20101026 sf pt proiectanti
Post on 03-Jul-2015
459 Views
Preview:
TRANSCRIPT
SSTTUUDDIIUU
DDEE
FFEEZZAABBIILLIITTAATTEE realizat conform HG nr. 28 din 09.01.2008
„Eficientizarea consumului de energie termica”
pentru
Sala de sport – Com. Lazu
Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu
Centrul de zi – Com. Agigea
Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea
aflate in administrarea Primariei Comunei Agigea - jud. Constanta
Elaborat de:
SC ALFA BIT SRL Adresa: Str. Arcului Nr. 11A, Sector 2, Bucuresti Cod fiscal : RO 5520 CUI : J40/3477/1991 tel: 0212113411 fax: 0212106141 email: ady@alfabit.ro website : www.alfabit.ro
2
Beneficiar Primaria Com. Agigea
Denumirea lucrarii Eficientizarea consumului de energie termica
Faza Studiu de fezabilitate
Numar proiect 2400 / 2009
EXEMPLARUL NR. ......../3
Elaborat de:
SC ALFA BIT SRL Adresa: Str. Arcului Nr. 11A, Sector 2, Bucuresti Cod fiscal : RO 5520 CUI : J40/3477/1991 tel: 0212113411 fax: 0212106141 email: ady@alfabit.ro website : www.alfabit.ro
3
CUPRINS
A. PARTILE SCRISE........................................................................................................ 5
1. DATE GENERALE .................................................................................................... 6
1.1. Denumirea obiectivului de investitii .................................................................... 6
1.2. Amplasamentul..................................................................................................... 6
1.3. Titularul investitiei ............................................................................................... 9
1.4. Beneficiarul investitiei ......................................................................................... 9
1.5.Elaboratorii studiului............................................................................................. 9
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL............................................. 10
2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului...................................................................................................................... 10
2.2. Descrierea investitiei .......................................................................................... 11
2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii
pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia
actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul
tehnico-economic selectat. .................................................................................... 12
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii
pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat
un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung). .... 12
2.2.c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz. ................... 30
2.3. Date tehnice ale investitiei. ................................................................................ 48
2.3.a. Zona si amplasamentul. ............................................................................... 48
2.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat. ............................. 48
2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren. ........................................................ 50
2.3.d. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de
investitii................................................................................................................. 50
2.3.e. Studii de teren.............................................................................................. 50
2.3.f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum. ................................... 51
2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului....................................... 52
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei....... 57
4
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI ................................................... 58
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general.............................. 58
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei............... 59
4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE
PERFORMANTA FINANCIARA ............................................................................... 60
4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei
de referinta................................................................................................................. 60
4.2. Analiza optiunilor............................................................................................... 61
4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:
fluxul cumulat, valoarea cumulata neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost
beneficiu .................................................................................................................... 63
4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:
valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu............ 68
4.5 Analiza de senzitivitate ....................................................................................... 68
4.6. Analiza de risc.................................................................................................... 76
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI........................................................ 86
6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA
INVESTITIEI................................................................................................................ 86
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie........................................ 86
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare ......................................... 86
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTITIEI ....... 87
7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) ................................................... 87
7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M) ..................................................................... 87
7.3. Durata de realizare (luni).................................................................................... 87
7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice) .............................................................. 88
7.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia,
dupa caz..................................................................................................................... 89
8. ANEXE ..................................................................................................................... 90
Anexa 1 – Certificate de urbanism; Facturi; Avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor; Acordul de mediu; Alte avize si acorduri de principiu specifice. ........... 90
B. PARTILE DESENATE ............................................................................................... 91
5
A. PARTILE SCRISE
6
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
„Eficientizarea consumului de energie termica” la 4 obiective aflate in
administrarea Primariei Comunei Agigea prin montarea de panouri solare pentru
preparare apa calda menajera, pompa de caldura si tubina eoliana. Cele 4 obiective
prezentate in studiu sunt :
� Sala de sport – Com. Lazu
� Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu
� Centrul de zi – Com. Agigea
� Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea
1.2. Amplasamentul
Obiectivele de investiŃii sunt amplasate in JudeŃul ConstanŃa la 4 locatii aflate în
administrarea Primariei Comunei Agigea.
Judetul Constanta este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la
nord cu Tulcea, la
est cu Marea Neagra,
la sud cu Bulgaria si
la vest cu fluviul
Dunarea.
Suprafata judetului
este de 7071 km si
ocupa in acest sens
locul opt intre
judetele Romaniei.
Din punct de vedere
teritorial-
administrativ este
7
impartita in 3 municipii, 8 orase, 53 comune si 194 de sate.
Populatia stabila la nivelul judetului Constanta la 1 ianuarie 2004 , este de
713.873, din care 348.422 de sex masculin si 365.451de sex feminin. ocupand din acest
punct de vedere locul patru intre judetele tarii. Municipiul Constanta este capitala
judetului si al doilea ca marime dupa Bucuresti intre capitalele tarii.
In mediul urban sunt 503.906, din care 242.358 barbati si 261.548 femei, in mediul rural
sunt 209.967 dintre care 106.064 de sex masculin si 103.903 de sex feminin. Analiza
populatiei la nivelul judetului Constanta pe grupe de varste indica 162.275 copii, 438.019
adulti pana in varsta de pensionare si 113.579 persoane varstnice.
Din punct de vedere al gradului de urbanizare, judetul Constanta ocupa locul trei
intre celelalte judete, 73,5 din populatie fiind concentrata in cele 11 orase ale sale, medie
care depaseste cu mult nivelul national (55%), aceasta datorita avantajelor oferite de
deschiderea la Marea Neagra.
Conform datelor preliminare ale recensamantului din anul 2002, populatia
judetului din mediul rural atinge cota de 29,9%. Densitatea este de 105,6 loc./km peste
media pe tara.
In ceea ce priveste mortalitatea infantila in judetul Constanta se inregistreaza o
valoare ridicata, 20,46 %, datorita conditiilor precare existente in spital, a unei slabe
informari a viitoarelor mame etc.
Sporul natural este de -0,1.
Indicele de educatie este aproximativ egal cu cel la nivel national. Exista diferente
intre mediul rural (0.767) si cel urban (0.920), dar si de alfabetizare, populatia avand un
grad ridicat de evolutie fata de alte regiuni.
Comuna Agigea cuprinde două localităŃi rurale: Lazu si Agigea, situate în
mijlocul unor intinse suprafeŃe de teren agricol despărŃite de Canalul Dunăre - Marea
Neagră.
Satul Lazu este situat la sud de municipiul ConstanŃa, pe şoseaua naŃională
ConstanŃa – Mangalia (D.N. 39). Dacă ani de-a randul comuna Agigea a fost răvăşită de
lucrările canalului, acum existenŃa acestei „Magistrale Albastre” oferă şansa participării
ei la comerŃul intern şi international.
8
Astfel, situată fiind la capătul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunăre, în
vecinătatea portului ConstanŃa şi a Zonei Libere ConstanŃa Sud, Agigea îşi coordoneaza
rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi Ńările din bazinul Mării Negre, din
Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Totodată Agigea este străbătută pe direcŃia nord de căi de comunicaŃie terestre
(şosele şi căi ferate) care leagă zonele puternic industrializate ale judeŃului. Pe aceeaşi
direcŃie este proiectată şi autostrada europeană Bucureşti – Istanbul, ce se va racorda la
viitorul oraş Agigea.
PopulaŃia comunei Agigea este de 6601 locuitori, fiind distribuită în cele 2 sate
componente astfel :
· Satul Agigea cu o populaŃie de 5341 de locuitori,
· Satul Lazu cu o populaŃie de 1260 de locuitori.
Din totalul de 6601 de locuitori, numărul femeilor şi numărul bărbaŃilor din
comuna sensibil egal, diferenŃa fiind foarte mică.
9
Structura pe vârste a populaŃiei comunei evidenŃiază că populaŃia tânără (0-14 ani)
este numeric mai mare decât populaŃia vârstnică (60 de ani şi peste). Ponderea mare o are
populaŃia între 15 şi 59 de ani.
1.3. Titularul investitiei
PRIMARIA COMUNEI AGIGEA Comuna Agigea; Judetul Constanta; Str. Bujorului nr.11, cp. 907015 Telefon: +40/241/738172 Fax: +40/241/738178 Email: secretariat@primaria-agigea.ro Web: http://www.primaria-agigea.ro
1.4. Beneficiarul investitiei
PRIMARIA COMUNEI AGIGEA Comuna Agigea; Judetul Constanta; Str. Bujorului nr.11, cp. 907015 Telefon: +40/241/738172 Fax: +40/241/738178 Email: secretariat@primaria-agigea.ro Web: http://www.primaria-agigea.ro
Beneficiari finali: Sala de sport – Com. Lazu Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu Centrul de zi – Com. Agigea Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea
1.5.Elaboratorii studiului
S.C. ALFA BIT S.R.L. – BUCURESTI Str. Arcului nr. 11A, Sector 2 Bucuresti Tel: 0212113411 Fax: 0212106141 E-mail: office@alfabit.ro
10
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA
RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Primaria Comunei
Agigea.
In prezent la cele 4 obiective incalzirea si necesarul de apa calda menajera se
asigura cu:
Denumire Obiectiv Preparare a.c.m Incalzire
Sala de sport – Com. Lazu; Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Centrul de zi – Com.
Agigea;
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
NUMARUL DE UTILIZATORI SI NECESARUL DE APA CALDA MENAJERA
PENTRU FIECARE OBIECTIV:
Denumire centru Numar
utilizatori
Necesar apa
calda menajera
rezultat(litri/zi)
Sala de sport Lazu 300 3000
Scoala gen. cu clasele I - IV 125 500
Centrul de zi Agigea 55 1000
Scoala generala cu clasele I –
VIII „Ion Borcea” Agigea 135 550
11
NECESARUL DE INCALZIRE:
Denumire centru Suprafata de incalzit(mp) Necesar
incalzire(kW)
Scoala generala cu
clasele I – VIII „Ion
Borcea” Agigea
822 2 x 55kW
2.2. Descrierea investitiei
Investitia „Eficientizarea consumului de energie termica” pentru cele 4 obiective
aflate in subordinea Primariei Comunei Agigea, vizeaza:
- pe de o parte, reducerea dependentei de combustibili lichizi si solizi, protectia
mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice,
diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru
productia de energie termica, modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse
neconventionale, crearea posibilitatii de introducere in circuitul economic a unor zone
izolate, fapt ce va conduce, de asemenea, la cresterea numarului de locuri de munca.
- iar pe de alta, reducerea cheltuielilor bugetului societatii afectate de consumul de
combustibili si imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual
implica o slaba independenta financiara.
O previziune simpla, in contextul anticiparii unor cresteri ale tarifelor la
combustibili clasici – urmare, pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al
eforturilor de aliniere la preturile internationale, iar pe de alta, tendintele generale de
crestere a preturilor la energie pe plan mondial – conduce la concluzia unei sporiri
considerabile a acestor cheltuieli publice in viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape
imposibil de estimat pentru un orizont de 15 – 30 de ani.
In acelasi timp, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii
consumului public de combustibili face prohibitiva extinderea in viitor, problema care
este exacerbata si de dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in conditiile in care
acestea au surse limitate de crestere.
12
Suplimentar, nivelul actual al acestor cheltuieli, cresterea lor in viitor, arondarea
catre Primaria Comunei Agigea de noi cheltuieli, in special sociale (fara sa se cedeze
catre autoritatile locale si sursele de venit pentru efectuarea acestor cheltuieli) si limitele
veniturilor bugetare pun problema limitarii in viitor a consumului de combustibil
conventional.
Concluzia care rezulta, pentru a continua functionarea in limitele
consumului actual de combustibili, dar si de multiplicarea acestuia in viitor este
cresterea independentei energetice a obiectivelor din cadrul Primariei Comunei
Agigea prin producerea de energie termica, utilizandu-se surse de energie
regenerabila.
2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de
investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil)
privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii
investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat.
Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investitii
pe termen lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei,
precum si scenariul tehnico-economic selectat.
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate,
nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de
investitii pe termen lung).
SCENARIUL A.
PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICA PENTRU VALORIFICAREA
POTENTIALULUI SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Pentru producerea de energie termica se opteaza pentru cea din categoria
regenerabila. Aceasta ca urmare a:
13
i. punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului
surselor regenerabile de energie (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice
a Romaniei pe termen mediu si lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor
decizii referitoare la alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in
domeniu.
ii. directiilor de actiune inscrise in "Directiva 2001/77/EC" ce constau in:
• cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de
energie electrica si termica;
• stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
• adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor
regenerabile de energie;
• simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de
valorificare a surselor regenerabile de energie;
• accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;
• garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.
iii. obiectivul strategic pentru anul 2010 este ca aportul surselor regenerabile de energie
in tarile membre al UE, sa fie de 12% in consumul total de resurse primare.
iv. referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr.443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa in centrale hidroelectrice).
v. faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse
regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:
• pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa, iar
cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;
• cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile ("energie verde") se
determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de "energie verde" se
stabileste pe piata energiei.
vi. faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ
lunga de timp (cca. 25 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile
14
operationale par sa se reduca – din punct de vedere relativ - in conditiile scumpirii celor
dedicate energiilor traditionale ;
vii. necesitatea unei dezvoltari durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.
FOLOSIREA POTENTIALULUI SOLAR PENTRU CELE 4 LOCATII DIN
CADRUL PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA
In privinta radiatiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei
atinge valori maxime in luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) si valori minime in luna februarie
(0.34 kWh/ m2/zi).
Potentialul solar-termal
Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau
cu tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa.
Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de caldura si apa calda din
Romania este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui
aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica
pentru incalzirea curenta.
In conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic functioneaza, in
conditii normale de siguranta, pe perioada martie - octombrie, cu un randament care
variaza intre 40% si 90%. Utilitatea sistemelor solar-termale se regaseste, in mod curent,
la prepararea apei calde menajere din locuintele individuale.
Captatoarele solare pot insa sa functioneze cu eficienta ridicata in regim hibrid cu
alte sisteme termice conventionale sau neconventionale pentru producerea de energie
electrica. In exploatare, radiatia solara nu trebuie sa aiba obligatoriu un nivel foarte
ridicat, intrucat sistemele solare pasive pot functiona eficient si in zone mai putin
atractive din punct de vedere al nivelului de intensitate solara (ex.: zone de nord din
Transilvania sau din Moldova).
Depinzand de conditiile de radiatie, tipul colectorului si specificul aplicatiei, un
metru patrat de colector termo-solar poate livra pana la 960 kWh energie termica /an.
Sistemele pentru apa calda menajera sunt uzual proiectate pentru a asigura 50 – 60 % din
consumul anual de energie prin energie solara, restul fiind acoperit prin alte cai – surse
(gaz, combustibil lichid, electricitate).
15
Eficienta poate fi imbunatatita prin sisteme bine dimensionate si prin modul de operare
optimizat.
Potentialul energetic solar-termal
Parametru UM Tehnic Economic
Putere termica MWt 56.000 48.570
GWh/an 40 17
TJ/an 144.000 61.200
Energie termica
mii tep/an 3.430 1.450
Suprafata de captare m2 80.000 34.000
Sursa: ANM, ICPE, ICEMENERG, 2006
Potentialul solar– termal al zonei
Romania dispune de un important potential energetic solar determinat de un
amplasament geografic si conditii climatice favorabile. Zonele de interes deosebit pentru
aplicatiile electroenergetice ale energiei solare sunt:
Campia Romana, Campia de Vest, Banat si o parte din Podisurile Transilvaniei si
Moldovei. Aceste zone dispun de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse intre
1000 si 1250 KWh Y m-2Y an-1.
Dobrogea, litoralul romanesc al Mãrii Negre si Delta Dunãrii, ce prezintã trãsãturi
aparte, unde fluxul de energie solarã mediu anual este deosebit de favorabil, de peste
1200 – 1250 KWh Y m-2Y an-1, precum si un numãr de peste 2200 ore de insoleriere pe
an.
Durata medie de insoleiere anuala pe teritoriul Romaniei (ore/an)
16
Valoarea potentialului energetic solar anual pe teritoriul Romaniei (kWh/mp)
Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a
radiatiei solare in Romania. Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei
solare incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei.
Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale
energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii
beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2. Harta solara a fost
realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM, precum si NASA,
JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care aveau o abatere mai
mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m2/an, in plan
orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele
solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile
electroenergetice ale energiei solare in Romania sunt:
17
- primul areal, care include suprafetele cu cel mai ridicat potential acopera
Dobrogea si o mare parte din Campia Romana;
- al doilea areal, cu un potential bun, include nordul Campiei Romane, Podisul
Getic, Subcarpatii Olteniei si Munteniei o buna parte din Lunca Dunarii, sudul si centrul
Podisului Moldovenesc si Campia si Dealurile Vestice si vestul Podisului Transilvaniei,
unde radiatia solara pe suprafata orizontala se situeaza intre 1300 si 1400 MJ / m2.
- cel de-al treilea areal, cu potentialul moderat, dispune de mai putin de 1300 MJ /
m2 si acopera cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, nordul Podisului
Moldovenesc si Rama Carpatica. Indeosebi in zona montana variatia pe teritoriu a
radiatiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizand persistenta
cetii si diminuand chiar durata posibila de stralucire a Soarelui, in timp ce formele
pozitive de relief, in functie de orientarea in raport cu Soarele si cu directia dominanta de
circulatie a aerului, pot favoriza cresterea sau, dimpotriva determina diminuarea radiatiei
solare directe.
Pentru prepararea apei calde prin intermediul energiei solare se recomanda,
datorita simplitatii ei, o instalatie ce utilizeaza panouri solare sau colectoare solare cu
randament energetic ridicat. Instalatiile solare de preparat apa calda menajera precum si
18
instalatiile de incalzire centrala cu colectori plani pot avea un domeniu extrem de larg de
aplicatii cum ar fi: locuinte individuale, locuinte sociale, blocuri de locuinte, hoteluri,
campinguri, complexe sportive, spitale, scoli, sanatorii, camine de batrani, camine
studentesti, case de copii si gradinite, cazarmi militare, penitenciare, fabrici, sere, piscine,
service-uri si spalatorii auto, gari si depouri ale cailor ferate, piete agroalimentare, cabane
si locuinte izolate, stane si complexe agrozootehnice, abatoare, uscatorii pentru lemn si
produse agricole, etc.
Energia solara este gratuita si poate aduce independenta fata de combustibilii
conventionali. Poate crea economii la cheltuielile dumneavoastra pentru apa calda si
caldura in procent de aproximativ 60 %.
Datorita cercetarilor si tehnologiilor aparute in ultimii 10 ani, randamentul
panourilor solare sau al bateriilor de colectori a crescut, facand ca amortizarea acestor
sisteme complexe de incalzire solare sa se reduca la 1-3 ani din cei 25 de functionare la
parametri tehnici maximi. Durata de amortizare se reduce mai mult daca pentru incalzirea
apei calde menajere se foloseste o cantitate mare de combustibil conventional ce urmeaza
a fi economisit.
De exemplu, pentru un hotel pe litoral, prin economia de pacura utilizata la
incalzirea apei menajere, amortizarea s-ar putea realiza intr-un singur sezon estival, ca de
altfel si in cazul utilizatorilor de butan-gaz.
Ziua medie utilizata pentru dimensionarea instalatiilor solare se considera:
a). In sezonul cald:
- numarul orelor solare, de functionare a sistemului : n=9 ore;
- intensitatea radiatiei solare : I= 700-960 W / m2;
- temperatura exterioara : te= 20°C;
- temperatura apei reci : to = 15°C;
b). In sezonul rece:
- numarul orelor cu soare : n= 6,5;
- intensitatea radiatiei solare : I= 290 W/m2;
- temperatura exeterioara : te=5°C;
- temperatura ape reci : to=10°C;
19
Parti componente si caracteristici tehnice ale instalatiilor cu panouri solare termice
Captatorul solar cu rezervor inclus nepresurizat cu tuburi vidate se foloseste pe
perioada primavara-vara-toamna, separat de centrala termica(cu consum de gaz,
motorina,lemne,etc), substituind-o pana la 100% in perioada de functionare pentru apa
calda menajera. In perioada de iarna se recomanda golirea colectoarelor de apa. Este
construit din tuburi solare vidate individuale si functioneaza pe principiul termosifonarii.
Sistemul de constructie din tuburi individuale confera captatorului o stabilitate
ridicata. Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile fiind
eliminate aproape in totalitate, captatorul asigurand producerea de apa calda si in
conditiile unei radiatii solare difuze.
Unele tipuri de panouri solare cu rezervoare incluse nepresurizate utilizeaza
tuburi vidate care au in interiorul tubului de sticla atasat un tub termic de cupru umplut
cu un agent de vaporizare iar altele incalzesc apa direct in interiorul tubului de sticla
functionand pe principiul termosifonarii simple.
Alte caracteristici:
- economii considerabile la plata agentului termic: de peste 80%;
- amortizarea costurilor la locuinte se face in maxim 1 an;
- amortizarea costurilor, unde consumul de apa calda menajera este mare (restaurante,
hoteluri, institutii), se face in maxim 8 luni;
- durata de viata a instalatiilor este de minim 25 de ani;
- rezervoarele de apa calda au o pierdere de numai 2,5C la 48 h (practic un termos de
dimensiuni mari);
Utilizarea panourilor de calitate este o conditie necesara, nu insa si suficienta
pentru exploatarea optima a instalatiei solare. Un rol deosebit il are configurarea
sistemului complet.
Proiectare si dimensionare
Premisa unei exploatari eficiente este o dimensionare corecta a instalatiei solare, o
supra sau subdimensionare avand o influenta negativa asupra rezultatelor scontate.
In etapa de proiectare-dimensionare trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:
- alegerea corecta a tipului de colector in functie de domeniul de aplicatie, parametrul
20
decisiv fiind regimul de temperatura si conditiile de montaj pentru panouri (pe acoperis
inclinat, pe acoperis tip terasa, pe fatada sau liber pe sol);
- calculul static al incarcarii sistemului de sustinere al panourilor (zapada, vant);
alegerea schemei hidraulice si de conectica electrica, care corespunde cel mai bine cu
aplicatia noastra;
- determinarea suprafetei utile de captare si a numarului necesar de panouri, tinand cont
de:
- caracteristicile zonei geografice de amplasare (radiatia globala solara medie anuala,
conditiile meteo);
- conditiile de pozitionare a panourilor (abaterea de la directia sudica, unghiul de
inclinare fata de orizontala, gradul de umbrire);
- consumul de apa calda de consum sau numarul de persoane si pretentiile de confort,
necesarul de caldura pentru incalzire si felul incalzirii (radiatoare, pardoseala radianta
etc.);
- regimul de temperaturi (temperatura de a.c.c. dorita in boilerul de acumulare,
temperatura apei din retea in regim de iarna/vara, temperaturile de calcul pentru
incalzire);
- alegerea si dimensionarea componentelor sistemului solar:
- boiler pentru prepararea a.c.m. ;
- statie de pompare, conducte;
- elemente de siguranta (termostat de siguranta, supapa de siguranta, aerisitoare
automate, separatoare de aer etc.);
- sistemul de automatizare;
- intocmirea necesarului de materiale;
- verificarea solutiei alese din punct de vedere energetic, economic si ecologic, cu
ajutorul unui program de calcul destinat instalatiilor solare termice.
21
FOLOSIREA POTENTIALULUI GEOTERMAL PENTRU OBIECTIVELE:
Scoala cu clasele I – IV – Lazu
Centrul de zi – Agigea
Scoala cu clasele I – VIII - Agigea
Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile
subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse:
incalzirea locuintelor si producerea apei calde menajere, industrial sau pentru
producerea de electricitate.
Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor
(individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor,
incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este
pasteurizarea laptelui.
Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10°-16°C. Precum intr-
o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai
scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate
pentru a incalzi si raci cladirile. Aceleasi proprietati le au si fluidele din panza freatica.
22
Pompe de caldura cu colectoare montate in pamant
Pompele de caldura sunt utilaje moderne foarte fiabile si economice care consuma
numai energie electrica pentru asigurarea agentului termic de incalzire a spatiilor.
Principala caracteristica este COP (coeficientul de performanta) care are valori
uzuale intre 3-4, ceea ce inseamna ca 3-4 kW introdusi in spatiile care trebuie incalzite
consumul de energie este de doar 1kW. La preturile actuale ale hidrocarburilor si
lemnelor, la un astfel de randament energetic de 300-400% ) fata de max. 91-92% la
hidrocarburi, pompele de caldura reprezinta solutia cu eficienta tehnico-economica
maxima.
Caldura necesara procesului de vaporizare este captata din pamant prin:
- sonde de adancime;
- colectoare de pamant orizontale;
- colectoare in sant ;
- colectoare in sant conice pentru mai multe conducte.
La toate variantele de mai sus trebuie tinut cont de o dimensionare corecta.
Dimensionarea sistemului de absorbtie de energie din pamant trebuie sa fie facuta
de producatorii acestui sistem.
23
Principiu de functionare la pompele de caldura cu pipe termice
Energia primara a pompei de caldura este energia termica a pamantului. Acesta
este captata de lichidul Sole, care circula prin colectoare si transportata in vaporizatorul
pompei de caldura. In vaporizator, lichidul Sole cedeaza agentul frigorific R407C, 3K.
Agentul frigorific vaporizeaza, vaporii sunt comprimati apoi in compresorul pompei de
caldura, unde acestia ating temperaturi de pana la 80 de grade. in condensator are loc
transferul de caldura catre sistemul de incalzire si racire a agentului frigorific care isi reia
circuitul, din nou, in vaporizator.
Asezarea pipelor termice pentru captarea energiei
Caracteristicile pipelor termice:
* Material = otel inoxidabil;
* Lungime = 6m;
* Putere = 3kW;
* Distanta de montaj intra pipe = 4m;
Concluzionand, se poate afirma ca utilizand pompe de caldura pentru fumizare de
energie termica,avem urmatoarele avantaje:
24
-cost redus la operare;
-incalzire si racire folosind acelasi sistem;
-economie de energie;
-garantia unui sistem functional de incredere;
-costuri reduse de intretinere;
-utilizeaza energia stocata in mediul inconjurator;
-nu prezinta emisii de C02,nu necesita un control periodic al emisiilor;
-nu necesita cos de fum,depozite de combustibil si reziduuri.
In scopul realizarii unui sistem de fumizare energie termica in conditii de
siguranta si eficienta marita in functionare a acestuia se impune realizarea unor lucrari de
investitii la sursele de caldura si in retelele termice .
SCHEMA FUNCTIONARII POMPELOR DE CALDURA
25
FOLOSIREA POTENTIALULUI EOLIAN PENTRU OBIECTIVUL:
SALA DE SPORT – COM. LAZU
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului.
La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904
MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea Ńărilor,
producŃia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se
ca, în unele Ńări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care
creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW,
deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe
oră. PuŃine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot
găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest
procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenŃialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci
ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
12,7% din suprafaŃă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătăŃirea randamentului turbinelor şi a soluŃiilor tehnice
utilizate.
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea dependenŃei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluŃie foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
26
surselor. Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se
pretează aplicaŃiilor la scară redusă.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanŃe poluante şi gaze cu
efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel
de deşeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanŃial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie
chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în
considerare externalităŃile negative inerente utilizării combustibililor clasici.
Costuri reduse de scoatere din funcŃiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din funcŃiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcŃiune, la
capătul perioadei normale de funcŃionare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.
Harta potentialului eolian din Romania
27
Proiectare si dimensionare
Înainte de inceperea proiectarii sistemului eolian, se tine cont de urmatoarele:
Viteza medie a vântului
Puterea obtinuta cu ajutorul vântului, este viteza vântului la puterea a 3-a. Cu cât
este mai mare rata medie a vântului cu atat este mai mare puterea ce poate fi generata. E
de preferat să se aleaga o zona unde viteza medie a vântului este de peste 3m/sec.
TurbulenŃe
TurbulenŃe ar putea deteriora turbine eoliene şi va reduce în mare măsură a
eficienŃa sa. Prin urmare, este de dorit ca localizarea turbinei sa fie facuta intr-o locatie
fara turbulenŃe.
Viteza predominata a vantului.
Predominanta vântului este viteza aproximativ constanta a vântului cu durata cea
mai mare de timp, pentru o anumită locaŃie. Pentru instalarea unui sistem eolian este
preferabil ca viteza vantului sa fie cat mai constanta, şi fără intreuperi mari.
Teren favorabil
Un teren favorabil poate ridica viteza vantului. Este de preferat localizarea
turbinei eoliene pe creasta unui deal sau munte. Cu cat inaltimea pilonului este mai mare,
turbina este mai departe de suprafaŃa pământului, cu atât este mai mare viteza vântului.
Chiar şi în zonele favorabile, se recomandă înălŃarea pilonului peste specificaŃiile
standard mentionate in documentatia turbinei.
28
Obstacole
Copacii şi clădire va împiedica circulatia aerului provocand turbulenŃe în faŃa şi în
spatele acestora. Se va evita amplasarea de turbine eoliene in astfel de zone. Turbinele
eoliene ar trebui să fie situate în zone fără obstacole pe o rază de 100 de metri. ÎnălŃimea
de turbinei trebuiee să fie de două ori mai mare decat cel mai mare obstacol din zona,
dacă este cazul. Pentru o mai buna eficienŃă, turbinele eoliene ar trebui să fie poziŃionate
la cel puŃin 75m de cladirile din jur si cu 6 metri mai inalta.
SCENARIUL B.
PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE CU SURSE CLASICE
Denumire Obiectiv Preparare a.c.m Incalzire
Sala de sport – Com. Lazu; Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Centrul de zi – Com.
Agigea;
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
Ct cu functionare pe
combustibil lichid
29
SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR
Scenariul recomandat de catre elaborator este SCENARIUL A, PRODUCEREA
DE ENERGIE TERMICA PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
ARGUMENTE
Solutiile prezentate la SCENARIUL B conduc la cheltuieli anuale importante si
tinand cont de reglementarile UE pe care si Romania va trebui sa le respecte privind
utilizarea resurselor energetice regenerabile se considera necesara si oportuna
implementarea instalatiilor moderne bazate pe energii regenerabile: a panourilor
solare pentru prepararea apei calde menajere si a pompelor de caldura pentru
incalzirea spatiilor care sa conduca la eficientizarea consumurilor de energie
existente.
Avantajele tehnice si economice sunt:
- prin realizarea acestor instalatii se vor obtine economii importante de energie
termica ceea ce va conduce la micsorarea semnificativa a cheltuielilor anuale;
- instalatiile cu pompe de caldura utilizeaza caldura din sol, cu o temperatura
constanta de cca. 8-100 C functie de adancime;
- pompele de caldura au un randament energetic (COP) de cca 300 – 400% ceea
ce inseamna un consum de energie electrica redus-corespunzator;
- pompele de caldura si panourile solare nu consuma combustibil deci nu necesita
operatii de aprovizionare si de evacuare deseuri;
- instalatiile propuse nu sunt poluante;
- instalatile propuse nu necesita intretinere, avand o functionare automata.
30
2.2.c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.
SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE
Pentru acoperirea consumului zilnic de apa calda menajera pentru fiecare obiectiv
se propune montarea de panouri solare cu tuburi vidate, fiecare functionand in regim
primavara-vara-toamna intr-un circuit drschis. Panourile solare sunt de tipul cu tuburi
vidate. Tuburile confectionate din sticla incasabila sunt cu pereti dubli, intre ele fiind vid;
pe peretele tubului interior este depusa o vopsea speciala care absoarbe radiatia solara,
ajungand pana la o temperatura de cca. 350°C.
Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de caldura.
Caldura absorbita este cedata unui colector axial (heat pipe), confectionat din
teava de cupru, in capatul tuburilor vidate se gaseste un rezervor de acumulare pentru apa
calda menajera produsa.
Pe timpul verii instalatia solara asigura in totalitate necesarul de apa calda
menajera la 45°C, cazanele urmand a fi oprite: temperatura maxima din circuitul solar
este de cca. 80°C.
In perioada de iarna cand radiatia solara este mult mai scazuta panourile solare se
vor goli pentru a evita inghetul si deteriorarea acestora.
Panourile solare se vor monta in grupe de cate maxim 6 bucati inseriate, grupele
fiind montate in paralel, orientarea fiind facuta spre sud.Inclinarea panourilor solare fata
de orizontala va fi de 30°, corelat cu latitudinea la care se afla obiectivul.
Grupele de panouri vor fi montate pe o structura de profile metalice sau
din fibra de sticla si vor fi lestate la vant cu ajutorul unor dale de beton 40x40 cm.
MODUL DE FUNCTIONARE AL TUBURILOR VIDATE
31
CARACTERISITICI PANOURI SOLARE
32
C
D
B
A
F
G
E
A B C D E F G
Dimensiuni Panou solar 1730 1580 884 1064 2370 1185 2520
Tip panou solar Φ58/1800-30
Numar tuburi 30
Diametru tuburi(mm) 58
Lungimea tuburilor(mm) 1800
Suprafata de captare 6m²
Greutate panou incarcat 450 kg
Material tuburi Borosilicate Glass 3.3
Stratul absorbant Al-N/Al
Temperatura de stagnare >230ºC
Emitanta 8% (80ºC)
Dilatatie termica 3.3x10-6 ºC
Capacitate de absorbtie >92% (AM1.5)
Pierdere de caldura <0.8W/ ( m² ºC )
Vid <5x10-3Pa
Productie zilnica medie acm la 45˚C 500litri
33
� Absorbtie solara: R
Din fluxul de radiatie solara, tuburile vidate capteaza energia termica din
energia solara si se transmite conform unui proces tranfer termic complex catre
fluidul circuitului primar.
� Transferul termic la nivelul tuburilor vidate:
Tuburile vidate sunt expuse pe toata suprafata exterioara impactului cu energia
solara. Din fluxul de energie solara, energia termica strabate peretele din sticla al
tubului exterior, spatiul vidat dintre tubul exterior si cel interior, peretele din sticla al
tubului interior, peretele cilindric al tubului din cupru si in final se transmite unui agent
intermediar cu teperatura de vaporizare scazuta, aflat in interiorul tevilor din cupru.
� Avantajele tehnice si economice sunt:
� Presiunea apei
Colectorul solar rezista pana la o presiune de 0.6 MPa. Deci, este compatibil
pentru joasa presiune, adica presiunea normala a apei de la retea. Pentru alimentarea de
la retea produsul este prevazut cu o valva de siguranta.
� Inchiderea si deschiderea valvei
Valva inchisa de obicei valorifica schimbul de caldura, atat in interiorul cat si in
exteriorul rezervorului de stocare. In zonele in care inghetul nu este o problema sunt
utilizate, de obicei, sistemele cu valva deschisa. Sistemele solare sunt disponibile in
ambele variante atata timp cat sunt controlate atat presiunea cat si temperatura de
inghet.
� Necesitatea pompei
Colectorul solar dispune de un rezervor incorporat , de fapt capacitatea celor 12
de tuburi este de 250ml. Deci nu este nevoie de o pompa de recirculare pentru ca apa sa
treaca de la rezervor la colector si inapoi la rezervor .
� Eficienta
Avantajul tuburilor solare este ca interiorul tuburilor este vidat si nu se pierde
caldura. Asta inseamna ce odata ce caldura este captata , este transferata apei in diferite
moduri si nu exista pierderi de caldura in exterior. Aceasta este diferenta intre
colectoarele solare cu tuburi vidate si colectoarele solare plane: capacitatea de izolare.
34
Combinat cu transferal eficient de caldura al tevilor, colectoarele solare pot produce
apa calda si cand radiatia solara este mai scazuta.
� Estetica
Cand se instaleaza un sistem pe acoperis desigur estetica este foarte importanta.
Tuburile au culoarea neagra si se imbina perfect cu cu orice culoare a acoperisurilor.
Colectorul poate fi ales pentru uz gospodaresc sau aplicatii industriale daca se leaga in
serie.
� Costul
Costurile colectoarelor solare nu sunt foarte ridicate, au un standard ridicat de
calitate si din aceasta rezulta eficacitatea sistemelor.
� Aplicatii la scara larga
Colectoarele solare sunt ideale pentru a incalzi si cantitati mai mari de apa, care
pot fi utilizate in hoteluri, aeroporturi, cladiri cu apartamente sau oriunde unde este
nevoie de apa calda. Costurile sunt mai scazute pentru aplicatiile pe scara larga
deoarece nu sunt necesare boilere pentru stocare a apei calde.
Colectoarele solare pot functiona cu mai multe alimentari si pot fi legate in serie
sau in paralel. Astfel pot fi folosite intr-o multitudine de aplicatii pe scara larga sau
casnice.
Prin realizarea acestor instalatii se vor obtine economii importante de energie
termica si electrica, ceea ce va conduce la micsorarea semnificativa a cheltuielilor
anuale.
-instalatiile propuse nu sunt poluante;
-instalatile propuse nu necesita intretinere, având o functionare automata;
35
Solutiile propuse pentru locatiile din cadrul PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA
pentru preparare apa calda menajera sunt urmatoarele:
Denumire Obiectiv Numarul colectoarelor
solare propuse
Grad de
utilizare
Randament
Sala de sport - Lazu 6 60% 80%
Scoala cu clasele I – IV 1 60% 80%
Centrul de zi Agigea 2 60% 80%
TOTAL 9 60% 80%
� Alegerea solutiei tehnice:
Pentru acoperirea necesarului de apa calda menajera a cladirilor aflate in studiu,
s-au analizat din punct de vedere tehnic si economic mai multe variante de instalatii
solare termice. Criteriile tehnice si economice care au stat la baza analizei au fost:
� randamentul instalatiei solare termice
� dimensiunile instalatiei solare termice, suprafata necesara de instalare,
� raport investie/ productivitate
� energie produsa
S-au ales ca amplasament acoperisul cladirilor aflate in studiu:
� cu orientarea spre sud, ceea ce determina productie maxima de panouri;
� suprafata nu este umbrita;
� sursa de apa rece este existenta in fiecare cladire;
� permite acces usor la reteaua primara de transport;
� pozitie discreta, fara sa afecteze zonele invecinate;
� permite acces usor la instalatie
Dimensionarea sistemului termic solar de producerea a.c.m.:
Pentru dimensionarea sistemului termic solar de producere acm s-au utilizat
datele prezentate anterior si urmatoarele considerente:
� temperatura sursei de apa rece s-a considerat +12C;
� inclinatia panourilor, pentru coordonatele geografice, optimul de captare al radiatiei
solare este in cazul unei inclinatii de 45°;
36
� orientarea panourilor catre sud: pentru obtinerea unui randament maxim;
� pierderi de caldura;
� distanta intre randuri.
Productia de energie pentru panouri solare:
Formula de calcul pentru productia specifica la panourile solare:
Productie specifica = 1Panou solar x 6m² x 960kWh/m²an = 5760kWh/an
Unde,
Suprafata de captare 1 panou solar = 6m²;
960kWh/m²an = energia solara anuala absorbita de un colector solar pe m².
Nr. Panouri solare ce vor fi montate pentru locatiile cu boilere electrice = 9buc.
Productia specifica = 51840 kWh/an.
Economie anuala = x = 2290€ TVA inclus
unde:
0,89 = Randament centrale existente.
0,8 = ponderea costului de combustibil in pretul de cost al kWh produs
Pret combustibil Calor = 0,134lei/kWh TVA inclus
1euro = 4,26lei.
ECONOMIE ANUALA TOTALA PREPARARE ACM= 2290€ TVA inclus
51840 kWh/an
0,89 x 0,8
0,134lei/kWh
4,26lei/€
37
SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE
NECESAR INCALZIRII URMATOARELOR OBIECTIVE:
Denumire centru Pompa caldura Grad de
utilizare Randament
Scoala cu clasele I - IV 1buc x 30kW 90% 250%
Caracteristici tehnice referitoare la pompa de caldura:
• capacitatea de încălzire: 30KW; • capacitarea de răcire: 27KW; • puterea compresorului (încălzire): 7KW; • puterea compresorului (racire): 5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
Instalatia pompei de caldura va fi compusa din trei sectiuni:
-circuitul primar (pipe termice);
-circuitul intermediar (intre pompa de caldura si vasul tampon);
-circuitul secundar (intre vasul tampon si instalatia de incalzire, de interior);
Vor fi asigurate circuite si elemente de siguranta pentru toate cele trei circuite.
Circuitele vor fi umplute cu solutie de glicoli in apa cu concentratia de 35%, si se vor
asigura circuite de reumplere automata.
Proba de presiune pentru circuitul primar se face la presiunea de 6 bar, timp de 24
de ore.
Conductele din circuitul intermediar si vasul tampon vor fi izolate termic cu
cochilii din vata minerala caserata, protejate la exterior cu folie de aluminiu
termoreflectorizanta autoadeziva.
Presupunând ca pompele de caldura vor functiona 180zile/an, 8h/zi, consumul de
energie electrica va fi urmatorul:
38
Consum energie electrică PDC = 7kW x 8h/zi x 180zile/an = 10080 kWh/an
= 10080 kWh/an x 0,12€/kW = 1209 €/an
Unde,
Puterea compresorului pompei de căldură = 7kW.
PreŃ kWh energie electrică : 0,4284 Lei/kWh + TVA
0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh
1euro = 4,26lei
Pret kWh(€) = 0,51Lei/kWh / 4,26Lei/€ = 0,12€ TVA inclus
Combustibilul inlocuit cand functioneaza PDC =
Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 6l/h x 8h/zi x 180zile/an =
8640l/an
8640l/ x 0,7€/l = 6048 euro
Economie anuala totala = Consum CT calor – Consum PDC =
= 6048 – 1209 = 4839 euro TVA inclus.
Denumire centru Pompa caldura Grad de
utilizare Randament
Centrul de zi Agigea 1buc x 15kW 90% 250%
Caracteristici tehnice referitoare la pompa de caldura:
• capacitatea de încălzire: 15KW; • capacitarea de răcire: 14KW; • puterea compresorului (încălzire): 3,5KW; • puterea compresorului (racire): 2,5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
Instalatia pompei de caldura va fi compusa din trei sectiuni:
-circuitul primar (pipe termice);
-circuitul intermediar (intre pompa de caldura si vasul tampon);
39
-circuitul secundar (intre vasul tampon si instalatia de incalzire, de interior);
Vor fi asigurate circuite si elemente de siguranta pentru toate cele trei circuite.
Circuitele vor fi umplute cu solutie de glicoli in apa cu concentratia de 35%, si se vor
asigura circuite de reumplere automata.
Proba de presiune pentru circuitul primar se face la presiunea de 6 bar, timp de 24
de ore.
Conductele din circuitul intermediar si vasul tampon vor fi izolate termic cu
cochilii din vata minerala caserata, protejate la exterior cu folie de aluminiu
termoreflectorizanta autoadeziva.
Presupunând ca pompele de caldura vor functiona 180zile/an, 8h/zi, consumul de
energie electrica va fi urmatorul:
Consum energie electrică PDC = 3,5kW x 8h/zi x 180zile/an = 10080 kWh/an
= 5040 kWh/an x 0,12€/kW = 605 €/an
Unde,
Puterea compresorului pompei de căldură = 7kW.
PreŃ kWh energie electrică : 0,4284 Lei/kWh + TVA
0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh
1euro = 4,26lei
Pret kWh(€) = 0,51Lei/kWh / 4,26Lei/€ = 0,12€ TVA inclus
Combustibilul inlocuit cand functioneaza PDC =
Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 3l/h x 8h/zi x 180zile/an =
4320l/an
4320l/ x 0,7€/l = 3024 euro
Economie anuala totala = Consum CT calor – Consum PDC =
= 3024 – 605 = 2419 euro TVA inclus.
40
Denumire centru Pompa caldura Grad de
utilizare Randament
Scoala cu clasele I – VIII „Ion
Borcea” Agigea 2buc x 55kW 90% 250%
Caracteristici tehnice referitoare la pompa de caldura:
• capacitatea de încălzire: 55KW; • capacitarea de răcire: 50KW; • puterea compresorului (încălzire): 12KW; • puterea compresorului (racire): 9KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
Instalatia pompei de caldura va fi compusa din trei sectiuni:
-circuitul primar (pipe termice);
-circuitul intermediar (intre pompa de caldura si vasul tampon);
-circuitul secundar (intre vasul tampon si instalatia de incalzire, de interior);
Vor fi asigurate circuite si elemente de siguranta pentru toate cele trei circuite.
Circuitele vor fi umplute cu solutie de glicoli in apa cu concentratia de 35%, si se vor
asigura circuite de reumplere automata.
Proba de presiune pentru circuitul primar se face la presiunea de 6 bar, timp de 24
de ore.
Conductele din circuitul intermediar si vasul tampon vor fi izolate termic cu
cochilii din vata minerala caserata, protejate la exterior cu folie de aluminiu
termoreflectorizanta autoadeziva.
Presupunând ca pompele de caldura vor functiona 180zile/an, 8h/zi, consumul de
energie electrica va fi urmatorul:
Consum energie electrică PDC = (2 x 12kW) x 8h/zi x 180zile/an = 34560 kWh/an
= 34560 kWh/an x 0,12€/kW = 4147 €/an
Unde,
Puterea compresoarelor pompelor de căldură = 2 x 12kW.
PreŃ kWh energie electrică : 0,4284 Lei/kWh + TVA
41
0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh
1euro = 4,26lei
Pret kWh(€) = 0,51Lei/kWh / 4,26Lei/€ = 0,12€ TVA inclus
Combustibilul inlocuit cand functioneaza PDC =
Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 12,4l/h x 8h/zi x 180zile/an =
17854l/an
17854l/ x 0,7€/l = 12498euro
Economie anuala totala = Consum CT calor – Consum PDC =
= 12498 – 4147 = 8351 euro TVA inclus.
SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU
TURBINA EOLIENA - SALA DE SPORT LAZU
Scopul turbinelor eoliene este de a acoperi consumul de energie electrica al
motoarelor pompelor de caldura, pompelor montate la instalatiile solare si a
automatizarilor acestora.
Caracteristici tehnice turbina eoliana:
Putere nominala 20KW
Putere maxima 25KW
Tensiune de iesire (DC) Maxim 420V
Viteza vant minima de pornire 2m/s
Viteza vant pentru putere nominala 12m/s
Viteza maxima de supravietuire 30m/s
Tipul rotorului Autoreglator, dupa vant
Protectie Electronică
Temperatura de functionare -40 ⇒ +60°C
Numar palete 3
Material palete Fibra de sticla
Inaltimea turnului Max. 32m
Tipul generatorului actionare directa, magnet permanent
Grad de utilizare 100%
Invertor CC-CA - trifazat de conectare la reŃea pentru turbina eoliana -1 buc
Caracteristici:
42
Putere maximă in CC: min. 20kW;
Tensiune maximă în CC: min. 420V;
Putere maximă în CA min 25kW;
Tensiune nominală în CA: 380V;
FrecvenŃa nominală în CA: 50 Hz;
EficienŃă: > 90%;
Grad de protecŃie: IP65;
43
Descrierea turbinei eoliene
Cele mai importante componente ale turbinei eoliene sunt prezentate in figura de mai jos:
Elicea/Sistemul rotor
Sistemul rotor este compus din pale de fibra de sticla. Functionand ca niste aripi
de avion, palele transforma energia eoliana in forte de rotatie care pot pune in miscare un
generator. Rotorul are 3 pale datorita faptului ca poate functiona mai usor decat un rotor
cu 2 pale. Sistemul de orientare aflat in turbina poate, impreuna cu microprocesorul aflat
in panoul de comanda, sa intoarca rotorul in directia opusa vantului.
Rotorul incepe sa functioneze atunci cand viteza vantului atinge viteza de
aproximativ 2,5 m/s. Livrarea energiei catre invertoare ar trebui sa inceapa la scurt timp
dupa ce rotorul se invarte cu viteza. O data pronit, rotorul va continua sa se invarteasca si
la viteze mai mici ale vantului, pana la aproximativ 2 m/s. Viteza rotorului va creste
proportional cu viteza vantului si sistemul va produce o energie mai mare. Acesta energie
44
creste rapid datorita energiei disponibile datorita vantului si variaza la cubul vitezei
vantului. De exemplu, daca viteza vantului se dubleaza de le 5 m/s la 10 m/s, energia
eoliana creste cu 23=2 x 2 x 2 = 8. Unul din rezultatele acestei legaturi este ca energia
disponibila in periodele cu vant usor este foarte mica. Pentru zonele obisnuite, vantul cu
viteze cuprinse intre 5,5 – 9 m/s ca produce majoritatea energiei anuale a sistemului.
A. Alternator Alternatorul transforma energia de rotatie a rotorului in energie electrica.
Alternatorul utilizeaza magneti permanenti si produce energie electrica trifazica.
Bobinajul intern si axa centrala se rotesc, in timp ce carcasa exterioara ramane nemiscata.
Alternatorul produce curent electric la viteze mici de numai 2m/secunda, eliminand
necesitatea unei cutii de viteza care sa mareasca viteza.
Energia utila a alternatorului este curent electric trifazic alternativ (AC), este transformat
in curent continuu prin intermediul controlerului de incarcare. Dat fiind faptul ca
foloseste magneti permanenti, alternatorul genereaza voltaj ori de cate ori rotorul este in
miscare.
B. Nacela Nacela reprezinta carcasa de otel care inveleste partea principala a mecanismului.
Contine tubul central al turbinei, ansamblul inelului colector, rotile zimtate si suportul
pilonului. Roata zimtata permite turbinei eoliene sa pivoteze liber in jurul pilonului astfel
incat rotorul sa se opuna directiei vantului.
Ansamblul inelului colector reprezinta legatura electrica dintre turbina eoliana
care se afla in miscare (si care se orienteaza in directia vantului) si instalatia eletrica
aflata pe suportul pilonul principal. Ansamblul inelului corector si cuzinetele sunt
localizate chiar deasupra suportului pilonului.
C. Sistemul de protectie impotriva vantului puternic
Sistemul de protectie impotriva vantului puternic, compus din paleta,
anemomentru si un controler cu microprocesor care se afla in interiorul panoului de
comanda. Paleta este montata pe nacela, in timp ce anemometrul poate fi montat pe
acoperisul cladirii sau oriunde la inaltime fata de sol. Pe perioadele caracterizate de vant
puternic (care depasesc intervalul 12 – 20 m/s), anemometrul detecteaza aceste miscari si
trimite mesajul catre microprocesorul aflat in panoul de comanda care trimite semnalul la
paleta aflata pe turbina si motorul de CC. 10 secunde mai tarziu rotorul se va intoarce
45
intr-o parte, evitand vantul, astfel reducand semnificativ energia utila. Rotorul este
mentinut in directia vantului la viteze de pana la 20 m/s, astfel rotorul se va pune in
miscare din nou imediat ec viteza vantului scade la 20 m/s.
FUNCTIONAREA INSTALATIEI
Tensiunea trifazată produsă de alternatorul turbinei este redresată de redresorul
aflat în interiorul controlerului şi apoi aplicată invertoarelor de curent alternativ. Acestea
au o plaja de intrare pentru tensiune cuprinsa intre (224-600) Vcc. Invertorul transforma
tensiunea continua in tensiune alternativa, la parametrii unei retele electrice standard de
joasa tensiune (380V; 50Hz).
Acest lucru se intampla numai in prezenta unei tensiuni electrice, la parametrii de
mai sus, existente in retea, necesara pentru sincronizarea parametrilor electrici ai
invertorului cu cei ai retelei electrice. De aceea conexiunea intre invertor si retea se face
nul la nul si faza la faza.
Tensiunea electrica alternativa obtinuta de invertoare ajunge in reteaua electrica
prin intermediul unui intrerupator tripolar si a unui contor de energie trifazic, aflat în
tabloul de distribuŃie.
Cantitatea de energie obtinuta, este in functie de conditiile meteorologice
existente (viteza vântului) si de anotimpurile anului. Sistemul functioneaza automat, fara
interventia omului, în toată perioada cât viteza vântului depăşeşte 2.5 m/s.
ProducŃia de energie estimată:
Putere turbină eoliană = 20kW;
Estimare nr. de ore de funcŃionare = 2200h/an;
ProducŃia de energie = 20kW x 2200h/an = 44000kWh/an.
la un preŃ al kWh de : 0,4284 Lei/kWh + TVA
0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh
1euro = 4,2lei
Pret kWh(€) = 0,51Lei/kWh / 4,2Lei/€ = 0,12€ TVA inclus
Economie anuala = 44000 kWh/an x 0,12€/kWh = 5280€/an TVA inclus.
Modalitati de conectare a turbinelor eoliene la retea:
46
47
Baza de proiectare:
La baza realizarii Studiului de fezabilitate stau urmatoarele documente:
- Releveele efectuate pe teren cu sprijinul personalului Primariei;
Lucrarea urmareste continutul cadrul al studiilor de fezabilitate, conform
legislatiei in vigoare, adaptat specificului investitiei, si legislatia tehnica de referinta:
- STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale
- STAS 1846-90 Determinarea debitelor de apa de canalizare
- STAS 3051-91 Retele exterioare de canalizare
- STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clasa de importanta
- STAS 6002-88 Alimentari cu apa.Camine pentru bransamente de apa
- NGPM -2002 Norme generale de protectia muncii
- GP 043-99 Ghid pentru proiectarea si executia exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare utilizand conducte PVC, polietilena si polipropilena
- I9/ 96 Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare
- C 300-1994 Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora
- Legea 10/ 1995 - Calitatea in constructii
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente
- SR EN ISO 9013/1998 Taierea cu oxigen a metalelor.
- C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate
- P118-95 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului
Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj
(aprobate cu Ordinul MC Ind. Nr. 1225 din 1980)
- Manualul instalatorului.
48
2.3. Date tehnice ale investitiei.
2.3.a. Zona si amplasamentul.
Cele 4 de obiective aflate in studiu sunt localizate in Comuna Agigea – Jud.
Constanta:
� Sala de sport – Com. Lazu;
� Scoala generala cu clasele I – V – Com. Lazu;
� Centrul de zi – Com. Agigea;
� Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea;
Caracteristicile reliefului
Ca principale unitati naturale se disting:
• podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare
mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod.
Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);
• campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri
pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in
zona centrala.
• Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest
de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul
Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este
cuprinsa intre 10 si 12 km.
Zona seismică şi adâncimea de îngheŃ
STAS-ul 11100/77 încadrează zona jud. Constanta în zona gradului 7
macroseismic, după scara Richter. Normativul P100/92, referitor la zonarea teritoriului
României după valorile coeficienŃilor seismici de colŃ Ks şi Tc include zona Constanta în
zona D căreia îi corespunde ca valoare Ks= 0,16 şi Tc= 1,00 sec.
STAS-ul 6054/77 indică adâncimea de îngheŃ egală cu 0,7-0,8 m.
49
Clima
Clima jud. Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat
continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de
componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei,
asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,2°C la
Mangalia si 11,2°C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile
nu scad sub 10°C.
TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala .
ianuarie -0,3 iulie 22,2
februarie 0,8 august 22
martie 4,4 septembrie 18,5
aprilie 9,3 octombrie 13,5
mai 15,1 noiembrie 7,5
iunie 19,5 decembrie 2,6
Anual 11,2
Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -25°C
la Constanta la 10 februarie 1929, -33,1°C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si
–25,2°C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +43°C la Cernavoda la 31
iulie 1985, +41°C la Basarabi la 20 august 1945, +38,5°C la Constanta la 10 august 1927
si +36°C la Mangalia la 25 mai 1950.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7
mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile
cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile
geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
50
2.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat.
Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat este de 100% domeniu public.
Instalatiile propuse se vor monta in constructiile existente in cadrul obiectului, aflate pe
domeniul public.
2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren.
Nu sunt propuse constructii definitive noi care sa conduca la ocupari suplimentare
de suprafete de teren.
Panourile solare care vor deservi instalatia se vor monta pe acoperisurile
existente.
Pompele de caldura se vor monta in spatii deja existente.
2.3.d. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului
de investitii.
Nu sunt necesare noi suprafete construite pentru realizarea instalatiilor urmand a
se realiza doar constructii speciale.
2.3.e. Studii de teren.
S-au utilizat confruntari ale situatiei existente cu planurile de arhitectura ale
locatiei. Masuratorile din teren au urmarit atat starea fizica a cladirilor, dar si
echipamentele de instalatii existente (sanitare, electrice, termice).De asemenea s-au
stabilit locatia de amplasare ale boilerelor de productie apa calda in cadrul locatiei
respective, starea si natura materialelor sarpantei acoperisului precum si modul lor de
pozitionare fata de punctele cardinale, urmarindu-se ca pozitionarea si inclinarea
acoperisului sa fie in pricipal orientat spre Sud in vederea instalarii panourilor solare.
S-au stabilit, de asemenea numarul de beneficiari , precum si numarul de personal
de asistenta , stabilindu-se consumul mediu si maxim orar de apa calda.
S-au efectuat identificarea adancimii la care se afla panza freatica pentru a
determina adancimea la care se vor monta pipele termice pentru pompele de caldura. In
51
urma studiului s-a constatat ca panza freatica se afla la o adancime de 10m, optima pentru
ingroparea pipelor termice aferente pompelor de caldura.
2.3.f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum.
ASIGURAREA CU UTILITATI
Apa potabila
Apa potabila necesara prepararii apei de adaos in circuitele calde cat si prepararii
apei calde menajere se preia din reteaua de potabila din fiecare obiectiv in parte.
Apa necesara instalatiilor cu sursa regenerabila se asigura printr-un racord de ½
(pentru umplere si adaos) si printr-un racord de alimentare a boilerului.
Apa industriala (de racire)
Nu este cazul
Energie electrica
Alimentarea consumatorilor electrici apartinand sistemelor de energie
regenerabila se face prin racordarea dulapului electric si de automatizare specializat la
tabloul electric general din fiecare locatie. Principalii consumatori de energie electrica
vor fi:
- compresoarele pompelor de caldura;
- automatizari;
Telefonie si alarmare PSI
Nu este cazul.
ANALIZA DE CONSUM – NECESARUL DE APA CALDA MENAJERA
PENTRU FIECARE OBIECTIV
Nr.
crt. Denumire centru
Numar
utilizatori
Necesar apa
calda menajera
rezultat(litri/zi)
1 Sala de sport Lazu 300 3000
2 Scoala generala cu clasele I -
IV 125 500
3 Centrul de zi Agigea 55 1000
52
ANALIZA DE CONSUM – NECESARUL DE INCALZIRE PENTRU
OBIECTIVELE UNDE SE MONTEAZA POMPE DE CALDURA
Nr.
crt. Denumire centru Suprafata de incalzit(mp)
Necesar
incalzire(kW)
4
Scoala generala cu
clasele I – VIII „Ion
Borcea” Agigea
822 2 x 55kW
2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului.
Protectia calitatii apelor
Lucrarile de constructie si amenajare a retelei presupun desfasurarea de activitati
care nu utilizeaza apa in scop tehnologic. Pentru aceasta etapa, consumurile de apa vor
asigura folosintele igienico-sanitare ale personalului de lucru. In acest sens, pentru
organizarea de santier se propune utilizarea toaletelor ecologice. Activitatile de
constructie desfasurate vor atrage dupa sine efectuarea unor lucrari pregatitoare pentru
investitia ce se urmareste a fi realizata prin mutarea unor volume de sol vegetal si
pamant. Prin perturbarea solului se vor genera surse de sedimente susceptibile de a fi
antrenate prin intermediul precipitatiilor si scurgerilor de suprafata.
Executia sapaturilor este generatoare de impact direct asupra apelor de suprafata
si de adancime. Principalul poluant pentru apele de suprafata, in cazul executiei lucrarii
analizate il constituie fractiunile sau masele de pamant erodat si transportat de catre apele
din preciptatii. Lucrarile de sapaturi prevazute in proiect au in vedere depozitarea
temporara a unor cantitati de pamant ce pot fi antrenate de apa. Ca urmare a
precipitatiilor taluzele sunt spalate de scurgerile de suprafata care antreneaza fractiuni de
material sau mase de pamant putand afecta calitatea panzei freatice.
Ca masuri de protectie a apei in faza de executie se recomanda:
- in timpul lucrarilor de executie a retelelor in faza de sapatura, transeele si gropile pentru
imbinari si camine se vor pastra uscate (apa va fi eventual epuizata).
- se va verifica etanseitatea conductelor facandu-se probe cu apa
53
- dotarea organizarii de santier cu europubele pentru colectarea deseurilor menajere si cu
toalete ecologice.
Protectia aerului
Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor de edificarea a obiectivelor sunt
asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu
construirea in sine a unor facilitati specifice.
Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de
nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Praful
generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine
naturala (particule de sol, praf mineral). Principalele faze de activitate care se constituie
in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt:
- lucrari in amplasamentul obiectivului;
- lucrari cuprinzand manipulari de pamant (sapaturi, umpluturi), in special manuale la
realizarea santurilor pentru pozarea conductelor si acoperirea cu pamant;
- lucrari colaterale;
- traficul auto de lucru.
Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate
de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor
de construire si reabilitare a tronsoane de conducte consta intr-o serie de operatii diferite,
fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului.
Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de
operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu
ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in
opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza
poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.
Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului sunt:
- Umectarea permanenta a suprafetelor neasfaltate. Procesele tehnologice care produc
mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant vor fi reduse in perioadele cu vant
puternic.
- Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic si intretinute corespunzator
si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
54
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier destul de redus (de
asemenea sursa de vibratii), precum si de o serie de activitati gospodaresti din zonele
locuite. In ceea ce priveste incadrarea nivelelor inregistrate de zgomot si vibratii in
legislatia nationala, avand in vedere traficul existent, nu se poate pune problema depasirii
limitelor impuse.
Principala sursa de zgomot in faza de realizare se datoreaza masinilor si utilajelor
necesare pentru amenajarea terenului. Realizarea proiectului implica efectuarea unor
lucrari importante cu utilaje si personal (lucrari de excavare/umplere, transport/
descarcare conducte, materiale de constructii, etc).
Procesele tehnologice de executie a acestor lucrari implica folosirea unor grupuri
de utilaje cu functii adecvate ce reprezinta tot atatea surse de zgomot si vibratii. La
utilajele propriu-zise de lucru se adauga autobasculantele care transporta materialele
necesare executarii lucrarilor. Acestea atat incarcate cat si goale au mase importante si
constituie la randul lor surse importante de zgomot si vibratii. Generarea de vibratii este
favorizata si de calitatea drumurilor din zona (adesea cu denivelari).
Avand in vedere durata limitata de timp a lucrarilor de constructii si montaj al
echipamentelor, precum si amploarea redusa a acestor lucrari se considera ca impactul
zgomotului va fi nesemnificativ.
Masurile de diminuare a zgomotului presupun:
- Revizia si buna functionare tehnica a utilajelor de constructii si a celor de transport;
- Respectarea orelor de program si evitarea prelungirii activitatii dupa ora 18.
Protectia solului si a subsolului
Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructii pentru realizarea obiectivului
studiat sunt diverse si necesita decopertarea, transportul si punerea in opera a unor
volume de materii prime si materiale.
Pe timpul executarii lucrarilor de reabilitare, factorul de mediu sol va fi influentat,
impactul manifestandu-se prin:
- degradarea fizica superficiala a solului pe arii foarte restranse adiacente traseelor de
conducte in zona excavarilor - se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa
terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii;
55
- scoaterea potentíala din circuit a unor suprafete pentru organizari de santier, zone de
parcare a utilajelor etc;
- restrictionarea temporara a circulatiei pentru tronsoanele adiacente drumurilor.
Impactul lucrarilor in timpul executiei este determinat de volumul lucrarilor de
reabilitare si de modul de organizare a lucrarilor.
Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului:
- Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri
(lichide, menajere, tehnologice);
- Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii
centralizate (furnizori).
Se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu
autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau
spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau
drumurile publice.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Pentru edificarea constructiilor propuse in proiect se vor executa operatiuni de
excavare, nivelare, impermeabilizare etc, cu efect de:
- Inlaturare totala a plantelor din zona constructiei propuse si a amenajarilor anexe;
aspectul cantitativ al acestei pierderi de biomasa ara un caracter temporar daca tinem cont
ca este prevazuta amplasarea de spatii verzi la sfarsitul perioadei de executie;
- Inlaturarea totala a efectivelor de nevertebrate din perimetrul analizat si limitarea
dispersiei populatiilor din zonele invecinate (o fragmentare a habitatelor naturale);
- Modificari structurale ale profilului de sol prin operatiile de excavare, nivelare etc;
Pe ansamblu se poate afirma ca existenta santierului in perioada de realizare a
obiectivului va produce modificari structurale si functionale nesemnificative in cadrul
biocenozei locale, o scadere a biodiversitatii, o modificare a fluxurilor de energie si
materie, in principal la nivelul solului, ceea ce intr-un cuvant inseamna o scadere a
productivitatii ecosistemului local, dar care va fi compensat ulterior prin intermediul
amenajarii spatiilor adicente si remodelarii circuitelor.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
56
Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza separat pe cele doua
etape astfel:
- Deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va fi ncesara
excavarea si indepartarea din amplasament a egventualelor de conducte
necorespunzatoare si a molozului rezultat din in urma lucrarilor de realizare a investitiei.
- Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi,
folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de
munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0,3 kg/om si zi deci fata de
numarul de personal de 25 vor reprezenta cca. 0,6 t anual. Eliminarea lor se va efectua
periodic prin grija executantilor, la prestatorul deservicii de salubritate din localitate.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Substantele toxice si periculoase pot fi: buteliile de clor gazos si sau oxigen,
carburantii (motorina) si lubrifiantii, necesari pentru punerea in opera a instalatiei.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii PECO autorizate, ori de cate
ori va fi necesar.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare,
avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si
reparatii se vor executa in ateliere service specializate.
57
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de
realizare a investitiei
GRAFIC DE EXECUTIE
Luna Nr. Descriere activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A. COMPONENTA DE INVESTITIE
A 1. Faza de pregatire a implementarii
A 1.1. Constituirea si operationalizarea echipei de management de proiect
A 1.2. Achizitia serviciilor de proiectare
A 2. Faza de proiectare
A 2.1. Proiect tehnic, detalii de executie, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica, verificare tehnica
A 2.2. Achizitiile publice (contractarea lucrarilor de executie, contractarea dirigentiei de santier)
A 3. Faza de constructie
A 3.1. Organizare de şantier şi amenajare teren
A 3.2. Amenajarea pentru instalarea confectiei metalice de sustinere a panourilor solare .
A 3.3. Amenajarea pentru instalarea pompei de caldura.
A 3.4. Montaj panouri solare A 3.5. Montaj pompe de caldura A 3.6. Montaj centrala eoliana
A 3.7. Racordarea panourilor solare la reteaua de acm si ar
A 3.8. Racordarea pompei de caldura la reteaua de incalzire, acm si ar
A 3.9. Efectuarea de probe tehnologice de functionare si programarea automatizarilor
B. COMPONENTA de pregătire a personalului
C. COMPONENTA de informare şi conştientizare
D. Faza de audit si raportare
58
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului
general.
59
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a
investitiei.
Derularea intregului proiect va fi esalonata in cursul a 10luni de zile de la data
semnarii contractului de finantare conform conditiilor de finantare impuse de programul
Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu
sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte
sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, aprobat prin
Ordinul ministrului mediului nr. 565 din 8 mai 2009, prin Dispozitia presedintelui
Administratiei Fondului pentru Mediu nr. 212 din 17 iunie 2009.
In primele doua luni de la aprobarea finantarii se vor derula doar activitatile de
pregatire a achizitiei, a echipei de implementare a proiectului precum si cele legate de
activitatea administrativa a proiectului, fluxul de numerar fiind redus.
Prima achizitie ce se va realiza si deconta este prevazuta in urmatoarele doua luni
si consta in achizitia serviciilor de proiectare de detaliu pentru activitatea investitionala.
Tot in aceasta perioada este programata organizarea procedurilor de instruire a
personalului.
Tot in aceasta perioada se vor derula si procedurile legate de avizarea, emiterea
avizelor si acordurilor, obtinerea autorizatiilor de construire, achizitia serviciilor de
dirigentie de santier si supervizare a lucrarilor etc.
In urmatoarele doua luni se vor organiza activitatile legate de achizitiile publice
(constituirea comisiilor de evaluare, alcatuirea caietului de sarcini, inscrierea in sistemul
electronic de achizitii publice si organizarea procedurilor privind licitatiile
corepunzatoare)
Dupa incheierea tuturor activitatilor de executie este necesara receptia lucrarilor si
punerea in functiune a obiectivului de investitii vizat, urmata de partea administrative de
management a proiectului, legata de elaborarea raportului de implementare, derularea
auditului financiar, redactarea raportului final, etc.
60
Asadar sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe un an de zile si se prezinta
astfel:
Valoarea totala a investitiei:
lei 1026660
(Lei/euro = 4,26) euro 241000
- din care Constructii-Montaj lei 574050
euro 134750
Valoarea an I investitie:
lei 1026660
(Lei/euro = 4,26) euro 241000
- din care Constructii-Montaj lei 574050
euro 134750
4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV
CALCULAREA INDICATORILOR DE
PERFORMANTA FINANCIARA
4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv
specificarea perioadei de referinta
Investitia „Eficientizarea consumului de energie termica” vizeaza:
• reducerea cheltuielilor societatii afectate de consumul de energie si
imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucât, in prezent, sistemul actual implica o slaba
independenta financiara a autoritatilor locale.
• reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in
principal combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare, protectia
mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice.
61
• diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii
pentru productia de energie electrica/termica;
4.2. Analiza optiunilor
Analiza are in vedere trei optiuni de lucru:
- optiunea 1, care este reprezentata de situatia existenta (varianata fara investitie);
- optiunea 2, se realizeaza investitia propusa „Eficientizarea consumului de energie termica, in valoare de 241000 euro (varianta cu investitie maxima);
- optiunea 3, se realizeaza investitia, dar cu o valoare la jumatate: 120500euro
(varianta cu investitie medie).
Optiunea 1 - (varianta fara investitie)
In prezent, la cele 4 obiective din cadrul PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA se
cheltuieste, in medie, anual, pentru incalzire, preparare apa calda menjera o suma
considerabila reprezentand un procent important din cheltuielile curente. Acest aspect
impune:
- o serie de bariere in dezvoltarea economica si sociala, blocând orice initiativa in
ceea ce priveste infiintarea unor obiective economice si sociale, in conditiile in care
exista propuneri pentru extinderea obiectivelor, cresterea numarului de consumatori,
s.a.m.d
- in acelasi timp, se preconizeaza cresterea tarifului la combustibili cu cel putin 5% anual,
pentru un orizont de 15-20 de ani. In acelasi timp, veniturile bugetului au inregistrat cresteri
insignifiante, iar in ultiimii doi ani chiar scaderi. Rezultatul este o crestere continua a
ponderii cheltuielilor cu energia, care va conduce la incapacitatea financiara a Consiliului
Local de a mai sustine celelalte cheltuieli bugetare, materializate in primul rând in cheltuieli
sociale, aspect care va afecta viata locuitorilor obiectivelor in cauza.
62
Optiunea 2 - (varianta cu investitie maxima): Eficientizarea consumului de
energie termica, in valoare de 241000euro
Avantajele in acest caz ar fi urmatoarele:
- in primul rând, optiunea a 2-a , a carei eficienta se va veadea din proiect –
paragraful urmator 4.3 – acopera o buna parte a consumului intern al celor 4 obiective
chiar din primul an. De exemplu veniturile generate in primul an sunt de 22879euro,
ceea ce – coroborat cu optiunea 1- va conduce la crearea unor disponibilitati la nivelul
bugetului de aceiasi marime financiara si deci cresterea capacitatii Consiliului Local
de a finanta noi proiecte si cheltuileli, inclusiv sociale.
Optiunea 3 - (varianta cu investitie medie); se realizeaza investitia, dar cu o
valoare la jumatate: 120500euro
Consideram ca nu este eficienta nici financiar si nici economic. Afirmatia
anterioara se sprijina pe faptul ca instalatiile ar avea o putere instalata inferioara sau nu s-
ar putea acoperi toate obiectivele si ca atare productia de energie nu ar fi suficienta pentru
incalzirea, prepararea apei menajere si producerea de curent electric.
In aceasta situatie numarul de panouri solare, necesare prepararii apei calde menajere la cele 4 obiective, nu este suficient. Configuratiile cu puterea la jumatate nu pot asigura temperatura minima de 45°C nici macar in perioada de vara cand radiatia solara are valori maxime si astfel nu poate fi luata in calcul ca varianta de lucru.
Pompele de caldura nu pot asigura necesarul de caldura cu puterea instalata la jumatate.
63
4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea cumulata
neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu
a. Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:
- Rata de actualizare utilizata in analiza financiara a proiectului este de 5%,
potrivit prevederilor ACB;
- Orizontul de timp 15 ani;
- Timpul mediu de utilizare a instalatiilor este de 25 si chiar, in ultima vreme 30
de ani.
b. Costurile investitiei
Conform devizului general costul investitiei este de 241000euro sau 1026660lei TVA inclus.
c. Costurile anuale de operare
Sunt prevazute, conform datelor tehnice ale instalatiilor, urmatoarele consumuri si cheltuieli
anuale specifice:
Parametru UM Valoare
Energie electrica consumata PDC €/an 5961
Cheltuieli intretinere instalatii €/an 300
6261
Pret energie electrica = 0,51lei
1€ = 4,26lei
d. Dimensionarea veniturilor (economii de energie)
Parametru UM Valoare
Economie energie panouri solare €/an 2290
Economie energie Pompa de Caldura(comb. inlocuit) €/an 21570
Productie energie turbina eoliana €/an 5280
TOTAL €/an 29140
64
1.T
AB
LOU
L C
HE
LTU
IELI
LOR
DE
OP
ER
AR
E S
I A
L V
EN
ITU
RIL
OR
RE
ZU
LTA
TE
-e
uro
-
An
ul
Ele
me
nte
de
co
st0
12
34
56
78
91
01
11
21
31
41
5
Va
ria
tia
de
pre
t a
en
erg
iei e
lect
rice
%0
,10
,05
0,0
50
,05
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
2
Ch
elt
uie
li e
ne
rgie
ele
ctri
ca(E
uro
)0
59
61
65
57
,16
88
4,9
55
72
29
,20
37
59
0,6
63
77
42
,48
78
97
,33
80
55
,27
82
16
,38
83
80
,78
54
8,3
28
71
9,2
98
89
3,6
79
07
1,5
49
25
2,9
8
Ch
elt
uie
li i
ntr
eti
ne
re s
i
rep
ara
tii(
Eu
ro)
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
TO
TA
L C
HE
LTU
IELI
06
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,3
88
68
0,7
88
48
,32
90
19
,29
91
93
,67
93
71
,54
95
52
,98
An
ul
Ele
me
nte
de
ve
nit
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
En
erg
ie e
con
om
isit
a P
S0
22
90
25
19
26
44
,95
27
77
,19
82
91
6,0
57
29
74
,38
30
33
,87
30
94
,54
31
56
,43
32
19
,63
28
3,9
53
34
9,6
33
41
6,6
33
48
4,9
63
55
4,6
6
En
erg
ie p
rod
usa
EO
L0
52
80
58
08
60
98
,46
40
3,3
26
72
3,4
86
68
57
,96
69
95
,11
71
35
,02
72
77
,72
74
23
,37
57
1,7
47
72
3,1
77
87
7,6
48
03
5,1
98
19
5,8
9
Va
ria
tia
de
pre
t la
CLU
00
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
En
erg
ie e
con
om
isit
a
PD
C0
21
57
02
30
79
,92
46
95
,49
26
42
4,1
82
82
73
,87
30
25
33
23
70
,83
46
36
,73
70
61
,33
96
56
42
43
1,5
45
40
1,7
48
57
9,8
51
98
0,4
55
61
9
TO
TA
L V
EN
ITU
RI
02
91
40
31
40
6,9
33
43
8,8
43
56
04
,73
79
13
,41
40
08
5,4
42
39
9,7
44
86
6,3
47
49
5,4
50
29
85
32
87
,15
64
74
,55
98
74
63
50
0,5
67
36
9,5
65
2.T
AB
LOU
L S
US
TE
NA
BIL
ITA
TII
FIN
AN
CIA
RE
- E
uro
-
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Inv
est
itii
24
10
00
00
00
00
0
Ve
nit
uri
02
91
40
31
40
6,9
33
43
8,8
43
56
04
,73
79
13
,41
40
08
5,4
42
39
9,7
44
86
6,3
47
49
5,4
50
29
85
32
87
,15
64
74
,55
98
74
63
50
0,5
67
36
9,5
Intr
ari
to
tale
24
10
00
29
14
03
14
06
,93
34
38
,84
35
60
4,7
37
91
3,4
14
00
85
,44
23
99
,74
48
66
,34
74
95
,45
02
98
53
28
7,1
56
47
4,5
59
87
46
35
00
,56
73
69
,5
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le6
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,3
88
68
0,7
88
48
,32
90
19
,29
91
93
,67
93
71
,54
95
52
,98
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i2
41
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Iesi
ri t
ota
le2
41
00
06
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,3
88
68
0,7
88
48
,32
90
19
,29
91
93
,67
93
71
,54
95
52
,98
Flu
x fi
na
nci
ar
tota
l-2
41
00
02
28
79
24
54
9,8
26
25
3,8
92
80
75
,49
30
02
2,7
53
20
42
,93
42
02
,43
65
11
38
97
9,1
41
61
84
44
38
,84
74
55
,25
06
80
,45
41
29
57
81
6,6
Flu
x fi
na
nci
ar
cum
ula
t-2
18
12
1-1
93
57
1,2
-16
73
17
,3-1
39
24
2-1
09
21
9,1
-77
17
6-4
29
74
-64
62
,83
25
16
,37
41
34
11
85
73
16
60
28
21
67
08
27
08
37
32
86
54
66
3.V
alo
are
a a
ctu
ali
zata
ne
ta,R
ata
in
tern
a d
e r
ecu
pe
rare
,Ra
po
rt C
ost
-Be
ne
fici
u
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Ve
nit
uri
din
eco
no
mie
02
91
40
31
40
6,9
33
43
8,8
43
56
04
,73
79
13
,41
40
08
5,4
42
39
9,7
44
86
6,3
47
49
5,4
50
29
85
32
87
,15
64
74
,55
98
74
63
50
0,5
67
36
9,5
Ve
nit
uri
to
tale
29
14
03
14
06
,93
34
38
,84
35
60
4,7
37
91
3,4
14
00
85
,44
23
99
,74
48
66
,34
74
95
,45
02
98
53
28
7,1
56
47
4,5
59
87
46
35
00
,56
73
69
,5
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le0
62
61
68
57
,17
18
4,9
55
75
29
,20
37
89
0,6
63
80
42
,48
81
97
,33
83
55
,27
85
16
,38
86
80
,78
84
8,3
29
01
9,2
99
19
3,6
79
37
1,5
49
55
2,9
8
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i2
41
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Ch
elt
uie
li t
ota
le2
41
00
06
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,3
88
68
0,7
88
48
,32
90
19
,29
91
93
,67
93
71
,54
95
52
,98
Flu
x fi
na
nci
ar
ne
t-2
41
00
0-2
18
12
1-1
93
57
1,2
-16
73
17
,3-1
39
24
2-1
09
21
9,1
-77
17
6-4
29
74
-64
62
,83
25
16
,37
41
34
11
85
73
16
60
28
21
67
08
27
08
37
32
86
54
fact
or
de
act
ua
liza
re0
,95
23
81
0,9
07
02
95
0,8
63
83
80
,82
27
02
0,7
83
52
60
,74
62
20
,71
06
80
,67
68
40
,64
46
10
,61
39
0,5
84
68
0,5
56
84
0,5
30
32
0,5
05
07
0,4
81
02
Flu
x fi
na
nci
ar
act
ua
liza
t-2
41
00
0-2
07
73
4,3
-17
55
74
,8-1
44
53
5-1
14
55
5-8
55
76
-57
59
0-3
05
41
-43
74
,32
09
60
,34
55
12
69
32
7,1
92
45
0,6
11
49
25
13
67
91
15
80
88
Tim
pu
l d
e r
ecu
pe
rare
-
an
i-T
R8
an
i
VA
LOA
RE
A
AC
TU
ALI
ZA
TA
NE
TA
(VN
A)
(40
3.2
62
)
Ra
ta i
nte
rna
de
ren
tab
ilit
ate
(RIR
) %
2%
Ra
po
rtu
l be
ne
fici
u-c
ost
%1
0
Tim
pu
l d
e r
ecu
pe
rare
TR
= I
NV
ES
TIT
IE/V
EN
IT A
NU
AL
TR
= 2
41
00
0/2
91
40
= 8
an
i
67
Concluzia care se desprinde este aceea ca investitia este foarte utila pentru
obiectivele aflate in subordinea Primariei Comunei Agigea, pentru ca:
a. Rezulta o economie importanta pentru obiectivele aflate in subordinea
Primariei Comunei Agigea;
b. Totusi, desi rentabil, trebuie tinut cont ca veniturile sunt ipotetice, deci ele nu
se incaseaza, ceea ce inseamna ca:
- practic la cele 4 obiective se castiga deoarece nu se se mai fac noi
cheltuieli pentru achizitionarea de combustibili. Practic in bugetul de
venituri si cheltuieli nu vor aparea doua pozitii distincte: venituri din
energie termica, respectiv, cheltuieli cu energia electrica si altele pentru
functionarea instalatiilor, ci doar o pozitie, la cheltuieli cu combustibili si
altele, dar sensibil mai mica, ceea ce s-a vazut din calcule;
- este necesara cofinantarea(sprijinul) statului pentru realizarea
investitiei.
68
4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de
rentabilitate si raportul cost beneficiu
Nu este necesara intocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un
impact semnificativ la bunastarea economica a regiunii sau a tarii.
4.5 Analiza de senzitivitate
Rezultatele analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze pentru fiecare
variabila. Valoarea variabilelor utilizate in analiza poate suferi modificari si pot afecta
situatia preconizata. ln aces sens, este necesar sa se testeze senzitivitatea valorilor
actualizate la modificari ale variabilelor cheie. Variabilele cheie considerate in analiza de
senzitivitate pentru varianta propusa sunt:
- pretul energiei termice, care efectueaza veniturile ipotetice;
- pretul energiei electrice si cheltuielile de intretinere, care afecteaza cheltuielile.
Având in vedere cele doua variabile au fost construite doua scenarii:
Scenariul A.
Pretul energiei electrice creste cu 10% anual, spre deosebire de varianta de
baza in care cresterea era de 2% iar costurile de intretinere si reparatii cresc la 500
euro anual. Calculele sunt prezentate in tabelele de la paginile urmatoare. Orice
crestere a pretului la energie electrica nu afecteaza investitia intrucat turbina eoliana
produce aproape in totalitate cantitatea de energie electrica necesara functionarii
pompelor de caldura.
69
1.T
AB
LOU
L C
HE
LTU
IELI
LOR
DE
OP
ER
AR
E S
I A
L V
EN
ITU
RIL
OR
RE
ZU
LTA
TE
-e
uro
-E
uro
An
ul
Ele
me
nte
de
co
st0
12
34
56
78
91
01
11
21
31
41
5
Va
ria
tia
de
pre
t a
en
erg
iei
ele
ctri
ce%
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
Ch
elt
uie
li e
ne
rgie
ele
ctri
ca(E
uro
)0
59
61
65
57
,17
21
2,8
17
93
4,0
91
87
27
,59
60
0,2
51
05
60
,31
16
16
,31
27
78
14
05
61
54
61
,31
70
07
18
70
8,2
20
57
92
26
36
,89
Ch
elt
uie
li i
ntr
eti
ne
re s
i
rep
ara
tii(
Eu
ro)
05
00
50
05
00
50
05
00
50
05
00
50
05
00
50
05
00
50
05
00
50
05
00
TO
TA
L C
HE
LTU
IELI
06
46
17
05
7,1
77
12
,81
84
34
,09
19
22
7,5
10
10
0,3
11
06
0,3
12
11
6,3
13
27
81
45
56
15
96
1,3
17
50
71
92
08
,22
10
79
23
13
6,8
9
An
ul
Ele
me
nte
de
ve
nit
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
En
erg
ie e
con
om
isit
a P
S0
22
90
25
19
27
70
,93
04
7,9
93
35
2,7
89
36
88
,07
40
56
,87
44
62
,56
24
90
8,8
53
99
,75
93
9,6
76
53
3,6
71
87
79
05
,78
69
6,2
71
En
erg
ie p
rod
usa
EO
L0
52
80
58
08
63
88
,87
02
7,6
87
73
0,4
48
85
03
,49
93
53
,84
10
28
9,2
31
13
18
12
45
01
36
95
15
06
41
65
70
,91
82
28
20
05
0,7
9
Va
ria
tia
de
pre
t la
CLU
00
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
0,0
70
,07
En
erg
ie e
con
om
isit
a P
DC
02
15
70
23
07
9,9
24
69
5,4
92
64
24
,18
28
27
3,8
73
02
53
32
37
0,8
34
63
6,7
13
70
61
39
65
64
24
31
,54
54
02
48
57
9,8
51
98
0,4
55
61
8,9
8
TO
TA
L V
EN
ITU
RI
02
91
40
31
40
6,9
33
85
5,1
93
64
99
,85
39
35
7,1
14
24
44
,64
57
81
,54
93
88
,49
53
28
85
75
05
62
06
6,1
67
00
07
23
37
,77
81
14
84
36
6,0
4
70
2.T
AB
LOU
L S
US
TE
NA
BIL
ITA
TII
FIN
AN
CIA
RE
- E
uro
-
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Nr.
crt
Inv
est
itii
24
10
00
00
00
00
0
Ve
nit
uri
02
91
40
31
40
6,9
33
85
5,1
93
64
99
,85
39
35
7,1
14
24
44
,64
57
81
,54
93
88
,49
53
28
85
75
05
62
06
6,1
67
00
07
23
37
,77
81
14
84
36
6,0
4
Intr
ari
to
tale
24
10
00
29
14
03
14
06
,93
38
55
,19
36
49
9,8
53
93
57
,11
42
44
4,6
45
78
1,5
49
38
8,4
95
32
88
57
50
56
20
66
,16
70
00
72
33
7,7
78
11
48
43
66
,04
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le6
46
17
05
7,1
77
12
,81
84
34
,09
19
22
7,5
10
10
0,3
11
06
0,3
12
11
6,3
13
27
81
45
56
15
96
1,3
17
50
71
92
08
,22
10
79
23
13
6,8
9
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i0
00
00
00
00
00
00
00
0
Iesi
ri t
ota
le2
41
00
06
46
17
05
7,1
77
12
,81
84
34
,09
19
22
7,5
10
10
0,3
11
06
0,3
12
11
6,3
13
27
81
45
56
15
96
1,3
17
50
71
92
08
,22
10
79
23
13
6,8
9
Flu
x fi
na
nci
ar
tota
l-2
41
00
02
26
79
24
34
9,8
26
14
2,3
82
80
65
,76
30
12
9,6
13
23
44
,43
47
21
,23
72
72
,19
40
01
04
29
50
46
10
4,8
49
49
25
31
29
,55
70
35
,16
12
29
,16
Flu
x fi
na
nci
ar
cum
ula
t-2
18
32
1-1
93
97
1,2
-16
78
29
-13
97
63
,1-1
09
63
3-7
72
89
,1-4
25
67
,9-5
29
5,7
13
47
15
77
66
41
23
76
91
73
26
12
26
39
12
83
42
63
44
65
4,9
71
3.V
alo
are
a a
ctu
ali
zata
ne
ta,R
ata
in
tern
a d
e r
ecu
pe
rare
,Ra
po
rt C
ost
-Be
ne
fici
u
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Ve
nit
uri
din
eco
no
mie
02
91
40
31
40
6,9
33
85
5,1
93
64
99
,85
39
35
7,1
14
24
44
,64
57
81
,54
93
88
,49
53
28
85
75
05
62
06
6,1
67
00
07
23
37
,77
81
14
84
36
6,0
4
Ve
nit
uri
to
tale
29
14
03
14
06
,93
38
55
,19
36
49
9,8
53
93
57
,11
42
44
4,6
45
78
1,5
49
38
8,4
95
32
88
57
50
56
20
66
,16
70
00
72
33
7,7
78
11
48
43
66
,04
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le0
64
61
70
57
,17
71
2,8
18
43
4,0
91
92
27
,51
01
00
,31
10
60
,31
21
16
,31
32
78
14
55
61
59
61
,31
75
07
19
20
8,2
21
07
92
31
36
,89
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i2
41
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Ch
elt
uie
li t
ota
le2
41
00
06
46
17
05
7,1
77
12
,81
84
34
,09
19
22
7,5
10
10
0,3
11
06
0,3
12
11
6,3
13
27
81
45
56
15
96
1,3
17
50
71
92
08
,22
10
79
23
13
6,8
9
Flu
x fi
na
nci
ar
ne
t-2
41
00
0-2
18
32
1-1
93
97
1,2
-16
78
29
-13
97
63
,1-1
09
63
3-7
72
89
,1-4
25
67
,9-5
29
5,7
13
47
15
77
66
41
23
76
91
73
26
12
26
39
12
83
42
63
44
65
4,9
fact
or
de
act
ua
liza
re0
,95
23
81
0,9
07
02
90
,86
38
38
0,8
22
70
20
,78
35
26
0,7
46
22
0,7
10
68
0,6
76
83
90
,64
46
0,6
13
90
,58
46
80
,55
68
0,5
30
32
0,5
05
07
0,4
81
01
7
Flu
x fi
na
nci
ar
act
ua
liza
t-2
41
00
0-2
07
92
5-1
75
93
7,6
-14
49
77
-11
49
83
,4-8
59
00
,7-5
76
74
,3-3
02
52
,2-3
58
4,3
52
23
77
47
67
97
23
65
,19
64
78
12
00
60
14
31
49
16
57
84
,9
Tim
pu
l d
e r
ecu
pe
rare
-
an
i-T
R8
an
i
VA
LOA
RE
A
AC
TU
ALI
ZA
TA
NE
TA
(VN
A)
(37
5.5
62
)
Ra
ta i
nte
rna
de
ren
tab
ilit
ate
(RIR
) %
3%
Ra
po
rtu
l b
en
efi
ciu
-co
st
%1
0,2
2
Tim
pu
l de
re
cup
era
re T
R=
IN
VE
ST
ITIE
/VE
NIT
AN
UA
L
TR
= 2
41
00
0/2
91
40
= 8
an
i
72
Scenariul B.
PreŃul combustibililor clasici(CLU) creste cu doar 3% anual, spre deosebire de
varianta de baza in care crestea cu 7%. Calculele sunt prezentate in tabelele de la paginile
urmatoare.
La acest scenariu se constata ca in cazul unor cresteri mai mici a preturilor
combustibililor clasici inlocuiti rentabilitatea investitiei scade, insa in contextul actual al
cresterilor de pret la combustibili clasici scenariul este putin probabil.
73
1.T
AB
LOU
L C
HE
LTU
IELI
LOR
DE
OP
ER
AR
E S
I A
L V
EN
ITU
RIL
OR
RE
ZU
LTA
TE
-e
uro
-
An
ul
Ele
me
nte
de
co
st0
12
34
56
78
91
01
11
21
31
41
5
Va
ria
tia
de
pre
t a
en
erg
iei
ele
ctri
ce%
0,1
0,0
50
,05
0,0
50
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
0,0
20
,02
Ch
elt
uie
li e
ne
rgie
ele
ctri
ca(E
uro
)0
59
61
65
57
,16
88
4,9
67
22
9,2
75
90
,77
74
2,4
87
89
7,3
38
05
5,2
78
21
6,4
83
80
,78
54
8,3
28
71
9,3
88
93
,79
07
1,5
49
25
3
Ch
elt
uie
li i
ntr
eti
ne
re s
i
rep
ara
tii(
Eu
ro)
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
30
03
00
TO
TA
L C
HE
LTU
IELI
06
26
16
85
7,1
71
84
,96
75
29
,27
89
0,7
80
42
,48
81
97
,33
83
55
,27
85
16
,48
68
0,7
88
48
,32
90
19
,39
19
3,7
93
71
,54
95
53
An
ul
Ele
me
nte
de
ve
nit
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
En
erg
ie e
con
om
isit
a P
S0
22
90
25
19
26
44
,95
27
77
,22
91
6,1
29
74
,38
30
33
,87
30
94
,54
31
56
,43
21
9,6
32
83
,95
33
49
,63
41
6,6
34
84
,96
35
54
,7
En
erg
ie p
rod
usa
EO
L0
52
80
58
08
60
98
,46
40
3,3
26
72
3,5
68
57
,96
69
95
,11
71
35
,02
72
77
,77
42
3,3
75
71
,74
77
23
,27
87
7,6
80
35
,19
81
95
,9
Va
ria
tia
de
pre
t la
CLU
00
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
0,0
30
,03
En
erg
ie e
con
om
isit
a
PD
C0
21
57
02
22
17
,12
28
83
,62
35
70
,12
42
77
25
00
5,5
25
75
5,7
26
52
8,4
27
32
42
81
44
28
98
8,3
29
85
83
07
54
31
67
6,3
32
62
7
TO
TA
L V
EN
ITU
RI
02
91
40
30
54
4,1
31
62
73
27
50
,63
39
17
34
83
7,9
35
78
4,7
36
75
7,9
37
75
83
87
87
39
84
44
09
31
42
04
84
31
96
,44
43
77
74
2.T
AB
LOU
L S
US
TE
NA
BIL
ITA
TII
FIN
AN
CIA
RE
- E
uro
-
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Nr.
crt
Inv
est
itii
24
10
00
00
00
00
0
Ve
nit
uri
02
91
40
30
54
4,1
31
62
6,9
63
27
50
,64
33
91
6,7
73
48
37
,93
57
84
,73
67
57
,93
77
58
38
78
73
98
44
40
93
14
20
47
,92
43
19
6,4
44
37
7,1
Intr
ari
to
tale
24
10
00
29
14
03
05
44
,13
16
26
,96
32
75
0,6
43
39
16
,77
34
83
7,9
35
78
4,7
36
75
7,9
37
75
83
87
87
39
84
44
09
31
42
04
7,9
24
31
96
,44
43
77
,1
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le6
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,4
86
80
,78
84
8,3
29
01
9,3
91
93
,67
19
37
1,5
49
55
2,9
8
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i0
00
00
00
00
00
00
00
0
Iesi
ri t
ota
le2
41
00
06
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,4
86
80
,78
84
8,3
29
01
9,3
91
93
,67
19
37
1,5
49
55
2,9
8
Flu
x fi
na
nci
ar
tota
l-2
41
00
02
28
79
23
68
72
44
42
,01
25
22
1,4
42
60
26
,11
26
79
5,4
27
58
7,4
28
40
2,7
29
24
23
01
06
30
99
5,6
31
91
13
28
54
,25
33
82
4,9
34
82
4,1
Flu
x fi
na
nci
ar
cum
ula
t-2
18
12
1-1
94
43
4-1
69
99
2-1
44
77
0,6
-11
87
44
-91
94
9,1
-64
36
1,7
-35
95
9-6
71
72
33
89
54
38
4,7
86
29
61
19
15
0,4
15
29
75
18
77
99
75
3.V
alo
are
a a
ctu
ali
zata
ne
ta,R
ata
in
tern
a d
e r
ecu
pe
rare
,Ra
po
rt C
ost
-Be
ne
fici
u
01
23
45
67
89
10
11
12
13
14
15
Ve
nit
uri
din
eco
no
mie
02
91
40
30
54
4,1
31
62
6,9
63
27
50
,64
33
91
6,7
73
48
37
,93
57
84
,73
67
57
,93
77
58
38
78
73
98
44
40
93
14
20
47
,92
43
19
6,4
44
37
7,1
Ve
nit
uri
to
tale
29
14
03
05
44
,13
16
26
,96
32
75
0,6
43
39
16
,77
34
83
7,9
35
78
4,7
36
75
7,9
37
75
83
87
87
39
84
44
09
31
42
04
7,9
24
31
96
,44
43
77
,1
Co
stu
ri o
pe
rati
on
ale
tota
le0
62
61
68
57
,17
18
4,9
55
75
29
,20
37
89
0,6
63
80
42
,48
81
97
,33
83
55
,27
85
16
,48
68
0,7
88
48
,32
90
19
,39
19
3,6
71
93
71
,54
95
52
,98
Co
stu
ri t
ota
le a
le
inv
est
itie
i2
41
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Ch
elt
uie
li t
ota
le2
41
00
06
26
16
85
7,1
71
84
,95
57
52
9,2
03
78
90
,66
38
04
2,4
88
19
7,3
38
35
5,2
78
51
6,4
86
80
,78
84
8,3
29
01
9,3
91
93
,67
19
37
1,5
49
55
2,9
8
Flu
x fi
na
nci
ar
ne
t-2
41
00
0-2
18
12
1-1
94
43
4-1
69
99
2-1
44
77
0,6
-11
87
44
-91
94
9,1
-64
36
1,7
-35
95
9-6
71
72
33
89
54
38
4,7
86
29
61
19
15
0,4
15
29
75
18
77
99
fact
or
de
act
ua
liza
re0
,95
23
81
0,9
07
02
90
,86
38
38
0,8
22
70
20
,78
35
26
0,7
46
22
0,7
10
68
0,6
76
84
0,6
44
60
,61
39
0,5
84
68
0,5
56
80
,53
03
21
0,5
05
07
0,4
81
02
Flu
x fi
na
nci
ar
act
ua
liza
t-2
41
00
0-2
07
73
4,3
-17
63
57
,4-1
46
84
5-1
19
10
3,1
-93
03
9,4
-68
61
3,8
-45
74
0,6
-24
33
8-4
32
9,8
14
35
93
17
97
,64
80
53
63
18
8,0
17
72
62
,99
03
34
,7
Tim
pu
l d
e r
ecu
pe
rare
-
an
i-T
R8
an
i
VA
LOA
RE
A
AC
TU
ALI
ZA
TA
NE
TA
(VN
A)
(76
3.9
12
)
Ra
ta i
nte
rna
de
ren
tab
ilit
ate
(RIR
) %
-5%
Ra
po
rtu
l b
en
efi
ciu
-co
st
%8
,81
Tim
pu
l d
e r
ecu
pe
rare
TR
= I
NV
ES
TIT
IE/V
EN
IT A
NU
AL
TR
= 2
41
00
0/2
91
40
= 8
an
i
76
4.6. Analiza de risc
a. Ipoteze la diferite nivele
Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitaŃi, care
se finalizeaza cu obŃinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.
ActivitaŃile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumŃii care trebuie a fi, in
prealabil, soluŃionate pentru derularea in bune condiŃii a proiectului.
Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, fiind
necesare pentru ca proiectul sa se poata indeplini, factori definiŃi pozitiv si in termeni
masurabili, iar incertitudinile apar ca si modificari posibile a elementelor proiectului, dar
a caror probabilitate de apariŃie nu este cunoscuta.
Ipotezele formulate in legatura cu prezentul proiect , pot fi diferenŃiate pe trei
faze:
• faza de pregatire si elaborare proiect;
• faza de implementare a proiectului;
• faza de gestionare si monitorizare a proiectului.
b. Faza de pregatire si elaborare proiect
• resurse umane cu experienŃa in implementarea proiectului
• performanŃa consultantului
Elaborarea documentaŃiei de finanŃare va fi contractata cu o firma de specialitate in
domeniu, iar aportul de resurse umane direct implicat in proiect este format din personal
din cadrul Solicitantului.
• asigurarea surselor de finanŃare
• natura proprietaŃii este clarificata.
77
c. Faza de implementare a proiectului
• inflaŃia este cea pronosticata
• cresterea economica este cea previzionata
• evoluŃia ratelor de schimb si a dobânzilor sunt cele stabilite
• modificarile legislative sunt cele previzibile
• armonizarea legislaŃiei României cu legislaŃia Uniunii Europene
• climat normal pe durata implementarii proiectului
• planul de finanŃare va fi respectat
• costul celorlalte utilitaŃi este cel preconizat, Ńinându-se cont de potenŃialele
investiŃii si in aceste infrastructuri
• personalul instruit este disponibil
d. Faza de gestionare si monitorizare a proiectului
• management performant al operatorului
• practici de munca eficiente
• cresterea increderii in calitatea serviciilor.
Riscurile se pot defini ca si probabilitaŃi de producere a unor pierderi in proiect.
Pentru a proteja rezultatele proiectului de acŃiunea riscurilor, se impune parcurgerea
urmatoarelor trei etape:
• identificarea riscurilor pe baza surselor de risc
• estimarea si evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/ probabilitate
• gestionarea riscului si imbunataŃirea conceptului proiectului, pe baza
Graficului de Management al Riscului
Identificarea riscurilor se realizeaza prin:
• analiza planului de implementare
• brainstorming
• experienŃa specialistilor si a echipei de implementare
• metode analitice (acolo unde este posibil).
78
Se identifica in structura proiectului doua mari surse de risc si anume:
• risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementarii
proiectului
• risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaŃa a investiŃiei
Riscurile identificate in cadrul prezentului proiect prin metodele mai sus menŃionate
de identificare a riscurilor sunt:
1. Riscuri comerciale si strategice:
� schimbarile tehnologice
� proprietatea asupra utilitaŃilor
2. Riscuri economice:
� cresterea ratei de actualizare
� cresterea preŃului la combustibili
� schimbarea ratelor de schimb
� cresterea accelerata a inflaŃiei
3. Riscuri contractuale:
� intârzieri in implementarea proiectului
� forŃa majora
� probleme neprevazute ale furnizorilor de aparatura si echipamente
4. Riscuri financiare :
� modificarea ratelor dobânzii
� lipsa surselor interne de finanŃare
� lipsa surselor externe de finanŃare
� majorarea impozitelor
� cresterea cheltuielilor de capital
5. Riscuri de mediu
� intârzieri ale proceselor de avizare
6. Riscuri politice
� retragerea sprijinului politic local
� schimbari politice majore
79
� renunŃarea la derularea proiectului in urma presiunilor politice sau a
reorientarii investiŃionale
7. Riscuri sociale :
� apariŃia grupurilor de presiune
� inselarea asteptarilor comunitaŃii
� raspuns negativ la consultarea comunitaŃii
8. Riscuri naturale :
� cutremure
� alunecari de teren
� incendii
� inundaŃii
9. Riscuri instituŃionale si organizaŃionale:
� management de proiect neadecvat
� greve
� lipsa de resurse si de planificare
10. Riscuri operaŃionale si de sistem:
� probleme de comunicare
� estimari gresite ale pierderilor
11. Riscuri determinate de factorul uman:
� erori de estimare
� erori de operare
� sabotaj
� vandalism
12. Riscuri tehnice:
� lipsa de personal specializat si calificat
� erori in documentaŃia de licitaŃie
� control defectuos al calitaŃii
� lipsa de ritmicitate in livrarea de utilaje
� intârzieri de finalizare.
80
Dupa identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluarii
impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului in cazul producerii lor
precum si a estimarii probabilitaŃii producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor ofera soluŃii
in ceea ce priveste masurile care trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.
Abordarea analizei riscurilor se bazeaza astfel pe:
• dimensionarea riscului – se determina impactul, marimea riscului
• masurarea riscului – se determina probabilitatea producerii riscului
Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact / Probabilitate
Impact Probabilitate
Scazut Mediu Mare
Scazuta 1 2 3
Medie 4 5 6
Mare 7 8 9
Evaluarea riscurilor:
Risc Punctaj conform
matricei de evaluare
schimbarile tehnologice 3
proprietatea asupra utilitaŃilor 1
cresterea ratei de actualizare 2
cresterea preŃului la combustibili 1
schimbarea ratelor de schimb 3
cresterea accelerata a inflaŃiei 4
cresterea demografica 1
intârzieri in implementarea proiectului 6
forŃa majora 4
probleme neprevazute ale furnizorilor de echipamente 2
modificarea ratelor dobânzii 2
lipsa surselor interne de finanŃare 4
lipsa surselor externe de finanŃare 3
majorarea impozitelor 2
81
cresterea cheltuielilor de capital 5
retragerea sprijinului politic local 3
intârzieri ale proceselor de avizare 3
schimbari politice majore 3
renunŃarea la derularea proiectului in urma presiunilor politice
sau a reorientarii investiŃionale
2
apariŃia grupurilor de presiune 1
inselarea asteptarilor comunitaŃii 2
raspuns negativ la consultarea comunitaŃii 2
cutremure 3
alunecari de teren 4
incendii 1
inundaŃii 2
management de proiect neadecvat 1
greve 1
lipsa de resurse si de planificare 1
probleme de comunicare 2
estimari gresite ale pierderilor 1
erori de estimare 2
erori de operare 3
sabotaj 1
vandalism 1
lipsa de personal specializat si calificat 2
control defectuos al calitaŃii 3
lipsa de ritmicitate in livrarea de utilaje 2
intârzieri de finalizare 3
erori in documentaŃia de licitaŃie 2
82
Ca si o concluzie generala a evaluarii riscurilor, se pot afirma urmatoarele :
� riscurile care pot aparea in derularea proiectului au in general un impact mare
la producere, dar o probabilitate redusa de apariŃie si declansare
� riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare si economice
e. Masuri de contracarare a riscurilor
Administrarea riscurilor interne ale proiectului:
a) ln planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune
sunt prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;
c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul tehnic
se vor ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in
implementarea proiectului;
d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de
executie al lucrarilor, avand a bogata experienta in domeniu; Se va implementa
un sistem foarte riguros de supervizare lucrarilor de executie. Acesta va
presupune organizarea de raportari partiale pentru fiecare stadiu al lucrarilor in
parte. Acestea vor fi prevazute in documentatia de licitatie si la incheierea
contraclelor;
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele
prevazute;
f) Se va urmari respectarea specifiactiilor referitoare la materialele, echipamentele
si metodele de implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator.
f. Administrarea riscurilor externe ale proiectului
In acest sens se va avea in vedere:
a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea
obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor
de achizitii echipamente si utilaje;
83
b) Estimarea cat mai realista a cresterii preturilor pe piata.
g. Administrarea riscurilor comune proiectului
Legat de stabilitatea fortei de munca, proiectul insusi va fi un factor de stabilitate
care va cointeresa atat personalul din cadrul societaŃii, cat si colaboratorii potentiali
externi sa realizeze activitati in cadrul proiectului.
h. Riscul de venit
Este definit ca fiind riscul de a nu se respecta preŃurile stabilite prin contractul de
achiziŃionare sau orice alt angajament care ar conduce la vânzarea energie la preŃul
stabilit.
Materializarea acestui risc este imposibila sau minima, intrucât:
� estimarea randamentului proiectului – indicatorii de eficienŃa financiara si
economica – s-a facut in condiŃiile unor celor mai mici preŃuri
tranzacŃionate pe piaŃa energiei electrice din România;
� tocmai pentru a se evita potenŃiale riscuri de preŃ (venit), indicatorii de
eficienŃa – cash flow-ul – au fost calculaŃi in condiŃiile unei stabilitaŃi ale
acestuia, cresterile anuale presupuse fiind de 7%, desi in practica putem
previziona cu certitudine cresteri mult mai mari ale preŃurilor la energie;
� preŃul la energia produsa din surse ecologice, cum este si cea solara, au o
elasticitate redusa, datorita faptului ca statul sprijina producerea acestui tip
de energie prin oferirea catre operatori a unor bonusuri (piaŃa certificatelor
verzi);
� preŃurile energiei electrice au fost, in ultimii ani, atât in România, cât si pe
plan mondial in crestere;
� este puŃin posibil ca in viitor sa se materializeze scaderi ale preŃului
energiei electrice intrucât piaŃa naŃionala, cât si cea mondiala se confrunta
cu o cerere peste nivelul ofertei;
84
� cresterea preŃului la petrol conduce la rentabilizarea unor categorii de
resurse energetice care in urma cu câŃiva ani nu erau eficiente din punctul
de vedere al costurilor (inclusiv energia solara). Aceasta din urma, in cazul
exploatarilor casnice nu avea caracter de eficienŃa (tocmai datorita
costurilor), ci cel mult ca o optimizare a cheltuielilor cu energia electrica si
termica a gospodariilor).
i. Riscul de finalizare
Este definit ca fiind riscul ca finalizarea proiectului sa fie intârziata in general din
motive tehnice .
Desi eliminarea integrala a acestui risc este imposibila, datorita intervenŃiei unor
factori exogeni si colaborarii cu operatori economici care nu pot fi controlaŃi de instituŃia
care implementeaza proiectul el poate fi minimizat.
Minimizarea acestui risc se poate realiza in:
� faza proiectarii, prin intocmirea unui grafic in care activitaŃile prevazute sa fie
corect ordonate si angrenate, luându-se in considerare rezerve de timp in
punctele critice, cât si prin cunoasterea reglementarilor si procedurilor ce
trebuie parcurse de cel ce implementeaza proiectul. CONSIDERAM CA
STUDIUL DE FEZABILITATE REALIZAT SI GRAFICUL DE EXECUłIE
PROPUS RESPECTA RESTRICłIILE ANTERIOR MENłIOANTE;
MINIMIZÂND ACEST RISC;
� faza execuŃiei. Având in vedere complexitatea relativ redusa a proiectului, pe
de o parte, iar pe de alta timpul propus pentru realizarea investiŃiei, de un an de
zile. Consideram incidenŃa acestui risc ca minora, putând afecta proiectul in
proporŃie de cel mult 10%, valoare ce poate fi absorbita rapid, tocmai prin
timpul, de un an de zile, propus pentru punerea an opera a investiŃiei. Totusi,
intrucât o serie de faze tehnologice se realizeaza de catre operatori din afara
sferei de influenŃa Primariei Com. Agigea – furnizorii de echipamente, firma prin
care se realizeaza racordul la sistemul energetic naŃional etc. este posibil sa apara
85
intârzieri si, deci, materializarea riscului analizat. Pentru a contracararea aceste
gâtuiri in indeplinirea graficului de execuŃie este necesar ca aceste activitaŃi sa fie
contractate in condiŃii de siguranŃa riguroasa – contractele incheiate cu acesti
furnizori / prestatori sa prevada aceste riscuri si raspunderi pentru eventuale
intârzieri si, respectiv, monitorizarea de catre managementul de proiect a graficului
de execuŃie.
j. Riscul de operare
Acest risc are in vedere probabilitatea ca proiectul sa nu genereze nivelul
corespunzator de venituri – fluxul de venituri si cheltuieli – prin nerealizarea producŃiei
calculate in proiect, fie din cauza costurilor de operare, fie din cauza costurilor de
mentenanŃa ce depasesc previziunile).
Variabilitatea mediului economic implica o doza insemnata de probabilitate pentru
orice plan sau proiect, cu atât mai mult cu cât prognozele au in vedere un orizont de timp
lung. Totusi proiectul propus limiteaza puternic acest risc prin conŃinutul scenariului ce a
stat la baza elaborarii acestuia:
� nivelul producŃiei estimate este minima. S-a plecat de la valorile minime ale
densitaŃii puterii radiante solare globale medii, duratei medii orare de stralucire a
soarelui, la ora 12 (11:30 – 12:30) si de la sumele medii orare ale duratei de
stralucire a Soarelui.
� costurile de operare sunt minime, abaterea acestora de la valorile planificate
afectând in proporŃie scazuta eficienŃa proiectului;
� eventuale baleieri ale costurile de mentenanŃa deasupra sau sub valorile estimate
sunt, pe de-o parte, minime, iar pe de alta parte improbabile, deoarece s-a ales
scenariul cel mai bun– apelul la energia solara – care presupune o intreŃinere
minima, cheltuielile incluse in aceasta categorie sunt foarte mici in cazul variantei
selectate.
86
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
Investitia se doreste a fi implementata prin obtinerea unei finantare
nerambursabile in cadrul Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor
clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si
energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si
solului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 565 din 8 mai 2009, prin Dispozitia
presedintelui Administratiei Fondului pentru Mediu nr. 212 din 17 iunie 2009. Proiectul
este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de finantare nerambursabila
este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.
6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA
OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
Numarul de locuri de munca create in faza de executie este de 0 persoane.
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
IntreŃinerea si exploatarea Sistemelor regenerabile se va face de catre serviciul
tehnic din cadrul fiecarei locatii, acelasi personal utilizat pentru sistemele actuale.
87
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -
ECONOMICI AI INVESTITIEI
7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)
Valoarea totala a investitiei:
lei 1026660
(Lei/euro = 4,26) euro 241000
- din care Constructii-Montaj lei 574050
euro 134750
7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)
Valoarea totala a investitiei:
lei 1026660
(Lei/euro = 4,26) euro 241000
- din care Constructii-Montaj lei 574050
euro 134750
Valoarea an I investitie:
lei 1026660
(Lei/euro = 4,26) euro 241000
- din care Constructii-Montaj lei 574050
euro 134750
7.3. Durata de realizare (luni)
Durata de implementare a proiectului 10 luni, din care durata de realizare a
lucrarilor de C+M este de 5 luni.
88
7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)
Panouri solare:
7.4.1. Sala de sport – LAZU Numar panouri solare: 6buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. 7.4.2.Scoala cu clasele I – IV - LAZU Numar panouri solare: 1buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. 7.4.3.Centrul de zi AGIGEA Numar panouri solare: 2buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. Turbina eoliana:
7.4.4. Sala de sport – LAZU Turbine eoliene: 1buc; Tip turbina: cu 3 pale; Putere nominala: 20kW; Putere maxima: 25kW; Inaltime stalp: 12m; Diametrul rotorului: 8m; Pompe de caldura:
7.4.5.Scoala cu clasele I – IV – LAZU Numar pompe de caldura: 1buc; Caracteristici:
• capacitatea de încălzire: 30KW; • capacitarea de răcire: 27KW; • puterea compresorului (încălzire): 7KW; • puterea compresorului (racire): 5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
89
7.4.6.Centrul de zi AGIGEA
Numar pompe de caldura: 1buc; Caracteristici:
• capacitatea de încălzire: 15KW; • capacitarea de răcire: 14KW; • puterea compresorului (încălzire): 3,5KW; • puterea compresorului (racire): 2,5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
7.4.7. Scoala cu clasele I-VIII „Ioan Borcea” AGIGEA
Numar pompe de caldura: 2buc; Caracteristici:
• capacitatea de încălzire: 55KW; • capacitarea de răcire: 50KW; • puterea compresorului (încălzire): 12KW; • puterea compresorului (racire): 9KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;
7.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care
este realizata investitia, dupa caz.
Productie acm panouri solare : 33MWh/an
Protuctie energie termica PDC : 223MWh/an
Productie energie electrica turbina eoliana : 44MWh/an
Consum energie electrica PDC : 32,4MWh/an
90
8. ANEXE
Anexa 1 – Certificate de urbanism; Facturi; Avize de principiu
privind asigurarea utilitatilor; Acordul de mediu; Alte avize si
acorduri de principiu specifice.
91
B. PARTILE DESENATE
top related