. CEE Istria II stoluri de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis Melanocorypha calandra(Calandrella brachydactyla
– 100 de indivizi) ne
afara perimetrului CEE Istria II, - ROSPA0031”Delta
– Sinoie”. Emberiza hortulana)
Miliaria calandra), fiind înregistrate câte 7 – -se pe 1
.
Larus melanocephalusperimetrului CEE Istria II. Anexa Istria 2.4), dintre care 52 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 57 / 2007.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
70
Fig. 4.14.
Sinoie- : – –
care s- – locurile de amplasare ale centralelor – limita perimetrului CEE Istria II.
Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost înregistrate
Ciconia ciconia) Pelecanus onocrotalus). În
rca 600 care au traversat perimetrul . În cazul pelicanului
a platoului -
astfel încât cele mai mari efective au fost înregistrate de-de 1,8 – 2,3 kmfata de perimetrului CEE Istria II.
-vestul lacului,
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
71
Fig. 4.15.
Sinoie- : – –
care s- – centrale energetice eoliene Istria 1; – limita perimetrului CEE Istria II. CEE Istria II. Larus -septembrie-perimetrul CEE Istria II. în care au f
- 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost
Marea majoritate a speciilor Motacilla, Anthus, Alauda Oenanthe au fost
CEE Istria II.care aceste specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
72
Fig. 4.16.
de intersectare a acestora. total 24 de specii de
Anexa Istria 2.5.), dintre care 17 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a O.U.G.57/2007.
Viespar (Pernis apivorus)–
zonele umede aferente acestuia, spre sud.
s-a fost mult mai mic decât toamna. Perioada în
în partea es în
CEE Istria II, în zona Movilei Istria. Milvus migrans) – fost observat în timpu CEE Istria II,în zona
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
73
Codalb (Haliaeetus albicilla) – în cazul acestei specii nu s-a putu-
-se sau traversând zona Lacului Is
estica a CEE Istria II si malul Lacului Istriametri. Circaetus gallicus) –
specia a fost
CEE Istria II, în a
Erete de stuf (Circus aeruginosus)–
sunt reprezentate de exemplare care vânau sau tranzitau zona la altitudini mici, de maxim 150 de metri. De la mijlocul
- ut la
altitudine mai mare de 400 - 500 de metri. Circus cyaneus) -
la mijloc de aprilie. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la altitudine de 50 - 200 de metri. Erete alb (Circus macrourus)-
CEE Istria II. CEE Istria II
rar (1 - - 300
de metri. Erete sur (Circus pygargus)-
-a înregistrat -
Uliu porumbar (Accipiter gentilis)– CEE Istria II, pe malul Lacului
Istria.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
74
Accipiter nisus)-
altitreduse, mai ales de- -
e a lunii martie. Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes)-
Buteo buteo) – în timpul migrasubspecia Buteo buteovulpinus. -septembrie – început de octombrie. Numere mici de exemplare juvenile au fost observate
i început de decembrie. Majoritatea exemplarelor au traversat perimetrul CEE Istria II
Buteo rufinus) - în cazul acestei specii nu s-
-
Buteo lagopus) – de exemplare începând cu luna
am înregistrat-o la mijlocul lunii aprilie. Aquila pomarina)– exemplar -1000 de metri. Aquila clanga)–
– CEE Istria II, la începutul lunii Istria. Hieraaetus pennatus)–
Vultur pescar (Pandion haliaetus)-
CEE Istria II
Falco tinnunculus) – se pot
veritabile. Falco vespertinus)– în perioada d
Falco columbarius) - luna octombrie mai ales în zonele agricole cuprinse în CEE Istria II. Falco subbuteo) – Efectivele cele mai mari s- CEE Istria II. Falco cherrug)– în apropierea limitei estice a CEE Istria II.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
75
Falco peregrinus) – - 2009.
ob timpul unei zile s- -3 ore -2
CEE Istria II
indivizilor.
Branta ruficollis) Anser albifrons), - a Istria, în afara CEE Istria II (Fig.
4.17.
CEE Istria II, Vadu- - -Istria la vest. mare (Anser albifrons), 8 - Anser anser2 - Branta ruficollis) in partea de sud-est a amplasamentului CEE Istria II, la est de drumul judetean ce leaga localitatea Sacele de comuna Istria. Anexa Istria 2.6), dintre care 14 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a O.U.G. nr. 57 / 2007. tranzitand zona din partea de est a perimetrului CEE Istria II. (Cygnus cygnus Cygnus columbianus bewickii
Cygnus cygnus - Sinoie au crescut
a 400 de exemplare de lebede de Cygnus cygnus).
Cygnus columbianus bewickii Cygnus cygnuscentralelor eoliene zona Complexului Lagunar Razim Sinoie [Ciochia, 2001].
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
76
Fig. 4.17. -Istria în iarna 2008-
verzi – –
cercuri roz – zonele de înoptare; cercuri albastre – – albastre – locul de amplasare a centralelor
eoliene; linie neagra – limita CEE Istria II.
Circus cyaneus), patru exemplare de erete de stuf (Circusaeruginosus) Buteo rufinus), Buteo lagopus)
Accipiter nisus) Falco columbarius) Falco tinnunculus).
stabili
În data de 3 decembrie (Pelecanus crispus) care au traversat prin partea de est a proiectului prin zona de siguranta a centralei eoliene nr. 6, pe -SSV (de-a lungul malului Lacului Istria). Dintre mamifere, CEE Istria II
Spermophilus citellus Talpa europaea), orbete mic (Spalax leucodon), respectiv vulpi (Vulpes vulpes), iepuri de câmp (Lepus capensis Capreolus capreolus), arici (Erinaceus concolor CEE Istria II (la o distanta de
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
77
(Meles meles). De Vormela peregusna).
Canis aureus) – aproape de CEE Istria II În perimetrul CEE Istria II -
-vest de CEE Istria II. 4.1.2 Caracterizarea siturilor Natura 2000 situate in zona de amplasament si in vecinatatea ei
CEE Istria II se invecineaza cu ROSCI0065 “Delta Dunarii” si a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii situat la o distanta de 763 m. Proiectul se afla la cca 10,5 km de limita
-
– – . CEE Istria II
-DoCEE Istria II
542 ha [***, 2008c],
-
i de arii protejate europene Natura 2000 din cauza
***, 2008c]:
- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat - 1150* - Lagune costiere; - 1210 - - - 1310 - Salicornia nisipoase; - 1410 - Juncetalia maritimi); - 1530* - -sarmatice; - 2110 - Dune mobile embrionare (în formare); - 2130* - - 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; - 2190 - Depresiuni umede intradunale; - 3130 - Littorelletea uniflorae
Isoëto-Nanojuncetea; - 3140 - Chara; - 3150 - Lacuri eutrofe Magnopotamion sau Hydrocharition; - 3160 - - 3260 - Ranunculion fluitantis Callitricho-Batrachion; - 3270 - Râuri cu malur Chenopodion rubri Bidention;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
78
- 40C0* - - 6260* - -pontice pe nisipuri; - 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; - 6410 - Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); - 6420 - Molinio-Holoschoenion; - 6430 -
- 6440 - din Cnidion dubii; - 6510 - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); - 7210* - Cladium mariscus; - 91AA - - - 91F0 - Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); - 92A0 - Salix alba Populus alba; - 92D0 - Nerio-Tamaricetea Securinegion tinctoriae) Dintre tipurile de habitate de interes conservativ, numai stepe ponto-sarmatice (cod
CEE Istria II. Toate zonele cu stepe ponto-50 ha) din perime
sitului ROSCI0065 (cca 40 ha în zona dintre centralele
).
au fost facute privind locul de amplasare a centralei perimetrul CEE Istria II
platformelor de lucru. Situl -Sinoie”),
***, 2008b-
special pe10,5 km, respectiv de cca 10 km) a CEE Istria II
CEE Istria II nu are impact asupra speciilor de
-CEE Istria II,
-Sinoe”.
***, 2008b]:
79
A402 Accipiter brevipes A229 Alcedo atthis A042 Anser erythropus A090 Aquila clanga A404 Aquila heliaca A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A396 Branta ruficollis A133 Burhinus oedicnemus A403 Buteo rufinus A138 Charadrius alexandrinus A196 Chlidonias hybridus A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus A082 Circus cyaneus A083 Circus macrourus A084 Circus pygargus A231 Coracias garrulus A037 Cygnus columbianus bewickii A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A429 Dendrocopos syriacus A236 Dryocopus martius A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta A379 Emberiza hortulana
A511 Falco cherrug A098 Falco columbarius A095 Falco naumanni A103 Falco peregrinus A097 Falco vespertinus A154 Gallinago media A002 Gavia arctica A001 Gavia stellata A189 Gelochelidon nilotica A135 Glareola pratincola A075 Haliaeetus albicilla A092 Hieraaetus pennatus A131 Himantopus himantopus A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor A180 Larus genei A176 Larus melanocephalus A177 Larus minutus A157 Limosa lapponica A246 Lullula arborea A242 Melanocorypha calandra A068 Mergus albellus A073 Milvus migrans A159 Numenius tenuirostris A023 Nycticorax nycticorax A533 Oenanthe pleschanka A071 Oxyura leucocephala
A094 Pandion haliaetus A020 Pelecanus crispus A019 Pelecanus onocrotalus A393 Phalacrocorax pygmeus A170 Phalaropus lobatus A151 Philomachus pugnax A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A140 Pluvialis apricaria A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A121 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A190 Sterna caspia A193 Sterna hirundo A191 Sterna sandvicensis A307 Sylvia nisoria A167 Xenus cinereus A119 Porzana porzana A121 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A190 Sterna caspia A193 Sterna hirundo A191 Sterna sandvicensis A307 Sylvia nisoria A167 Xenus cinereus
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
80
Figura Istria 4.18. Amplasarea CEE Istria II -Sinoie”.
: linie albastru deschis – -Sinoe”; puncte rosii – locurile de amplasare ale centralelor eoliene; linie rosie – limita perimetrului CEE Istria II.
de 580.000 ha [***, 1993b
– 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha, zone economice – 306.100 ha [***, 1994b
R.B.D.D. au fosuperioare), dintre care 955 specii spontane [Ciocârlan, 1994
– dintre care 382 specii fiind nominalizate în p***, 2000], inclusiv cele patru specii strict protejate
prin Legea 13 / 1993 (natans Centaurea jankae Centaurea pontica). Speciile de
Aldrovanda vesiculosa
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
81
Centaurea jankae ( Centaurea pontica Echium russicum Marsilea quadrifolia Dintre nevertebrate, cele mai multe specii sunt din grupul insectelor: în perioada 1990 – 2000 a fost reco ***, 2000Lycaena dispar, Proserpinus proserpina, Isophya dobrogensis, Saga pedoteritoriul R.B.D.D. a speciilor Arytrura musculus, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias
transversalis a reprezentat un criteriu pentru includerea R.B.D.D. în situl de interes comunitar ***, 2008c].
Din cele 17 specii de amfibieni din R.B.D.D. [***, 2000
creast Triturus dobrogicus Bombina bombina). ***, 2000
Vipera ursinii mari ale Emys orbicularis) –
uscat dobrogene – Testudo graeca***, 2008c].
***, 2008]. Din punct de
Pelecanus onocrotalus –
– Pelecanus crispus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) etc. Dintre mamifere, 44 specii au fost observate pe teritoriul R.B.D.D., din punct de vedere
- Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra Mustela eversmannii Vormela peregusna)
Spermophilus citellus) [***, 2008c].
i i ROSCI0065 Fig. 4.19).
R.B.D.D.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
82
Fig. 4.19. . linie verde deschis – limita ; linia verde inchis – limita
; – limita proiectului CEE Istria II; puncte rosii – locul de amplasare a turbinelor eoliene în cazul proiectului CEE Istria II. 4.1.3. CEE Istria II
– pentru
Razim- Sinoie Suprapunerea proiectului CEE ISTRIA II cu situri Natura 2000
impactului asupra acestora s-a realizat pe întreg perimetrul de 1257,93 ha a proiectului CEE ISTRIA II elor câte unui cerc cu raza de 600 m în jurul
n zonele invecinate proiectului –
proiectului ului proiectului
În ceea ce CEE ISTRIA II ie : -Sinoie”. Din cele 1257.93 ha
ale proiectului CEE ISTRIA II 799.39 ha (63,54
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
83
sitului -Sinoie” (Fig. 4.20). Situl ROSPA0031 ”Delta - proiectului aflat
- 15% din
Fig. 4.20. proiectului CEE ISTRIA II cu situl Razim-Sinoie”.
linie verde – limita -Sinoie” – – limita proiectului CEE ISTRIA II; poligon galben – proiectului CEE ISTRIA II care
-Sinoie”; puncte portocalii – locul de amplasare a turbinelor eoliene din cadrul proiectului CEE ISTRIA II. CEE Istria II
- Sinoie [***, 2008b 1. Pelecanus crispus - CEE Istria II. În majoritatea cazurilor
au fost exemplare izolate
.
2. Aythya nyroca - CEE Istria II.
3. Falco vespertinus - CEE Istria II.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
84
4. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II.
5. Ciconia nigra - CEE Istria II.
6. Ciconia ciconia - etrul CEE
afara sitului Natura 2000 R -Sinoie”.
7. Buteo rufinus - CEE Istria II.
8. Gelochelidon nilotica - CEE Istria II.
9. Plegadis falcinellus - CEE Istria II.
10. Egretta garzetta - CEE Istria II.
11. Burhinus oedicnemus - Cele doua rind pe
fragmentare mai ridicat, acestea fiind zone din care s-au fost observate cu regularitate 2 - 5 exemplare ale acestei spe -se în zona
12. Nycticorax nycticorax - CEE Istria II;
13. Egretta alba - CEE Istria II.
14. Recurvirostra avosetta - CEE Istria II;
15. Ardeola ralloides - CEE Istria II;
16. Sterna albifrons - CEE Istria II;
17. Porzana porzana - CEE Istria II;
18. Haliaeetus albicilla - CEE Istria II;
19. Sterna hirundo - CEE Istria II.
20. Larus melanocephalus - CEE Istria II;
21. Himantopus himantopus - CEE Istria II;
22. Glareola pratincola - CEE Istria II;
23. Pelecanus onocrotalus - specia nu c CEE Istria II. În perioada -
1, sau survolând zo -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
85
24. Platalea leucorodia - CEE Istria II;
25. Ixobrychus minutus - CEE Istria II;
26. Charadrius alexandrinus - CEE Istria II;
27. Chlidonias hybridus - CEE Istria II;
28. Circus aeruginosus - CEE Istria II;
29. Circus pygargus - CEE Istria II;
30. Dendrocopos syriacus - CEE Istria II;
31. Dendrocopos medius - CEE Istria II;
32. Dryocopus martius - specia nu CEE Istria II;
33. Ardea purpurea - CEE Istria II;
34. Botaurus stellaris - CEE Istria II;
35. Emberiza hortulana – zonele cultivate CEE Istria II.
ale centralelor eoliene nr. 6, 7, trul CEE
-Sinoie;
36. Falco cherrug - CEE Istria II;
37. Falco naumanni - CEE Istria II;
38. Asio flammeus - CEE Istria II;
39. Lanius minor – CEE Istria II;
40. Lanius collurio – CEE Istria II.
41. Lullula arborea - imetrul CEE Istria II;
42. Melanocorypha calandra -
eoliene. Teritoriile celor 18 perechi se suprapun celor 21 -
-Sinoie;
43. Milvus migrans - erimetrul CEE Istria II;
44. Oenanthe pleschanka - CEE Istria II;
45. Picus canus - CEE Istria II;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
86
46. Coracias garrulus - CEE Istria II;
47. Alcedo atthis - CEE Istria II.
- Sinoie este important în perioada
[***, 2008b]: 1. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II;
2. Gelochelidon nilotica – CEE Istria II
3. Larus minutus – CEE Istria II în perioadele de
4. Sterna caspia - CEE Istria II
Lacului Istria, la 6 la o distanta de aproximativ 2,5 km;
5. Sterna sandvicensis - CEE Istria II;
6. Philomachus pugnax – CEE Istria II. Efective reduse au fost observate tranzitând în perioada
la proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;
7. Circaetus gallicus -
CEE Istria II, în a doua
8. Circus cyaneus - putând fi observ
la mijloc de aprilie. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la altitudine de 50-200 de metri;
9. Recurvirostra avosetta - CEE Istria II
10. Himantopus himantopus - CEE Istria II e
11. Charadrius alexandrinus- CEE Istria II
12. Puffinus yelkouan - CEE Istria II;
13. Aquila pomarina - CEE Istria II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
87
14. Aquila heliaca - CEE Istria II;
15. Accipiter brevipes - specia a CEE Istria II. Un
16. Phalaropus lobatus - CEE Istria II
17. Larus genei - CEE Istria II;
18. Pluvialis apricaria - CEE Istria II în perioadele de
19. Tringa stagnatilis - CEE Istria II;
20. Tringa erythropus - CEE Istria II
21. Limosa limosa - CEE Istria II
22. Larus ridibundus - din lunile iulie - - octombrie au fost CEE Istria II.
e au fost (4 - 5
zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate doar
23. Numenius arquata - CEE Istria II în perioadele de
24. Calidris minuta - CEE Istria II;
25. Anas clypeata - lui CEE Istria II
26. Calidris alpina - CEE Istria II;
27. Calidris ferruginea - CEE Istria II;
28. Phalacrocorax carbo - CEE Istria II
29. Tringa totanus - CEE Istria II în perioadele de
30. Phalaropus fulicarius - CEE Istria II
31. Phalaropus lobatus - CEE Istria II;
32. Tringa nebularia - CEE Istria II î
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
88
33. Vanellus vanellus - CEE Istria II;
34. Larus canus - CEE Istria II. În perioad
35. Gallinago gallinago - CEE Istria II în perioadele de iune
36. Calidris alba - CEE Istria II;
37. Anas crecca - CEE Istria II în perioadele de
38. Calidris temminckii - CEE Istria II
39. Arenaria interpres - CEE Istria II;
40. Chlidonias leucopterus - la limita esti proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;
41. Charadrius hiaticula - CEE Istria II;
42. Charadrius dubius - CEE Istria II în perioadele de
43. Anser fabalis - CEE Istria II;
44. Anas querquedula - CEE Istria II. Specia a fost la
proiectului la o distanta de aproximativ 3 km;
45. Tringa ochropus - CEE Istria II.
la
46. Anas acuta - CEE Istria II;
47. Larus cachinnans - Din lunile iulie - - octombrie au fost CEE Istria II.
- 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate doar
48. Larus fuscus - CEE Istria II.
49. Lymnocryptes minimus - CEE Istria II;
50. Mergus serrator - CEE Istria II;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
89
51. Limicola falcinellus - CEE Istria II;
52. Xenus cinereus - CEE Istria II;
53. Sylvia nisoria - n perimetrul CEE Istria II;
54. Porzana pusilla - CEE Istria II;
55. Pandion haliaetus - CEE Istria II.
fost observate traversând perimetrul amplasamentului, în dreptul Movilei Istria, în timpul
56. Numenius tenuirostris - CEE Istria II;
57. Lullula arborea - CEE Istria II
58. Limosa lapponica - etrul CEE Istria II;
59. Lanius minor - CEE Istria II
60. Porzana pusilla - CEE Istria II;
61. Lanius collurio - CEE Istria II
62. Hieraaetus pennatus -
63. Galinago media - specia nu a fost observ CEE Istria II;
64. Circus macrourus -
CEE Istria II.
- 3
speciei. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la o altitudine de 50 - 300 de metri.
S -
[***, 2008b]: 1. Anser erythropus - CEE Istria II;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
90
2. Aquila clanga - CEE Istria II la
al lacului Istria;
3. Branta ruficollis - de 5 zile au fost observate în total Branta ruficollis) -
nord- CEE Istria IIla
proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;
CEE Istria II, -Corbu
- -Istria la vest. - Branta ruficollis a
proiectului la o distanta de aproximativ 1000 m(Anser albifrons - Anser anser);
4. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II;
5. Cygnus cygnus -
de exemplare;
6. Egretta alba - CEE Istria II;
7. Mergus albellus - CEE Istria II;
8. Cygnus columbianus bewickii -
9. Falco columbarius –
10. Falco peregrinus –
11. Gavia arctica - speci CEE Istria II;
12. Gavia stellata - CEE Istria II;
13. Oxyura leucocephala - CEE Istria II;
14. Netta rufina - CEE Istria II;
15. Aythya ferina - CEE Istria II;
16. Aythya fuligula - CEE Istria II;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
91
17. Anser anser - în lunile -Anser anser Anser
albifrons - Branta ruficollis a proiectului la o distanta de aproximativ 1000 m
18. Anas strepera - CEE Istria II la o distanta de peste 3 km.
–
proeictului CEE Istria II,
asupra avifaunei va fi nesemnificativ.
4.1.4. ii zonei de interes
”CEE Istria II” sunt redate în Tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. CEE Istria II
Categoria de impact Descriere 1. impact pozitiv semnificativ
sau infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu
2. impact pozitiv efect pozitiv (inclusiv temporar) al infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu
3. impact neutru
între cele dou 4.impact negativ nesemnificativ
elementelor de mediu 5. impact negativ
/ elementelor de mediu 6. impact negativ semnificativ
asupra factorilor / elementelor de mediu Tipurile de impact nominalizate în Tabelul 4.2. lung, permanente sau temporare, directe sau indirecte.
CEE Istria II s-au stabilit criteriile listate în Tabelul 4.3.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
92
Tabelul 4.3. CritCEE Istria II
Criteriul de evaluare Comentarii
Modificarea habitatelor - - nominalizate în O.U.G. 57 / 2007
- - biocenozelor naturale
- - ensitate etc.) - conservativ
- conservativ
- - locale - conservativ
- ducere,
- efecte ireversibile
-
CEE ISTRIA II
CEE
ISTRIA II -
-
- detaliilor legate de teritoriil
- probabilitatea riscului de coliziune s-a realizat prin calcularea s
CEE ISTRIA II; - de
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
93
ArcView 3.1) care include CEE Istria II
respectiv o p
28 m2. În cazul celor 15 centrale 448 m2
(16 * 28 m2). de 400 m2 16 centrale eoliene este de 6400 m2, din care 448 m2
5952 m2
cu o suprafata de 6,61 ha , NST-uri NP-uri care sunt terenuri agricole lasate in parloaga.
Tot in zona ocupata de aceste terenuri sunt pozitionate si cele doua organizari de santier cu o suprafata de 3000 m2. Terenurile propuse sunt caracterizate de pasuni degradate. Organizarea situata in dreptul turbinei 7 este situata in apropierea satului la aproximativ 700 m de limita satului. Ce-a de-a doua organizare de santier pentru care s-a optat in cadrul proiectului este pozitionata in dreptul turbinei 24, de-a lungul drumului de exploatare existent, o zona de acces din DN 22, intens antropizata.
proiectului CEE Istria II : - vor fi afectate pe termen lung (permanent) 7,7061 ha ceea ce reprezinta 2,69% din
suprafata pasunilor din zona studiata ucru precum si extinderea drumurilor de
exploatare care traverseaza aceste pasuniseminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);
- vor fi afectate pe termen mediu 1,24 ha -
diferite tipuri de habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate).
- impactul CEE Istria I asupra habitatelor de interes conservativ este nesemnificativ, neutru, fiind afectate numai terenuri cu tipuri de habitate care nu sunt de interes conservativ
Efectele asupra speciilor de nevertebrate
identificate în teren în perimetrul CEE Istria IIproiectului asupra acestora este nesemnificativ (eventual neutru).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
94
-
proiectului CEE Istria II poate fi cel mult negativ nesemnificativ. speciile identificate sunt comun
CEE Istria II este nesemnificativ.
Efectele asupra speciilor de amfibieni CEE Istria II ar putea avea pe termen scurt
Bufo viridis -montaj a centralelor eoliene). Pe termen
lung Bufo viridis -a lungul drumuri
Exemplare de Rana ridibunda -a lungul canalului de
montaj, respectiv a celor de
Bufo viridis
CEE Istria II Bufo viridis ârâul de pe Valea Istria - în
-, dar majoritatea au ca loc de reproducere malurile lacului Istria, eventual a golfurilor situate de-a lungul malului vestic al lacului Sinoe. În cazul speciei Rana ridibunda vocea are rol important în comportamentul teritorial al
-a lungul pârâulu - nr. 10 -
centralelor eoliene ale CEE Istria II este mult inferior pragului de zgomoRana ridibunda
canalul de irigare). CEE Istria II asupra amfibienilor este nesemnificativ.
Efectele asupra speciilor de reptile
CEE Istria II impact negativ nesemnificativ, de
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
95
termen scurt Podarcis taurica), respectiv
Lacerta agilis -a lungul pârâului din Valea Istriei – unde nu se
CEE Istria II sunt prezente în total probabil cca 300 – 400 exemplare de Podarcis taurica
***, 2005], în Podarcis taurica (Fig. 4.21). Ca urmare,
termen scurt) proiectul CEE Istria II poate afecta o parte Podarcis taurica. Având în vedere aceste aspecte,
cât În cazul speciei Lacerta agilis CEE Istria II va
– Lacerta agilis), dintre care probabil 5 – 10 ar putea fi
platfo – 60 de exemplare) sunt prezente de-
eoliene. Într- Lacerta agilis) de pe malul lacului Istria (la o distanta de peste 1,5 km fata de extremitatea estica a CEE Istria II), unde nu
elor
Lacerta agilis),
INCDDD – Tulceimpactul proiectului CEE Istria II nesemnificativ, chiar neutru.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
96
Fig. 4.21. Podarcis taurica ***, 2005])
CEE Istria II – zone de semnalare ale speciei Podarcis taurica; punct negru – Podarcis taurica probabil
În cazul implementarii proiectului CEE Istria II,impactul pe termen scurt asupra exemplarelor de Podarcis taurica neutru. De asemenea,
impact pozitiv Podarcis taurica
Lacerta agilis care actual este prezent mai ales de-a lungul pârâului din Valea Istria. În cazul altor specii de reptile eventual prezente în perimetrul proiectului CEE Istria II,
estea de Natrix natrix, Natrix tessellata,
Emys orbicularisspecie Coluber caspius (zona de langa malul lacului lacului Istria, in partea de est a drumului judetean DJ226, ce leaga localitatea Sacele de comuna Istria).
registrate în perimetrul CEE Istria II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
97
de infrastructura din CEE Istria II este nesemnificativ.
Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul proiectului CEE Istria II
Anthus campestris), ciocârlan (Galerida cristata) pietrar sur (Oenanthe oenanthe).proiectul poate avea un impact pozitiv semnificativperimetrul CEE Istria II.
Calandrella brachydactyla) Emberiza hortulana) în perimetrul respectiv. Ca urmare,
impact negativ, dar pe termen mediu impact pozitiv
CEE Istria II.
impact pozitiv pentru aceste specii, dar poate reprezenta un impact negativ semnificativ
Falco tinnunculus) Buteo buteo)(Buteo lagopus) Buteo rufinus).
- impactul
–
18. O form -
ferente centralelor eoliene. CEE Istria II sunt adaptate la zone supuse practicilor agricole intensive. Pe termen scurt, singurele surse de zgomot care pot determina o schi
nivelului centralele eoliene ale prezentului proiect
CEE Istria II. Spre deosebire de zgomotul generat de utilajele
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
98
impactul va fi nesemnificativ
CEE Istria II.
perimetrul proiectului CEE ISTRIA II
CEE ISTRIA II a
Guide 8 x 30 (produs de Swarowski Opt-
de zbor c
Efectele asupra speciilor de mamifere
negativ Spermophilus citellus perimetrul CEE Istria II, mai concret ascentralele eoliene nr. 7 – 10 – 16 – 15 - În perimetrul de implementare al proiectului CEE Istria II aproximativ 70 exemplare de Spermophilus citelluscentralele eoliene nr. 7 – 10 – 16 – 15 –
–
Dintre acestea, în cazul implementariiproiectului CEE Istria II cca 20 de exemplare vor fi 15 – 20
– 10 – 16 – 15 – 13).
- ***, 2005], în Spermophilus citellus (Fig. 4.22.).
În cazul implementarii, proiectul CEE Istria II ar putea eventual afecta cca 15 – 20 de exemplare de Spermophilus citellus impact nesemnificativ asupra speciei, iar pe termen scurt poate avea impact negativ nesemnificativ Spermophilus citellus.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
99
Fig. 4.22. Spermophilus citellus în România (modificat ***, 2005])
CEE Istria II – zone de semnalare ale speciei Spermophilus citellus. CEE Istria II,
nesemnificativ
- Meles meles
CEE Istria II ta nu are impact de niciun fel asupra speciei Meles meles.
motiv consider CEE Istria II ar putea avea pe termen lung un slab impact pozitiv. În perimetrul proiectului CEE Istria II de lilieci (chiroptere). Cu toate acestea
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
100
negativ nesemnificativ.
CEE ISTRIA II
(volumul nr. XVI, fascicula 3 a seriei monografice Fauna Românproiectului LIFE 00NAT/RO/7187 - Europene – prin programul LIFE Natura), de Institutul de Speologie ”Emil Racovi ” al
Murariu D., Gheorghiu V. -
– Sinoe – Grindul Lupilor, care au vizat atât
CEE ISTRIA II.
Detalii privind aspecte legate de coliziuni ale liliecilor cu palele centralelor eoliene ”vortex”
– nord-forestiere compacte
– i multe zeci CEE ISTRIA II
lilieci, s-
CEE ISTRIA II ulte zeci de km de zonele cu coloniile cunoscute CEE
ISTRIA II impact relevant/semnificativ. CEE Istria II
n domeniul celor generate de elementele
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
101
CEE Istria II asupra mamiferelor este nesemnificativ. În Tabelul 4.4
Tabelul 4.4.
Efectul / impactul general Habitate naturale de interes conservativ
impact nesemnificativ
nesemnificativ Nevertebrate nesemnificativ Amfibieni Reptile impact negativ nesemnificativ, pe termen scurt
(Lacerta agilis) / slab impact pozitiv pe termen lung (Podarcis taurica)
impact negativ nesemnificativ
Mamifere negativ semnificativ impact pozitiv pe termen lung
CONCLUZIE CEE Istria II areimpact nesemnificativasupra asupra elementelor de biodiversitate.
Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor, nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si anume ceata, pl
. De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii
din vecinatatea ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru .
terestre sunt prezentate sistematizat în tabelul Istria 4.5.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
102
Tabelul 4.5. –
ETAPA DE
ETAPA DE
ecologice importante prin implementarea
X
Minimizarea suprafetelor de teren
emisiilor de pulberi.
X
X
autovehiculelor. X X
ale zilei sau anului (cuibarire, migratie masiva).
X
gol. X X
mult posibil pentru a minimiza
X
Reconstrucgolurilor, nivelarea terenurilor
stabilizare)
X
Utilizarea cablurilor subterane (LES) de-a lungul cailor de acces si a drumurilor modernizate, pentru a micsora impactul asupra biodiversitatii.
X
Instruirea muncitorilor cu privire la
X X
Prevenirea scurgerilor de combustibil,
folosite.
X X
turbinelor eoliene.
X
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
103
În cazul unor accidente, uleiul sau
îndepartate cu materiale absorbante de depoluare în cel mai scurt timp.
X X
Nu se vor utiliza pesticide pentru
vor fi ocupate de proiect
X
celelalte componente ale parcului vor fi
natural va fi readus la parametrii initiali folosind sol, vegetatie autohtona pentru evitarea introducerii unor plante/specii invazive
Dezafectare
4.2 APA
Apele de suprafata
hidrografia va fi
caracter intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune. –În zona de amplasament a CEE Istria II
,4 ei CEE. Amplasamentul CEE Istria analizat este situat
Apele subterane Apele subterane Constanta sunt constituite in rezerve limitate
Alimentarea cu apa Pentru functionarea centralei electrice eoliene, nu este necesara alimentarea cu apa. In perioada de executie, procesele tehnologice la fronturile de lucru nu necesita
alimentarea cu apa. Betoanele se prepara la statia centrala de betoane, de unde transporta la amplasamentul grupului generator eolien, urmand sa se descarce direct in fundatia pilonului.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
104
Pentru uz menajer, in perioada de executie, apa potabila se asigura de la cisterna si de la butelii tip Fantana. Se prevad toalete ecologice pentru nevoi igienico-sanitare.
Managementul apelor uzate Surse de generare a apelor uzate in perioada de constructive Activitatile de constructii-montaj ale agregatelor eoliene din zona centralei electrice
eoliene Istria I, nu genereaza ape uzate. Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru al
grupurilor generatoare eoliene: Excavatiile pentru fundatii si pregatirea armaturilor nu implica utilizarea apei
nici generarea apelor uzate; Pregatirea platformelor tehnologice si a drumurilor de acces nu necesita
utilizarea apei; Betoanele care necesita apa tehnologica se prepara la fabricarea de betoane cea
mai apropiata si sunt transportate la locul de punere in opera folosind utilajele corespunzatoare. Apa potabila se aduce la frontul de lucru (amplasamentul grupului generator eolian) in
butelii tip Fantana, iar pentru nevoi igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice. Trebuie mentionat ca personalul angajat ca personalul angajat este cazat in localitati, nu la santier.
Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare Centralele eoliene, in perioada de operare, nu genereaza ape uzate tehnologice si nici
menajere. Din punct de vedere tehnologic, generatorul este racit cu apa in sistem inchis si se
verifica functionarea corecta in cadrul lucrarilor de mentenanta anuale. Centrala eoliana este monitorizata electric si nu are angajati pentru supraveghere si
intretinere care sa genereze ape uzate menajere. Prognozarea impactului Impactul asupra apelor in perioada de constructie
deci nu vor rezulta ape uzate. In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de
poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt: pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor,
poluantul caracteristic fiind produsele petroliere; pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor (in principal lapte
de ciment din betonul utilizat la realizarea fundatiilor pilonilor), poluantul caracteristic este cimentul (laptele de ciment);
descarcari accidentale (sau voite) de betoane sau ape uzate din spalarea tobelor betonierelor, care polueaza solul si prin infiltratie, apa subterana.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
105
Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces si punctual, la frontul de lucru constituit in jurul fundatiei fiecarui pilon. In consecinta, impactul va fi limitat la suprafete reduse din perimetrul parcului eolian, pe drumurile de acces si pe platformele de montaj.
de la WC-uri (toalete ecologice), vor fi transportate la o statie de epurare. se
– Impactul asupra apelor in perioada de functionare In proiect nu se prevede alimentarea cu apa pentru operatiile de exploatare a parcului
eolian. Functionarea generatoarelor eoliene si a statiei de transformare nu necesita apa. Prin
urmare, nu vor rezulta ape uzate.
rele. Rezulta ca functionarea parcului eolian nu are impact negativ asupra apelor. Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri accidentale de
În cazul analizat, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ, deoarece: Amplasamentul proiectului este într-
Nu se ut
Masuri de diminuare a impactului Constructia centralelor eoliene prezinta urmatoarele particularitati: Lucrarile la grupurile generatoare eoliene sunt de constructii-montaj cu o esalonare
precisa, respectiv: realizarea drumurilor de acces si platformelor tehnologice de montare; sapatura mecanizata pentru fundatia pilonilor; pozarea armaturii pentru fundatia pilonului; turnarea betonului in fundatie; transportul subansamblelor centralei eoliene la platforma de lucru; montarea modulelor pilonului si echipamentelor centralei eoliene; pozarea cablurilor; ecologizarea zonei prin indepartarea sterilului, a deseurilor si ambalajelor
dinconstructie. Lucrarile nu necesita numar mare de personal muncitor. Personalul muncitor este cazat in localitatile apropiate sau in organizarile de santier si
nu sunt necesare dotari pentru cazare si asigurarea mesei la frontul de lucru. Se asigura toalete ecologice si pubele pentru deseuri de tip menajer. Alimentarea cu apa se asigura prin cisterna si butelii tip Fantana. Activitatile de constructii mentionate nu genereaza cantitati semnificative de deseuri sau
ape uzate, astfel incat nu s-au prevazut masuri pentru protectia apelor impotriva poluarilor
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
106
potentiale cu produse petroliere sau cu materii in suspensie provocate de pierderi accidentale pe durata executiei lucrarilor.
In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.
In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica, respectiv:
manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol, alimentarea utilajelor de transport se va face numai la statiile de produse petroliere;
manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite, astfel incat sa se evite dizlocarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;
eliminarea deseurilor tehnologice pe masura producerii acestora. In perioada de exploatare a lucrarilor proiectate nu sunt prevazute masuri de protectie a
factorului de mediu apa, acesta fiind neafectat de functionarea obiectivului. 4.3 AERUL
Conditii de clima si meteorologice din zona
continental-marin si
friguroase, marcate adeseori de viscole puternice în arealul -
Regimul de temperaturi ale
izoterma de 11oC. Temperatura înregistrat în ultimii ani valori mai mari de 11°C.
- a anului este intre 22 si 23°C, valori
– Istria este
: Tabel 4.6. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori
Anul 2009 5m medie [°C] 5m min [°C] 5m max [°C] Ianuarie 1.6 -9.9 12.9 Februarie 3.1 -4.5 16.4 Martie 5.7 -1.4 16.7 Aprilie 11.4 2.2 23.4 Mai 17.1 8.8 28.7 Iunie 21.9 13.0 31.2
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
107
Iulie 25.0 16.7 36.7 August 22.8 15.2 29.2 Septembrie 19.4 10.8 27.6 Octombrie 13.8 -0.1 27.8 Noiembrie 9.3 -1.1 16.9 Decembrie 2.6 -10.9 15.2 Media anuala 12.8
Figura 4.24. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori Nebulozitatea se
190. Î NEBULOZITATEA -12 ore pe zi.
timp acestea -
litoralului, chiar sub 400mm.
cursul verii.
- 40-50 mm - 25-35 mm
Îdoi ani
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
Average Temp
Min Temp
Max Temp
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
108
ctiv 400mm anual,
-a caracterizat în ultimii doi ani cu o medie de 284 mm. perioada 1901-2000) este de 11,4
0C.
Fig. 4.25. în perioada 1901-2000
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luna
Tem
pera
tura
[C]
-5
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luna
Tem
pera
tura
[C]
200620011999
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
109
Fig. 4.25. în anii 1999, 2001, 2006
Fig. 2.26. -
1901-2000
Fig. 4.27.
pentru anii 1999, 2001, 2006
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIluna
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIluna
200620011999
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
110
Regimul eolian
3,5 m/s. Î
- -
În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona
mari durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.
i este evidenta gruparea furtunilor, 71,1% din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-martie.
-est de
Tabel 4.7. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori
Anul 2009 40m medie [m/s] 40m max (10min)
[m/s] 40m max (rafale2s )
[m/s] Ianuarie 7.0 16.5 19.5 Februarie 6.9 18.3 22.1 Martie 6.5 14.5 19.1 Aprilie 6.0 13.8 20.2 Mai 5.4 14.3 17.9 Iunie 5.2 14.9 21.0 Iulie 6.5 21.2 26.0 August 5.4 14.8 18.7 Septembrie 6.9 14.7 18.3 Octombrie 6.8 22.4 26.8 Noiembrie 6.1 15.5 18.7 Decembrie 7.6 20.5 23.3 Media anuala 6.3
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
111
Figura 4.28. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori
Figura 4.29. Modelare WindPRO a mediei vitezei vantului dupa masuratorile effectuate cu ajutorul stalpilor de masuratori meteorlogice din Istria
Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului Istria I conforma modelarii de vant, dupa maximul eolian al zonei.
Calitatea aerului-fondul de poluare existent Poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme, întrucât poate avea efecte atât
incluzând: acidifierea
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
10.0
Wind speed 40m
Wind speed 40m
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
112
uare cu
Conform ordinului 1269/2008 privind
745/2002 pri
sublista 3.1.- sunt mai mici evaluare” 2 10);
sublista 3.3.- sunt mai mici dec pentru
2 6H6). Impactul asupra aerului atmosferic
DOBROGEA TWO SRL sunt: Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu
enzina;
intervenii în special în faza de
crea o poluare semnifica
- 700 m de localitatea ISTRIA.
6
Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din
.
beri în suspensie.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
113
carburantului. Pulberi în suspensie mai pot proveni de la
Tabelul 4.8.
NOx CO PM NH3 N2O CH4 NM-VOC 48.8 15.8 2.29 0.007 1.30 0.17 7.08
fi instalat poate avea efect asupra caracteristicilor câmpului
emisiilor totale de dioxid
le.
altor factori de mediu. Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuarea impactului in perioada de executie Poluarea atmosferei se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de constructie
si subansamblelor grupului generator eolian, la care se adauga lucrarile de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesata cauza se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor.
Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aibe facute reviziile tehnice, iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilorpentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare.
Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
114
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in afara amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne, dar in puncte care sa fie in afara emisiilor de praf.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max.2 m inaltime. Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a
se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sase obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.Camioanele
Deasemenea o masura de reducere a emisiile fugitive de praf rezultate din traficul rutier
Masuri de diminuarea impactului in perioada de exploatare In exploatare, parcul eolian nu se constituie in sursa de poluare a aerului, nu produce si
nu emite poluanti in atmosfera, motiv pentru care nu se prevad masuri de protectie a factorului de mediu aer, acesta nefiind afectat de lucrarile realizate.
Temperatura la care se opereaza si etanseitatea echipamentelor care utilizeaza uleiuri pentru racire si ungere nu conduce la formarea compusilor organici volatili.
Rotirea elicei grupului generator eolian are ca efect ventilarea aerului din apropierea generatorului eolian care are si efecte benefice asupra biodiversitatii din vecinatatea amplasamentului.
Noxele care se emit in atmosfera din circulatia vehiculelor de intretinere/interventie sunt nesemnificative intrucat frecventa interventiilor specificata de fabricant este de cel mult 2/an.
4.4 SOLUL Caracteristicile solurilor dominante Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est, pe fundalul carora
s-au format local soluri intrazonale . Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea mai mare
parte din suprafata judetului. Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri:
carbonatic, castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-
coluviale si rendzinele. Pe suprafete foarte mici, insular, izolate mai pot fi intalnite randzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
115
-
hai Viteazul, Fântânele, Istria, Sitorman s.a.
I Poluarea solului reprezint
solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem naturala carui complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).
Structura solului
Nivelul I- surse de poluare permanente; Nivelul II- de poluare; Nivelul III- surse de poluare indirecte:
ificarea pH-ului;
S ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:
drumurile de acces, paltformele si fundatiile. unor
Poluarea solului în cazul : ; Etapa de utilizare a CEE construit pentru producerea energiei electrice
proiectul
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
116
ci de deseuri care rezulta din aceste activitati.
In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar.
Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea proiectului punui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.
platformei de
acces, de asemenea din moluzul rezulta- montaj.
-
-
Poluarea solului în etapa a-II-
din
-
Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuatprin: realizarea lucrarilor in mod riguros conform proiectului, cu respectareasuccesiunii
fazelor de constructie, cotelor si tuturor elementelor prevazute deproiectant; manipularea cu atentie, conform reglementarilor, a substantelor, materialelorsi
carburantilor utilizati pentru realizarea lucrarilor;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
117
etansarea oricarui rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor(alimentarea cu carburant se recomanda a se realiza in afaraamplasamentului);
interzicerea efectuarii de reparatii la utilajele si vehiculele ce isi desfasoaraactivitatea, in zonele decopertate sau a altor zone unde se poate produceantrenare in subteran a diverse produse ce se constituie in poluanti;
indepartarea imediata a stratului de sol daca s-a constatat poluare locala aacestuia, eliminand astfel posibilitatea infiltrarii substantelor in subteran sidepozitarea lui in containere pana la depoluare;
realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere alfacilitatilor si protectiei mediului;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctelede lucru;
in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si acviferul freatic;
evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;
colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii si unde este cazul, valorificarea acestora;
evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate.
Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregatire a betoanelor si a altor dotari necesare perioadei de constructie, sa fie cu atentie amenajate pentru a nu afecta solul si subsolul.
Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului.
Dintre acestea fac parte urmatoarele: Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa
obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice.
Manipularea vopselelor si combustibililor sau a altor substante de natura chimica, astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol.
Transportul si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din constructii, evitandu-se pierderile pe traseu si alegerea corespunzatoare a depozitului.
Constructorul are de asemenea, obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate temporar.
Masuri de diminuare a impactului in perioada de exploatare In perioada de exploatare a grupurilor generatoare nu se genereaza poluanti pentru sol si
subsol. Activitatile de intretinere si revizii pot genera poluanti pentru sol prin stocarea pieselor uzate care au fost schimbate, eventual prin schimburile de ulei si material de gresaj.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
118
Recomandam adoptarea unor masuri organizatorice pentru intretinerea / mentinerea corespunzatoare a starii solului si subsolului, respectiv:
Eliminarea prin valorificare a pieselor uzate rezultate din activitatea de intretinere a echipamentelor centralei electrice eoliene;
Eliminarea oricarui tip de deseu care ar putea afecta calitatea solului; Intretinerea corespunzatoare a cailor de acces la grupurile generatoare eoliene
(refacerea drumurilor, santurilor de colectare a apelor pluviale); Colectarea si eliminarea deseurilor (majoritatea de tip menajer) depozitate
necontrolat de vizitatori (turisti) sau de locuitorii din zona;
4.5 Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor locuite
de umbra sau efectul de flickering al turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).
Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:
in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare
versanti) fiecarei turbine
mai dezavantajoasa (worst/case”), când:
unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai
mici se considera un impact nul). fig. 4.30.
turbine precum si efectele de licarire (flickering) în cea mai dezavantajoasa situatie este de 0
Impactul potential Rotirea palelor turbinei în perioadele însorite va duce la crearea unei umbre alternante.
probabilitatea producerii unui
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
119
turbin
zile, impactul datorat umbrei alternante este perceput maxim 20 minute într-
Tabel 4.9. locuite din
Locatie Cel mai rau caz posibil Valori asteptate
Umbra (Ore/An)
Umbra (Zile/an)
Umbra (Ore/Zi)
Umbra (Ore/An)
Istria Est 9h 47min 49 0h 20min 2h 19min Istria Vest 20h 45min 81 0h 25min 5h 09min Tariverde 0h 0 0h 0h
Figura 4.30. Impactul umbrei si al efectului de flickering al turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II – modelare WindPRO
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
120
Fig 4.31. turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II
case de
-
-materiale necesare: stoluri, obloane etc, pentru reducerea sau eliminarea expunerii la umbra
Pent
alternante deoarece nu s-- max. 20 ore/an. În
4.6 Impactul zgomotului turbinelor asupra zonelor locuite
Zgomotul ambiental, definit prin HG 321/2005, modificat HG 674/2007, anexa 1, art. 20, ca fiind "
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
121
factor de monitorizare privind calitatea mediului. HG 674/2007 transpun
acest poluant pri nivelul de presiune ponderat A, continuu echivalent, LA,eqnivelului de zgomot, cu ajutorul unui sonometru.
În prezent în România, la fel
în HG 674/2007
ac
amplasamentul de realizare a CEE ISTRIA II, respectiv în perioada de
a. Perioada de executie
CEE ISTRIA II,
- zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; - Zgomotul în câ
sunt prezentate date referitoare la zgomotul produs de diferite utilaje
impact inevitabil
In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 4.10) :
Tabel 4.10 Puterea acustica emisa de utilajele folosite in cadrul organizarii de santier Nr. crt. Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)
1 Buldozere 110
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
122
2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107
la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp.
antier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).
–montaj a Turbinelor eoliene sunt ste zgomote pot
atinge nivelul de 100-
timp, efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zo
ISTRIA face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.
acceptat de locuitorii din Istria.
b. In perioada de functionare a turbinelor
generat de:
carcasele tehnologice ale acestor echipam
de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-diferite în raport cu:
- puterea turbinei; - viteza vântului; -
alcul a
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
123
Figura 4.32. scara zgomotului
ria
al zgomotului
Parc. moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea
la nivelul rotorului turbinei eoliene zgomotul (presiunea sunetului) 104 dB (A),
În cazul în care vântul bate în d-
echivalent cu zgomotul normal dintr-
În conc
mediu în domeniu.
standardului “ISO 9613-2 Acoustics - Attenuation of sound during propagation outdoors" sunt
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
124
Fig. 4.33. Nivelul de zgomot Istria I cumulat cu Istria II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
125
ui de zgomot sunt prezentate în tabelul 4.11.
Tabelul 4.11 – ETAPA DE
ETAPA DE
existente în zona amplasamentului, acolo unde este posibil.
X X
-7,00 cu
zgomot (50 dB ziua la limita paarcului.
X X
Alegerea amplasamentului parcului
X X
autotransformatoarelor s se
zgomot s fie conform normativelor în vigoare.
X
Sistemul Gamesa NRS pentru controlul emisiilor acustice. X
monitorizare a zgomotului, pe
respectarea nivelului de zgomot stabilit prin normativele în vigoare.
X
In perioada de executie, poluarea sonora poate fi redusa prin realizarea lucrarilor cu
utilaje performante care sunt astfel construite incat sa se incadreze in limitele impuse privind zgomotul generat.
De asemenea, pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor constructorul nu va lucra in zilele libere si de sarbatori, iar in zilele de lucru isi va adapta programul astfel incat sa respecte orele de odihna ale locuitorilor din zona.
Trebuie mentionat ca activitatile de constructii – montaj pentru cea mai mare parte a grupurilor generatoare eoliene se desfasoara la distante mari fata de zonele locuite si in consecinta efectul zgomotului asupra factorilor de mediu se aprecieaza ca nesemnificativ.
In perioada de exploatare, pentru reducerea poluarii sonore generate de centralele
eoliene s-au adoptat urmatoarele masuri:
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
126
alegerea amplasamentului centralelor electrice eoliene astfel incat sa nu fie in imediata apropiere a zonelor locuite;
alegerea grupurilor generatoare eoliene care sunt prevazute de fabricant cu masuri de minimizare a poluarii sonore printre care mentionam : profilul palelor permite reducerea
palelor; arborii de transmisie sunt prevazuti cu amortizoare pentru limitarea vibratiilor; antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor;
De asemenea, se mentioneaza ca noul concept privind palele rotorului impune noi standarde cu privire la generarea, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita designului modificat, palele folosesc, si zona interna a rotorului, crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a profilului palelor.
Tipul palelor a fost de asemenea, gandit astfel incat sa se ia in considerare intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar lanivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate efficient dinproiectul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata farapierdere de energie cauzata de turbulente.
4.7 PEISAJUL
Impactul vizual în cazul parcurilor eoliene de dimensiuni similare cu ale proiectului
Fantanele. Tariverde, Nuntasi, iar pe toata partea estica a proiectului se intinde Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.
Amplasamentul CEE ISTRIA II este într-
4.7.1. Analiza elementelor de peisaj
Zona terenurilor agricole -a lungul
ce în
lane de teren, la -un relief fragmentat cu multe dealuri cu
altitudini de pana la 100 m ex. - 117,4 m Movila Istria, între 30 70 m. Dealurile mai importante din zona sunt Movila Istria – 117,4m, Dealul Istria 74, 3m, Dealul Tariverde – 51,9m din sud-vestul amplasamentului. E
jurul pa
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
127
Zona de pasuni denivelate. Su
de max. 3 m. – 0,7 km, Mihai
Viteazu – 8,4 km, Sinoe – 8,7 km, Fantanele – 5,2 km, Tariverde – 2 km, Nuntasi – 3 km. -a lungu
sau de-
m
Zona Rezervatiei Delta Dunarii o zona importanta din punct de vedere peisagistic.
argumente puternice în favoarea includerii deltei pe lista zonelor în care este
– istoric cu numeroase vestigii arheologice, elem -specifice deltei.
programe turistice de observare a unei anumite componente a mediului. Alte zone sensibile din punc de vedere peisagistic Pe o raza de 10 km, in afara Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii nu se mai regasesc alte
Proiectul Istria I se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe.
La o distanta de aproximativ 6 Km se regaseste situl arhelorogic Cetatea Histria care este considerat un punct de atractie turistica, dar care nu va fi afectata de implementarea proiectului.
4.7.2. Impactul asupra peisajului
In perioada constructiei
montate, diverse materiale.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
128
impactul asupra peisajului este unul temporar (de aproximativ
a seminificativ.
Chiar daca in Istria este limitata la est de Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu complexul lagunar Razim-Sinoe,
Generatoarele eoliene vor schimba aspectul vizual al peisajului spre orizont. În timp, este de amenilor cu noul peisaj.
-a ajuns în tarile unde Centralele de Energie Eolina sunt prezente în peisaj de multi ani promovare ca
129
IMA
GIN
I AM
PLA
SAR
E T
UR
BIN
E
Fi
gura
4.3
4.M
odel
area
impa
ctul
ui v
isua
l a p
roie
ctul
ui Is
tria
II V
eder
e di
nspr
e sa
tul N
unta
si
RIM
“A
mpl
asar
e C
entra
le E
nerg
etic
e Eo
liene
– R
etea
ua Is
tria
II”
130
Figu
ra 4
.35.
Mod
elar
ea im
pact
ului
vis
ual a
pro
iect
ului
Istr
ia II
. Ved
ere
dins
pre
DN
22
131
tilizarea de materiale cu culori în acord cu peisajul.
transport, minimizându-pe perioade scurte de timp de cel mult un an. Dupa finalizarea constructiei se vor reduce
-a
max. 5- fie afectate în
(în zonele unde solul a fost decopertat, se va reumple cu sol de pe amplasament – unde este în
celorlalte componente ale proiectului) Pe perioada functionarii nu putem spune ca ar exita niste masuri pertinente de micsorare
a imapctului vizual datorita faptului ca terenul din imprejurimi este plat pe distante foarte mari, vizibilitatea fiind foarte buna. Totusi cu distanta figurile turbinelor se estompeaza, datorita coloritsicii folosite pentru turbinele Gamesa care minimizeaza contrastul cu cerul. Turbinele sunt vopsite cu un tip de vopsea care absorb radiatiile, conform standardelor internationale, limitandu-se astfel efectul de flicarire care poate fi observat in jurul parcului.
de tip tubular, va produce impact vizual mai redus dec -plane.
Oricum orice metoda prezentata mai sus, nu reduce semnifcativ impactul visual dat de turbine care, dupa cum am mai spus, sunt structuri adaugate cadrului natural. Zona nefiind o zona des folosita de turisti veniti pentru relaxare, cei care ar putea ajunge in zona sunt cei care viziteaza cetatea Istria, sau care vin in zona lacurilor Sinoe, Istria pentru pescuit, sau alte activitati. Localnicii chestionati de-a lungul timpului sunt in favoarea acestor proiecte, nefiind perturbati de imaginea data de turbine.
4.8 POPULATIA, MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
de 2612 de locuitori.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
132
Fig. 4.36-
resimte mai pregnant decât în zonele urbane.
ales în cele rurale unde disponibilitate Construirea unui drum sau modernizarea unuia existent va duce la schimbarea
– cu impact preponderent pozitiv. De exemplu, pavarea unui
S- -economic al proiectelor eoliene.
puternic dezvoltat pe structura proiectelor
locale pot încorpora elemente de turism în proiectul eolian astfel:
2607
2618
2612
2600
2602
2604
2606
2608
2610
2612
2614
2616
2618
2004 2005 2006
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
133
Organizarea de excursii prin parcurile eoliene;
es pentru anumite categorii sociale.
viitorul industriei electrice. -a dezvoltat ideea de „eco-turism în parcurile
fundal se pot dezvolta programe turistice
Impactul asupra constructorilor, populatiei
ce.
în acest scop.
ste necesar pentru
i.
coborâre.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
134
într-
L
obiectelor peste
transportate în containere destinate special pentru acest scop, iar comunicarea cu operatorul
Pentru manipula
specific. i,
etelor este conceput pentru a preveni cauzarea
unui incendiu. Pentru caz de incendiu,
Masuri de diminuare a impactului Efectele semnificative asupra comunitatilor umane apar in perioada de constructie a
centralei electrice eoliene. Masurile propuse pentru diminuarea acestor efecte sunt: Stabilirea judicioasa a traseelor utilajelor pentru transport cu gabarit deposit pentru
a evita conflictele de circulatie;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
135
Efectuarea lucrarilor de constructie cu respectarea perioadelor de odihna pentru locuitori;
In general impactul este pozitiv asupra economiei locale astfel ca nu se impugn masuri de reducere al impactului
In perioada de exploatare, atat pentru protectia comunitatii umane cat si pentru protectia grupurilor generatoare eoliene de vandalizare este necesara prevederea de imprejmuiri individuale pentru fiecare agregat.
Sunt necesare panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in apropierea grupuri genaratoare eoliene.
Trebuie mentionat ca centrala electrica eoliana prezinta atractie turistica si din acest motiv se recomanda includerea acesteia in circuitul turistic organizat, in vederea protectiei vizitatorilor (“curiosilor”). Riscuri asociate cu turbinele eoliene
ele de gheata pot fi aruncate de palele turbinelor aflate in miscare sau se pot desprinde de pe componenetele stationare ale turbinelor, punând in
Majoritatea turbinelor sunt dotate cu sisteme de degivrare, tocmai pentru a împiedica aceste fenomene.
Efectul campului electromagnetic
Câmpuri electromagnetice (CEM) din jurul CEE pot proveni de la liniile de conectare la
Liniile electrice de conexiune sunt similare cu alte linii electrice si genereaza un nivel
electric de 15kV/m,care induc -0,2 mA cu
e 50kV.
faunei din zona de montaj.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
136
-
ul cu palele turbinelor,
-un longeron metalic undele electromagnetice.
a turbinei.
care se poate rezolva printr-
Analizand efectele constructiei si functionarii CEE din zona de amplasament Istria I se poate spune ca nu exista efecte negative asupra populatiei dat fiind ca parcul de turbine are o distanta de siguranta fata de zonele populate, distanta la care toti acesti factori nu nu afecteaza. Fulgere si Incendii
Datorita inaltimii mari a turbinelor fulgere reprezinta cei mai mari inamici. Majoritatea
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
137
Figura 4.37 Protectia anti fulger si incendiu asupra nacelei
predispuse la riscul de electrocutare su
-
frec – cum ar fi uleiul.
4.9 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL
CULTURAL
lista monumentelor istorice
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
138
A
Tabel 4.12. Valori culturale
Cod RAN
Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie
62018.01 Situl arheologic de la Histria. Pe malul lacului Sinoe la 5 km SE de com. Istria
Locuire
Com. Istria
Sec. VII-VIII a.C., sec.V-VI d.C.
62048.01
V al satului
Locuire
Sat.
com.Istria
Latene, sec.VI-IV a.C.
62039.02
“Movilele Dese” la 1,5 km de NV lac Sinoe pe promontoriu
Locuire civi
Com. Istria Latene sec. VI-V a.C.
62039.04 la Istria.În dreptul
Locuire
Com. Istria sec.IV-VII a.C.
6239.03 Histria “Bent” în vatra satului
Locuire
Com. Istria Latene, sec. VI-V a.C.
62039.05
1,5 km SE de sat
Locuire
Co. Istria Neolitic/mil.IV a.C.
62039.06 la V de lacul Sinoe,la N de valul care
Locuire
Com. Istria Neolitic, mil. IV a.C.
62039.07 Istria “Drumul vacii” la 600 m de sat
Com.Istria II-III
62048.02
Locuire
Sat.
com. Istria II-III
62048.03
Locuire
Sat.
com. Istria sec. IV-II a.C.
62048.04 Sat.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
139
circa 100 m SV de
spre Histria cu DJ -Mihai
Viteazu
com. Istria I-II d.C.
62048.05 -
Locuire
com. Istria
Epoca romano--
VI d.C.
mari de amplasamentul propus. Pentru prezentul PUZ Amplasare CEE Istria I 953/26.08.2010. Pentru supravegherea
-a incheiat un contract cu societatea ELARH SRL Constanta pentru a
Impactul asupra patrimoniului
de limitare a emisiilor în aer vor avea efect de prevenire a impactului asupra obiectivelor de patrimoniu.
În
4.10 Impactul cumulat si de bariera a proiectului CEE Istria II
CEE Istria I CEE Istria II. Spre nord- CEE Fântânele Est -proiectului CEE Istria II. piat parc eolian (CEE Cogealac XV 6,06 CEE Istria II. Spre sud- -eolian (CEE -proiectului CEE Istria II.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
140
CEE 6 CEE
Istria II. CEE Istria II
Fig. 4.38. Dispunerea proiectului CEE Istria II planuri/proiecte energetice din
regiunea Istria – Cogealac – Sacele. : puncte galbene – turbine eoliene din CEE Istria II; puncte albastru deschis – turbine
eoliene din CEE Istria I; puncte albastre – turbine eoliene din CEE Fântânele Est; puncte cyan – turbine eoliene din CEE Fântânele Vest; puncte de culoare rosii – turbine eoliene din CEE Cogealac 15; puncte roz – turbine eoliene din CEE ; puncte de culoare verde – turbine eoliene din CEE . Efectul de ”baraj” al CEE Istria II Elementele mobile ale celor 21 centrale eoliene ale proiectului CEE Istria II fiecare în parte pe cca 5942 m2
aproximativ de- -sud: -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
141
- nr. 17 - Ca urmare, din
CEE Istria IIlelor eoliene este de cca 5942 m2
m2
ntre 2 (5.700 m
În cazul implementarii proiectului, efectul de baraj al CEE Istria II
-a lungul celor 5,57 km pe -vest.
Astfel:
- energetice de centrale eoliene Istria II
eolian Fantanele Est – realizat de SC Monsson Alma SRL/CEZ) este o disde cca 5800 metri;
- Istria II 2300 metri.
Fantanele Est
6 km (= 5,8 km + 5,57 km + 2,3 km)
60.000 m2 (13.6060.000 m2, elementele mobile ale
centralelor eoliene din numai 7,76%
cu elementele mobile ale centralelor eoliene.
cumulata a terenurilor din diferite planuri/proiecte care se suprapun cu perimetrul siturilor Natura 2000
Dintre proiectele de central energetic eoliene -Sinoie” (Fig. 4.36):
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
142
- CEE BAIA Ixul Razim-Sinoie”;
- CEE BAIA III-Sinoie”;
- CEE ISTRIA I în -Sinoie”;
- CEE ISTRIA II 257-Sinoie”.
CEE BAIA I
CEE BAIA III -
“ -Sinoie” este în total de 1517,111 ha. 2.788,161
Complexul Razim- Tabel 4.13.. Suprafata proiectelor care se suprapun cu situl Natura 2000
Abreviere proiecturi
CEE Baia I + Baia II
CEE Istria I
CEE Istria II
TOTAL
suprapune cu ROSCI0031 (ha)
1517,111 471,66 799,39 2.788.161
-
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
143
Fig. 4.39. planurilor/proiectelor ROSPA0031 -Sinoie”.
linie verde – limita -Sinoie”; linia – – limita planului CEE
Baia I; linia roz – limita planului CEE BAIA III – a proiectului CEE ISTRIA I; linia portocalie – CEE ISTRIA II; poligoane galbene –
-Sinoie”.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
144
CAPITOLUL V ANALIZA ALTENATIVELOR
5.1 Alternativa 0 “Fara Proiect” Alternativa “Fara Proiect” este constituita din situatia actuala cand, amplasamentul
necultivat. In cazul neimplementarii proiectului de construire a CEE Istria II, calitatea factorilor de
mediu si socio-economici ramane neschimbata. Populatia din zona nu va beneficia de oportunitatile privind crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea economica a localitatii, atragerea de potententiali investitori.
cond De asemenea, nu se beneficieaza de capacitatea de 42 MW producere energie electrica
bile – combustibili fosili – mediu ce recurg de aici: emisii de SO2 (precursor al ploilor acide), oxizi de azot (precursor al
Se renunta si la obiectivele de atractie turistica, reprezentate de grupurile generatoare
eoliene.
Din perimetrul studiat al CEE Istria II 22,7% (285.73 pasuni, NST-uri si NP-uri,
a 16 turbine eoliene.
m, în jurul turnului) va fi de 28 m2. În cazul celor 16 448 m2 (16 * 28 m2).
de 400 m2, în cazul celor 21 centrale eolien 8400 m2. 6 centrale eoliene planificate a se realiza în habitate naturale
6.400 m2, din care 448 m2 (reprez 5952 m2
8,98 ha. În cazul
.280
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
145
30,51 de drumurile de exploatare). În cazul celor 16
6,61 ha.
proiectului CEE Istria II: - nu ar fi afectate pe termen lung (permanent) 7,7016 ha
nacelei, trotuarul afere , precum si extinderea drumurilor de exploatare existente) habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);
- nu ar fi afectate pe termen mediu 5952 -
diferite tipuri de habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);
proiectului CEE Istria II, flora
7,7016 ha termen lung
de lucru, precum si extinderea drumurilor de exploatare existente 5952 m2 -
-
Dintre amfibieni, neimplementarea proiectului CEE Istria II ar putea reprezenta evitarea
-montaj a centralelor eoliene. Pe termen vor -
crearea unor noi refugii de-
Dintre speciile de reptile neimplementarea proiectului CEE Istria II ar putea reprezenta
proiectului, pentru
Cateva turbine
drumuri de exploat pe terenuri agricole. Ca urmare din punct de vedere al avifaunei, neimplementarea proiectului CEE
opierea de parcul
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
146
deranjului. -
care apar în perioarespective.
Neimplementarea proiectului CEE
Neimplementarea proiectului CEE
folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perim
câmp (Anthus campestris), ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), ciocârlan (Galerida
Neimplementarea proiectului CEE -
drumurilor nemodernizate din perimetrul CEE dimensiuni
corporale reduse.
-le cu beneficiile economi
5.2 Alternativa 1 – implementarea proiectului Istria II – 12 Turbine
Analiza alternativelor de amplasare a CEE ISTRIA I ia în elemente:
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
147
eolian existent in zona, masurat cu tehnici corespunzatoare, pe perioada de 18 luni consecutive. Pe baza analizei acestui element a rezultat ca pe amplasamentul analizat se pot monta un maxim de 26 turbine eoliene.
- II. Impactul asupra populatiei din localitatile invecinate a fost evaluat pe baza curbelor de zgomot si a umbrei generate de numarul si asezarea turbinelor in teren, curbe care s-au obtinut cu ajutorul programului WINDPRO. Pentru perioada de constructie s-a luat in considerare posibilitatile de poluare fonica si a aerului determinata de utilajele de constructie cu ajutorul datelor existenta in literatura de specialitate. In acelasi mod s-a procedat si pentru materialele de constructie utilizate la realizarea proiectului. Trebuie mentionat ca datele din literatura de specialitate nu au luat in considerare performantele actuale ale tehnicii din constructii care sunt mult imbunatatite.
- Impactul asupra principalilor factori de mediu; Inca de la inceputul derularii procesului tehnic s-au avut in vedere toti factorii mai sus mentionati si anume fezabilitatea proiectului din punct de vedere economic, eliminarea impactul aupra populatiei precum si un impact cat mai scazut asupra factorilor de mediu. Din acest motiv proiectul a trecut prin mai multe alternative de proiectare.
- -economice. S-a estimat inca de la inceput ca pe termen mediu si lung si chiar pe termen scurt
conditiile social economice ale zonei se imbunatatesc in urma implementarii proiectului.Veniturile extra-bugetare atrase la bugetul local al comunei Istria, crearea de noi locuri de munca, superficia platita pentru terenurile ocupate temporar sau permanent , precum si continutul local al investitiei estimat la circa 5-8% vor genera un efect benefic asupra economiei locale.S-a avut in vedere si experienta similara a unor state din UE cu procent ridicat de energie eoliana in consumul general de energie.
.
Figura 5.1. Alternativa 1 – Implementarea proiectului Istria I – 12 Turbine Acest proiect a fost acceptat din punct de vedere al fezabilitatii de productie si economice,
tinad cont de numarul mare de turbine – 26, dispuse pe punctele de maxim eolian al zonei. Impactul asupra factorilor de mediu, insa, nu poate fi acceptat datorita proximitatii fata de lacul Istria – situat la 670 m de cea mai estica turbina care cuprinde foarte multe puncte de hranire pentru pasarile care innopteaza pe lac au dus la concluzia unui impact negativ semnificativ pe
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
148
termen scurt, mediu si lung asupra biodiversiatii locale.
Totodata un numar mai mare de turbine dispuse pe o suprafata de aproximativ 1647,71 ha, implica un
impact mult mai mare asupra factorului de mediu sol, prin reducerea suprafetelor afectate de constructii pentru amenajarea drumurilor de exploatare, a cailor de acces noi construite si a platformelor de montaj aferente celor 26 de turbine.
5.3 Amplasament Optim
Prezenta alternativa de amplasament a fost aleasa in urma evaluarilor strategice in
cadrul procedurii SEA si a fost considerata optima indeplinind toate conditiile si constrangerile impuse de normele si reglementarile nationale.
Fig. 5.2. Varianta optima de proiect
5.4 Alternative tehnologice
Astfel au fost alese turbine moderne avand urmatoarele caracterisitici din punct de
vedere constructiv: transformatoare situate in interiorul turbinei, pentru a scadea amprenta la sol,
precum si pentru a elimina constructiile adiacente, constructii care pot fi folosite ca „posturi de
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
149
diametrul rotorului mai redus de la 100 m la 87/90 m, ceea ce implica o suprafata aeriana maturata de miscarea de rotatie a palelor cu 20 % mai mica, micsorand astfel efectul de bariera.
o inaltime mai mare a turnului turbinei de la 78 la 100 scade impactul de lovire asupra pasarilor care folosesc inaltimi de zbor pana in 50 m, in perioadele de hranire.
tot ca o alternativa tehnica, au fost alese aceste turbine tinandu-se cont si de posibilitatile tehnice de supravietuire in conditii meteo extreme
turbine moderne care au posibilitatea reglarii pasului si a turatiei turbinei, acestea avand o viteza de rotatie foarte scazuta eliminand impactul de lovire a pasarilor, acestea putand sa zboare chiar printre pale,
Aceste aspecte enumerate mai sus au fost identificate si utilizate din experienta tarilor cu istorie in domeniul energiei eoliene.
5.5 -montaj Investitorul propune realizarea proiectului într-
sezon
Analiza al –
- zonele învecinate;
Impactul asupra avifaunei;
5.6 Concluzie Proiectul propus a trecut astfel, prin etape succesive de evaluare din punct de
vedere tehnic avand in vedere, deasemenea si diminuarea impactului asupra mediului.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
150
CAPITOLUL VI MONITORIZARE
Monitorizarea se va desfasura pe periaoda derularii lucrarilor de constructie si a functionarii proiectului CEE Istria II.
supravegherea, prognozarea, cilor
”. Pe perioada constructiei CEE Istria II se vor analiza datele calitative si cantitative a
urmatorilor parametri/factori de mediu iar rezultatele se vor regasi in rapoarte lunare/semestriale care vor fi inaintate autoritatilor competente de mediu.
6.1 Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie 6.1.1.Pentru monitorizarea factorilor de mediu se propune urmatorul plan: Tabel 6.1. Plan de monitorizare a factorilor de mediu in perioada
constructie/montaj din cadrul proiectului CE Istria II
Nr. Crt
Factor / Aspect de mediu
Impactul analizat Metoda de analiza
1 Gestiunea deseurilor
Managementul deseurilor pe amplasament
Se vor incheia contracte de eliminare a deseurilor separate selectiv cu valorificatori autorizati Se completeaza lunar/ semestrial/anual raportul privind gestiunea deseurilor cf HG 865/2002
2 Zgomot Se monitorizeaza poluarea generata de zgomotul utilajelor prezente pe amplasament si a lucrarilor care se executa
Masuratorile vor fi efectuate de laboratoare autorizate RENAR cf ISO 17025 Masuratorile se efectueaza la limita CEE Istria II catre zonele locuite (in apopiere de comuna Istria si satul Sinoe)
3 Aerul Se analizeaza poluarea aerului datorita noxelor emise de utilajele de pe amplasament si datorita pulberilor sedimentabile
Analiza pulberilor sedimentabile cu prelevare de 30 zile /trimestru Analize calitative de imisii de SO2 si NO2
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
151
4 Sol Se monitorizeaza poluarea solului cu metale grele sau HC
Pentru o analiza calitativa a impactului asupra solului se efectueaza o analiza de sol inaintea inceperii constructiei in zona organizarii de santier si la sfarsitul constructiei, dupa ce se vor indeparta toate deseurile de constructie si se vor reface zonele afecate temporar.
6.1.2. Pentru monitorizarea Biodiversitatiise propun urmatoarele aspecte:
-
eoliene (cabluri de transport al curentului electric). - nte, acestea vizând pe de o partea flora
Durata
Activitatea de înregistrare a datelor -
– -
- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la
Interpretarea datelor
CEE Istria II
a)
- Stepe ponto-sarmatice) localizate
]) prezente în aceste habitate.
Elementele redate în Tabelul 6.2.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
152
Tabelul 6.2. infrastructurii din proiectul CEE Istria II Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze
ale tipului de
- vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice) -
cantitative - vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice) -
specii de interes conservativ
fenologie - vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) - puse
b) Monitorizarea faunei
(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un
redate în Tabelul 6.3. Tabelul 6.3. Plan de monitorizare a faunei în perioada de a
infrastructurilor din proiectul CEE Istria I
Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze
- - dinamica
- vehiculelor, de practicile agricole etc. -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
153
- cauze naturale (de ex.
- cazul)
locale - - periodicitatea unor fenomene
locale
- vehiculelor, de practicile agricole etc. - - cauze naturale (de ex.
intra- - cazul)
specii de interes conservativ - -
care
-
- vehiculelor, de practicile agricole etc. - depozitare materiale de
- cauze naturale (de ex.
intra- - cazul)
6.2
Deoarece pe perioada functionarii CEE Istria II singurul impact este cel asupra biodiversitatii se recomanda doar monitorizarea acestui aspect .
pe care o au infrastructurile aferente acestora (drumuri de acces, eventual cablurile subterane de transport al curentului electric).
Planul este form
CEE Istria II. Durata
e- Activitatea de înregistrare a datelor
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
154
- –
- proiect;
- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la
decesului exemplarelor respective. În cazul
printre turbinele eoliene etc.).
eventualul deranj (la aferente acestora.
ngajat al firmei care
pentru remedierea eve
CEE Istria II
a)
- Stepe ponto-sarmatice) localizate
Olte ]) prezente în aceste habitate. Elementele în Tabelul 6.4.
infrastructurii din proiectul CEE Istria II
Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze
-
-
vehiculelor etc.) -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
155
climatice) -
cantitative
-
- acti
- climatice) -
specii de interes conservativ fenologie -
- activitatea
- climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) -
b) Monitorizarea faunei
(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un
Tabelul 6.5.
Tabelul 6.5. infrastructurilor din proiectul CEE Istria II
Structura biocenozelor
Efect / impact / alte cauze
- - expansiunea sau regresia unor specii
-
-
vehiculelor etc.) - climatice) -
caracteristici de - -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
156
locale - periodicitatea unor
- agricole, actvehiculelor etc.) -
-
- specii de interes conservativ
- -
perechi
-
-
- actici
vehiculelor etc.) -
-
-
6.3 II
6.3.1 Monitorizarea
-v
caracteristice în zonei studiate. În cazul habitatelor, atât a celor de interes conservativ (62C0* - Stepe ponto-sarmatice)
Habitatul de interes conservativ prioritar (62C0* - Stepe ponto-sarmatice) este distribuit
50 ha, din care cc
perimetrului CEE Istria II. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determinare din pude specialitate autohtone [Ciocârlan, 2000; volumele seriei monografice Flora R.P.R., vol. 1 - 11].
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
157
6.3.2 Monitorizarea nevertebratelor
Dintre grupele de nevertebrate, este nevoie dar de monitorizarea insectelor mai ales
– octombrie. ,
determinare în teren este dificil de realizat se va face cu ajutorul fileului entomologic. de specialitate autohtone [volumele seriei monografice Fauna R.P.R., Fauna R.S.R. Fauna României].
6.3.3 Monitorizarea amfibienilor
Bufo viridis,
Pelobates fuscus, P. syriacusîntervalul orar 20,00 – -
],
metodele utilizate la nivelul Uniunii Europene (art. 17 a Directivei Habitate) pentru ar.
În perioada martie – Rana ridibunda Bufo viridis de-alte specii de amfibieni (Pelobates fuscus, Pelobates syriacus, eventual Hyla arborea).
CEE Istria II (Bufo viridis Rana ridibunda), respectiv a (Pelobates fuscus, Pelobates syriacus, eventual Hyla arboreanevoie de imobilizarea lor.
de specialitate autohtone [ ].
6.3.4 Monitorizarea reptilelor În cazul CEE Istria II Podarcis taurica Lacerta agilis), identificate n prezent în perimetrul proiectului. metri2 (Fig. Istria 6.10) dispuse de-
- d - sau paralele cu o cale de acces).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
158
de control de 250 metri2
nte în releveu, nebulozitatea, specificul substratului,
Fig. Istria 6.1. 2 [Török, 1998].
CEE Istria II
Podarcis taurica: martie – -
Lacerta agilis: aprilie – -
de-a lungul drumurilor nemodernizate (fsectorul Istria –
CEE Istria II tualelor exemplare de:
Lacerta viridis: aprilie –
12; Lacerta trilineata: aprilie – septembrie,
-a lungul drumurilor nemodernizate.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
159
Natrix natrix: aprilie –
Natrix natrix: aprilie –
Coluber caspius: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate în primul rând zon Spermophilus citellus) – de Coluber caspius;
Elaphe quatorlineata: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate mai
Vancea, 1961]. În cazul tuturor speciilor identificate în perimetrul CEE Istria II vor fi furnizate date
locale. conforme cu metodele utilizate la nivelul Uniunii Europene (art. 17 a Directivei Habitate) pentru
6.3.5 Monitorizarea ornitofaunei
- perimetrul CEE Istria II -
- evaluarea efectivelor speciilor de interes conservativ care folosesc zona pentru
-
-numita
investigat.
seminaturale.
întâlnirii unui sto
respectiv.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
160
Se vor în
-amiaza la ora 17.
6.3.6 Metode folosite în cazul speciilor prezente în zona perimetrului în perioada de
- - de pe culturile agricole). Aceste observatii indirecte pot furniza în primul
-
6.3.7 Burhinus oedicnemus
metri. lunii iunie. D
tecul este redat
caprimulg (Caprimulgus europaeus -CEE Istria II. (Anthus campestris
-mai se vor identifica teritoriile de
Teritoriile perechilor identificate se vor marca cu ajutorul GPS-
perimetrul CEE Istria II.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
161
de specialitate [ ].
6.3.8 Monitorizarea mamiferelor În perimetrele investigate monitoringul speciilor de mamifere se -a lungul
cercetare. exemplarelor. e locuri vizate de monitorizarea speciilor din perimetrul CEE Istria II
Spermophilus citellus: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind CEE Istria II;
Meles meles: perioada de monitorizare este martie – octombrie, fiind investigattot perimetrulCEE Istria II. În cazul speciilor de rare, de interes conservativ, care au fost observate în zone învecinate cu perimetrul CEE Istria II exemplare de:
- Mesocricetus newtoni: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie; - Vormela peregusna: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind
În cazul liliecil
ultrasunete. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determinare din
].
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
162
CAPITOLUL VII SITUATII DE RISC
7.1 Riscuri naturale In ultimii ani au fost inregistrate importante pagube materiale si umane datorita efectelor
producerii unor fenomene naturale distructive inregistrate in arealele de producere cu suprafete de teren tot mai extinse repartizate pe intreg teritoriul Ramaniei.
In cadrul riscurilor naturale potentiale in zona de amplasament al centralei electrica eoliane, mentionam:
Inghetul – poate avea ca efect depunerea de gheata pe palele grupului generator eolian. Exista riscul de desprindere a unor bucati de gheata de pe pale si proiectarea acestora in zonele invecinate;
Fenomenele electrice atmosferice (fulgerele, trasnetele) – pot provoca incedii; Fenomenele meteorologice extreme (vijelii, tornade, rafale de vant) – pot
provoca rupturi de pale cu riscul de prabusirea grupului generator electric eolian. In zona de amplasament al parcului eolian nu exista riscuri naturale de inundatii si nu au fost semnalate alunecari de teren.
7.2 Riscuri tehnologice
7.2.1 Accidente potentiale in perioada de executie Strict legat de executie, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santierelede
constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, acestea fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:
lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia pe drumurile de acces; incendii din felurite cauze; electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura; inhalatii de praf sau de gaze; explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipiente, de la depozitarea de
substante inflamabile; striviri de elemente in cadere; prabusiri de excavatii.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporara sau definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizarii lucrarilor.
O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu populatia din zonele invecinate, datorita concentrarilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
163
zonele afectate de lucrari. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrari neterminate sau in curs de realizare, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare.
Securizarea locatiilor santierelor este necesara pe toata perioada de constructie a obiectivelor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora.
Riscuri, pot de asemenea, sa apara in activitatile de constructii propriu zise: deversari accidentale de substante folosite pe santiere; mobilizarea unor surse secundare, subterane de poluare in perioada de excavatii,
cu efecte negative asupra contaminarii solului si chiar a apelor de suprafata; afectarea unor indivizi din populatia rozatoare mici si insecte la executia
lucrarilor la fundatiile pilonilor. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si
respectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei. Este necesar de asemenea, sa se impuna constructorului intocmirea unui Plan de
minimizare a posibilelor riscuri cu care, potential, se poate confrunta in perioada de executie (conform Anexa).
7.2.2 Accidente potentiale in perioada de exploatare
Riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei
si mediului inconjurator prin exploatarea grupurilor generatoare eoliene este redus. Constructiile proiectate nu utilizeaza si nu produc substante poluante cu impact asupra mediului sau factorului uman. Singura posibilitate care poate fi luata in considerare este prabusirea pilonilor datorita fundatiei prost executate sau nerespectarii conditiilor impuse in exploatare.
Factorii de risc cei mai importanti in exploatare sunt: riscuri naturale: cutremur; fenomenele meteorologice de intensitate extrema (precipitatii torentiale urmate
de eroziuni, furtuni cu viteza vantului foarte mare). 7.3 Masuri de prevenire a accidentelor
7.3.1 Masuri de prevenire in faza de constructie
EÓLICA.
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
164
Astfel, se va avea în vedere : Utilizarea în star
impune aceasta; - vor
reducerea efectelor acestora;
7.3.2 Masuri de prevenire in perioada de exploatare Pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot urma situatiilor de risc mentionate anterior, se recomanda urmatoarele: exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si
regulamentelor de exploatare, asigurarea elementelor tehnice si geometriceale constructiilor; realizarea lucrarilor de monitorizare si intretinere conform normelor specifice
fiecarei constructii; semnalarea din timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a acestora;
instituirea unei proceduri de control si verificare periodica, cu inregistrare si raportare a evolutiei tuturor constructiilor energetice proiectate; semnalarea situatiilor neprevazute aparute; solutionarea si remedierea operativa a acestora; responsabilizarea personalului desemnat sa efectueze aceste controale
verificarea pe baza unui program a fundatiei pilonilor si a echipamentelor de urmarire a comportarii in timp.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
165
CAPITOLUL VIII
DESCRIEREA DIFICULTATILOR
un parc eolian nu a permis observarea
Evaluarea impactului a decurs fara dificultati importante datorita colaborarii cu echipa
de proiectare, cu specialistii de biodiversitate INCDD si cu beneficiarii investitiei care au pus problemele de mediu in topul prioritatilor.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
166
CAPITOLUL IX
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1 Date generale
procedura EIA pentru proiectul EOLIENE - -II. probleme de mediu ce po
CEE constituit din 21 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o capacitate de 2,0
.
Bilantul teritoria propus: Tabel 9.1. Bilant teritorial CEE Istria II
NR. CRT
SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %
1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU
CONTRACT DE SUPERFICIE233,740 18,581 233,740 18,581
3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE
1.253,676 99,661 1.242,499 98,773
4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0,000 0,000 0,0588 0,005
5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE
4,260 0,339 0,000 0,000
6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE
0,000 0,000 6,391 0,508
7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI
0,000 0,000 8,988 0,715
8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL
0,000 0,000 11,177 0,889
1257,9363
EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL
parcuri eoliene. Acest ansamblu eolian este situat in imediata vecinatate a altui ansamblu eolian si anume Mihai
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
167
vecinatatea cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.
9.2 Impactul prognozat asupra mediului
O definitie sintetica a evaluarii impactului de Mediu asa cum se regaseste ea in literatura de specialitate, ar fi ca acesta are ca obiectiv fundamental investigarea cu caracter stiintific a efectelor multiple si complexe, momentane si potentiale a unor activitati permanente ori temporare, distinct asupra factorilor de mediu si a mediului in ansamblul sau, dar si asupra altor factori cum sunt cei sociali, culturali, economici si chiar politici.
In conformitate cu legislatia romaneasca, care a preluat Aquis-ul Comunitar, evaluarea de impact se realizeaza in trei etape:
- La emiterea autorizatiei de mediu prin Bilantul de Mediu si Studiul de evaluare a Riscului, pe baza de recoltari de probe din teren, analize de laborator, alte metode care sa furnizeze marimi fizice concrete si cat mai exacte, privind efectul activitatii respective in functie, comparate cu acelasi sistem de valori dinainte de inceperea activitatii respective.
In acest fel se pot obtine evaluari concrete in marimi fizice pentru unii din factorii de mediu, dar din pacate nu asupra mediului in ansamblul sau.
- La emiterea acordului de mediu prin Raportul de Evaluare a Impactului intocmit pe baza examinarii unei documentatii cu caracter tehnic care se bazeaza pe informatii, privind situatia mediului inainte de inceperea activitatii si de estimari privind efectul ei dupa incepere.
- La emiterea avizului de mediu prin Raportul de evaluare a impactului produs de un plan sau program, document cu caracter preliminar si care nu se bazeaza pe masuratori, analize sau determinari nici macar prealabile.
prevederilor proiectului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre -un
sistem de analiza si corelare a lor, utilizand Matricea Leopold bine cunoscuta si folosita in practica, care de altfel 863/2002, Anexa 2, Tabel 4.
In cadrul evaluarii s-a tinut cont de cele doua alternative importante si anume Alternativa 0 – fara implemetarea proiectului, si alternativa finala aprobata prin PUZ si analizata in cadrul acestui studiu denumita Alternativa optima, care tine cont de toata masurile de reducere a impactului propuse. Astfels-a întocmit un tabel in care s-au înscris pe linie
impactului descris pe parcursul acestui capitol.
impactului Proiectului CEE Istria-II. Pentru explicitarea in detaliu a modului cum s-a facut evaluarea, prin utilizarea
matricelor Leopold, prezentam in continuare efecte asupra Mediului si aspecte de Mediu afectate, procedura de acordare a punctelor pozitive si negative pe o scara de la 1-5.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
168
A) Evaluarea impactului asupra mediului Alternativa 0– fara implementarea
proiectului Puncte pozitive
1) Pentru sol s-au acordat 0 puncte deoarece nu vor exista modificari pozitive la nivelul solului, situatia ramanand neschimbata
2) Pentru aer – s-au acordat 0 puncte 3) Pentru apa – s-au acordat 0 puncte 4) – s-au acordat 0 puncte 5) Persoanal – 6) Peisaj – se poate acorda 2 punct deoarece peisajul va ramane neschimbat pastrandu-se
caracterul rustic, linistit al zonei. 7) pentru biodiversitate – puncte deoarece biodiversitatea isi va urma cursul,
neexistand factori perturbatori
Puncte negative
1) – neimplementarea proiectului, situatia ramanand neschimbata
2) pentru sol - s-au acordat 1 punct deoarece cursul actual este de scadere a calitatii solurilor datorita faptului ca multe terenuri sunt nelucrate din lipsa de fonduri ale localnicilor, multe dintre ele transformandu-se intr-o parloaga, scazandu-le calitatile de terenuri agricole.
3) pentru aer - se acorda 1 punct deoarece calitatea aerului se va degrada atata timp cat se va continua cu productia de energie din surse clasice. Deasemena lipsa infrastructurii moderne creeaza emisii de pulberi in atmosfera.
4) pentru valori materiale, economice si sociale – se acorda 3 puncte, situatia persoanelor care traiesc in mediul rural in Romania este aproape de limita saraciei, zona este defavorizata economic neexistand investitii care sa sporeasca veniturile comunitatii locale, infrastructura va ramane nemodernizata atata timp cat la bugetul local nu vor exista venituri din investitii private.
5) – vecinatate inregistreaza un trend de imbatranire, neimplementarea proiectului nu mai da posibilitatea cresterii calitative a vietii. Tinerii sunt obligati sa „migreze” catre zonele urbane in vederea crearii unui confort personal imbunatatit.
6) pentru patrimoniul cultural – 7) pentru personal – se acord
nu vor fi lucrariin zona analizata 8) gestiunea deseurilor –
colectare selectiva a deseurilor 9) pentru peisaj – e deoarece zona este nedezvoltata economic, iar
aspectul cladirilor este imbatranit, neingrijit. Chiar daca in zona Istria sunt cateva puncte turistice (cetatea Histria, limita RBDD), acestea nu sunt puse in evidenta si deci nu atrag noi turisti.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
169
10) pentru biodiversitate – pasunatul excesiv va influenta calitatea biodiversitatii pasunilor prezente in zona.
B) Evaluarea impactului asupra mediului pentru Alternativa optima de implementare a proiectului
Puncte pozitive
1) Pentru sol - s-au acordat 1 punct intrucât prin amenajarea terenurilor din jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, asigurându-se si o
2) Pentru aer – s-au acordat 4 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor eoliene la
producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ asupra aerului, indirect
3) ale – s-au acordat 4 puncte prin modernizarea infrastructurii
racordarii parcuprocurarea serviciilor de internet
4) Pentru sanatate – s-au acordat 1 punct deoarece prin cresterea posibilitatilor financiare si a statutului economic al zonei se vor imbunatatii serviciile – scoala, dispensar, politie, pompieri care vor avea posibilitatea de modernizare. Totodata crearea de noi locuri de munca permanente si calificate vor da posibilitatea si tinerilor sa ramana si sa se dezvolte in zona rurala.
5) Persoanl –
6) Peisaj – se pot acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat” pe care îl
7) Gestiunea deseurilor – se acorda 2 puncte deoarece prin aceasta investitie se creeaza
ideea de ecologism, si se poate implementa si in aceste zone rurale managementul deseurilor si colectarea selectiva a acestoraatata timp cat aceste servicii se vor folosi in cadrul investitiei
8) pentru biodiversitate – cresterea popula
si pe termen lung deoarece prin acest proiect se pot indeplini cateva din obiectivele de mediu transpuse prin Directivele habitate si pasari:
a. Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale protejate riile Natura 2000,
b. speciilor,
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
170
c.
d. Dezvoltarea unor programe de cercetasistemelor ecologice,
e.
f.
g.
Pucte negative
1) –
2) pentru sol - s-au acordat 2 puncte deoarece in perioada de constructie în special se
3) pentru aer - se acorda 1 punct ca urmare a noxelor produse de utilajele folosite în cadrul
4) –
l vântului, deasemenea pe perioadele de ger-
5) pentru personal –
6) pentru peisaj –
impact vizual asupra cadrului natural, iar pe termen lung datorita turbinelor care sunt l
7) gestiunea deseurilor –
8) pentru biodiversitate – accidental, un
optima de implementare a proiectului. Dupa cum se vede si din analiza impactelor negative acestea sunt in majoritate
temporare, de scurta durata existente doar pe perioada derularii constructiei. Evaluarea s-
Termen scurt reprezinta perioada de constructii, termen mediu este reprezentat de perioada de exploatare pana la prima revizie tehnica generala (aproximativ 5 ani) – perioada de functionare initiala, iar termenul lung reprezinta perioada de timp pana la scoaterea din functiune.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
171
deosebita si va permite pentru astefel pentru o focusare pe aceste aspecte în fazele ulterioare de ii CEE Istria II.
In acest fel s-
Raportulde Impact de Mediu s-
documentatii.
172
Proi
ectu
lui C
EE
IST
RIA
II
A
SPEC
TE D
E M
EDIU
A
FEC
TATE
POTE
NTI
ALE
LE E
FECT
E SE
MN
IFIC
ATI
VE
ASU
PRA
MED
IULU
I
Alte
rnat
iva
0 –
fara
pro
iect
Alte
rnat
iva
opitm
a de
impl
emen
tare
a
proi
ectu
lui
Pozi
tiv
Neg
ativ
Po
zitiv
N
egat
iv
1. S
olul
0 1
1 2
2. A
pa
- -
1
3. A
erul
0
1 4
1
4. V
alor
i eco
nom
ice,
mat
eria
le
si so
cial
e 0
3 4
0
5. S
anat
atea
um
ana
0
1 1
1
6. P
atrim
oniu
l cu
ltura
l 0
0 0
0
7. P
erso
nal
0
0 2
1
8. P
eisa
jul
2
2 2
2
9.G
estiu
nea
dese
urilo
r
- 2
2 1
10.B
iodi
vers
itate
3 2
2 2
Tota
l 5
11
18
11
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
173
pe termen lung – genera 42
doar 11,17 222,57 ha si contractata prin superficie de la proprietarii de fapt ai terenurilor, poate fi
În ciuda efectelor pozitive semnificative pe care le va genera proiectul, în perioadele de
stente;
vor genera impacte negative locale pe termen scurt care se vor manifesta asupra solului, apelor, biodiveristatii de pe amplasament.
– inevitabile.
Impactele inevitabile pe termen lung
Vizibilitatea turbinelor cu variatii mici de altidtudine.
în jurul turbinelor – impact moderat spre nesemnificativ în zona receptorilor din comuna Istria
(în total 11,17 ha) din care 7,74 ha din situl Natura 2000 – 0,0004 % si 7,70 ha din pasunile naturale si seminaturale – 2,69 % din suprafata totala ocupata de aceste pasuni, NST-uri, NP-uri
prin coliziune cu palele turbinei.
fie pozitiv.
9.3
,,ENERGETICE EOLIENE - ISTRIA-II’’pot constitui riscuri pentru calitatea
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
174
Istria II
respectarea unui program de luc
departe de receptorii sensibili
- de
12574/1998 emisiile fugitive de praf rezultate din
traficul rutier.
aer.
lementa zone de
Se vor minimizarea cat mai mult posibil suprafetelor de teren afectate si se vor folosi
tehnici pentru reducerea emisiilor de pulberi Se va evita depozitarea
ectia muncii.
biodiversitatii masiva).
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
175
de proiect Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de
producatorilor.
exploatare moderniz
habitatelor prezente in zona. Pentru protejarea faunei se impune supravegherea z
firme spe
se vor raporta catre autoritatile competente de mediu;
- Reducerea impactului din acest punct de vedere se poate face prin:
asigurarea unui acolo unde este nevoie (pe
elaborarea proie
utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente
constructii; semnalizarea din timp a eventualeacestora;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
176
Toate aceste aspecte de regasesc intr-un Plan de Management al Mediului intocmit de constructor care va descrie liniile generale care trebuie a fi urmate pentru a avea un impact cat mai mic asupra mediului, si a tine sub control toate riscurile posibil sa apara.
RIM
“A
mpl
asar
e C
entra
le E
nerg
etic
e Eo
liene
– R
etea
ua Is
tria
II”
177
PLA
N D
E M
AN
AG
EM
EN
T D
E M
EDIU
Faza
Asp
ectu
l de
med
iu
M
asur
i de
redu
cere
R
espo
nsab
ilita
ti in
stitu
ti ona
le
Com
enta
rii (
ex:
impa
ctur
i sec
unda
re)
Inst
alar
e Fu
ncio
nare
I. Ex
ecut
ie
Col
ecta
rea a
pelo
r uz
ate
(men
ajer
e)
Pent
r u e
vacu
area
ape
lor
rezi
dual
e m
enaj
ere
se
va
folo
si o
sta
tie d
e ep
urar
e de
m
ici
dim
ensi
uni,
pent
ru 1
-4 p
erso
ane.
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r Se
vor
res
pect
a in
dica
torii
pre
vzut
i în
NTP
A 0
01/2
002
si
NTP
A00
2/20
02
D
eseu
rile
Se
prev
ede
pla
ta u
nei t
axe
pen
tru
amba
laje
le/d
eseu
rile
de
am
bala
je a
le e
chip
amen
telo
r.D
eseu
rile
se
cole
ctea
za
pe
cate
gorii
si
se
elim
ina
catr
e fir
me
auto
rizat
e
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r
So
lul s
i sub
solu
l Pe
ntru
pro
tect
ia so
lulu
i si a
ape
lor
subt
eran
e se
re
aliz
eaza
siste
m d
e dr
enaj
e ap
a pl
uvia
l în
co
nfor
mita
te c
u no
rmel
e si
pres
crip
tiile
act
uale
în
vig
oare
.
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r
Te
ren
si v
eget
atie
af
ecta
te
La f
inal
ul l
ucra
rilor
de
con
struc
tii -
mon
taj
se v
a pr
oced
a la
rea
cope
rirea
cu
pam
ant
vege
tal a
zon
elor
afe
ctat
e tem
pora
r
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r
G
ener
are
de z
gom
ot
în ti
mpu
l luc
raril
or
de c
onst
ruct
ie
În c
ontra
ctul
cu
exec
utan
tul s
e va
pre
vede
a ex
ecut
area
lucr
arilo
r pe
timpu
l zile
i, cu
evi
tare
a de
pasi
rii li
mite
lor n
orm
ate
de z
gom
ot (5
0dB
zi
ua s
i 40d
B n
oapt
ea) l
a lim
ita o
rgan
izar
ii de
sa
ntie
r, co
nf. O
rdin
Min
. San
atat
ii nr
. 536
/97,
O
MSS
/MSF
nr.
508/
932/
2002
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r G
rafic
de
desf
asur
are
a lu
crar
ilor
si b
ulet
ine
mas
urat
ori d
e zg
omot
la
limita
CEE
II.F
unct
iona
re
Zgom
otul
A
chiz
itio
nare
a un
or e
chip
amen
te c
u ni
vel r
edus
de z
gom
ot î
n fu
nctio
nare
con
form
sta
ndar
delo
rin
tern
atio
nale
Proi
ecta
nt
Exec
utan
t B
enef
icia
r bu
letin
e an
uale
de
mas
urat
ori d
e zg
omot
la
limita
CEE
B
iodi
vers
itate
a
Ref
acer
ea
cadr
ului
na
tura
l co
nfor
mca
ract
eris
ticilo
r in
itial
e du
pa
final
izar
ealu
crar
ilor s
i pun
erea
in fu
nctiu
ne a
turb
inel
or.
Men
tiner
ea
calit
atii
biod
iver
sita
tii
prin
aplic
area
m
asur
ilor
prop
use
in
cadr
ulpr
ezen
tulu
i stu
diu
de im
pact
Proi
ecta
nt
Con
tract
or/
subc
ontra
ctan
ti
Ben
efic
iar
Plan
ul d
e m
onito
rizar
e si
com
plet
area
unu
i ra
port
annu
al c
are
se
pred
a au
tori
tatil
or
com
pete
nte
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
178
9.4 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra Mediului
-
Astfel de proiecte, cu toate beneficiile pe care le aduc, tot nu pot fi considerate 100 %
ecologic
în limite admisibile, încadrându- urabile - “Principiul -a conturat în cadrul dezbaterilor privind
semnificative in productia de energie verde.
energie;
tehnologie energet
al 8-cunoscute de mii de ani.
Deoarece problemele legate de po
problem
surse eoliene, reduce direct impactul asupra factorului de mediu aer, prin eliminarea emisiilor
iminând emisiile poluante specifice altor metode. Turbinele eoliene un produc nici un fel de poluare asupra factorilor de
CEE Istria II în varianta optima, cu 21 de turbine,
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
179
norm
monitorizare eventualul impact
Pentru a vedea cu adevarat care este impactul pe care il poate avea CEE Istria II asupra
de timp;
antropice au sau nu un efect I are
impact nesemnificativ asupra elementelor de biodiversitate. Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor,
nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si
De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii din vecinatatea
ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru.
asupra mediului, mai precis as– vânt, avantajul este clar cel al energiei
im
curpins între 10000- , pe cand un numar de 97,5-975 milioane sunt omorâte prin coliziune cu ferestrele, între 5-50 milioane mor din cauza
pisici)
cadrul proiectului CEE Istria I
conserva ca atare.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
180
BIBLIOGRAFIE
1. Mark Z. Jacobson, 2009 “Review of solutions to global warming, air pollution, and
energy security” – Energy and Environmental Science, nr. 2, 148 – 173
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83
3. Prof.univ.dr. Dumitrache CARACOTA, Ec.drd.Constantin Razvan CARACOTA -
Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive
4. T. AMBROS, V. ARION, A. GUTU, I. SOBOR, P. TODOS, D. UNGUREANU -
Surse regenerabile de energie, Manual, Chisinau, Ed."Tehnica - Info", 1999, 434 pag
5. EWEA Wind Energy – The Facts
6. http://www.wind-energy-the-facts.org
7. www.energie-eoliana.com
8. Martin A. Abraham, 2009 - Announcing Environmental Progress and Sustainable
Energy - College of Science, Technology, Engineering, and Mathematics, Youngstown
State University, One University Plaza, Youngstown, OH 44555,- Published online 27
February 2009 in Wiley InterScience
9. Alexandros Dimitropoulos, Andreas Kontoleon - Assessing the determinants of local
acceptability of wind-farm investment: A choice experiment in the Greek Aegean
Islands - Energy Policy 37 (2009) 1842–1854
10. Jessica B.Grahama, JanetR.Stephenson, IngaJ.Smith - Public perceptions of wind
energy developments: Case studies from New Zealand - Energy Policy 37 (2009)
3348–3357
11.
Monitorul
Oficial al României – 32.
12.
România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739, paginile 2 – 8.
13. -2020-2030
-
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
181
14. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;
15. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 -
Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)
16.
Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului
17.
României –
Botanice, -1994: 173-197.
18. -
19. ul tezei de
20.
-
ârbu Anca (ed) & Coldea Gh., Sârbu
21.
Documente de Ecologie, 1: 1-52.
22. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D., Desholm, M., Anthony, Sarah, J.
2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind turbine
collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.
23. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, p. 35-39.
24. Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology
Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
25. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for
counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review.
BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
26. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on
birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
182
27. Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania,
The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice
ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96.
28. Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors and the assessment of wind farm
impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.
29. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia Romaniei,
I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.
30. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp.
307.
Lista bibli
biodiversitatea
31. Bruun (B.), Delin (H.), Svensson (L.), 1999 – –
Determinator ilustrat. 320 pagini. Edit. Octopus Publishing Group Ltd.
32. Ciocârlan (V.), 1994 –
33. Ciocârlan (V.), 2000 –
34. (M.), Paspaleva (M.), Mikuska (J.), Mikuska (T.), bankovics
(A.), Kalidova (E.), Darolova (A.), Dick (G.), Vidal (A.), 2001 –
35. – Pract
36. – Amfibienii din România.
Determinator. 100 pagini. Editura Ars Docend
37. Decu (V.), Murariu (D.), Gheorghiu (V.), 2003a – Chiroptere din România. Ghid
re
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
183
38. - –
39. Fuhn (I.), 1960 – Amphibia. ÎN: Fauna R.P.R., volumul 14, fascicula 1. 288 pagini.
40. –
41. Heyer (W. R.), Donelly (M. A.); Mcdiarmid (R. W.), Hayek (L.-A. C,), Foster (M. S.),
1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity. Standard Methods for
Amphibians. 364 pagini. Smithsonian Institution Press, Washington.
42. Murariu (D.), 2000 – Insectivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 1,
paginile 1 –
43. Murariu (D.), 2004 –
specii actuale). ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 4, paginile 1 – 209.
Editura Academiei Române
44. Murariu (D.), Munteanu (D.), 2005 – Carnivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.
XVI, fasc. 5, paginile 1 –
45. Oltean (M.), Negrean G.), Popescu (A.), Roman (N.), Dihoru (G.), Sanda (V.),
(S.), 1994 –
-
Academia-
46. –
Editura C.I.T.D.D., Tulcea.
47. Popescu (A.), Murariu (D.), 2001 – Rodentia. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.
XVI, fasc. 2, paginile 1 –
48. – România. Prezentare geog
49. Valenciuc (N.), 2002 – Chiroptera. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 3,
paginile 1 –
50. * * *, 1952 – FLORA R.P.R., vol. I. (red. princ.
51. * * *, 1953 –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
184
52. * * *, 1955 –
i
53. * * *, 1956 –
54. * * *, 1957 –
55. * * *, 1958 – FLORA R.P.R., vol. VI. (red. princ. A
56. * * *, 1960 –
57. * * *, 1961 –
i
58. * * *, 1964 – FLORA R.P.R., vol. IX. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,
59. * * *, 1965 – FLORA R.P.R., vol. X. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,
60. * * *, 1966 – FLORA R.S.R., vol. XI. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,
61. ***, 1979a – Atlasul Republicii Socialiste România. Editura Academiei R.S.R.,
62. ***, 1993a –
ÎN: Monitorul Oficial al Româniie, anul V, nr. 62, paginile 1 –
63. ***, 1993b –
Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 –
64. ***, 1994a –
65. ***, 1994b –
66. ***, 2000 –
– România / The Red List of plant and animal species from the Danube Delta
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
185
Biosphere Reserve –
Aves”, Odorehiu Secuiesc.
67. ***, 2005 –
Tatole). 260 pagini. Tip
68. ***, 2007a –
Monitorul Oficial al României, partea –
69. ***, 2008 – –
70. ***, 2008b – ariilor
Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739,
paginile 2 –
71. ***, 2008c –
Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
186
ANEXE Anexa Istria 2.1
- 2009 în perimetrul CEE Istria II
a b c d e f g h i j k l m n o p
Nr.
crt
.
Rom
ania
(est
imar
e pe
rech
i)
% d
in p
opul
atia
Rom
ânia
%
din
pop
ulat
ia c
are
sezo
nul h
iem
al
% d
in p
opul
atia
- Sin
oie
– Si
noie
l Raz
im –
Sin
oie
O.U
.G. 5
7/20
07
Cat
egor
ia S
PEC
(BiE
2)
Stat
utul
spec
iilor
in E
urop
a (B
iE2)
AEW
A
1 Podiceps cristatus
20000-30000 6.67-6.67 25-49 — S III
2 Phalacrocorax carbo
18000-20000 5.81-5.41 25-49 — S III
3 Pelecanus onocrotalus
3500-4000
85.37-78.43
5.45-3.64 5-24 3560-
4160 3 3 R I II I; II Da
4 Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 0.67-
1.09 25-49 320-410 3 1 R I II I; II Da
5 Nycticorax nycticorax
6500-8000 10.32-9.2 5-24 2660-
3200 3 3 H I II
6 Egretta garzetta 4000-5000 5.88-5.32 5-24 3 — S I II
7 Casmerodius albus 900-1100 8.18-4.58 2.91-
4.35 <5 620-870 3 — S I II II Da
8 Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III
9 Ardea purpurea 850-1000 2,2-2,5 5-25 230-450 3 3 (D) I II II Da
10 Ciconia nigra 160-250 2.05-2.08 50-74 2-5 3 2 R I II II Da
11 Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 80-90 3 2 H I II II Da
12 Plegadis falcinellus
2500-2800
15.63-12.73 <5 2000-
3200 3 3 (D) I II II Da
13 Platalea leucorodia
1100-1500 12.36-10 50-74 360-
440 3 2 R I II II Da
14 Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 — S II/2 III II Da
15 Cygnus columbianus - - 0-0.02 5-24 W 1-4 3
W VU I II II Da
16 Cygnus cygnus - - 3.08-4.74
50-74 W 340-
1270 3 —W S I II II Da
17 Anser albifrons - - 6-11.82 5-24 — S II/2; III/2 III II Da
18 Anser anser 1000-1300 0.83-0.68 25-49 — S II/1;
III/2 III II Da
19 Branta ruficollis - - 15.93-21.5 >95 W 7000-
24000 3 1W VU I II I; II Da
20 Tadorna ferruginea 20-25 0.11-0.08 39957 3 3 (VU
) I II II Da
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
187
a b c d e f g h i j k l m n o p
21 Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da
22 Anas penelope - - 0.03-0.06
50-74 W —
W S II/1; III/2 III II Da
23 Anas strepera 3500-5000 5.83-5.21 5-24 3 (H) II/1 III II Da
24 Anas crecca 2-20 0-0 5-24 (S) II/1; III/2 III II Da
25 Anas platyrhynchos
120000-200000 3.64-3.92 5-24 — (S) II/1;
III/1 III II Da
26 Anas clypeata 250-350 0.15-0.17 5-25 3 (D) II/1; III/2 III II Da
27 Aythya ferina 15000-20000 7.14-4.55 50-74 2 (D) II/1;
III/2 III II Da
28 Aythya nyroca 5500-6500
45.83-36.11 25-49 3 1 (VU
) I III I; II Da
29 Pernis apivorus 2000-2600 1.82-1.63 75-94 3 — (S) I II II
30 Milvus migrans 120-160 0.19-0.16 5-24 3 3 (VU) I II II
31 Haliaeetus albicilla 28-33 0.56-0.5 50-74 3 1 R I II I; II
32 Circaetus gallicus 220-300 2.62-2.31 25-49 R 3 3 (R) I II II
33 Circus aeruginosus
1700-2500 1.83-1.79 25-49 300-
400 3 — S I II II
34 Circus cyaneus - - 5-24 R 3 3 H I II II
35 Circus macrourus 0-6 0-0.5 25-49 R 3 1 (EN
) I II II
36 Circus pygargus 0-12 0-0.02 50-74 3 — S I II II
37 Accipiter gentilis
5000-7000 3.13-3.33 25-49 — S II II
38 Accipiter nisus 1200-1400 0.35-0.31 25-49 — S II II
39 Accipiter brevipes 60-100 1.88-1.3 75-94 R 3 2 (VU
) I II II
40 Buteo buteo 28000-34000 3.94-2.83 25-49 — S II II
41 Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3-5 3 3 (VU) I II II
42 Buteo lagopus - - 0.72-0.57 5-24 — (S) II II
43 Aquila pomarina
2500-2800
17.86-14.74 >95 200-
300 3 2 (D) I II II
44 Aquila clanga 0-2 0-0.18 25-49 8-14 3 1 EN I II I; II
45 Hieraaetus pennatus 80-120 1.82-1.35 25-49 R 3 3 (R) I II II
46 Pandion haliaetus - - 5-24 RC 3 3 R I II II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
188
a b c d e f g h i j k l m n o p
47 Falco tinnunculus
10000-14000 3.03-2.8 5-24 4
b 3 D II II
48 Falco vespertinus
1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU
) I II II
49 Falco columbarius 400-1500 1.29-3.06 5-24 20-60 — (S) I II II
50 Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4
b — (S) II II
51 Falco cherrug 5-10 1.39-1.85 <5 1-2 3 1 EN I II II
52 Falco peregrinus 8-15 0.07-0.06 5-24 R 3 — S I II II
53 Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU
II/1; III/1
III
54 Coturnix coturnix
160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II
55 Phasianus colchicus
200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1;
III/1 III
56 Crex crex 44000-60000 3.38-3 50-74 3 1 H I II II
57 Himantopus himantopus 400-600 - 220-
370 1400-2200 3
58 Recurvirostra avosetta 300-500 - 220-
280 800-1200 3
59 Burhinus oedicnemus 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU
) I II II
60 Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da
61 Charadrius dubius
3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da
62 Pluvialis apricaria - - 50-74 120-
300 3 — (S) I;
II/2; III/2
III II Da
63 Pluvialis squatarola - 0-0 <5 — (S) II/2 III II Da
64 Vanellus vanellus
40000-60000 2.35-2.14 50-74 2 VU II/2 III II Da
65 Philomachus pugnax - - 50-74 3000-
18000 2 (D) I; II/2 III II Da
66 Gallinago gallinago 150-350 0.02-0.02 5-24 3 (D) II/1;
III/2 III II Da
67 Scolopax rusticola
6000-9000 0.33-0.14 25-49 3 (D) II/1;
III/2 III II
68 Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da
69 Numenius arquata 40-60 0.02-0.02 50-74 2 D II/2 III II Da
70 Tringa erythropus - 0-0 5-24 3 (D) II/2 III II Da
71 Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
189
a b c d e f g h i j k l m n o p
72 Tringa nebularia - - 5-24 — S II/2 III II Da
73 Tringa ochropus 5-10 0-0 1.62-3.41 25-49 — S II II Da
74 Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 — S I II II Da
75 Larus minutus - - 25-49 10000 - 12000 3 3 (H) I II
76 Larus ridibundus
14000-16000 0.93-0.73 50-74 — (S) II/2 III
77 Larus canus - 0-0 0.55-8.57 50-74 2 (H) II/2 III
78 Larus cachinnans
3500-5000 1.13-0.86 50-74 — S II/2 III
79 Sterna nilotica 12-50 0.1-0.23 25-49 320-350 3 3 (VU
) I II II Da
80 Sterna caspia - - 5-24 120-140 3 3 R I II II Da
81 Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 1800-
2300 3 — S I II II Da
82 Chlidonias hybrida
8000-12000
19.05-13.79 25-49 2300-
2500 3 3 H I II
83 Chlidonias niger 1200-2500 1.45-1.47 25-49 3 3 (H) I II II Da
84 Chlidonias leucopterus 40-80 0.05-0.04 25-49 — (S) II II Da
85 Columba palumbus
12000-16000 0.13-0.09 75-94 — S
II/I; III/I
86 Streptopelia decaocto
400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III
87 Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III
88 Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4
b 3 (D) II
89 Asio otus 70000-120000
18.42-14.81 25-49 — (S) II
90 Caprimulgus europaeus
12000-15000 2.55-1.5 50-74 3 2 (H) I II
91 Apus apus 10000-12000 0.14-0.07 25-49 — (S) III
92 Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4
b 3 (H) II II
93 Coracias garrulus
4600-6500 8.68-5.91 50-74 360-
420 3 2 VU I II II
94 Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4
b 3 (D) II
95 Jynx torquilla 28000-36000 4.83-2.77 25-49 4
b 3 (D) II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
190
a b c d e f g h i j k l m n o p
96 Melanocorypha calandra
85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II
97 Calandrella brachydactyla
10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II
98 Galerida cristata
220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III
99 Lullula arborea 65000-87000 5-2.64 75-94 3 2 H I III
100 Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III
101 Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II
102 Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II
103 Hirundo daurica 160-240 0.16-0.06 5-24 — (S) II
104 Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II
105 Anthus campestris
150000-220000 15-11.58 25-49 3 3 (D) I II
106 Anthus trivialis 600000-850000 2.22-2.02 25-49 — S II
107 Anthus pratensis - - 75-94 — (S) II 108 Anthus cervinus - - 5-24 — (S) II
109 Motacilla flava 800000-1200000
10.13-8.57 25-49 4
b — (S) II
110 Motacilla citreola 5-24 4
b — (S) II
111 Motacilla cinerea
340000-385000
45.95-24.06 5-24 4
b — S II
112 Motacilla alba 1500000-1900000
11.54-7.31 5-24 4
b — S II
113 Troglodytes troglodytes
860000-1240000 3.74-3.1 5-24 — S II
114 Erithacus rubecula
1854000-2670000 4.31-3.22 75-94 4
b — S II II
115 Phoenicurus ochruros
240000-410000 6-4.66 25-49 4
b — S II II
116 Phoenicurus phoenicurus
160000-190000 2.35-1.19 50-74 4
b 2 (H) II II
117 Saxicola rubetra 715000-882000
13.24-8.82 75-94 — (S) II II
118 Saxicola torquata
164000-240000 8.2-5.22 5-24 — (S) II II
119 Oenanthe isabellina 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II
120 Oenanthe oenanthe
225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II
121 Oenanthe pleschanka 680-750 2.13-0.54 5-24 12-24 3 — (S) I II II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
191
a b c d e f g h i j k l m n o p
122 Turdus pilaris 64000-78000 0.46-0.33 75-94
W —W (S) II/2 III II
123 Turdus philomelos
1420000-2150000 7.1-5.97 50-74 — S II/2 III II
124 Acrocephalus palustris
450000-650000
14.06-9.56 75-94 — (S) II II
125 Acrocephalus scirpaceus
800000-1300000 29.63-26 50-74 — S II II
126 Acrocephalus arundinaceus
145000-260000 9.67-8.97 25-49 — (S) II II
127 Hippolais pallida
6000-8000 0.18-0.12 25-49 3 (H) II II
128 Phylloscopus collybita
980000-1600000 3.27-2.67 25-49 4
b — S II II
129 Phylloscopus trochilus
60000-85000 0.11-0.09 25-49 4
b — S II II
130 Parus caeruleus 840000-1100000 4.2-2.5 75-94 — S II
131 Parus major 1850000-2600000 4.02-2.86 25-49 — S II
132 Oriolus oriolus 680000-890000 20-12.54 25-49 4
b — S II
133 Lanius collurio 1380000-2600000 21.9-20 25-49 RC C 3 3 (H) I I
134 Lanius minor 364000-857000
58.71-57.13 50-74 R C 3 2 (D) I II
135 Lanius excubitor 14000-17000 5.6-4.25 5-24 3 (H) II
136 Lanius senator 40-80 0.01-0.01 50-74 2 (D) II
137 Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2
138 Corvus monedula
250000-400000 4.81-2.67 50-74 — (S) II/2
139 Corvus frugilegus
350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2
140 Corvus corone cornix
240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2
141 Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4
b — S III
142 Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2
143 Sturnus roseus 250-24000
0.43-11.43 25-49 4
b — S II
144 Passer domesticus
1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D
145 Passer hispaniolensis
125000-254000 4.46-4.1 25-49 4
b — (S) III
146 Passer montanus
1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
192
Abrevierile din Anexa Istria 2.1. a - Nr. crt.; b - c - (perechi); d – ; e -
; f – procentul din g -
- Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); h – – Sinoie
(conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); i - – Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); j - specie
k – Categoria SPEC (BiE2); l – Statutul speciilor la nivel european (BiE2); m – n – specie care
o – p – spe
2000). - coloana j:
3
4b : Specii
a b c d e f g h i j k l m n o p
147 Fringilla coelebs
2450000-6300000 1.88-2.63 50-74 — S III
148 Fringilla montifringilla - - 25-49 — S III
149 Carduelis chloris
850000-910000 6.07-2.84 75-94 4
b — S II
150 Carduelis carduelis
887000-964000 7.39-3.32 25-49 4
b — S II
151 Carduelis spinus 24000-65000 0.24-0.36 75-94 4
b — S II
152 Carduelis cannabina
780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4
b 2 D II
153 Plectrophenax nivalis 5-24 4
b (S) II
154 Emberiza citrinella
760000-890000 4.22-2.87 50-74 — (S) II
155 Emberiza hortulana
125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III
156 Emberiza schoeniclus
580000-745000
12.08-8.47 25-49 — S II
157 Emberiza melanocephala 29-45 0-0 50-74 4
b 2 (H) II
158 Miliaria calandra
940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4
b 2 (D) III
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
193
- coloana k (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern):
1 :
2 :
3 :
4 : Acele speci
– : Specii -o
w – - coloana l (
S – -
vare favorabil R – -
VU – - -
-
-
EN – –
-
- e
-
D – Declin - re de 10000
H – ( ) – Statut provizoriu - coloana m: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana n:
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
194
II – III – - coloana o: I – II – - coloana p: Da –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
195
Anexa Istria 2.2. CEE Istria II
a b c d e f g h i j k l m
Nr.
crt
.
Nr.
per
echi
obs
erva
te în
per
imet
rul
Istr
ia 2
(est
imar
e pe
rech
i)
Eur
opa
Efe
ctiv
e c
u–
Sino
ie
(Ane
xa4
HG
1284
/200
7)O
.U.G
. 57/
2007
Cat
egor
ia S
PEC
(BiE
2)
Stat
utul
spec
iilor
in E
urop
a (B
iE2)
1 Coturnix coturnix 8 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II 2 Burhinus oedicnemus 3 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU) I II II 3 Charadrius dubius 1 3000-5000 2.73 - 2.08 25-49 — (S) II II 4 Merops apiaster 10 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II 5 Upupa epops 2 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II 6 Melanocorypha calandra 18 85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II 7 Calandrella brachydactyla 12 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II 8 Galerida cristata 5 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III 9 Alauda arvensis 18 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III
10 Anthus campestris 16 150000-220000 15-11.58 25-49 3 3 (D) I II 11 Motacilla flava 16 800000-1200000 10.13-8.57 25-49 4b — (S) II 12 Motacilla alba 1 1500000-1900000 11.54-7.31 5-24 4b — S II 13 Oenanthe isabellina 2-3 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II 14 Oenanthe oenanthe 4 225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II 15 Pica pica 0-1 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2 16 Passer montanus 6 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III 17 Emberiza hortulana 8 125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III 18 Miliaria calandra 16 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III
Abrevierile din Anexa Istria 2.2.
- coloana g : R – rar; RC – relativ comun.
- coloana h: 3 : Specii nominalizate în Anexa 3 a
4B necesit - coloana i:
2 :
3 :
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
196
– : -
- coloana j:
S – - localizate. Speciile Sigure au un Statut de Conservare favorabil
VU – - - -
-
D – Declin - 0000 de
H – ( ) – Statut provizoriu - coloana k: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana l: II – III – - coloana m: I –
II –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
197
Anexa Istria 2.3. CEE Istria II dar au fost observate traversând sau
- a b c d e f g h i j k l m
Nr.
crt
.
Den
umir
e
Popu
latia
car
e
Rom
ania
(est
imar
e pe
rech
i)
% d
in p
opul
atia
Rom
ânia
% d
in p
opul
atia
Eur
opa
Ane
xa 4
HG
12
84/2
007
RO
SPA
0031
Del
ta
Com
plex
ul R
azim
O.U
.G. 5
7/20
07
Cat
egor
ia S
PEC
(B
iE2)
Stat
utul
spec
iilor
in
Eur
opa
(BiE
2)
Bern
a
Bonn
AEW
A
1 Phalacrocorax carbo 18000-20000 5.81-5.41 25-49 — S III
2 Pelecanus onocrotalus 3500-4000 85.37-78.43 5-24 3560-4160 3 3 R I II I; II Da
3 Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 25-49 320-410 3 1 R I II I; II Da 4 Egretta garzetta 4000-5000 5.8 - 5.3 5-24 3 — S I II 5 Casmerodius albus 900-1100 8.18-4.58 <5 3 — S I II II Da 6 Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III 7 Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 80-90 3 2 H I II II Da 8 Platalea leucorodia 1100-1500 12.36-10 50-74 360-440 3 2 R I II II Da 9 Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 — S II/2 III II Da 10 Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da 11 Anas strepera 3500-5000 5.2 - 5.8 5-24 3 (H) II/1 III II Da
12 Anas platyrhynchos 120000-200000 3.6 - 3.9 5-24 — (S) II/1; III/1 III II Da
13 Anas querquedula 3000-5000 25-49 3 (D) II/1 III II Da 14 Circus aeruginosus 1700-2500 1.83-1.79 25-49 300-400 3 — S I II II 15 Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3-5 3 3 (VU) I II II 16 Hieraaetus pennatus 80-120 1.3 - 1.8 25-49 3 3 (R) I II II 17 Falco tinnunculus 10000-14000 3.03-2.8 5-24 4b 3 D II II 18 Falco vespertinus 1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU) I II II 19 Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4b — (S) II II
20 Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU II/1; III/1 III
21 Coturnix coturnix 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II
22 Phasianus colchicus 200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1; III/1 III
23 Himantopus himantopus 400-600 5-25 220-370 3 I II II Da
24 Recurvirostra avosetta 300-500 25-49 220-280 3 I II II Da
25 Burhinus oedicnemus 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU) I II II
26 Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da 27 Charadrius dubius 3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da 28 Vanellus vanellus 40000-60000 2.14 - 2.35 50-74 2 VU II/2 III II Da
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
198
Anexa Istria 2.3. CEE Istria I dar au fost observate traversând sau
-
a b c d e f g h i j k l m 29 Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da 30 Numenius arquata 40-60 0.02 - 0.02 50-74 2 D II/2 III II Da 31 Tringa erythropus - 0 - 0 5-24 3 (D) II/2 III II Da 32 Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da 33 Tringa nebularia - - 5-24 — S II/2 III II Da 34 Tringa ochropus 5-10 1.6 - 3.4 25-49 — S II II Da
35 Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 — S I II II Da
36 Larus ridibundus 14000-16000 0.93-0.73 50-74 — (S) II/2 III 37 Larus cachinnans 3500-5000 1.13-0.86 50-74 — S II/2 III 38 Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 1800-2300 3 — S I II II Da 39 Chlidonias hybrida 8000-12000 13.8 - 19 25-49 2300-2500 3 3 H I II Da
40 Streptopelia decaocto 400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III
41 Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III 42 Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4b 3 (D) II 43 Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II 44 Coracias garrulus 4600-6500 8.68-5.91 50-74 360-420 3 2 VU I II II 45 Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II
46 Melanocorypha calandra 85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II
47 Calandrella brachydactyla 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II
48 Galerida cristata 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III 49 Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III 50 Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II 51 Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II 52 Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II 53 Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2 54 Corvus monedula 250000-400000 4.81-2.67 50-74 — (S) II/2 55 Corvus frugilegus 350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2
56 Corvus corone cornix 240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2
57 Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4b — S III 58 Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2 59 Passer domesticus 1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D 60 Passer montanus 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III 61 Carduelis chloris 850000-910000 6.07-2.84 75-94 4b — S II 62 Carduelis carduelis 887000-964000 7.39-3.32 25-49 4b — S II 63 Carduelis cannabina 780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4b 2 D II 64 Emberiza hortulana 125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III 65 Miliaria calandra 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
199
Abrevierile din Anexa Istria 2.3. a - Nr. crt.; b - c - (perechi); d – ; e -
f - - Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007);g -
h – Categoria SPEC (BiE2); i – Statutul speciilor la nivel european (BiE2); j – k –
l – m –
(legea 89 / 2000). - coloana g: 3 : Specii nominalizate în Anex
4b de plante care - coloana h:
1 :
specii periclitate pe plan mondial. 2 :
3 :
– : -
- coloana i:
S – -
R – -
VU – - -
-
-
D – Declin -
H – înainte de declin; ( ) – Statut provizoriu
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
200
- coloana j: I – II/2 – - coloana k: II – 13/1993); III –
- coloana l: I – II – 8); - coloana m: Da –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
201
Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona
CEE Istria II a b c d e f g h i j
Nr.
crt
.
Den
umir
e
Ane
xa 4
HG
12
84/2
007
RO
SPA
0031
Del
t
Com
plex
ul
Raz
im -
Sino
ie
O.U
.G. 5
7/20
07
Cat
egor
ia S
PEC
(B
iE2)
Stat
utul
spec
iilor
in
Eur
opa
(BiE
2)
Ber
na
Bon
n
AE
WA
1 Podiceps cristatus — S III 2 Phalacrocorax carbo — S III 3 Pelecanus onocrotalus 3 3 R I II I; II Da 4 Pelecanus crispus 3 1 R I II I; II Da 5 Nycticorax nycticorax 3 3 H I II 6 Egretta garzetta 3 — S I II 7 Casmerodius albus 3 — S I II II Da 8 Ardea cinerea — S III 9 Ciconia nigra 3 2 R I II II Da
10 Ciconia ciconia 3 2 H I II II Da 11 Plegadis falcinellus 3 3 (D) I II II Da 12 Platalea leucorodia 3 2 R I II II Da 13 Anser albifrons — S II/2; III/2 III II Da 14 Anser anser — S II/1; III/2 III II Da 15 Branta ruficollis 3 1W VU I II I; II Da 16 Tadorna ferruginea 3 3 (VU) I II II Da 17 Tadorna tadorna — S II II Da 18 Anas penelope —W S II/1; III/2 III II Da 19 Anas strepera 3 (H) II/1 III II Da 20 Anas crecca (S) II/1; III/2 III II Da 21 Anas platyrhynchos — (S) II/1; III/1 III II Da 22 Anas clypeata 3 (D) II/1; III/2 III II Da 23 Aythya ferina 2 (D) II/1; III/2 III II Da 24 Aythya nyroca 3 1 (VU) I III I; II Da 25 Pernis apivorus 3 — (S) I II II 26 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II 27 Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II 28 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 29 Circus aeruginosus 3 — S I II II 30 Circus cyaneus R 3 3 H I II II 31 Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 32 Circus pygargus 3 — S I II II 33 Accipiter gentilis — S II II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
202
Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona
CEE Istria II
a b c d e f g h i j 34 Accipiter nisus — S II II 35 Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II 36 Buteo buteo — S II II 37 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 38 Buteo lagopus — (S) II II 39 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II 40 Aquila clanga 3 1 EN I II I; II 41 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II 42 Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 43 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 44 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 45 Falco columbarius — (S) I II II 46 Falco subbuteo 4b — (S) II II 47 Falco cherrug 3 1 EN I II II 48 Falco peregrinus 3 — S I II II 49 Perdix perdix 3 VU II/1; III/1 III 50 Coturnix coturnix 3 (H) II/2 III II 51 Crex crex 3 1 H I II II 52 Himantopus himantopus 1400-2200 3 53 Recurvirostra avosetta 800-1200 3 54 Burhinus oedicnemus 3 3 (VU) I II II 55 Glareola pratincola 3 3 D I II II Da 56 Charadrius dubius — (S) II II Da
57 Pluvialis apricaria 120-300 3 — (S) I; II/2; III/2 III II Da
58 Pluvialis squatarola — (S) II/2 III II Da 59 Vanellus vanellus 2 VU II/2 III II Da 60 Philomachus pugnax 3000-18000 2 (D) I; II/2 III II Da 61 Gallinago gallinago 3 (D) II/1; III/2 III II Da 62 Scolopax rusticola 3 (D) II/1; III/2 III II 63 Limosa limosa 2 VU II/2 III II Da 64 Numenius arquata 2 D II/2 III II Da 65 Tringa erythropus 3 (D) II/2 III II Da 66 Tringa totanus 2 D II/2 III II Da 67 Tringa nebularia — S II/2 III II Da 68 Tringa ochropus — S II II Da 69 Larus melanocephalus 3 — S I II II Da 70 Larus minutus 10000-12000 3 3 (H) I II 71 Larus ridibundus — (S) II/2 III
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
203
Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona
CEE Istria II (continuare de pe pagina
a b c d e f g h i j 72 Larus canus 2 (H) II/2 III 73 Sterna nilotica 320-350 3 3 (VU) I II II Da 74 Sterna caspia 120-140 3 3 R I II II Da 75 Sterna hirundo 3 — S I II II Da 76 Chlidonias hybrida 3 3 H I II 77 Chlidonias niger 3 3 (H) I II II Da 78 Chlidonias leucopterus — (S) II II Da 79 Cuculus canorus — S III 80 Caprimulgus europaeus 3 2 (H) I II 81 Apus apus — (S) III 82 Merops apiaster 4b 3 (H) II II 83 Coracias garrulus 3 2 VU I II II 84 Upupa epops 4b 3 (D) II 85 Jynx torquilla 4b 3 (D) II 86 Calandrella brachydactyla 3 3 D I II 87 Lullula arborea 3 2 H I III 88 Alauda arvensis 3 (H) II/2 III 89 Riparia riparia 3 (H) II 90 Hirundo rustica 3 H II 91 Hirundo daurica — (S) II 92 Delichon urbica 3 (D) II 93 Anthus campestris 3 3 (D) I II 94 Anthus trivialis — S II 95 Anthus pratensis — (S) II 96 Anthus cervinus — (S) II 97 Motacilla flava 4b — (S) II 98 Motacilla citreola 4b — (S) II 99 Motacilla cinerea 4b — S II 100 Motacilla alba 4b — S II 101 Troglodytes troglodytes — S II 102 Erithacus rubecula 4b — S II II 103 Phoenicurus ochruros 4b — S II II 104 Phoenicurus phoenicurus 4b 2 (H) II II 105 Saxicola rubetra — (S) II II 106 Saxicola torquata — (S) II II 107 Oenanthe isabellina — (S) II II 108 Oenanthe oenanthe 3 (D) II II 109 Oenanthe pleschanka 3 — (S) I II II 110 Turdus pilaris —W (S) II/2 III II
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
204
Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona
CEE Istria II
a b c d e f g h i j 111 Turdus philomelos — S II/2 III II 112 Acrocephalus palustris — (S) II II 113 Acrocephalus scirpaceus — S II II
114 Acrocephalus arundinaceus — (S) II II
115 Hippolais pallida 3 (H) II II 116 Phylloscopus collybita 4b — S II II 117 Phylloscopus trochilus 4b — S II II 118 Parus caeruleus — S II 119 Parus major — S II 120 Oriolus oriolus 4b — S II 121 Lanius collurio C 3 3 (H) I II 122 Lanius minor C 3 2 (D) I II 123 Lanius excubitor 3 (H) II 124 Lanius senator 2 (D) II 125 Sturnus vulgaris 3 D II/2 126 Sturnus roseus 4b — S II 127 Passer hispaniolensis 4b — (S) III 128 Fringilla coelebs — S III 129 Fringilla montifringilla — S III 130 Carduelis chloris 4b — S II 131 Carduelis carduelis 4b — S II 132 Carduelis spinus 4b — S II 133 Carduelis cannabina 4b 2 D II 134 Emberiza citrinella — (S) II 135 Emberiza hortulana 3 2 (H) I III 136 Emberiza schoeniclus — S II 137 Emberiza melanocephala 4b 2 (H) II 138 Miliaria calandra 4b 2 (D) III
Abrevierile din Anexa Istria 2.4. a - Nr. crt.; b - c -
– Sinoie; d - O.U.G. 57/2007; e - Categoria SPEC (BiE2); f - Statutul speciilor în Europa (BiE2); g – specii
h - Berna (legea 13/1993); i - 13/1998); j – specii ca coloana c: R – rar; RC – relativ comun;
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
205
- coloana d: 3
4b
- coloana e (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):
1 :
specii periclitate pe plan mondial. 2 :
3 :
– : -
- coloana f (
S – -
în R – -
VU – - -
-
iernea -
E – -
-
-
-
D – Declin -
H – ( ) – Statut provizoriu - coloana g: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
206
- coloana h: II – III – - coloana i: I – a 13/1998); II – - coloana j: Da –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
207
Anexa Istria 2.5. - 2009
în zona CEE Istria II
a b c d e f g h i j
Nr.
crt
.
HG
128
4/20
07
RO
SPA
0031
Del
ta
Com
plex
ul
Raz
im -
Sino
ie
O.U
.G. 5
7/20
07
Cat
egor
ia S
PEC
(BiE
2)
Stat
utul
spe
ciilo
r in
E
urop
a (B
iE2)
1 Viespar Pernis apivorus 3 — (S) I II II 2 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II
3 Codalb Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II
4 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 5 Erete de stuf Circus aeruginosus 3 — S I II II 6 Circus cyaneus R 3 3 H I II II 7 Erete alb Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 8 Erete sur Circus pygargus 3 — S I II II 9 Uliu porumbar Accipiter gentilis — S II II
10 Accipiter nisus — S II II
11 Uliu cu piciore scurte Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II
12 Buteo buteo — S II II 13 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 14 Buteo lagopus — (S) II II
15 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II
16 mare Aquila clanga 3 1 EN I II I; II
17 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II 18 Vultur pescar Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 19 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 20 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 21 Falco columbarius — (S) I II II
22 rândunelelor Falco subbuteo 4b — (S) II II
23 Falco cherrug 3 1 EN I II II 24 Falco peregrinus 3 — S I II II
Anexa Istria 2.5.
- coloana d: R – rar; RC – relativ comun; - coloana e:
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
208
3
4b
- coloana f (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):
1 : management bine planificat
specii periclitate pe plan mondial. 2 :
3 :
– : -
- coloana g (
S – Sig -
R – -
VU – - -
- popula
-
EN – -
-
-
-
D – Declin -
H – înainte de declin; ( ) – Statut provizoriu - coloana h: I – II/1 – II/2 – III/1 – specie nomi III/2 –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
209
- coloana i: II – III – a Berna (legea 13/1993);
- coloana j: I – II –
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
210
Anexa Istria 2.6. - 2009 în zona CEE Istria II
a b c d e f g h i j k l m
Nr.
crt
.
Popu
latia
car
e
(est
imar
e in
divi
zi)
Efec
tive
iern
are
Ane
xa 4
HG
12
84/2
007
RO
SPA
0031
Del
ta
Com
plex
ul R
azim
- Si
i%
din
pop
ulat
ia
in R
omân
ia
% d
in p
opul
atia
in E
urop
a
O.U
.G. 5
7/20
07
Cat
egor
ia S
PEC
(B
iE2)
Stat
utul
spec
iilor
in
Eur
opa
(BiE
2)
Bern
a
Bon
n
AEW
A
1 Podiceps cristatus - — S III 2 Phalacrocorax carbo - — S III 3 Pelecanus onocrotalus 12-40 3 - 5 3 3 R I II I; II Da 4 Pelecanus crispus 20-50 0.7 - 1 3 1 R I II I; II Da 5 Casmerodius albus 250-1000 620-870 3 - 4 3 — S I II II Da 6 Ardea cinerea - - — S III 7 Cygnus olor - - — S II/2 III II Da 8 Cygnus columbianus 1-6 1-4 0 - 0.02 5-24 W 3W VU I II II Da 9 Cygnus cygnus 2000-4500 340-1270 3 - 4.74 50-74 W 3 —W S I II II Da
10 Anser albifrons 66000-260000 6 - 12 — S II/2;
III/2 III II Da
11 Anser anser - - — S II/1; III/2 III II Da 12 Branta ruficollis 4300-21500 7000-24000 16 - 21.5 >95 W 3 1W VU I II I; II Da 13 Tadorna ferruginea - - 3 3 (VU) I II II Da 14 Tadorna tadorna - - — S II II Da
15 Anas penelope 500-1500 0.03 - 0.06 50-74 W —W S II/1; III/2 III II Da
16 Anas strepera - - 3 (H) II/1 III II Da 17 Anas crecca - - (S) II/1; III/2 III II Da 18 Anas platyrhynchos - - — (S) II/1; III/1 III II Da 19 Anas clypeata - - 3 (D) II/1; III/2 III II Da 20 Aythya ferina - - 2 (D) II/1; III/2 III II Da 21 Aythya nyroca - - 3 1 (VU) I III I; II Da 22 Haliaeetus albicilla - - 3 1 R I II I; II 23 Circus aeruginosus - - 3 — S I II II 24 Circus cyaneus - - 3 3 H I II II 25 Accipiter gentilis - - — S II II 26 Accipiter nisus - - — S II II 27 Buteo buteo - - — S II II 28 Buteo rufinus - - 3 3 (VU) I II II 29 Buteo lagopus 500-2000 0.7 - 0.6 — (S) II II 30 Falco tinnunculus - - 4b 3 D II II 31 Falco columbarius - 20-60 - — (S) I II II 32 Falco peregrinus - R - 3 — S I II II
33 Perdix perdix - - 3 VU II/1; III/1 III
34 Phasianus colchicus - - — (S) II/1; III/1 III
35 Pluvialis apricaria - - 3 — (S) I; II/2; III/2 III II Da
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
211
Anexa Istria 2.6. - 2009 în zona CEE Istria II
a b c d e f g h i j k l m 36 Pluvialis squatarola - - — (S) II/2 III II Da 37 Vanellus vanellus - - 2 VU II/2 III II Da 38 Tringa ochropus 60-300 1.6 - 3.4 — S II II Da 39 Larus ridibundus - - — (S) II/2 III 40 Larus canus 5000-120000 0.5 - 8.6 2 (H) II/2 III 41 Larus cachinnans - — S II/2 III 42 Columba palumbus - — S II/I; III/I 43 Streptopelia decaocto - — S II/2 III 44 Athene noctua - 4b 3 (D) II 45 Asio otus - — (S) II 46 Melanocorypha calandra - 3 3 (D) I II 47 Galerida cristata - 3 (H) III 48 Alauda arvensis - 3 (H) II/2 III 49 Anthus pratensis - — (S) II 50 Motacilla cinerea - 4b — S II 51 Troglodytes troglodytes - — S II 52 Erithacus rubecula - 4b — S II II 53 Turdus merula - — S II/2 III II 54 Turdus pilaris - 75-94 W —W (S) II/2 III II 55 Turdus philomelos - — S II/2 III II 56 Parus caeruleus - — S II 57 Parus major - — S II 58 Lanius excubitor - 3 (H) II 59 Pica pica - — S II/2 60 Corvus monedula - — (S) II/2 61 Corvus frugilegus - — (S) II/2 62 Corvus corone cornix - — S II/2 63 Corvus corax - 4b — S III 64 Sturnus vulgaris - 3 D II/2 65 Passer domesticus - 3 D 66 Passer montanus - 3 (D) III 67 Fringilla coelebs - — S III 68 Fringilla montifringilla - — S III 69 Carduelis chloris - 4b — S II 70 Carduelis carduelis - 4b — S II 71 Carduelis spinus - 4b — S II 72 Carduelis cannabina - 4b 2 D II 73 Plectrophenax nivalis 4b (S) II 74 Emberiza citrinella - — (S) II 75 Emberiza schoeniclus - — S II 76 Miliaria calandra - 4b 2 (D) III
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
212
Abrevierile din Anexa Istria 2.6. a - Nr. crt.; b - c - d – – Sinoie” (conform Anexei 4 a H.G. 1284 / 2007); e – Europa; f – g - specii nominalizate în anexele O.U.G. 57 / 2007; h - Categoria SPEC (BiE2); i - Statutul speciilor în Europa (BiE2); j – k - de la Berna; l - specii nominalizate î m -
coloana f: w – - coloana g: 3
4b
- coloana h (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern - SPEC):
1 :
specii periclitate pe plan mondial. 2 :
3 :
– : -
w –
- coloana i (
D – Declin -
H –
R – -
S – - e favorabil
VU – - -
RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”
213
- sau 40000 indivizi care
-
( ) – Statut provizoriu - coloana j: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana k: II – III – - coloana l: I – II – - coloana m: Da –
top related