2013-2018 · tehnician proiectant cad, tehnician mecatronist, scoala postliceala – tehnician...
Post on 30-Aug-2019
64 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Nr. 986 din 12.09.2016
PLANUL DE ACȚIUNE AL ȘCOLII
2013-2018
LICEUL TEHNOLOGIC DE METROLOGIE TRAIAN VUIA
BUCUREȘTI
Aprobat în Consiliul de Administrație 6.09.2016
Director, Prof Dr Ciohodaru Magdalena Elena
2
CUPRINS
Partea 1 – Context ..................................................................................... 4
Partea a II-a Analiza nevoilor ................................................................. 17
2.2.1. Predarea şi învăţarea ................................................................... 47
2.2.2. Materiale şi resurse
didactice .................................................................................................. 47
2.2.3. Rezultatele elevilor ..................................................................... 48
2.2.4. Consilierea şi orientarea
vocaţională oferită elevilor ..................................................................... 48
2.2.5. Resursele fizice si umane ............................................................ 48
Partea a III-a. Plan de acţiune –
pas Liceul Tehnologic de
Metrologie Traian Vuia 2013-
2018 ......................................................................................................... 57
PARTEA a IV a –
CONSULTARE,
MONITORIZARE ȘI
EVALUARE ........................................................................................... 82
ANEXA 1 ................................................................................................ 85
3
LICEUL TEHNOLOGIC DE METROLOGIE TRAIAN VUIA ÎŞI PROPUNE SĂ OFERE:
OPORTUNITĂŢI DE EDUCAŢIE ÎN DOMENIUL
TEORETIC ŞI TEHNIC;
FORMARE ÎN SPIRITUL PERFORMANŢEI ŞI AL
TOLERANŢEI;
DISPONIBILITATE PENTRU INSTRUIRE
CONTINUĂ A TINERILOR NOSTRI ABSOLVENŢI;
EDUCAŢIE DE CALITATE PENTRU O CARIERĂ DE
DIMENSIUNE EUROPEANĂ.
4
Partea 1 – Context
1.1 Formularea misiunii
Răspunzând cerinţelor pieţei forţei de muncă, şcoala noastră oferă şanse egale fiecărui
tânăr, pentru a deveni o personalitate puternică, independentă, capabilă să se integreze competent şi
activ în comunitate.
Şcoala oferă:
OPORTUNITĂŢI DE EDUCAŢIE ÎN DOMENIUL TEORETIC ŞI TEHNIC;
FORMARE ÎN SPIRITUL PERFORMANŢEI ŞI AL TOLERANŢEI;
DISPONIBILITATE PENTRU INSTRUIRE CONTINUĂ A TINERILOR NOŞTRI
ABSOLVENŢI;
EDUCAŢIE DE CALITATE PENTRU O
CARIERĂ DE DIMENSIUNE EUROPEANĂ.
5
1.2 Profilul actual
AMPLASAMENT:
Liceul Tehnologic de Metrologie TRAIAN VUIA este situat pe Şos. Vitan-Bârzeşti, nr.11,
sector 4, Bucureşti, în vecinătatea Institutului Naţional de Metrologie, institut profilat pe
etalonarea şi verificarea mijloacelor de măsurare, asigurarea uniformităţii, transmiterii şi
conservării unităţilor de măsură S.I.
EVOLUŢIE:
1950: Şcoala Medie Tehnică de Metrologie;
1955: Şcoala Tehnică de Metrologie ;
1968: Liceul Industrial de Metrologie;
1979: Liceul Industrial nr. 17 de Metrologie;
1990: Liceul de Metrologie TRAIAN VUIA
2012: Liceul Tehnologic de Metrologie TRAIAN VUIA
TIPURI DE PROFILE ŞI MESERII
a) LICEU
- profil tehnic / specializări:
- tehnician în automatizări
- tehnician operator tehnică de calcul
- tehnician metrolog
- tehnician proiectant CAD
- profil teoretic:
- matematică- informatică- intensiv informatică;
- științele naturii.
b) ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII: a funcţionat din 2004 cu 2+1+2 ani de şcolarizare pana in
anul 2013; calificarea elevilor: după 2 ani lucrători în mecanică fină iar după 5 ani tehnician
metrolog. Din anul 2009, datorită noilor prevederi MECȘ pregatirea se realizează numai prin liceu
tehnologic.
STRUCTURA POPULAŢIEI ŞCOLARE
În anul şcolar 2013 – 2014 au fost înscrişi la:
Tip învăţământ Nr. elevi Procent
Învăţământ liceal-real 149 26,79%
Învăţământ liceal-tehnologic 407 73,20%
Total 556 100%
Tip învăţământ Calificare Număr Procent
6
elevi calificare
Tehnic Ciclu
inferior
Tehnician metrolog 33 5,93%
Electronica si automatizari 112 20,14%
Ciclu
superior
Tehnician in automatizari 42 7,55%
Tehnician operator tehnica de calcul 100 17,98%
Tehnician metrolog 120 21,58%
Real Matematica-informatica 149 26,79%
Total 556 100%
În anul şcolar 2014 – 2015 au fost înscrişi la:
Tip învăţământ Nr. elevi Procent
Învăţământ liceal-real 125 27,35%
Învăţământ liceal-tehnologic 332 72,65%
Total 457 100%
Tip învăţământ Calificare Număr
elevi
Procent
calificare
Tehnic Ciclu
inferior
Electric 45 9,84%
Electronica si automatizari 60 13,12%
Mecanica 30 6,56%
Ciclu
superior
Tehnician in automatizari 55 12,03%
Tehnician operator tehnica de calcul 75 16,41%
Tehnician metrolog 67 14,66%
Real Matematica-informatica 125 27,35%
Total 457 100%
În anul şcolar 2015 – 2016 au fost înscrişi la:
Tip învăţământ Nr. elevi Procent
Învăţământ liceal-real 85 25,60%
Învăţământ liceal-tehnologic 247 74,40%
Total 332 100%
Tip învăţământ Calificare Număr
elevi
Procent
calificare
Tehnic Ciclu
inferior
Tehnician metrolog 52 15,66%
Electronica si automatizari 56 16,86%
Mecanica 43 12,95%
Ciclu
superior
Tehnician in automatizari 62 18,67%
Tehnician operator tehnica de calcul 19 5,72%
Tehnician metrolog 15 4,51%
7
Tip învăţământ Calificare Număr
elevi
Procent
calificare
Real Matematica-informatica 85 25,60%
Total
DOTARE
Liceul are două clădiri cu 39 săli din care:
- 5 laboratoare tehnice pentru domeniile electronica si automatizari, mecanica, electric
dotate cu aparatură şi etaloane specifice domeniilor;
- 3 laboratoare de informatică dotate cu 52 calculatoare;
- 1 laborator de fizică;
- 4 cabinete de biologie, istorie, geografie şi limbi străine;
- 1 sală de sport ;
- 1 atelier;
- 21 săli de clasă;
- 1 bibliotecă cu peste 24000 volume;
PERFORMANŢE ALE ELEVILOR ÎN ULTIMII ANI
- Premii la olimpiadele şcolare pe sector şi municipiu;
- Premiul al II-lea la concursul de Mecatronică.
- Premiul III la concursul national interdisciplinar ( discipline tehnice).
- Menţiuni la concursul national interdisciplinar ( discipline tehnice : 2008, 2009).
- Menţiuni la faza naţională a concursului Istorie virtuală.
- Menţiuni la olimpiadele sportive faza naţională 2008,2009
- Premii la concursul de matematica aplicata „Adolf Haimovici”
- Premii la concursul de fizica „Gheorghe Titeica”
ACTIVITATEA DE PERFECŢIONARE METODICĂ ŞI ŞTINŢIFICĂ A
PERSONALULUI DIDACTIC
a) Resurse umane:
Total cadre didactice : 38 din care
- 5 profesori debutanti
- 5 profesori cu definitivat
- 21 profesori cu gradul I
- 2 profesori doctori
b) Personal didactic auxiliar total 7 din care:
- bibliotecar: 1;
- laborant: 1;
- secretar: 2;
- informatician: 1;
- administrator financiar: 1
8
- administrator de patrimoniu: 1
c) Personal nedidactic total 9 din care:
- paznic/îngrijitor: 5;
- muncitor calificat: 2
d) Profesori metodişti ISMB: 3
- mentor: 1
- formator: 4
- membrii ai Consiliului Consultativ de specialitate: 2
e) Inspectori ISMB total: 1
f) Publicaţii
- culegeri de probleme;
- culegeri de specialitate;
- manuale şcolare;
- auxiliare curriculare.
ALTE PRECIZĂRI
Absolvenţii liceului au fost anual solicitaţi pentru angajare de către INMB, BRML, ICPE
CA, Turbomecanica, MCAgroup şi alţi agenţi economici cu puternice compartimente de
metrologie, de tehnică de calcul. Precizăm că începand cu anul şcolar 2006/2007 pana in prezent
firmele de profil au solicitat absolvenţi ai liceului pentru angajare (ca lucrători în metrologie ).
În învăţământul superior tehnic au fost admişi peste 70% dintre absolvenţii liceului.
Anual reuşita la examenul de atestat pe profiluri şi meserii a fost de 95 – 98 %.
În anul şcolar 2002-2003 şcoala funcţiona cu 42 clase, cu un total la începutul anului de
1050 elevi, în anul şcolar 2003-2004 -41 clase, în anul şcolar 2004-2005, 43 clase, în 2005-2006, 42
de clase (1165 elevi) iar în anul şcolar 2006-2007, 40 clase, în anul şcolar 2007-2008, 40 de clase
cu un efectiv de 1047 elevi, in anul scolar 2007-2008, 39 de clase cu un efectiv de 989.
În anul 2012-2013 in liceu au funcţionat 29 clase din care 8 clase cu specializarea matematică -
informatică, 21 clase cu profil tehnic.
In anul școlar2013-2014 au funcţionat 23 clase din care 7 clase cu specializarea matematică -
informatică, 16 clase cu profil tehnic.
În anul școlar2014-2015 au funcţionat 19 clase din care 5 clase cu specializarea matematică -
informatică, 14 clase cu profil tehnic.
În anul școlar2015-2016 au funcţionat 15 clase din care 4 clase cu specializarea matematică -
informatică, 11 clase cu profil tehnic.
9
Vom avea în vedere curba demografică, vom adapta planul de şcolarizare (filiera, profil,
specializare) în funcţie de scăderea populaţiei şcolare şi de solicitările părinţilor şi elevilor. Din
aceste cauze suntem obligaţi să ne pliem la cererea pieţei muncii şi să diversificăm paleta
specialităţilor la sfârşitul liceului; ne-am propus în acest sens specializări ca tehnician operator
tehnică de calcul, tehnician automatist, chiar sa incercam acreditari de noi calificari: liceu –
tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, Scoala Postliceala – tehnician optometrist si
tehnician electronist echipamente de automatizare, acreditări care s-au obținut, iar din anul școlar
2014-2015 funcționează o clasă cu calificatea tehnician proiectant CAD. Propunem aceste finalităţi
pornind de la faptul că baza materială actuală a şcolii permite pregătirea elevilor în aceste domenii.
Structura populatiei şcolare
1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiei liceului din anul şcolar 2012-
2016
Realizările importante din perioada 2012 – 2016 sunt :
Continuarea dotării cabinetului pentru instruire ACAD
Achiziţionarea de material didactic necesar instruirii
În sesiunea 2013, la examenul de competenţe profesionale, nivel III, procentul a fost de
100%
Anul scolar Liceu
tehnologic Liceu teoretic Total
2012/2013
Număr elevi 514 174 688
Procent elevi
(%) 74,71% 25,29% 100%
2013/2014
Număr elevi 390 143 533
Procent elevi
(%) 73,18% 26,82% 100%
2014/2015
Număr elevi 332 125 457
Procent elevi
(%) 72,65% 27,35% 100%
2015-2016
Număr elevi 247 85 332
Procent elevi
(%) 74,4% 25,60 100%
10
S-au încheiat 4 parteneriate între liceu şi unităţi economice
Formarea continuă a 5 profesori prin participarea la seminarii în cadrul programului PHARE
TVET şi diseminarea informaţiilor
Formarea continuă a 14 profesori prin participarea acestora la cursuri organizate de C.C.D.
Asigurarea activităţii de mentorat pentru studenţi
Menţiune la Olimpiada interdisciplinară
Premiul I la Concursul Istorie în dimensiune virtuală / Municipiu
Mentiuni la olimpiada nationala de handbal si volei
Cresterea numarului de camere de supraveghere
Parteneriate cu politia pentru prevenirea violentei in scoala
Dezvoltarea resurselor umane
Interesul pentru pregătirea profesională este exprimat şi prin formarea continuă a profesorilor.
Din materialele următoare rezultă participarea la cursuri de perfecţionare, parcurgerea gradelor
didactice:
6 profesori (10,34 %) s-au înscris la grade didactice.
6 profesori sunt înscrişi la masterat, postuniversitar şi doctorat
14 profesori sunt înscrişi la cursuri de formare continuă
Rezultatele elevilor in sesiunea examenelor anului scolar 2012-2013
La profilul tehnic toţi candidatii participanţi la examenul de certificare profesională au primit
calificativul ADMIS- promovabilitate 100%;
44,3 % dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni
Rezultatele elevilor in sesiunea examenelor anului scolar 2013-2014
La profilul tehnic toţi candidatii participanţi la examenul de certificare profesională au primit
calificativul ADMIS- promovabilitate 100%;
30,1% dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni
Rezultatele elevilor in sesiunea examenelor anului scolar 2014-2015
La profilul tehnic toţi candidatii participanţi la examenul de certificare profesională au primit
calificativul ADMIS- promovabilitate 100%;
61,53% dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni
Rezultatele elevilor in sesiunea examenelor anului scolar 2015-2016
La profilul tehnic toţi candidatii participanţi la examenul de certificare profesională au primit
calificativul ADMIS- promovabilitate 100%;
39,05% dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni
11
Proiecte, parteneriate, activitati
Proiectele educaţionale desfăşurate în liceu sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr
crt
TIP
proiect
TITLUL
proiectului
NR.
proiect
COORDONATOR
proiect PARTENERI
PERIO
ADA
1 NATIONA
L
"Tineri romi
competitivi cu
sanse egale pe piata
muncii
Herczeg Dorina
Fundatia Centrul de
Resurse pentru
Comunitatile de
Romi
05.2011-
2013
2 LOCAL
"A invata sa inveti
prin educatia intre
egali "
Herczeg Dorina
10.2010-
nedeterm
inat
3 LOCAL
"Sunt cetatean –
Imi cunosc
drepturile"
Herczeg Dorina 10.2011-
2014
4
"Prevenirea
abandonului
scolar"
Herczeg Dorina Junior Achievment
Young Enterprise
09.2011-
06.2012
5 "Cheia succesului" Herczeg Dorina Junior Achievment
Young Enterprise
09.2011-
06.2012
6 "Eco-nomia" Doncu Nina Junior Achievment
Young Enterprise
09.2011-
06.2012
7
"Titan - simulare
economica pe
calculator"
Doncu Nina Junior Achievment
Young Enterprise
09.2011-
06.2012
8 LOCAL
"Prevenirea
comportamentului
violent in scoala"
"Prevenirea
consumului de
droguri"
Herczeg Dorina
Sectia de Politie nr.
26, Bucuresti
Directia Generala a
Jandarmeriei,
Bucuresti
09.2011-
06.2012
9 LOCAL
ELAN -
Electronica si
antreprenoriat -
"Esti un potential
intreprinzator?"
Ciobanu Roxana
Mirea Tincuta
Univeritatea
Politehnica - Centrul
de Electronica
Tehnologica si
tehnici de
2009-
2012
12
Nr
crt
TIP
proiect
TITLUL
proiectului
NR.
proiect
COORDONATOR
proiect PARTENERI
PERIO
ADA
interconectare
10 POSDRU
Stagii de practica si
consiliere
vocationala pentru
elevi in vederea
facilitarii integrarii
lor ulterioare pe
piata muncii
http://www.invatao
meserie.ro
ID
60390
Dragomir Dorina
Ciobanu Roxana
Eurotraining
Solution SRL ASTI
automation SRL
Ecelent SRL
ROMIMPIANTI
Trading SRL TESET
Austria GmbH
Enterprise Business
Systems SRL
8 IAN
2011-
IUNIE
2013
11 POSDRU
„Instrumente
digitale de
ameliorare a
calităţii evaluării în
învăţământul
preuniversitar”
(INSAM)
http://insam.softwi
n.ro/
ID
3074
Stoica Roxana
Georgiana
Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării
SOFTWIN SRL
2011-
2012
12 POSDRU
„Şcoala – membru
activ al societăţii
informaţionale”
http://proiecte.pmu.
ro/web/tic/
ID
62979 Ştefănescu Corina
SC SIVECO
Romania SA SC
Millenium Design
Group SRL
- 27 luni
-
Formare
(Oct.
2011 -
Iunie
2012)
13 POSDRU
"Monitorizarea
absolvenţilor de
învăţământ
profesional ţi
tehnic pe piaţa
muncii"
ID
63840 Ştefănescu Corina
CMBRAE Bucureşti
Softwin SRL,ISJ
GIURGIU, ISJ
PRAHOVA, ISJ
ILFOV
1 iulie
2010 - 31
Iunie
2013
13
Lista proiectelor europene derulate la nivelul unităţii de învăţământ:
TIP
proiect
TITLUL
proiectului NR. proiect
COORDONATOR
PROIECT DIN
UNITATEA DE
INVATAMANT
PARTENERI
PERIOADA
DE IMPLE-
MENTARE
POSDRU
Stagii de practica si consiliere
vocationala pentru elevi in
vederea facilitarii integrarii lor
ulterioare pe piata muncii
http://www.invataomeserie.ro
ID 60390 Dragomir Dorina
Eurotraining Solution SRL
ASTI automation SRL
Ecelent SRL
ROMIMPIANTI Trading SRL
TESET Austria GmbH
Enterprise Business Systems SRL
8 IAN 2011-
IUNIE 2013
POSDRU
„Instrumente digitale de
ameliorare a calităţii evaluării
în învăţământul
preuniversitar” (INSAM)
http://insam.softwin.ro/
ID 3074 Stoica Roxana
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
SOFTWIN SRL
2011-2012
POSDRU
„Şcoala – membru activ al
societăţii informaţionale”
http://proiecte.pmu.ro/web/tic/
ID 62979 Ştefănescu Corina SC SIVECO Romania SA
SC Millenium Design Group SRL
- 27 luni -
Formare (Oct.
2011 - Iunie
2012)
POSDRU
"Monitorizarea absolvenţilor
de învăţământ profesional ţi
tehnic pe piaţa muncii"
ID 63840 Ştefănescu Corina
CMBRAE Bucureşti
Softwin SRL
ISJ GIURGIU
ISJ PRAHOVA
ISJ ILFOV
1 iulie 2010 -
31 Iunie 2013
14
Parteneriate si programe:
ACTIVITATEA REALIZATA DE:
Parteneriat cu EUROTRAINING SOLUTION SRL pentru efectuarea unor stagii de practica si consiliere
vocationala in vederea facilitarii integrarii lor ulterioare pe piata muncii
Dr.Ing. Dragomir Dorina, Ciobanu
R. Mladin V. Mirea T.
Parteneriat cu Colegiul Tehnic Material Rulant cu tema „Miscare si Armonie” Mirea T. Ciobanu R. Mladin V.
Dimitriu V.
Parteneriat cu Facultatea de Electronica si Telecomunicatii – UPB in cadrul programului ELAN cu tema
cu tema Promovarea Culturii Antreprenoriale: Adaptabilitate, Dinamism, Initiativa in Industria Electronica
Mirea T. Ciobanu R. Mladin V.
Dimitriu V.
Parteneriat cu INMB pentru lectii vizita Dr.Ing. Dorina Dragomir
Ciobanu R. Mladin V.
Mentinerea legaturilor cu centrul de informare al Comisiei Europene in vederea organizarii unor
evenimente in cadrul liceului Dr.Ing. Dorina Dragomir
Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
Desfășurarea de activități în vederea dezvoltării unor comportamente responsabile de viață sănătoasă Prof. Raducan Cristina
Palatul Național al Copiilor
Desfășurarea de activități de cultură și educație
Prof Porumbel Simona
Prof Gîdea Sănduțu Ionela
Fundația Ecologică Green
Desfășurarea de activități în vederea orientării școlare și profesionale Prof. Raducan Cristina
Universitatea Europei de Sud - Est Lumina
Desfășurarea de activități pentru educarea și pregătirea profesională a elevilor Prof. Constantinescu Roxana
Proiect Educațional cu Muzeul Național al Literaturii Române.
Prof. Constantinescu Roxana
Proiect cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Prof. Constantinescu Roxana
Proiect derulat împreună cu Asociația „Viața fără violență”. Prof. Marinescu Radu
15
1.4 Priorităţi la nivel naţional
Învaţarea centrată pe elev
Parteneriatul cu agenţi economici de stat şi privaţi;
Dezvoltarea curriculumului local şi la decizia şcolii;
Învăţământ centrat pe formarea competenţelor;
Formarea continuă a personalului didactic;
Asigurarea calităţii procesului de învăţământ;
Asigurarea calităţii activităţii de practică;
Orientarea şi consilierea elevilor;
Optimizarea sistemul informaţional;
Modernizarea bazei materiale;
Oferirea de şanse egale pentru elevi în pregătirea profesională;
Utilizarea calculatorului şi a aparaturii moderne în predare;
Oferirea de şanse egale în pregătirea profesională pentru elevii cu nevoi speciale;
Pentru zone dezavantajate; zone rurale;
Implicarea părinţilor în procesul de formare a tinerilor.
1.5. Priorităţi regionale si locale
În PRAI Bucuresti – Ilfov, s-a propus ca obiectiv general cresterea gradului de inserţie
profesională a absolvenţilor învăţământului profesional si tehnic cu 5% până în 2013, prin
diminuarea procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în somaj până la 1% până în 2013, cu
următoarele priorităţi asumate:
16
Priorităţi Indicatori de realizare
1. Corelarea ofertei IPT din municipiul Bucuresti cu nevoile de calificare
identificate la nivelul capitalei / regional si cresterea ofertei unităţilor
scolare din capitală pentru formarea profesională continuă a adulţilor
Oferta educaţională a unităţilor scolare din capitală este adaptată
nevoilor identificate pe piaţa muncii, marja de eroare la nivel de
capitală fiind de cel mult 1,5% pe domeniu de formare profesională
2. Promovarea coerentă a reţelei scolare IPT din capitală în vederea
atragerii populaţiei scolare, a cresterii gradului de cuprindere în învăţămân
Cresterea gradului de cuprindere în învăţământ în capitalăul Ilfov cu
20% până în 2020
3. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în IPT Toate scolile IPT identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţii
moderne necesare desfăsurării activităţilor didactice de formare
profesională iniţială inclusiv pentru persoanelecu dizabilităţi până în
2013
4. Dezvoltarea competenţelor metodice si de specialitate a resurselor
umane din unităţile scolare IPT din capitală
Toate cadrele didactice din IPT au parcurs stagii de formare în vederea
perfecţionării pentru adaptarea la noile cerinţe în predare –învăţare –
evaluare si în concordanţă cu cerinţele în continuă schimbare a pieţei
muncii din capitală
5. Cresterea calităţii si aplicabilităţii serviciilor de consiliere si orientare în
vederea alegerii traseului profesional al elevilor
Toţi elevii din IPT, cu precădere cei aflaţi în clasele terminale au
participat la cel puţin o sedinţă individuală de consiliere
17
Partea a II-a Analiza nevoilor
2.1. Analiza mediului extern ( PLAI 2009 )
2.1.1 Demografie
Prezentarea municipiului Bucureşti
Municipiul Bucureşti este situat în sud-estul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, la
aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 km de Fluviul Dunărea.
Are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de
70 %.
Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de
două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în câteva
zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 - 12 m) de-
a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.
Bucureştiul, capitala României, este aşezată în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de
ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul
Dâmboviţa traversează oraşul iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în
timpul toridelor zile de vară.
Astăzi oraşul este un amestec de vechi şi nou, tradiţional şi modern, oriental şi occidental, fapt care îi
dă pe de o parte aspectul unei metropole eclectice şi neorânduite, conferindu-i pe de altă parte
originalitate şi farmec.
Municipiul Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative; el este cea mai mare aglomerare urbană
din România, densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice făcând
din municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din Europa, precum şi din Sud-Est-ul Europei.
Existenţa oportunităţilor economice în regiunea Bucureşti – Ilfov face ca numărul real al populaţiei
care locuieşte aici să fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial. Prezenţa capitalei ţării în centrul
Regiunii este importantă, nu numai datorită mărimii populaţiei, ci şi a forţei economice şi a
concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei
iradiază mult dincolo de graniţele sale administrative.
Situaţia actuală - Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2007 - Analiza datelor
statistice privind populaţia, poziţionează România printre ţările de mărime medie în cadrul Uniunii
Europene (concluzie pe baza ponderii de cca. 4,4% a populaţiei României din totalul celor 27 de ţări
membre ale UE). În domeniul resurselor umane, potenţialul demografic oferă elementele de referinţă
pentru compararea mărimii resurselor de muncă, populaţiei şcolare etc.
Populaţia regiunii, de 2.219.532 locuitori în anul 2007, este distribuită invers proporţional cu
dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare
urbană din România (cu o densitate de aproximativ 8117 locuitori/km2), populaţia sa (1.931.236
locuitori) reprezentând circa 87% din populaţia regiunii, respectiv, 8,96% din populaţia totală a
României.
Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) - Întreaga regiune Bucureşti-Ilfov se clasifică ca o
ZONĂ URBANĂ1, iar municipiul Bucureşti deţine peste 8,96% din populaţia urbană totală a
18
României. (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2008). Municipiul Bucureşti are populaţia
numai în mediul urban, cu o întindere spaţială mică, dar cu un număr mare de populaţie stabilă.
Densitatea mare de locuitori (8117 loc./km2), cât şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice
în capitală conferă municipiului Bucureşti o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte oraşe
din ţară, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat.
Distribuţia pe sexe - Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel capitalei o uşoară
preponderenţă a persoanelor de sex feminin la nivelul capitalei (53,4%), mai mare faţă de ponderea
la nivel naţional (51,2%).
Structura pe grupe de vârstă - Comparativ cu media în Uniunea Europeană (UE-27), grupa de vârstă
0 - 14 ani are ponderi ceva mai scăzute atât la nivel naţional cât şi în majoritatea regiunilor (cu
excepţia regiunii Nord - Est), în schimb grupa de vârstă 15 - 24 de ani (care formează grupul ţintă
principal pentru PRAI şi PLAI) are o pondere mai ridicată decât media europeană atât la nivel regional
cât şi în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
Fig.2.1
Proporţia persoanelor cu vârsta de 65 ani şi peste, din municipiul Bucureşti reprezintă o rată de
dependenţă a vârstnicilor (65+/(20-64)) de 21,1% în 2007, mai mare decât media naţională a
României (23,7%), dar mai mică decât datele medii pentru Germania, Spania şi Suedia (27%) şi mai
mare decât datele medii pentru Cipru şi Irlanda (sub 12%).
Piramida unei populaţii stabile, o populaţie în care comportamentul demografic compensează cu
îmbătrânirea naturală a populaţiei, arată ca o adevărată piramidă, cu o bază mare (tinerii), uşor în
descreştere către vârf (persoane în vârstă). Evident, cu cât baza este mai mare, cu atât mai bine
(desigur, în măsura în care populaţia din grupa de vârstă 20-64 ani este suficientă pentru susţinerea
economică a persoanelor mai tinere şi mai în vârstă). În această privinţă, se poate observa că proporţia
din total populaţie din grupa de vârstă 0 - 19 ani pentru Bucureşti (17,5%), deşi comparabilă cu
proporţia populaţiei mai tinere din alte regiuni- capitală din Europa, este considerabil mai mică decât
cifra la nivel naţional (23,59%).
Structura etnică - Comunitatea rromă reprezintă cel mai mare grup minoritar din regiune, dar şi
din municipiul Bucureşti, numărând aproximativ 27.3222 de persoane, aprox. 1,72% la nivelul
2 Institutul Naţional de Statistică – « Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002 »
Structura populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie 2007
0-14 ani
La nivelul capitalei, în grupa de vârstă 0 – 14
ani ponderea (11,5%) este mai scăzută cu 0,4%
faţă de cea înregistrată la nivel regional, iar în
grupa de vârstă 15-19 ani se constată o pondere
(6%) mai mică cu 0,2% decât cea înregistrată la
nivel regional. Acest lucru nu împiedică totuşi
populaţia şcolară din zona imediat apropiată
capitalei să opteze pentru şcolile din Bucureşti.
În fiecare an, proiectul planului de şcolarizare
are în vedere acest aspect.
19
populaţiei regiunii. Majoritatea rromilor sunt localizaţi în câteva zone ale sectoarelor 1, 2 şi 5, în
centrul istoric al capitalei. Din punct de vedere al componenţei etnice, populaţia regiunii Bucureşti-
Ilfov, are următoarea structură: români - 96,89%; rromi – 1,72%; maghiari – 0,27%; germani-
0,11%; evrei – 0,11%; turci – 0,11%; chinezi – 0,09%; alte etnii – 0,7%.
Mişcarea migratorie - Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă
rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul
îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de
accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia
temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane
persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007 - 2013, p.16). Deşi
incomplete, datele Eurostat privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari
europene evidenţiază o creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG
International, 2007, Phare TVET 2004 - 2006).
Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 - Ne vom opri, în continuare, asupra evoluţiilor
prognozate ale grupelor 15 - 24 ani şi 15 - 64 ani. Cu ajutorul proiecţiilor realizate de INCSMPS,
conf. INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (realizată în 2003) -
varianta medie, putem realiza o estimare brută a evoluţiilor la orizontul anului 2013, 2015 si 2025.
Astfel, municipiul Bucureşti va cunoaşte o scădere extrem de importantă de cca. 45.2% a
segmentului de vârstă 15 - 24 la orizontul anului 2013, dar, populaţia în vârstă de muncă se va
menţine la nivele relativ constante în viitorul apropiat, evoluţiile grupei de vârstă 15 - 24 neafectând
foarte mult evoluţiile pe termen mediu şi scurt ale populaţiei în vârstă de muncă (vezi Anexa 1c -
Demografie).
Fig.2.2
Sursa: "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din municipiul Bucureşti în perioada
2005-2025", realizată pe baza prognozei INS. Populaţia de 3-23 de ani la nivel naţional este
astăzi de 5,7 milioane şi va ajunge la 4,2 milioane în anul 2025 şi la 2,7 milioane în anul 2050,
conform studiului „Declinul demografic şi viitorul populaţiei României”, realizat în anul 2007 de
către Institutul Naţional de Cercetări Economice. Acest lucru se reflectă şi asupra capitalei şi
impune luarea de măsuri pentru micşorarea acestui declin demografic.
Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară
- Municipiul Bucureşti -
50,7
55,1
62,8
61,5
60,2
52,8
44,4
139,
3
122,
5
111,
2
118,
55
125,
9
125,
0
112,
3
298,
8
279,
8
218,
3
192,
7
167,
1
161,
1
175,
0
0,0
100,0
200,0
300,0
400,0
500,0
2003 2005 2010 2013* 2015 2020 2025
3 - 6 ani 7 - 14 ani 15 - 24 ani
După cum se poate observa din figura 2.2 populaţia
şcolară prognozată pentru grupa de vârstă 15 - 24
ani este în scădere de la 341,4 mii persoane cât era în
2003 la 207,1 persoane în 2025, fapt care conduce la
concluzia că sunt necesare măsuri de prevenire a
problemelor care pot apărea în învăţământul
profesional şi tehnic în ceea ce priveşte cadrele
didactice, cum ar fi, de exemplu, orientarea unităţilor
IPT către furnizarea de programe autorizate de
CNFPA pentru formarea adulţilor.
20
Fig.2.3
Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici,
nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii
corespunzătoare în capitalul uman.
b) La nivelul municipiului Bucureşti reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi
agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în condiţiile integrării în UE).
A apărut deja în acest sens un deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi
tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa
europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:
racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere.
c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005) în grupa de vârstă
15 - 24 ani cu 45,2% până în anul 2015 şi cu 37,5% până în 2025. În cifre absolute, în intervalul
de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 918.000
persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în învăţământ de cca. 75,7% din prezent
pentru grupa 15-18 ani şi opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru liceul teoretic ar conduce la
echivalentul dispariţiei la nivel regional în învăţământul liceal şi profesional a multor unităţi de
IPT.
În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o
consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o
nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de
compensarea pierderilor de populaţie şcolară !
Faţă de aceste constatări, se recomandă:
Măsuri la nivelul reţelei şcolare:
Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile;
rezolvarea problemelor de acces
Crearea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi
diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire
teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).
Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi
d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani cu
18,2 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la: nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială
şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).
e) Ponderea mai ridicată a populaţiei feminine (52,9% la nivelul capitalei în 2007), reclamă: din
partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi)
Mii
pe
rs.
Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor MUNICIPIUL BUCUREŞTI, 2003-2025
0-14
65 şi peste
În municipiul Bucureşti, ca şi în regiunea
Bucureşti – Ilfov se constată că prognoza
populaţiei în grupa de vârstă 0 – 14 ani este
îngrijorătoare, acest segment fiind într-un declin
constant, în schimb, numărul persoanele de 65
ani şi peste va fi din ce în ce mai mare. Astfel,
conform studiului realizat de INCSMPS în anul
2003, varianta medie, se pare că populaţia din
grupa de vârstă 65 şi peste va înregistra o
creştere de 25,7% până în anul 2025 faţă de
anul 2007, pe când cea din grupa de vârstă 0 -
14 ani va avea un regres de aproximativ 16,2%.
21
pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă:
îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs).
f) Diversitatea etnică nu este prea accentuată în municipiul Bucureşti, principala minoritate etnică
fiind ce rromă, dar sunt totuşi necesare o serie de măsuri, cum ar fi: educaţie multiculturală; soluţii
pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor; programe de sprijin pentru
grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002, 1,22% din populaţia rromă a ţării se
înregistrează în Bucureşti, ceea ce numeric reprezintă aproximativ 27322 persoane).
Profilul economic al capitalei
Situaţia actuală - Principalii indicatori economici în perioada 2000-2006
Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) - Evoluţia indicatorului
PIB/locuitor cunoaşte în perioada 2001 – 2006 o creştere reală de 11,3% la nivel naţional, de la
27,6% în 2001 la 38,4% în 2006 din media europeană (UE-27=100), conform Eurostat. Acesta,
fiind un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare a unei ţări, ne sugerează
România se află într-un real progres.
Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivelul regiunii
Bucureşti-Ilfov în anul 2006, reprezenta 83,8% din media europeană (UE-27=100). Comparativ,
regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru se plasează peste media naţională, dintre care Bucureşti-Ilfov se
detaşează cu un PIB/locuitor care se apropie de 83,8% din media UE-27.
Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare
progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţia PIB este crescătoare, de la
28559,9 mil. lei în 2002 la 69013,9 mil. lei în 2006 pentru municipiul Bucureşti.
Evoluţia indicatorului Valoarea adăugată brută (VAB) - reprezintă valoarea nou creată (rezultată
din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru
producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii
din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel
european, naţional şi judeţean. Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul capitalei
pe ramuri de activitate în perioada 2000-2005 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB
în servicii şi în construcţii, în paralel cu scăderea ponderii în industrie şi agricultură.
Pe sectoare mari de activitate, în 2006, la nivelul capitalei se detaşează sectorul serviciilor, cu o
pondere de 70,8% din VAB, mai mare cu 15,8% faţă de valoarea înregistrată la nivel naţional,
urmat de industrie (18,3%), construcţii (10,9%) şi agricultură (0,04%). În cadrul serviciilor, faţă de
ponderea la nivel naţional este mai bine reprezentată Transport, depozitare, comunicaţii, iar
comerţul3 are o pondere dublă (22,6%) faţă de media naţională (11,5%).
Fig. 3.1
22
Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2008
Comparaţia pe componentele structurii VAB în 2006 evidenţiază următoarele aspecte relevante
pentru municipiul Bucureşti:
o după cum era de aşteptat, Agricultura este aproape inexistentă privind ponderea VAB,
respectiv de 0,04% comparativ cu 0,6% cât este cea regională şi cu 8,8% de la nivel naţional,
respectiv cu 2,2% la nivel european;
o în ceea ce priveşte Industria, municipiul Bucureşti începe să fie într-o tendinţă de scădere a
VAB, respectiv este la o pondere de 18,3% în 2006 faţă de 18,7% în 2005; ponderea este mai
mică şi faţă de 19,3% cât se înregistrează la nivel regional şi de 27,8% cât reprezintă pentru
România; la nivel european această pondere este de 20,8%;
o în anul 2006 sectorul Construcţii (10,9%) rămâne aproximativ la fel faţă de anul trecut (11%);
ponderea acestuia depăşeşte şi media regională (10,1%) şi pe cea înregistrată la nivel naţional
(8,4%);
o fără nici o îndoială, sectorul Servicii este cel care înregistrează cea mai mare pondere a VAB
(70,8%), acesta fiind pe departe cea mai mare chiar şi la nivel naţional (55%); acest lucru
reflectă statutul de capitală a municipiului Bucureşti, nod de comunicare cu celelalte regiuni,
punte de legătură importantă de tranziţie către alte ţări. Această pondere se apropie de cea
înregistrată la nivel european (71,5%).
Productivitatea muncii. Dinamica generală a firmelor din regiune - în creştere cu 24,6% faţă de
anul 2002, în 2006 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea
puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate, reprezintă 83,8% din media UE-
27, faţă de 38,4% cât este la nivel naţional. Comparativ cu celelalte regiuni, regiunea Bucureşti -
Ilfov se situa în 2006 pe prima poziţie, urmată de regiunile Vest cu 39,8% şi Centru cu 36,0%. Nu
avem date detaliate la nivelul fiecărei componente a regiunii în parte. (Sursa: Calculele ADR
Bucureşti - Ilfov pe baza datelor din Anuarul Statistic şi Eurostat).
Dinamica generală a firmelor din capitală (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica
unităţilor locale active, IMM)
Investiţiile brute ale unităţilor locale active - investiţiile brute realizate în Regiunea Bucureşti -
Ilfov în anul 2007 au reprezentat 39,9% din totalul la nivel naţional. Majoritatea investiţiilor au fost
0% 18%
11%
71%
structura
Agricultură, silvicultură,piscicultură
Industrie
Construcţii
Servicii, din care:
23
realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deţinută de firmele mici fiind însă în creştere de la an
la an. La nivelul regiunii, cele mai mari investiţii brute precum şi cea mai mare dinamică s-au
înregistrat în Tranzacţii imobiliare şi serviciu pentru întreprinderi (20.194 mil. RON), urmată de
Comerţ (9.153 mil. RON), Transport, depozitare şi comunicaţii (8.284 mil. RON) şi de firmele din
sectorul Construcţii (7.742 mil. RON) – v. Anexa 2c. Nu avem date separat pentru municipiul
Bucureşti.
Investiţii străine directe - în anul 2007, valoarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti –
Ilfov a fost de 27.516 mil.euro, ceea ce înseamnă o pondere de 64,3% din valoarea totală a acestui
tip de investiţii. Gradul relativ ridicat de dezvoltare economică a regiunii Bucureşti – Ilfov se
reflectă asupra acestei ponderi, pe următorul loc fiind regiunea Centru. Nu avem date pentru
municipiul Bucureşti, separat de judeţul Ilfov.
Dinamica unităţilor locale active - nu avem date la nivelul municipiului Bucureşti, ci numai la
nivelul regiunii din care face parte capitala.
În regiunea Bucureşti - Ilfov, la sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 120.349 de
firme ca unităţi locale active în industrie, comerţ şi alte servicii, cu un număr total de 993.161
angajaţi (în creştere cu 22,7% faţă de 2000). Datele statistice pentru perioada 2000-2007
evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr
de firme (cu 83% faţă de anul 2000), cât şi ca număr de angajaţi (cu 31,9% faţă de anul 2000). După
cum se observă în figura 3.2 analiza a fost realizată pentru unităţile locale active cu peste 10
angajaţi deoarece, aşa cum vedem în Anexa 2b dinamica celor cu 0-9 angajaţi a fost mult mai
pregnantă, în perioada 2000 – 2007 numărul acestora crescând de la 58.533 la 106.836, respectiv cu
82,5% în anul 2007 faţă de anul 2000.
24
Fig.3.2
Fig.3.3
Sursa: INS, Anuarul statistic 2008 şi anii anteriori
Intreprinderile mici şi mijlocii - în 2007, Regiunea Bucureşti – Ilfov avea o pondere a IMM-urilor
de 23,7% din totalul înregistrat la nivel naţional. Se constată la toate tipurile de IMM-uri structurate
ca dimensiune a numărului de angajaţi o creştere destul de consistentă în anul 2007 faţă de anul
2000, cea mai mare diferenţă înregistrăndu-se la cele de mărime mică, respectiv cu un număr de
angajaţi situat între 50-249, aici ponderea reprezentând 23,9%.
Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013 - Comisia Naţională de
Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen
scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale,
sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială. În
ianuarie 2009 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici
pentru perioada 2008 - 2013”. Acesta este ultimul document de prognoză care a fost elaborat
ţinând cont de efectele crizei economice şi financiare. Chiar dacă nu sunt realizate aici prognoze în
profil teritorial, cifrele prezentate aici ne pot da o imagine a principalilor indicatori economici la
orizontul anului 2013 la nivel naţional.
Analizând ritmurile de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare
progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în
continuare, chiar şi în condiţiile crizei economice în perioada 2009-2013 creşteri ale PIB la nivel
naţional, chiar dacă în anul 2009 cu numai 2,5%, faţă de cel înregistrat în 2008 de 7,9%.
Analizând evoluţiile prognozate ale VAB pe sectoare de activitate, se constată că cele mai ridicate
ritmuri de creşteri anuale se vor înregistra în construcţii, iar în anii 2009-2010 cea mai mică valoare
va fi în Industrie, după care în agricultură. Studiul nu este detaliat pe regiuni de dezvoltare şi nici pe
nr.
an
ga
jaţi
Evoluţia nr. de unităţile locale active pe clase de mărime de la10 angajaţi la peste 250
- REGIUNEA BUCUREŞTI - ILFOV -
10-49 angajaţi 50-249 angajaţi peste 250 angajaţi
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
peste 250 angajaţi 356643 334928 282173 278956 276589 273504 289185 299821
50-249 angajaţi 177030 168882 172809 189564 196994 213992 230413 240832
10-49 angajaţi 0 127743 137678 145552 165893 175215 199289 220686
0-9 angajaţi 121898 126981 120094 133564 168945 198979 213015 231822
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Titlu
axă
Evoluţia numărului de angajaţi în unităţilor locale active, pe clase de mărime - Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV
25
judeţe şi, prin urmare, nu putem avea o imagine a ceea ce se va întâmpla la nivelul capitalei. Totuşi,
putem avea rezerve că studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada
2008 - 2013” realizat în ianuarie 2009 de către Comisia Naţională de Prognoză are rezervele lui,
având în vedere noile evoluţii ale pieţei muncii din ultima perioadă.
Alte informaţii şi informaţii parţiale
Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate - Perioada 2007-2013 este marcată
de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o
presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe
piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul
conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă,
competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii
adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu
accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de
competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru
afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte
servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi
contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru
produsele vândute, etc.
Cercetarea – dezvoltarea - Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare este unul dintre factorii
ce potenţează competitivitatea. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături
cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În
viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor
bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.
În ultimii 4 ani analizaţi (2004-2007) - v. tab. 3.13, municipiul Bucureşti a cunoscut o scădere a
numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 208,2 în 2004 la 168 în 2007. Totuşi, după cum
era de aşteptat, în capitală se găseşte o concentrare a cercetătorilor din toată ţara, aşa cum se
întâmplă şi în cazul numărului ridicat de universităţi. După cum se poate observa, în Bucureşti se
găsesc în 2007 un număr de 4 ori mai mare faţă de media naţională.
Tab. 3.4
Numărul salariaţilor din activităţile de
cercetare-dezvoltare
Nr. salariaţi în cercetare-
dezvoltare la 10000 pers.
ocupate civile
Totalul cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare
- Mii lei (RON) -
2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007
România 40.725 41.035 42.220 42.484 49,4 48,9 49,9 48.7 952.872 1.183.659 1.565.802 2.177.335
Regiunea
Bucureşti
- Ilfov
20.631 22.050 21.937 20.360 210,3 207,6 194,1 168.0 559.300 701.683 957.267 1.254.284
Municipiul
Bucureşti 18.066 19.845 19.233 17.600 208,2 213,0 194,2 165.7 464.567 600.367 732.139 965.503
26
Sursa: INS, Anuarul statistic, 2006, 2007, 2008
În valoare absolută, se constată o creştere de 9,8% din anul 2004 în 2005 a numărului salariaţilor
din cercetare-dezvoltare, ca după acest an ponderea să scadă cu 11,3% în anul 2007 faţă de anul
2005. În schimb, totalul cheltuielilor de cercetare - dezvoltare au crescut anual faţă de anul 2004,
dublându-se în anul 2007. Cercetarea din România este extrem de centralizată, 41,4% din
numărul cercetătorilor şi 44,3% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală.
La nivel regional, ea este concentrată în municipiul Bucureşti.
Industria - în anul 2007 în Regiunea Bucureşti-Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul
celor 34 înregistrate la nivel naţional. După forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt
private, acoperind o suprafaţă de 33,07 ha. Accesul întreprinderilor la societatea informaţională este
încă scăzut. Doar 12,2% din întreprinderile din regiunea Bucureşti-Ilfov sunt conectate la internet,
existând 13,6 computere la 100 de angajaţi. 60,1% din computerele întreprinderilor sunt conectate
la internet.
Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu
Transportul - Municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian
naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situat
pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa)
şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa planificate a fi construite în perioada imediat următoare,
precum şi în proximitatea Dunării (Axa Prioritară Europeană nr. 18).
Densitatea drumurilor publice/100 km2 în Regiunea Bucureşti-Ilfov atingea la 31 decembrie 2007
valoarea de 48,9 km/100 km2, mai ridicată în judeţul Ilfov (51,2km/100 km
2) decât în Bucureşti
(33,6km/100 km2), existând însă un număr mare de drumuri publice nemodernizate în judeţul Ilfov
(40,0%). Pentru Municipiul Bucureşti procentul de străzi orăşeneşti nemodernizate (48% în anul
2007) este foarte mare pentru o capitală europeană şi afectează desfăşurarea în bune condiţii a
traficului rutier.
Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai mare densitate de căi ferate la 1.000 km2 de teritoriu
(165,3 km/1000 km2), ceea ce înseamnă de aproape 4 ori media naţională (45,9 km/1000 km
2).
Această cifră se ridică la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucureşti, ceea ce înseamnă de 10
ori media naţională, municipiul Bucureşti fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale feroviare
ce fac legătura cu celelalte regiuni ale ţării.
Accesibilitatea aeriană şi multi-modală este asigurată de două aeroporturi internaţionale: ”Henri
Coandă” (Otopeni) cel mai mare aeroport internaţional din România (70% din transportul total
aerian de pasageri din România) şi ”Aurel Vlaicu” (Băneasa).
În anul 2007, infrastructura de distribuţie a apei potabile în regiunea Bucureşti-Ilfov însuma 2.497
km (221 km în judeţul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 oraşe, precum şi alte 11 localităţi).
De asemenea, aceste aşezări sunt conectate şi la reţele de canalizare (în 2007, reţelele de canalizare
publică a regiunii însumau, 2.188 km de conductă, din care 296 de km în judeţul Ilfov).
Sănătate - în ultimii ani scăderea activităţilor sanitare a fost evidentă, înregistrând regrese atât din
punct de vedere al cheltuielilor alocate cât şi al calităţii serviciilor furnizate. Infrastructura
sanitară a municipiului Bucureşti se află în mare parte într-o stare de degradare avansată şi cu o
lipsă acută de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate
sistemului de sănătate. În anul 2006 erau 52 spitale în Bucureşti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafaţă de 238 ha.
Numărul şi gradul de satisfacere a populaţiei cu personal sanitar a fost în scădere în ultimii ani. În
anul 2006, asistenţa medicală era asigurată de 11.522 medici (1 medic/192 persoane), 2.267
27
stomatologi (1 stomatolog/974 persoane) şi 19.030 personal mediu sanitar. În acelaşi timp, în 2004,
media consultărilor medicale a fost de 4,4 consultări/locuitor.
Servicii sociale - una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilităţile de îngrijire
ale copiilor atunci când părinţii sunt la serviciu. Numărul nou-născuţilor este mare, dar numărul
centrelor de îngrijire zilnică sau al creşelor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare.
5.583 de copii sunt ocrotiţi în instituţii de tip familial (49,61%) sau rezidenţial (50,39%). La
sfârşitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilităţi, dintre care 846 beneficiau de servicii de
asistenţă socială.
Mediul urban - concentrarea populaţiei în cartierele periferice, extinderea zonei rezidenţiale prin
construcţii monofamiliale (vile) fac să se manifeste tot mai acut insuficienţa şi lipsa investiţiilor în
modernizarea reţelei de transport, a reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire şi în general
în toate tipurile de servicii urbane. Problemele reabilitării reţelei stradale, a înlocuirii şi
modernizării instalaţiilor de utilităţi publice sunt extrem de grave, iar lipsa unei concepţii unitare în
această direcţie face ca perspectiva transformării regiunii metropolitane într-o entitate
funcţională şi eficientă să devină tot mai periclitată. Numărul mare de străzi orăşeneşti nemodernizate (în Bucureşti – 53,2%), la care se adaugă
nefinalizarea şoselei de centură, precum şi creşterea neîntreruptă a numărului de maşini înregistrate
în Bucureşti (387 maşini/1000 locuitori în 2003) determină aglomerarea traficului în zona urbană cu
consecinţe nedorite asupra calităţii vieţii urbane. Scăderea considerabilă a suprafeţei spaţiilor verzi
în Bucureşti (s-a estimat că suprafaţa spaţiilor verzi s-a înjumătăţit în ultimii cinci ani, consecinţă a
extinderii construcţiilor necontrolate) se repercutează, de asemenea, asupra calităţii vieţii în oraş.
Suprafaţa spaţiilor verzi este în prezent de aproximativ 2,5 m2/locuitor, faţă de recomandările UE de
circa 12m2/locuitor.
Transportul public de pasageri are o reţea extinsă şi complexă realizându-se cu autobuze (46,2% din
numărul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%).
El asigură mobilitatea foarte ridicată a forţei de muncă parţial din zona metropolitană, autobuzele şi
tramvaiele transportând cel mai mare număr de pasageri.
Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scăzută a mijloacelor de transport şi
dificultatea de asigurare a transportului periurban pe întreaga arie necesară. Afluxul de populaţie
către Bucureşti, în căutarea unui loc de muncă generează o creştere supradimensionată a utilizării
neplătite a serviciilor şi a facilităţilor comunale.
Creşterea cantităţii de deşeuri menajere de aproximativ 3,4 ori în ultimii patru ani reprezintă o altă
problemă acută a regiunii, cu precădere pentru Municipiul Bucureşti. Nerezolvarea sau rezolvarea
lipsită de perspectivă poate crea mari disfuncţionalităţi zonei metropolitane în perspectivă.
Potenţial de dezvoltare - prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită
mărimii populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi
instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele administrative ale
sale. Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din
Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi una dintre cele mai mari din Sud-
Est-ul Europei.
Capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti este foarte mare, la care se adaugă
valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.
Capacitatea de cazare a Regiunii Bucureşti-Ilfov era în anul 2007 de 13.797 locuri de cazare, ceea
ce reprezenta 5% din total ţară..
Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi
sau oportunităţi determinate de evoluţiile istorice, economice, sociale şi teritoriale, care au
condus la dezvoltarea legăturilor economice şi demografice între Bucureşti şi localităţilor din jur
aflate în zona sa de influenţă.
28
Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, ca şi
crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie va întări capacitatea acestora de
a face faţă concurenţei.
Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional
astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureşti şi aria limitrofă
(rurală, în cea mai mare parte) în planul structurii demografice, sociale şi economice, în ceea ce
priveşte transportul în comun, dotarea infrastructurală, etc. Înlăturarea sau diminuarea unor astfel de
dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei. Cele mai importante acţiuni ar
putea fi cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apă, prelucrarea deşeurilor şi
implementarea unor proiecte investiţionale.
Studiu privind Zona Metropolitană Bucureşteană
Având în vedere necesitatea dezvoltării unei comunităţi teritoriale solidare economic, social şi
cultural, Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti a realizat în anul 2006 un
studiu referitor la argumentele şi avantajele constituirii Zonei Metropolitane Bucureştene. În acest
sens au fost propuse o serie de proiecte de importanţă metropolitană şi europeană (Centura Verde-
Galbenă, Green Ring – inelul verde al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, Agenţie
Metropolitană pentru Turism; restructurarea instituţională – a centrului de Planificare Urbană şi
Metropolitană Bucureşti, etc.), precum şi Proiecte de importanţă judeţeană şi metropolitană
(Conectarea municipiului Bucureşti la coridoarele de transport rutiere europene – conexiunea
radială a arterelor majore ale municipiului cu inelul de trafic metropolitan şi o autostradă propusă
inel de trafic metropolitan; îmbunătăţirea sistemului integrat de transport urban – transport multi-
modal, staţii şi puncte de oprire (penetraţii în Bucureşti), precum şi sisteme inteligente de transport
(metrou Bucureşti – Otopeni şi aeroport şi altele).
Proiectul în cadrul căruia a fost realizat acest studiu se găseşte în faza de conştientizare a
decidenţilor că oraşul Bucureşti cu spaţiul său metropolitan trebuie să fie unul şi acelaşi
organism, care ar determina o creştere a puterii sale competitive la nivel european, impunându-
se ca o veritabilă capitală continentală în această zonă a Europei. Această viziune poate fi
transpusă în realitate numai prin găsirea celor mai adecvate forme de cooperare.
Sursa: Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti – „Implicare şi cooperare în
dezvoltarea localităţilor – Constituirea Zonei Metropolitane Bucureştene – argumente şi avantaje”.
Agricultura - la nivelul capitalei acest domeniu nu poate fi luat în calcul, poate numai pentru ceea
ce înseamnă amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor. Este din ce în ce mai mare nevoia de creştere
a spaţiilor alocate parcurilor în capitală datorită nivelului de poluare din ce în ce mai ridicat cu care
se confruntă Bucureştiul.
Turismul - capitala ţării are un potenţial turistic foarte mare mai ales în ceea ce priveşte turismul de
afaceri. Turismul de afaceri din Bucureşti e limitat de numărul locurilor de cazare disponibile.
Locurile de cazare şi sălile de conferinţe ale hotelurilor de peste trei stele nu sunt suficiente pentru
satisfacerea cererii de turism de afaceri, business travel, din Bucureşti, consideră majoritatea
reprezentanţilor din domeniul turistic românesc.
29
"Capacitatea de business travel a Bucureştiului este cam la limită. Hotelurile de trei - patru stele au
o capacitate de 7.000 - 8.000 de locuri, cu mult sub oraşe ca Budapesta sau Praga", conform
declaraţiei consilierului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Traian
Bădulescu.
Principala problemă este lipsa sălilor mari pentru conferinţe. Însă, în ultimul timp trendul de sosire
a marilor branduri hoteliere se menţine, astfel că în cinci ani vom avea în Bucureşti toate marile
branduri hoteliere, iar cererea de business travel va fi acoperită.
Bucureştiul deţine 60-70% din cota turismului de business de la nivel naţional, dar şi marile oraşe
unde există aeroporturi - Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa - ar putea găzdui astfel de evenimente.
Braşovul şi Sibiul ar putea fi şi ele gazde pentru business travel mai ales după promovarea pe care a
avut-o în 2007 Capitala Culturală Europeană.
Dezvoltarea durabilă - Dezvoltarea durabilă este definită de Comisia Brundtland, încă din 1987,
prin „satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-
şi satisface nevoile”. Complementară Agendei Lisabona pentru creştere economică şi locuri de
muncă, strategia la fel de ambiţioasă pentru Dezvoltare Durabilă este adesea „uitată”.
Dezvoltarea Durabilă (Sustainable Development) înseamnă calitate mai bună a vieţii acum şi pentru
generaţiile viitoare. Uniunea Europeană are o Strategie de Dezvoltare Durabilă, care îşi propune
obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi
energia curată; transportul durabil; consumul şi producţia durabile; conservarea şi managementul
resurselor naturale; sănătatea publică; incluziunea socială, demografia şi migraţia; sărăcia şi
provocările dezvoltării durabile la nivel global.
Analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT
Dinamica PIB şi productivitatea muncii reflectă ritmul susţinut de creştere economică din
ultimii ani şi ne arată noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare
profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare creşterii
competitivităţii economice regionale, cum ar fi consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în
procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor
relevante pentru piaţa muncii locale şi regionale.
Cercetarea – dezvoltarea a înregistrat în ultimii ani un progres important măsurat prin creşterea
numărului de salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare din regiune cu 1306 cercetători, ceea ce
reprezintă o pondere de 6,33% faţă de anul 2004, urmată de o scădere apoi la 20.360 de cercetători
în 2007 faţă de 20.631 în 2004; totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare a crescut cu 694.984 mii
lei (RON) în 2007 faţă de 2004. Acest fapt ne îndrumă spre continuarea activităţii de cercetare-
dezvoltare şi creşterea legăturii cu mediul economic şi nevoile acestuia.
Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea ponderii
industriei în formarea PIB şi a VAB regionale.
Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM):
În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajaţi
în firmele mari, a crescut în anul 2006 numărul de firme şi personalul IMM.
Creşterea din ultimii ani a numărului de IMM la 1000 locuitori (locul 1 pe ţară).
Dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe în anul 2006 au fost
în mod deosebit în Tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, urmată de comerţ şi de
sectorul transport, depozitare, comunicaţii. Însă evoluţiile recente ale economiei arată un risc sporit
30
de retragere a investiţiilor şi perspectiva micşorării numărului de locuri de muncă vacante în aceste
domenii.
Diversitatea activităţilor economice:
Serviciile: ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în
ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VAB. În cadrul serviciilor se detaşează:
o transport, depozitare şi comunicaţii: (în 2006 cea mai mare pondere în VAB – 16,4% - în
cadrul serviciilor); accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări
în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul
integrat de date, voce şi imagine);
o comerţul (pondere în PIB şi VAB la nivel regional peste media naţională – 14,3%) – cu
potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în
comerţ, alături de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine (în 2006 investiţiile în comerţ
ocupă locul 2 după Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi din totalul
investiţiilor brute la nivel regional);
o activităţile de Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi: (locul 3 în cadrul
serviciilor ca pondere în VAB, în 2006 – 14,2%) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul
investiţiilor brute la nivel regional în 2006.
Industria:
deşi marcat de restructurări masive, capitala îşi păstrează un profil industrial pronunţat,
comparativ cu celelalte regiuni – 18,3% din structura VAB la nivel regional în 2006;
existenţa a 2 parcuri industriale în regiune – din care se desprind orientări strategice spre ramuri
cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse
ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.);
dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare
pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional (15,3%).
Construcţiile - sector în creştere ca pondere în formarea PIB, susţinut de dinamica
investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie
electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri şi dezvoltarea sectorului imobiliar; de asemenea
şi VAB înregistrează o valoare mare pentru acest sector, de 10,9%;
Agricultura:- sector în scădere ca pondere în formarea VAB de numai 0,04%, faţă de media
naţională de 8,8%.
Mediul: - Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului.
IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:
Ponderea crescută a serviciilor, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a
infrastructurii rcapitalei ar trebui să reflecte ponderea crescută a acestora în planul de şcolarizare
în concordanţă cu cererea pieţei muncii. Trebuie totuşi să avem rezerve asupra cifrei de 10,9% în
alcătuirea VAB la nivelul capitalei pentru domeniul Construcţiilor în anul 2006, deoarece, în urma
crizei economice de la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 piaţa dezvoltatorilor din
Bucureşti a cunoscut o cădere liberă, caracterizată de multe firme care au dat faliment şi de multi
clienţi care au reziliat contractele de cumpărare a unei locuinţe.
Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională
sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Din perspectiva calificărilor şi a curriculum-ului
se desprind două direcţii de acţiune la nivel local: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire
profesională şi adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).
Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice
IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:
- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;
- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei
de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.);
31
- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.
Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi
cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:
- creşterea nivelului de calificare;
- importanţa competenţelor cheie;
- limbile străine;
- formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici
de vânzare;
- colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu:
tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web)
etc.
- formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.
Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:
- calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie mediului pe baza
standardelor de mediu ale UE;
- dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de
specialitate.
Diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de
activităţi producătoare de bunuri şi servicii, trebuie să conducă la realizarea unui parteneriat
şcoală-agenţi economici real, indiferent de domeniul de pregătire.
Piaţa muncii
Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2007
Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii
de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în
gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece
metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza
datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură
comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica
europeană (EUROSTAT).
Participarea la forţa de muncă - Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO
la nivelul capitalei sunt prezentate în cele ce urmează:
Fig. 4.1
Rata de ocupare - Municipiul Bucureşti -
2003
Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Rata de activitate pentru municipiul Bucureşti
are în 2007 o tendinţă crescătoare faţă de 2006
cu 4,1%, ajungând la valoarea de 77,4% faţă de
nivelul de 77%, cât se înregistrează la nivel
regional şi de 67,7% cât este această rată la
nivel naţional. Această valoare depăşeşte ţinta
europeană de 70% pentru anul 2010.
32
Şomajul tinerilor (15-24 ani): în anul 2007 această rată a înregistrat o mică scădere, ajungând în
regiunea Bucureşti-Ilfov la aproximativ 20,5% faţă de cea la nivel naţional de 19,2%. Însă, în
trimistrul al III-lea al anului 2008 aceasta a ajuns la aproximativ 15,5%, o explicaţie în acest sens
putând fi şi opţiunea absolvenţilor de a continua studiile fie în învăţământul postliceal, fie în cel
universitar, cunoscut fiind că se înregistrează un nivel maxim al gradului de cuprindere în
învăţământ a populaţiei şcolare din grupa de vârstă 19-23 de ani de 221,3% în anul 2007. Nu
avem date separat pentru municipiul Bucureşti.
Şomajul (BIM) de lungă durată - Datele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru
România în 2005 o rată totală a şomajului de lungă durată de 4%, egală cu cea la nivel eurpean
(UE-27). Conform AMIGO, la nivel naţional în 2005, rata şomajului de lungă durată4 este de 13,1%
în cazul tinerilor (15-24 ani) şi de 3,3% pentru celelalte grupe de vârstă (peste 25 ani). Din nou,
subliniem că lupta împotriva şomajului pe termen lung este unul dintre obiectivele prioritare ale
Strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă. În 2005, şomerii de lungă durată reprezentau
58,8% din totalul şomerilor în regiunea Bucureşti - Ilfov, ceva mai mult faţă de ponderea la nivel
naţional (56,3%), dar semnficativ mai mult decât în UE-25 (45,5%). Nu avem date la nivelul
municipiului Bucureşti.
Şomajul tinerilor (BIM) - rata şomajului la nivel naţional, calculată conform Biroului Internaţional
al Muncii (BIM), a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 6,1%, cel mai ridicat nivel, de 18,9%,
înregistrându-se, ca şi până în prezent, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani,
potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Nivelul ratei şomajului din ultimul
trimestru din 2007 a fost apropiat celui înregistrat în trimestrul anterior (6,0%), dar în scădere faţă
4 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de
vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).
Rata de activitate - Municipiul Bucureşti -
2003
Rata şomajului BIM - Municipiul Bucureşti -
2002
Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Conform datelor INS rata de ocupare pentru
municipiul Bucureşti este în creştere şi în anul
2007 faţă de anul precedent, ajungând la
75,7%, faţă de 75,3% de la nivel regional şi
61,4% la nivel naţional.
Rata şomajului BIM reprezintă
proporţia şomerilor BIM (conform criteriilor
Biroului Internaţional al Muncii) din grupa
de vârstă x în populaţia activă din grupa de
vârstă x.
În scădere, faţă de anii anteriori, rata
şomajului (1,8%) pentru municipiul
Bucureşti se menţine mai scăzută decât la
nivel naţional (4%).
33
de trimestrul corespunzator din anul precedent (7,2%). Un procent ridicat al şomerilor BIM în
rândul tinerilor de 20,5% s-a înregistrat în anul 2007 şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov. Se
pare că acesta este totuşi în scădere conform publicaţiei INS „Forţa de muncă în România: Ocupare
şi şomaj”, ediţia 2009 care pentru trimestrul III al anului 2008 arată o rată a şomajului în răndul
tinerilor de 15,5%. Nu avem date la nivelul municipiului Bucureşti. Această comparaţie rămâne
însă sub rezerva faptului că nu se pot compara date colectate pe perioade de timp diferite (anual şi
trimestrial), datorită evoluţiilor sezoniere diferite a unor indicatori.
Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie - Datele statistice privind
structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie în Regiunea Bucureşti - Ilfov evidenţiază că
riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut - vezi
Anexa 3 – Piaţa muncii. Nu avem date pentru municipiul Bucureşti.
Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ
gimnazial) este aproape dublă decât la nivel naţional. Ratele de şomaj pentru persoanele cu nivel
mediu de educaţie (învăţământ profesional, liceal sau postliceal) şi pentru cele cu studii superioare
se situează sub rata totală a şomajului regional şi sunt ceva mai mici decât ratele calculate la nivel
naţional pentru acelaşi nivel de educaţie. De asemenea se observă dacă rata şomajului (BIM) a
persoanelor de sex masculin cu nivel de educaţie superior este mai scăzută decât cea înregistrată
pentru cele de sex feminin, acest lucru se schimbă pentru persoanele cu nivel mediu şi scăzut de
educaţie. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, această rată a şomajului este mai
ridicată în mediul rural decât în mediul urban.
Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional - Conform datelor Eurostat
privind structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit), dintre
regiunile ţării, regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare pondere (20,3%) a populaţiei absolvente
de învăţământ superior (ISCED 5-6), faţă de toate regiunile ţării în care acest procent nu depăşeşte
8,0%. Destul de mare reprezintă şi ponderea absolvenţilor de învăţământ secundar superior şi
postliceal (ISCED 3-4), respectiv de 52,6%, faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 50,8%, iar
în cazul populaţiei cu nivel scăzut de educaţie, în regiune ponderea populaţiei este cea mai scăzută
dintre toate regiunile ţării, respectiv de 27,1%. Nu avem date detaliate la nivelul capitalei.
Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) - se pot observa evoluţii asemănătoare
faţă cu cele din AMIGO pentru perioada 2002 - 2006, de creştere, la nivel regional şi în cele două
părţi componente ale acesteia, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă- v. Anexa 3
c. BFM raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul
resurselor de muncă, mai ridicate la nivelul capitalei decât cele agregate la nivel regional şi
naţional. Similar cu AMIGO, rata de ocupare este mai redusă în cazul femeilor decât al bărbaţilor.
Ca şi în AMIGO, BFM raportează o rată a şomajului (şomeri înregistraţi) egală la nivelul capitalei
faţă de cea înregistrată la nivel regional şi mai scăzută decât media naţională.
Şomajul înregistrat
34
Fig. 4.4
La nivel naţional rata şomajului înregistrat în luna martie 2013 a fost de 6,9%, faţă de 5,3% în luna
februarie 2009 şi 4,1% în aceeaşi lună a anului 2008. În municipiul Bucureşti aceasta a fost sub
media înregistrată pe ţară, de aproximativ 1,7%.
Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor - Nu există date privind
şomajul înregistrat pe grupe de vârstă decât de la AJOFM Ilfov şi deci nu se poate avea o imagine
de ansamblu. Totuşi se pare că la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov există un mare deficit de forţă
de muncă, aşa cum reiese din materialul privind „Identificarea modalităţilor de reducere a
deficitului de forţă de muncă la nivelul municipiului Bucureşti”, realizat de către d-nul Director
executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti şi prezentat în şedinţa
Colegiului Prefectural al Municipiului Bucureşti în data de 27 februarie 2008. Şomajul în rândul
tinerilor este în continuare ridicat, acesta situându-se în jurul cifrei de 20,5% la nivelul regiunii
Bucureşti – Ilfov, dar în continuă scădere de la 26,2% în anul 2003. Această rată se situează sub
media naţională de 24,5% .
Şomajul înregistrat de lungă durată - Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată
evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul
tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată
cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de
lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional
şi regional din AMIGO şi Eurostat - pct. 4.1.2 de mai sus).
4.1.10 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei - Similar cu
evoluţia PIB şi VAB pe activităţi (v. cap.3), dacă până în 2002 structura ocupării civile la nivelul
regiunii se caracterizează printr-un raport relativ echilibrat între industrie şi servicii, începând cu
2003 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor.
Industria este reprezentată la nivelul Bucureştiului la o pondere apropiată de cea de la nivel regional
(16,2% faţă de 17,1%) şi este justificată o scădere a populaţiei ocupate civile în acest domeniu în
scădere faţă de anii pecedenţi din perspectiva scoaterii în afara municipiului Bucureşti a tuturor
întreprinderilor mari, producătoare de poluare. În cadrul industriei, cea mai mare pondere o are
industria prelucrătoare (14,4%), fapt verificat şi de structura valorii adăugate brute prezentată în
capitolul 3, referitor la economie.
Evoluţia ratei şomajului înregistrat
- Municipiul Bucureşti -
0
3
6
2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)
%
Municipiul Bucureşti
Conform BFM, rata şomajului înregistrat
este în scădere în perioada 2002-2007, cu o
tendinţa generală descrescătoare în
municipiul Bucureşti. Şi în 2007 rata
şomajului regional înregistrat continuă să fie
mai scăzută decât la nivel naţional.
La sfârşitul anului 2007 în evidenţele
AJOFM erau înregistraţi 25,4 mii şomeri, în
scădere faţă de anul 2002 – v. Anexa 3c.
Sursa: INS, Balanţa Forţei de Muncă la
sfârşitul anului.
35
Fig. 4.5
Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale
Rata locurilor de muncã vacante reprezintă raportul dintre numãrul mediu anual al locurilor de
muncă vacante şi numărul mediu anual al locurilor de muncã (ocupate şi vacante), exprimat
procentual. Conform Anuarului statistic, în anul 2007 rata locurilor de muncă vacante la nivelul
regiunii Bucureşti – Ilfov este de aproximativ 2,45%, mai mare decât cea de la nivel naţional
(2,06%). În săptămâna 9-16 aprilie 2009 situaţia în municipiul Bucureşti sunt înregistrate un număr
de 2.061 de locuri de muncă vacante. Nu există date decât la nivel regional şi nu sunt detaliate la
nivelul componentelor regiunii.
Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)
Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) - în regiunea Bucureşti - Ilfov s-ar putea
aştepta un fenomen general de reducere a ocupării forţei de muncă cu aproximativ 16-17 procente
în cazul sectoarelor reprezentate în anchetă. Putem observa o scădere a ocupării forţei de muncă mai
importantă, în primul rând, în sectoarele de Construcţii şi de Industrie Prelucrătoare, unde
descreşterea pentru Construcţii, în cifre absolute, are valoarea cea mai mare din volumul total al
reducerii ocupării fortei de muncă din Regiune. Şi în sectorul public se aşteaptă o descreştere
semnificativă în ocuparea forţei de muncă. Pe de altă parte, este aşteptată o creştere semnificativă în
sectoarele de comerţ şi agricultură, care acoperă împreună o creştere totală estimată la aproximativ
11 000 de noi locuri de muncă. În sectorul de activitati financiare, bancare / asigurari se aşteaptă de
asemenea o creştere a ocupării. Descreşterea în ocuparea forţei de muncă pare să aibă loc în
principal în primele 6 luni. După aceasta, economia se va stabiliza. Din primele şase luni riscul de
creştere a grupului de şomeri de termen lung va trebui să constituie principala ţintă de acţiune în
regiune.
Ancheta în întreprinderi, septembrie 2008 (Phare TVET 2005) - prin această anchetă s-a urmărit să
se realizeze o evaluare cuprinzătoare şi de profunzime a cererii de forţă de muncă din regiunea
Bucureşti-Ilfov, cu potenţial de replicare la nivel naţional. Studiul a fost realizat la nivel regional,
dar , având în vedere specificul acestei regiuni, concluziile lui sunt valabile şi pentru municipiul
Bucureşti.
1% 16%
13%
70%
Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în anul 2007
Agricultură,silvicultură,piscicultură
Industrie
Construcţii
În anul 2007 comparativ cu situaţia înregistrată
la nivel regional, municipiul Bucureşti se
caracterizează printr-o pondere mai ridicată a
populaţiei ocupate civile care lucrează în
servicii (68,2% faţă de 65,5% cât se
înregistrează la nivel regional) şi construcţii
(12,3% faţă de11,3%). În ceea ce priveşte
agricultura, la nivelul capitalei aceasta este
nesemnificativ reprezentată (0,8%).
36
3,6
0,0
2,4
0,1
13,8
6,0
0,6
7,2
6,2
11,8
7,2
5,9
3,7
7,0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
A+B C D E F G H I J K M N O Total
Peste o treime dintre firme estimează că vor crea noi locuri de muncă în cursul următoarelor 6 luni,
jumătate dintre ele declară că nu au această intenţie, în vreme ce 10% nu pot face o astfel de
estimare.
Sectorul construcţiilor este caracterizat de cea mai mare pondere a firmelor ce intenţionează să
creeze noi locuri de muncă, fiind asociat, în acelaşi timp, şi cu cel mai ridicat nivel de incertitudine
în această privinţă. Acest paradox poate fi explicat de faptul că activitatea firmelor din construcţii
depinde, în mare măsură, de obţinerea unor viitoare contracte.
Mai trebuie menţionat că întreprinderile din industria extractivă şi hoteluri şi restaurante sunt
caracterizate pesimism
accentuat în privinţa creării de
noi locuri de muncă în cursul
următoarelor 6 luni.
Fig. 4.11
Sursa: „Evaluarea cererii de forţă de muncă şi a deficitului de calificări pe termen scurt”, studiu
realizat prin Proiectul Phare TVET 2005.
În graficul anterior, literele de pe axa orizontală reprezintă:
A+B = Agricultură, silvicultură şi piscicultură F = Construcţii J = Intermedieri financiare
C = Industria extractivă G = Comerţ K = Tranzacţii imobiliare
D = Industria prelucrătoare H = Hoteluri şi restaurante M = Învăţământ
E = Energie electrică şi termică, gaze şi apă I = Transport, depozitare şi comunicaţii
N=Sănătate şi asistenţă sociala O = Alte activităţi şi servicii
Nu se vor înregistra schimbări majore în privinţa distribuţiei locurilor de muncă nici pe grupe
ocupaţionale. Totuşi, se remarcă o uşoară creştere a cererii de forţă de muncă pentru grupele
ocupaţionale G3 - Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, G7 - Meşteşugari şi lucrători calificaţi şi G8
Operatori la maşini şi utilaje, concomitent cu o reducere în cazul grupelor G1 (legislatori şi
conducători), G2 (specialişti cu ocupaţii intelectuale) şi G5 (lucrători în servicii şi comerţ).
Aşa cum era de aşteptat după distribuţia locurilor de muncă ce se estimează a fi create în
următoarele 6 luni pe grupe ocupaţionale, cererea de forţă de muncă se va accentua pentru lucrători
cu nivel mediu de educaţie, respectiv învăţământ liceal şi profesional, complementar sau de ucenici.
Rata locurilor de muncă ce se estimează a fi create în cursul următoarelor 6 luni*, pe activităţi
economice, (%)
*numărul de locuri de muncă ce se estimează a fi create în următoarele 6 luni exprimat ca % în
numărul de locuri de muncă existente în prezent (locuri de muncă ocupate şi locuri de muncă
vacante)
37
Fig. 4.12
Sursa: „Evaluarea cererii de forţă de muncă şi a deficitului de calificări pe termen scurt”, studiu
realizat prin Proiectul Phare TVET 2005
În plus, după estimările realizate de reprezentanţii firmelor investigate, se preconizează crearea de
locuri de muncă pentru personal cu studii universitare reprezentând aproape 5% din totalul locurilor
de muncă existente în prezent pentru această categorie de personal. Totuşi, se remarcă o anumită
tendinţă a firmelor de a căuta lucrători „supra-educaţi” pentru locurile de muncă vacante şi/sau nou
create.
Fig. 4.13
Pentru locurile de muncă nou create ce necesită învăţământ profesional, complementar sau de
ucenici, cei mai mulţi angajatori declară ca fiind foarte importante cunoştinţele şi competenţele
tehnice practice, competenţele de comunicare, precum şi competenţele de utilizare a TIC. De
altfel, competenţele de comunicare se plasează în „topul” competenţelor necesare pentru toate
nivelele de educaţie. Pentru locurile de muncă destinate absolvenţilor de învăţământ liceal, cele mai
importante competenţe includ şi capacitatea de negociere şi deţinerea unui permis de conducere
(în special, pentru ocupaţii precum agent imobiliar, agent vânzări, etc.). În privinţa locurilor de
muncă ce necesită învăţământ postliceal, salariaţii „ideali” ar trebui să aibă, în primul rând,
competenţe de comunicare, de lucru în echipă, precum şi de lucru cu TIC. De asemenea, locurile
de muncă ce se estimează a fi create în următoarele 6 luni pentru absolvenţii de studii universitare
vor necesita mai ales competenţe de comunicare, capacitatea de a lucra sub stres şi capacitatea de
11,4
17,7
15,3
7,9
16,1
0,2
13,1
10,8
7,4
10,7
17,1
16,5
7,8
15,7
0,2
13,4
11,0
7,3
0 5 10 15 20
G1
G2
G3
G4
G5
G6
G7
G8
G9
prezent peste 6 luni
2,7
8,0
12,1
3,2
4,9
7,0
0 2 4 6 8 10 12 14
primar, gimnazial si
fara scoala
profesional si de
ucenici
liceal
postliceal si de maistri
universitar
Total
Structura locurilor de muncă
(ocupate şi vacante) în
prezent şi structura locurilor
de muncă (ocupate şi vacante)
estimate a exista peste 6 luni,
pe grupe ocupaţionale (%)
Rata locurilor de muncă ce se
estimează a fi create în cursul
următoarelor 6 luni*, după nivelul
de educaţie necesar pentru
ocuparea acestora (%)
*numărul de locuri de muncă ce se
estimează a fi create în următoarele
6 luni exprimat ca % în numărul de
locuri de muncă existente în
prezent (locuri de muncă ocupate
şi locuri de muncă vacante).
38
a dezvolta o activitate orientată către nevoile clientului (en. „client-oriented”). Toate acestea se
află în acord cu dezvoltarea sectorului serviciilor ceea ce face să crească necesarul de competenţe
de comunicare şi cu penetrarea unor noi TIC ce reclamă cunoştinţe adecvate de lucru cu acestea.
Învăţământul profesional şi tehnic din Municipiul Bucureşti
Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională
Contextul european - educaţia a avut dintotdeauna o influenţă formativă puternică asupra
societăţii, totuşi instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizării şi al revoluţiei
cunoaşterii. Fiecare strategie pe termen lung pentru creşterea competitivităţii economice,
prosperităţii şi coeziunii sociale în UE are ca bază educaţia şi pregătirea. În continuare sunt
prezentate câteva dintre principalele repere ale politicilor şi programelor UE.
Consiliul European de la Stockholm (2001)
Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările
membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia
informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea
mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.
Procesul Barcelona (2002)
În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de
educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost
definite o serie de ţinte - „benchmarks”.
Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai
2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:
• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%;
• procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de
anul 2000;
• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar
superior;
• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din
populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;
• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel
puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.
Priorităţile europene ale formării profesionale
1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale
Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor
Măsuri:
1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi ECVET
2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente: Europas, EQF, ECVET, ECTS.
2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale
Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol
important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în
vederea realizării următoarelor 2 obiective: promovarea simultană a echităţii performanţei
39
afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei: social şi economic); facilitarea
posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă,
exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.
Măsuri:
2.1 Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:
1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care
părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nici o calificare;
2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET
prin asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor;
3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;
4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi.
2.2 Măsuri la nivelul sistemului VET
1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET
2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în
învăţământul superior
3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network for Quality Assurance in
Vocational Education and Training);
4. Dezvoltarea profilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori,
consilieri)
5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor.
3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii
Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali
pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii.
Măsuri:
1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă
şi a competenţelor.
2. Corelarea VET cu piaţa muncii
3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la
locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială
4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi
integrare profesională
4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET
Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor
specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior
Măsuri:
1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET
2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga
3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga
4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile
internaţionale
Contextul naţional - cu prilejul celei de a 6-a Conferinţe a Miniştrilor Educaţiei (Bratislava, iunie
2002), Guvernul României şi-a asumat politic răspunsul la invitaţia adresată de Comisia Europeană
40
ţărilor candidate de a se asocia procesului de dezvoltare a sistemelor de educaţie şi de formare
profesională în conformitate cu planul de lucru pentru implementarea celor 3 obiective strategice (v.
Consiliul European de la Barcelona).
Structura actuală a populaţiei ocupate după nivelul de instruire reflectă un deficit de persoane cu
studii superioare, în aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată din
economia românească confruntându-se cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă
calificată. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiţia în învăţământul
profesional şi, mai ales, în formarea profesională continuă.
Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010 - defineşte următoarele
priorităţi strategice pentru politicile MECI (acoperă şi ÎPT): realizarea echităţii în educaţie;
asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie; fundamentarea
actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din
perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale; deschiderea
sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi
cultural; asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea
permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;creşterea calităţii proceselor de predare-
învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.
Joint Assessment Paper” – JAP - în 2002 guvernul României realizează împreună cu Comisia
Europeană o evaluare comună a priorităţilor pe termen scurt ale politicilor de ocupare a forţei de
muncă şi a pieţei muncii în România (“Joint Assessment Paper” - JAP) JAP a identificat domeniile
prioritare în care este necesar să se realizeze progrese. Principalele aspecte relevante pentru ÎPT,
semnalate în analiza realizată în anul 2002 şi actualizate în anul 2004 sunt următoarele:
1. accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra mediului rural;
2. transparenţa, relevanţa şi calitatea formării profesionale iniţiale;
3. corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de şcoli cu nevoile pieţei muncii.
POS DRU 2007-2013 - obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor
comune la nivel European, privind prevederile unei participări crescute pe piaţa muncii a unei
forţe de muncă înalt calificate şi adaptate. POS DRU este un instrument important în sprijinirea
dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Investiţiile în capitalul uman susţinute în cadrul
POS DRU 2007-2013 vor completa şi vor conferi sustenabilitate, pe termen lung, creşterii
productivităţii.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a fost elaborat în
cadrul unui larg proces partenerial ţinându-se cont de Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, care au integrat în strategiile lor obiectivele
tuturor documentelor relevante în domeniul dezvoltării resurselor umane. Astfel, obiectivul general
al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin
conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării
crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1.650.000 de persoane.
Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:
- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 3
„Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea / echiparea
infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională
continuă.
41
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în
cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”
pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele
broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.
Indicatori de context specifici - Contextul demografic şi populaţia şcolară - contextul
demografic şi proiecţia populaţiei de vârstă şcolară sunt prezentate în capitolul 2, unde putem
observa principalele concluzii şi implicaţii pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei
pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul
de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu
declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru
populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.
Fig. 5.1
Sursa: date furnizate de INS
Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-24 ani (care includ elevii de
liceu/şcoala de arte şi meserii şi studenţi) – scădere prognozată de 45,2% la nivelul capitalei
pentru perioada 2005-2013 şi de 37,5% până în 2025.
Din anexa 7, referitoare la populaţia şcolară, se poate aprecia că reducerea severă constatată cu
privire la populaţia şcolară din învăţământul gimnazial se va repercuta direct în următorii ani
prin scăderea intrărilor în ÎPT.
Din aceleaşi surse se poate observa că efectivele în învăţământul postliceal în perioada 2000-2007
(43,8%) au scăzut, iar în anul şcolar 2007-2008 a înregistrat o creştere cu 1,5% a efectivelor, în
paralel cu o creştere majoră în învăţământul superior din regiune (+28%). Repartizarea pe sexe a
populaţiei şcolare în anul şcolar 2006-2007 (v. Anexa 7a) indică un număr puţin mai mare de băieţi
în învăţământul profesional şi tehnic (de 9.618 faţă de 5.716 fete).
Indicatori de intrare în perioada 2000-2009
Numărul de elevi care revin unui cadru didactic - situaţia numărului de elevi raportat la numărul
de norme didactice poate fi analizată la nivelul liceului şi al învăţământului profesional prin tabelul
ce urmează:
Evoluţia populaţiei şcolare
- Municipiul Bucureşti -
0
100000200000
300000400000
500000
2000-
2001
2001-
2002
2002-
2003
2003-
2004
2004-
2005
2005-
2006
2006-
2007
2007-
2008
Total primarTotal gimnazialTotal licealTotal învăţământ profesional (şi de ucenici)Total învăţământ postliceal (şi şcoala de maiştri) Total învăţământ superior
Deşi efectivele totale de elevi au
crescut cu 8,12% între 2000 şi 2004,
în învăţământul profesional se
constată o scădere din ce în ce mai
accentuată a populaţiei şcolare,
respectiv de 16% faţă de anul şcolar
2006-2007, cu perspective de creştere
în următorii ani. Se recomandă
adoptarea de măsuri pentru creşterea
atractivităţii acestui segment şi
conştientizarea elevilor şi părinţilor că
opţiunea pentru liceul tehnologic este
un real câştig pentru ei.
42
Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură
cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă
poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate
deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în
direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.
Tab. 5.2
Sursa: ISMB din situaţia statistică de la
începutul anului şcolar
Resursele umane din ÎPT - evoluţia
normelor didactice pentru profesorii de
discipline tehnologice şi maiştrii instructori
din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor
didactice calificate respectiv titulare este
prezentată sintetic, diferenţiat pe medii
rezidenţiale în Anexa 6d.
Ca o concluzie generală, gradul de
acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi
pentru anul şcolar 2006-2007 este relativ
bun pentru municipiul Bucureşti (96,2%,
respectiv 98,3%).
Schimbările accelerate introduse de
reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din
mediul economic şi social, pe de altă parte,
impun un efort susţinut de adaptare din
partea profesorilor. Măsurile privind
dezvoltarea profesională a personalului
didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de
specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.
Trebuie adoptate măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate
reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare în concordanţă cu
cerinţele pieţei muncii, cum ar fi:
- o mai mare mobilitate în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea
profesorilor pe domenii/specializări mai largi);
- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii
ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).
Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond
anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung,
a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi
restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.
Nr.elevi / cadru didactic (norme didactice) –
Municipiul Bucureşti
An
şcolar Nivel învăţământ
Regiun
e B
2004-
2005
Liceu 15,11 14,81
Învăţământ
profesional 14,58 14,65
2005-
2006
Liceu 15,22 14,88
Învăţământ
profesional 14,33 14,45
2006-
2007
Liceu 15,38 15,08
Învăţământ
profesional 11,86 11,79
2007-
2008
Liceu 14,03 13,55
Învăţământ
profesional 12,33 12,11
2008-
2009
Liceu 14,04 13,60
Învăţământ
profesional 12,48 12,18
43
2.1.2. Analiza profilului economic
Repere economice ale sectorului 4
Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza conditiile aparitiei
dictaturii comuniste care s-a mentinut pana in decembrie 1989. Pentru o perioada de aproape 50 de
ani, democratia si economia de piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in
domeniul economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se
cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul
comunist si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul.
In acesti 50 de ani au fost construite, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si
multe edificii cu caracter
socio-cultural. Au aparut
gigantii industriali si miile
de apartamente tip cutie de
chibrituri. Un rol deosebit
in aceasta perioada in
economia orasului, l-a avut
industria de constructii-
montaj, numarul de
salariati crescand de la
39.700 in 1950 la peste
97.000 in 1983. Avand in
vedere ca pana in 1950,
principalele ramuri
industriale dezvoltate in
Bucuresti, erau industria
usoara si alimentara
(57.9%), industria chimica
(24.1%),in 1982, chimia
reprezenta 55 % din totalul
structurii industriale.
Ritmul mediu anual de
crestere al sectorului
industrial a fost enorm
Analiza PESTEL
POLITIC
La nivel naţional (
MEdC şi Parlament )
în momentul elaborării
Legii Învăţământului s-
a piedut profilul de
44
METROLOGIE specific şi unic al liceului. Acest element s-a perpetuat în toate modificările pe
care le-a suferit Legea Învăţământului; derogările obţinute pe parcurs nu sunt suficiente pentru
reabilitarea liceului; este necesară implicarea Administraţiei locale pentru rezolvarea problemei
redobândirii profilului liceului.
Politica Administraţiei locale este favorabilă liceului implicându-se în actul educaţional.
ECONOMIC
În sectorul 4, unde funcţionează liceul, economia se află în recesiune; în economia sectorului nu
mai sunt prioritare ramurile direct productive ci serviciile, fapt care obligă susţinerea profilurilor
liceului.
Resursele pe care ramurile economice existente în sectorul 4 le pot oferi liceului sunt limitate;
de aceea este necesară implicarea Administraţiei locale.
Părinţii sau susţinătorii legali ai elevilor au câştiguri medii şi reduse, ceea ce îngreunează
susţinerea materială a liceului.
SOCIAL
În programul managerial al şcolii se regăsesc programele elaborate la nivel naţional şi local cu
privire la eradicarea delincvenţei şi a altor probleme ce rezultă din profilarea şomajului şi
sărăciei.
Părinţii susţin moral şi financiar aceste programe pentru că sunt interesaţi ca educaţia să devină
mijloc de promovare socială.
Diverse structuri ale tineretului ( Şcoala Democraţiei, Fundaţii umanitare ) se implică activ în
depistarea şi rezolvarea problemelor apărute ca urmare a proliferării şomajului şi sărăciei.
TEHNOLOGIC
Nivelul tehnologic al educaţiei este mediu.
În sectorul 4 nu există televiziune în scopuri educaţionale.
Liceul nu are resurse pentru formarea şi educarea la distanţă.
În jurul liceului nu există spaţii de formare utilate cu aparatura necesară, dar în sectorul IV
funcţionează Palatul Copiilor cu care liceul are un program special de colaborare.
Familiile elevilor liceului au în general televizoare, dar nu există un control şi un program
adecvat pentru folosirea în scop educaţional a acestora.
Numărul calculatoarelor personale ale familiilor elevilor este încă foarte mic.
Deşi liceul dispune de 3 reţele de calculatoare conectate la Internet, nu există încă un cadru
organizat şi sistematic pentru folosirea eficientă a acestora în cadrul unui program educaţional
extracurricular.
Ecologic:
Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în
domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea
unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala noastră participă la
programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali.
45
2.1.3 CEREREA DE COMPETENŢE
Pe baza interviurilor s-a putut formula concluzia că angajatorii preferă persoane tinere, care
posedă un nivel superior al competenţelor şi abilităţilor, uşor adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în
echipă, care au abilităţi de a deservi mai multe utilaje, care au cunostinte de operare PC şi au
cunoştinţe de limbi străine ( limbi străine aplicate).
De asemenea, se pune accent pe persoanele care poseda experienta profesionala in domeniul
solicitat. Creşterea continuă a sectorului servicii în zona Bucureşti duce la o creştere crescândă a
cererii de mecanici, operatori tehnică de clacul, tehnician în automatizări cu calificare, metrologi
precum şi a cererii de personal cu aptitudini în mai multe domenii ale acestor meserii.
46
2.1.4. PARTENERI ACTUALI ŞI POTENŢIALI
Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia a încheiat acorduri de parteneriat cu :
agenţi economici in vederea realizarii activităţii de practică şi angajare– 4 parteneri;
alte unităţi şcolare în scopuri de colaborare;
alte instituţii sau organizaţii : CCD, Consiliul Local, Primărie, Univ. Dimitrie Cantemir,
Universitatea Româno-Americana, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,Politia;
colaborare internaţională cu o unitate şcolară din Franţa, Bordeaux.
2.1.5 ACTIVITĂŢILE CELORLALTE ŞCOLI ŞI ALE FURNIZORILOR
PRIVAŢI DE INSTRUIRE DIN ZONĂ
Se fac observaţii numai pentru profilele specifice Liceului Tehnologic de Metrologie.
ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT:
Se regăsește la liceele aflate în zonă următoarea filieră şi specializare:
- Filiera Tehnologica, profilul Tehnic, specializarea: tehnician operator tehnică de calcul.
2.1.6 SURSELE FINANTARII
Finanţare din surse bugetare şi extrabugetare
Finanţare din bugetul local pentru :
- cheltuieli personal
- cheltuieli materiale si servicii
- cheltuieli burse elevi
- cheltuieli de capital
Finantare din venituri proprii :
- sponsorizari
Fondul Comitetului Reprezentativ al Părinţilor vine în completarea finanţării de la buget şi surse
propri dar sursele sunt insuficiente.
47
2.2. Analiza nevoilor – auto-evaluarea internă
2.2.1. Predarea şi învăţarea
Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare şi învăţare a fost posibilă pe baza analizei făcute
de fiecare catedră, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.
În urma strângerii informaţiilor, colectării şi analizării datelor formulăm următoarele judecăţi:
Profesorii dovedesc o buna cunoastere a currriculum –ului şi îşi stabilesc strategiile de
predare – învăţare în funcţie de standardele de pregătire. profesională, de specificul fiecărui
colectiv de elevi ( atitudini, grad de motivare, interese ), de rezultatele la testele predictive,
de progresul elevilor.
A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice în scopul învăţării centrate
pe elev.
Prin metodele de evaluare folosite s-a urmărit promovarea egalităţii sanselor, evitarea unor
atitudini discriminatorii.
Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare s-a urmărit nu
numai facilitarea comunicării profesor – elev, ci şi a comunicarii elev – elev şi dezvoltarea
capacităţii de lucru în echipă ( aspect atestat de fişele asistenţelor la ore şi de proiectele
unităţilor de învăţare ).
S-au găsit unele modalităţi adecvate de descoperire şi de stimulare a elevilor performanţi.
La orele de instruire practică şi la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a
dezvolta la elevi abilitati practice, spirit economic.
Oferta de mijloace de învăţămant şi accesorii curriculare este valorificată eficient
Exista o mare dificultate în realizarea performanţelor şcolare la disciplinele care au alocate
un număr mic de ore în planul de învăţământ.
Curriculum-ul la decizia şcolii ( dar in numar insuficient) nu a reuşit totdeauna să acopere
paleta de discipline tehnice.
Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor elevilor
şi ameliorarea lor.
Exista încă deficienţe în consemnarea ritmică a rezultatelor şcolare în caietele personale şi în
cataloage.
Exista un numar foarte mare de absente fapt ce a condus la sfarsitul anului scolar 2008-2009
la un numar mare de repetenti.
Pe baza constatărilor făcute s-au formulat ţintele şi s-au stabilit priorităţile în ceea ce
priveste aceste ţinte:
Monitorizarea şi desfăsurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecţionare la
nivelul catedrelor de specialitate.
Iniţierea şi derularea unor cursuri pentru personalul din unitate.
Dezvoltarea programelor de parteneriat în vederea aplicării politicii educaţionale.
Activitatea profesorului diriginte va fi centrată pe consiliere şi orientare profesională şi pe
stabilirea dialogului cu familiile elevilor.
Creşterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activă îin procesul didactic.
Participarea fie ca parteneri fie ca grup tinta in programe finantate din fonduri europene
Pregătirea ofertelor de discipline opţionale care să acopere o paletă mai largă a de profesii
căutate pe piaţa muncii (acolo unde mai este posibil).
2.2.2. Materiale şi resurse didactice
48
La cabinetele şi laboratoarele de fizică, biologie, chimie este necesară cresterea dotarilor cu
truse , aparatură, ustensile şi substanţe conform noilor programe şcolare ( fişe de gestiune ).
Baza materială a cabinetelor de informatică, la care au acces toţi elevii este modernă, dar se
impune continuarea dotării cu calculatoare tinând cont că in liceul nostru există specializarea
matematică – informatică.
Toate calculatoarele sunt legate la reţeaua Internet oferind elevilor posibilitatea unei
informări moderne şi actualizate.
Elevii din clasele tehnice realizează instruirea practică la CAUTIS.
Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 25.134 volume şi 95 % din elevi şi 80 % din
personalul didactic au fişe şi consultă cărţile de care dispune biblioteca.
Personalul didactic, în proportie de 65% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale.
2.2.3. Rezultatele elevilor
Eficienţa procesului de predare – învăţare este oglindită de rezultatele elevilor la concursurile
şcolare, de mediile semestriale şi anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat şi admitere în
facultate.
La examenul de bacalaureat în anul scolar 2011-2012 promovabilitatea a fost de 19,37 %
(dupa examenul din toamna) iar la examenul de bacalaureat în anul scolar 2012-2013
promovabilitatea a fost de 44,30 % (dupa examenul din toamna).
Gradul de promovabilitate al elevilor a fost mai mare fata de 2011-2012 cu circa 10%
Absenteismul elevilor este mare, in special la clasele terminale
Au existat cazuri de abandon şcolar, iar cazurile de retragere au motivaţii sociale.
2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor
S-au incheiat acorduri de parteneriat cu institutii şi organizatii : Centrul Asistenta
Psihopedagogica,
S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientării în carieră.
În planul de actiuni va fi prevăzută organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a abilităţilor
necesare ocupării unui loc de muncă.
Psihologul asigură dezvoltarea activităţii de consiliere şi sprijină profesorii diriginţi în
tratarea diferentiată a elevilor cu nevoi speciale.
Creşterea eficienţei relaţiei diriginte – părinte – Consiliu profesoral – elev pentru o mai bună
comunicare şi informare.
2.2.5. Resursele fizice si umane
1. Resurse fizice
In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri : corp cladire A,B, un teren sport, Scoala are 40
săli de clasă.
Date suplimentare despre unitatea noastra şcolară se găsesc pe pagina web a liceului www. traian-
vuia.ro, adresa de email: traianvuia2004@yahoo.com.
49
2. Resurse umane
Personalul didactic a fost alcatuit din 58 cadre didactice in anul scolar 2011 - 2012.
95% dintre părinţii chestionaţi apreciază favorabil calitatea activităţii didactice din
unitate ( sursa: chestionar părinţi);
55% dintre profesorii şcolii consideră că principala valoare a şcolii este calitatea
colectivului didactic ( sursa : chestionar profesori);
70% dintre profesorii şcolii au susţinut în ultimii trei ani cursuri de formare (iniţiere
operare PC, comunicare în limbă străină, abilitare curriculară, elaborare standarde şi curriculum,
consiliere şi orientare privind cariera, învăţare centrată pe elev etc.) şi estimăm că acest proces va
continua, bazându-ne pe faptul că 37% dintre profesorii şcolii consideră că principalul aspect pe
care trebuie să-l dezvolte şcoala este formarea continuă a cadrelor didactice (sursa:chestionar
profesori);
Doar 15% din cadrele didactice intervievate consideră că pot preda unităţile de
competenţă pentru abilităţi cheie ( sursă: interviu cu personalul didactic 2005 );
Personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând
servicii de calitate.
2.2.6. Analiza portofoliului de produse
Invatamant liceal forma de zi
Tehnician operator – tehnică de calcul
Argumente :
- domeniul de activitate este cu segment mare , în creştere ( sursa PLAI )
- încadrarea absolvenţilor se face în procent mediu( sursă – cereri din partea agenţilor
economici ).
Strategii :
- creşterea ponderii calificarii.
- creşterea segmentului de piată.
Tehnician în automatizări
Argumente ;
- domeniul de activitate cu cerere medie, în totalul activităţilor la nivelul municipiului ( sursa
PLAI)
- neconcurenţa altor şcoli din zonă.
- Apropierea de calificarea ca tehnician metrolog
Strategii :
- promovarea produsului cu număr de clase în creştere.
- atragerea de elevi cu pregatire initiala buna care ulterior pot fi redirectionati spre alte
domenii conexe.
50
Tehnician metrolog
Argumente :
- piata stabilă pe verificarea calităţii;
- cerere mare pe piaţa muncii internă si internaţională in sfera serviciilor.
- Trecerea calificarii pe ruta scurta.
Strategii :
- menţinerea numărului actual de clase;
- modernizarea bazei de practică.
Matematica – informatică
Argumente :
- angajatorii preferă persoane cu abilităti în domeniul informaticii
- piata ramâne în continuare relativ atractivă cu un orizont larg
- existenţa altor şcoli de profil în zonă.
Strategii :
- dezvoltarea bazei materiale existente;
- interdisciplinaritate şi aplicabilitatea informaticii în domeniul tehnic.
51
2.3 ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
47 de profesori din care 31 cu gradul didactic I
95 % din profesori au cunoştinţe de operare pe calculator
3 profesori au D.L.
60% din profesori cunosc bine o limbă străină
4 profesori ingineri au atestate ca metrolog
2 profesori metodişti
1 profesor inspector
9 autori de manuale şi alte lucrări
6 profesori implicaţi în proiecte internaţionale
8 profesori membri în diverse societăţi ştiinţifice
65% din profesori au participat la cursuri
5 elevi olimpici de formare într-un domeniu
5 elevi campioni sportivi europeni şi mondiali
12 elevi premiaţi la concursuri şcolare şi de specialitate
3 reţele de calculatoare, 8 laboratoare tehnice
10 cabinete de română, limbi moderne, fizică, istorie, geografie, matematică
Peste 25.000 de volume de cărţi în biblioteca şcolii
2 săli de sport
1 terenuri de sport
unicitatea profilului de metrologie
PUNCTE SLABE
flunctuaţii la catedrele de socio-umane datorită pensionarii profesorului titular,tehnica;dintre
profesorii debutanţi si cu definitivat unii nu au pregătire metodică şi pedagogică
corespunzătoare
35%dintre profesori nu au cursuri de formare
avînd în vedere vechimea liceului o bună parte din baza materială este depăşită moral
In fiecare laborator, cabinet şi sală de clasă precum şi la serviciile administrative ar trebui să
existe câte un calculator si un videoproiector, în prezent numărul acestora este insuficient
deşi există săli şi terenuri de sport, dotarea acestora este insuficientă
OPORTUNITĂŢI
Solicitări din partea părinţilor şi elevilor pentru profilurile oferite de liceu
Oferta agenţilor economici pentru profilul de metrologie
Interesul manifestat de comunitatea locală faţă de liceu
Interesul părinţilor pentru pentru profiluri specifice dezvoltării actuale a tehnologiei service
calculatoare şi aparatură medicală
Oferta Institutului Francez pentru profesorii de specialitate pentru perfecţionarea în limba
franceză
AMENINŢĂRI
52
reducerea fondurilor alocate de la bugetul local cauzate si de criza financiara
reducerea numărului de catedre
scăderea populaţiei şcolare
legislaţia privind sponsorizarea şi contribuţia părinţilor adaptată nevoilor şcolii
salarizare insuficientă a profesorilor care duce la scăderea motivaţiei Activităţile privind dezvoltarea, stabilite în urma autoevaluării
1. Actualizarea bazei materiale prin :
Modernizarea celei existente
Înfiintarea a doua noi laboratoare tehnice
2. Participarea unui număr 30 de cadre didactice la cursuri de formare continuă, organizate de
şcoala, C.C.D, alte instituţii.
3. Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin
utilizarea unor medote de de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea
absenteismului şcolar.
4. Stimularea interesului părintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor
actiuni comune la care sa participe si elevii si parinti
5. Realizarea unei săli de sport.
6. Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de iniţiere.
7. Utilizarea softurilor educationale şi a programului AEL într-o masură mai mare şi la mai
multe discipline şcolare.
2.4 Concluzii, recomandări, solutii pentru planul de măsuri
În acest capitol sunt prezentate principalele concluzii şi recomandări prevazute in PLAI precum si
posibilitatile de rezolvare in cadrul liceului nostru( solutii). Scopul acestora este de a îmbunătăţi
planul de acţiune propus pentru următoarea perioadă. Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza
unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în
capitolul final.
În urma analizelor din PLAI (document programmatic) au fost formulate concluzii şi recomandări
după cum urmează:
Demografie
1. Scăderea populaţiei la nivelul întregii regiuni, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând
populaţia de vârstă şcolară
Recomandări:
Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii
timpurii a şcolii (rata abandonului în regiunea Bucureşti – Ilfov este în anul şcolar 2006-2007 de
9,4% destul de mare faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 8,2%, şi având un trend crescător
faţă de anii trecuţi – 6,2%.
Solutii :
Implementarea programului After School;
Realizarea unei scoli prietenoase;
Dezvoltarea de activitati extrascolare atractive.
Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor
care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială, dar şi derularea de activităţi în
reţelele deja create la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, pentru realizarea
53
corectă, coerentă şi unitară a Planului de Acţiune al Şcolii (PAS), Asigurarea calităţii,
Diseminarea de bune practici privind planificarea în ÎPT, în realizarea şi derularea de proiecte din
Fondul Social European etc.
Solutii :
Acreditarea de cursuri de formare pentru adulti in special in domeniul metrologic
Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională continuă
în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii şi depunerea de proiecte cu
finanţare europeană pentru reconversia acestora în domenii cerute în viitor.
Solutii :
Popularizarea ofertei de formare a CCD, a facultatilor de profil
Participarea la proiecte europene ( POS –DRU )
2. Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni
Recomandări:
Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor
umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate
mai târziu şi progresiv.
Solutii :
Acreditarea de programe de formare adresate adultilor
Economie
1. Serviciile: ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în ultimii
ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VAB. În cadrul serviciilor se detaşează:
o transport, depozitare şi comunicaţii: (în 2006 cea mai mare pondere în VAB – 16,4% - în
cadrul serviciilor); accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează
schimbări în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru
transferul integrat de date, voce şi imagine);
Recomandări:
Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin: creşterea
cifrei de şcolarizare; diversificarea calificărilor; şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în
domeniul bancar, tranzacţii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură; creşterea
nivelului competenţelor profesionale.
Solutii :
Cresterea numarului de clase ( de la 1 la cel putin 2) in domeniul electric cu calificarea
tehnician metrolog(desi calificarea este cuprinsa in domeniul industriei)
2. Industria:
deşi marcat de restructurări masive, regiunea îşi păstrează un profil industrial pronunţat,
comparativ cu celelalte regiuni – 18,3% din structura VAB la nivel regional în 2006;
existenţa a 2 parcuri industriale în regiune – din care se desprind orientări strategice spre
ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de
produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.);
54
dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai
mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional (15,3%).
Recomandări:
Creşterea cifrei de şcolarizare pentru domeniile de calificare din electronică şi
automatizări, informatică în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare
avansată din aceste domenii şi din industria prelucrătoare, aceast domeniu fiind caracterizat de
atragerea cu precădere a investiţiile străine (metalurgie, alimente, băuturi şi tutun).
Solutii :
pastrarea numarului de clase din acest domeniu ;
popularizarea in scolile gimnaziale a ofertei liceului nostrum dar si a avantajelor
obtinerii unei calificari in acest domeniu.
Piaţa muncii
Municipiul Bucureşti atrage populaţia în vârstă de muncă din întreaga ţară, dar mai ales a celei din
zonele limitrofe, aceasta fiind regiunea capabilă să genereze cele mai multe locuri de muncă şi de
cea mai bună calitate. Ponderea segmentului tânăr însă, 0-14 ani este scăzută comparativ cu
celelalte regiuni ale ţării, lucru care nu trebuie să ne îngrijoreze având în vedere tocmai caracterul
mai sus menţionat al acestei regiuni: magnet al forţei de muncă din întreaga ţară. Totuşi, şi în aceste
condiţii regiunea se confruntă cu un mare deficit de forţă de muncă.
În timp ce ratele de ocupare la nivel regional pentru cei cu nivel superior (89,4%) sau mediu
(63,7%) de educaţie sunt sensibil mai mari faţă de media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie,
în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie rata de ocupare este mai mică în Regiunea
Bucureşti - Ilfov (28,4%) decât la nivel naţional. La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu
nivel scăzut de educaţie (21,8%) este aproape de două ori mai mică decât a bărbaţilor (37%) şi mult
mai mică decât la nivel naţional pentru acelaşi nivel de pregătire (38,8%). Chiar dacă nu avem date
pentru nivelul capitalei, putem totuşi avea în vedere că rata şomajului regional pentru persoanele
cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este dublă decât la nivel naţional.
Ratele de şomaj pentru persoanele cu nivel mediu de educaţie (învăţământ profesional, liceal sau
postliceal) şi pentru cele cu studii superioare se situează sub rata totală a şomajului regional şi sunt
ceva mai mici decât ratele calculate la nivel naţional pentru acelaşi nivel de educaţie. În ceea ce
priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, această rată a şomajului este mai ridicată în mediul rural
decât în mediul urban. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani – 20,5%) se menţine
indiferent de sex sau mediul de viaţă al acestora urban sau rural, dar mai scăzut decât cel înregistrat
la nivel naţional. Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie
este mai scăzut.
Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile, în 2007
este: serviciile – 68,2%, industria – 16,2%, construcţiile - 12,3%, agricultura – 0,8%.
Existenţa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate: comerţ,
administraţie publică şi apărare, transport depozitare şi comunicaţii, energie electrică, termică, gaze,
apă, construcţii.
55
La nivel regional structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate evidenţiază că ponderea cea
mai însemnată o deţin persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior (41,9 %),
fiind urmate de absolvenţii de învăţământ liceal (23,7%), situaţie diferită cu cea înregistrată la nivel
naţional, unde persoanele care au absolvit o învăţământul liceal deţin cea mai mare pondere (34%).
Numărul populaţiei tinere ocupate este extrem de scăzut (6,2%).
Deficit de forţă de muncă se preconizează în: construcţii, comerţ, mecanică, dar pentru acest
domeniu calificări specifice construcţiilor şi transporturilor (Constructori şi montatori de structuri
metalice (2665 locuri vacante şi 267 şomeri), Sudori şi debitatori autogeni (1153 locuri vacante şi
27 şomeri), Conducători auto (711 locuri vacante, dar 129 şomeri)), sectorul transporturi,
depozitare, comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante.
Solutii :
Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei scolii la nevoile pieţei muncii
Diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe
de formare pentru adulti, etc.
Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
Autorizarea liceului ca furnizor de formare profesională continuă şi implicarea în programe
de formare continuă pentru adulţi
Autorizarea liceului ca centru de evaluare-validare a competenţelor profesionale obţinute în
alte contexte decat cele formale (sunt solicitari pentru evaluarea ca tehnician metrolog)
Realizarea parteneriatelor liceului cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de
Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a
absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale.
Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar
ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii.
Dobândirea de competenţe antreprenoriale solide de către absolvenţii liceului tehnologic
prin dezvoltarea de programe specifice în vederea creşterii şanselor lor de ocupare.
Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor
„cheie” şi a unor abilităţi, precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională;
capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele angajatorilor; capacitate de comunicare;
disponibilitate la mobilitate geografică; capacitate de adaptare la transformările micro şi
macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-
şi valorifica iniţiativa proprie.
Educaţia
Populaţia şcolară din învăţământul profesional şi tehnic a scăzut drastic, în perioada 2000 – 2008,
de la 20.821 elevi în anul şcolar 2000-2001 la 15.334 în anul şcolar 2007-2008, reprezentând o
reducere de 26%. La nivel de municipiu toată scăderea demografică a populaţiei şcolare a fost
preluată numai de învăţământul profesional şi tehnic, iar învăţământul liceal, în general, a
înregistrat creşteri de la 84.388 în anul şcolar 2000-2001 la 90.082 în 2004-2005, după care a avut
un trend descrescător până la 84.850 în anul 2007-2008. La nivelul municipiului Bucureşti,
învăţământul liceal teoretic nu a suferit scăderi majore a populaţiei şcolare, dar IPT-ul a ajuns în
anul 2007-2008 la 15.334 elevi faţă de 22.048 elevi în anul şcolar 2004-2005.
Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general,
accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în
56
paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de
vârstă 15-24 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) – scădere prognozată de
45,2% la nivelul capitalei pentru perioada 2005-2013.
Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară. Oferta şcolară se armonizează parţial cu
piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă. Mobilitatea profesională este scăzută şi
fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPTeste destul de ridicată.
Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap nu este întotdeauna asigurat datorită infrastructurii
necorespunzătoare a unităţilor şcolare IPT.
Alte aspecte care trebuie amintite sunt: numărul mare de elevi/consilier şcolar, care este coroborat
cu un număr insuficient de cabinete de consiliere şi orientare profesională; proces lent de
transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale; dezvoltarea slabă a
parteneriatelor de tip public – privat.
Solutii :
Participarea la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare
metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici,participarea
in programe europene, etc.
Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale
prin gasirea de solutii financiare.
Asigurarea internă a calităţii în activitatea liceului.
Evitarea de către liceu a suprarăspunsului cât şi subrăspunsului la exigenţele formulate de
economie, piaţa forţei de muncă, dezvoltare profesională şi personală.
Elaborarea de către liceu prin colaborare cu comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor
prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5
ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale.
Programe extrascolare pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar.
Programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional.
Promovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual.
Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii
defavorizate)
57
Partea a III-a. Plan de acţiune – pas Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia 2013- 2018
Intervenţia Indicatori de realizare
Surse şi mijloace de
verificare
OBIECTIV
GENERAL
Creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic cu 5% până în 2020
Diminuarea procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în şomaj până la 1% până în 2020
Statisticile AMOFM
1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT
Reţeaua şcolară IPT răspunde nevoilor regionale şi locale de formare profesională iniţială până în 2020
Oferte şcolare raportate la
cerinţele de pe piaţa muncii
locale
2. Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii până în 2013 cu o marjă de eroare de ±1%.
Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare ale liceului sunt în concordanţă cu cererea pieţei muncii într-o marjă de eroare de ±1% în 2020.
Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările din PLAI
3. Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a liceului până în 2020
asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2020
Autorizaţa de funcţionare a şcolii
Dotarea cu echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2020
Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate
4. Dezvoltarea resurselor umane fiecare cadru didactic să participe la cel puţin un curs de perfecţionare până în 2015
Personalul de conducere al şcolii a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2020
Situaţiile statistice
Toate cadrele au parcurs cel puţin un stagiu de formare până în 2015
Situaţiile statistice
58
5. Monitorizarea anuală a acţiunilor PAS Pentru toate acţiunile din PAS sunt completate anual fişe de
monitorizare şi rapoarte de monitorizare.
Rapoartele de monitorizare si raportul annual de validare
OBIECTIV
SPECIFIC
INDICATORI DE
RELIZARE
SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE
1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT
Reţeaua şcolară IPT răspunde
nevoilor regionale şi locale de
formare profesională iniţială
până în 2013
Oferte şcolare raportate la cerinţele de pe piaţa muncii locale
Măsuri /
Acţiuni
planificate
Ţinte,
rezultate
măsurabile
aşteptate
Indicatori de
realizare
Surse şi
mijloace de
verificare
Organizaţii
responsabile
pentru
implementare
Insituţii
partenere
Termen de
realizare
Resurse Precondiţii
şi riscuri
1 Realizarea de
noi acreditari în
raport cu
cerinţele pieţei
muncii
Stabilirea
corectă a
diferenţelor
constatate
Macheta, comentarii şi recomandări (raport)
Situatii statistice care cuprind situaţia absolvenţilor care finalizează cursurile în anul şcolar 2008-2009
Liceul ISMB,CNDIPT, CLDPS Bucureşti, MECT, Consiliilor Locale
15 dec. 2014 Bază de date
Existenţa datelor actualizate necesare
OBIECTIV
SPECIFIC
INDICATORI DE
RELIZARE
SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE
2.. Adaptarea
ofertei
educaţionale de
formare
profesională la
cerinţele pieţei
Procentele pe domenii de
formare profesională iniţială
din planurile de şcolarizare sunt
în concordanţă cu
Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările PRAI şi PLAI
59
muncii până în
2013 cu o
marjă de
eroare de ±1%.
recomandările din PRAI şi
PLAI începând cu anul 2006
Măsuri /
Acţiuni
planificate
Ţinte,
rezultate
măsurabile
aşteptate
Indicatori de
realizare
Surse şi
mijloace de
verificare
Organizaţii
responsabile
pentru
implementare
Insituţii
partenere
Termen de
realizare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
2.1 Actualizarea
anuală a bazei
de date necesare
evidenţierii indi-
catorilor de
educaţie din
PAS
Baza de date
privind
indicatorii de
educaţie este
constituită şi
actualizată
anual
Baza de date
şi indicatorii
pentru
educaţie
Registrul de
evidenta
Liceul de Metrologie
15 martie 2014 Materiale si financiare
Existenţa bazelor de date necesare pentru indicatorii pentru educaţie
2.2 Actualizarea
bazei de date
necesare
evidenţierii
indicatorilor de
piaţă a muncii
din PAS
Baza de date
privind
indicatorii de
piaţă a muncii
este constituită
şi actualizată
anual
începând cu
2006
Baza de date
şi indicatorii
pentru piaţa
muncii
Site-ul ADR
Site-urile
ISMB
Site-ul
AMOFM
Liceul de Metrologie
trimestial Anuarul statistic şi date AMOFM
Existenţa bazelor de date necesare pentru indicatorii pentru piaţa muncii
2.3. Actualizarea
şi elaborarea
anuală a PAS
PAS actualizat
anual în
concordanţă
cu cerinţele
pieţei muncii,
PAS aprobat
de Consiliul
Profesional
Aprobarea CP
Site-ul liceului
Liceul de Metrologie
ISMB Iulie 2014 Materiale si financiare
Realizarea unui PAS bazat pe date relevante şi actuale
60
cu PLAI si
PRAI
2.4. Elaborarea
anuală a
Planului de
şcolarizare în
concordanţă cu
recomandările
PRAI şi PLAI
Plan de
şcolarizare
pentru liceu
adaptat la
recomandările
din PRAI şi
PLAI
Planul de
şcolarizare
avizat de
ISMB- anual
Avizul ISMB Consiliul de Administratie
ISMB Decembrie 2013 Documente de prognoză şi planificare
Fundamentarea planului de şcolarizare pe baza PLAI
2.5. Realizarea
reţelelor de şcoli
pe domenii de
formare
Realizarea
unui plan de
fundamentare
a creerii retelei
Planul de
fundamentare
Plan RACII Licee cu acelasi profil din Bucuresti si tara
Decembrie2013 Materiale si financiare
Retea constituita
2.6 Acreditarea
de cursuri de
formare pentru
adulţi orientate
cu predilecţie
spre satisfacerea
nevoilor
angajatorilor
Acreditarea a cel putin unui curs de formare pentru adulti
Existenta
acreditarilor
Autorizaţiile
CNFPA
Catedra tehnica Angajatori Permanent până
în 2016
Costuri
necesare
autorizării
unităţilor
şcolare ca
furnizări de
pregătire pentru
adulţi
Costuri
necesare
derulării
programelor de
formare
Surse
extrabugetare ale
unităţilor şcolare
61
2.7. Elaborarea
şi
implementarea
unor instrumente
de investigare a
gradului de
satisfacţie a
agenţilor
economici faţă
de formarea
profesională
iniţială furnizată
de şcoală
Se aplica
instrumente
de investigare
a gradului de
satisfacţie al
agenţilor
economici,
parteneri de
practică faţă
de formarea
profesională
iniţială
furnizată de
şcoală până în
2009.
Existenţa
instrumentelor
de investigare
Numărul
instrumentelor
Rapoarte Catedra tehnica Agenţii economici parteneri ai liceului
Mai 2014 Surse bugetare
şi extrabugetare
ale unităţilor
şcolare
Necesare
aplicării
instrumentelor
Existenţa bazelor
de date a
agenţilor
economici
parteneri,
angajatori
Existenta
rapoartelor
2.8. Dezvoltarea
competenţelor
CDL şi a
materialelor
auxiliare în
parteneriat cu
agenţii
economici
CDL adaptat
nevoilor
angajatorilor
Toţi elevii
beneficiază de
materialele
suport de
învăţare
pentru CDL
până în 2013
Numărul CDL
elaborat în
parteneriat cu
agenţii
economici de
către liceu.
Numărul
elevilor care
beneficiază
de materiale
suport de
învăţare
elaborate în
parteneriat cu
agenţii
Avizele
agenţilor
economici
pentru CDL şi
materialele
suport de
învăţare
Sef arie tehnologii
Agenţi economici parteneri de practică
Anual până în
2016
Surse bugetare
şi extrabugetare
Existenţa
parteneriatelor în
formarea
profesională
iniţială şi
continuă
62
economici
OBIECTIV
SPECIFIC
INDICATORI DE RELIZARE SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE
3. Asigurarea
condiţiilor de
infrastructură
şi dotare a
liceului
Scoala sa asigure condiţiile necesare
desfăşurării activităţilor didactice de
formare profesională iniţială inclusiv
pentru persoanele cu dizabilităţi până
în 2013
Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor
Liceul pune la dispozitia elevilor
echipamentele IT moderne şi pentru
pregătirea de specialitate până în 2013
Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate
Măsuri /
Acţiuni
planificate
Ţinte,
rezultate
măsurabile
aşteptate
Indicatori de realizare Surse şi
mijloace de
verificare
Organizaţii
responsabile
pentru
implementare
Insituţii
partenere
Termen de
realizare
Resurse Precondiţii
şi riscuri
3.1 Identificarea
problemelor
scolii necesare a
fi dezvoltate
Nevoile
sunt
identificate
în raport cu
priorităţile
din PLAI si
PAS până în
mai 2009
Realizarea unei fişe
relevantă pentru
infrastructură şi dotare
(situaţie realizată
începând cu anul
2006).
Concluziile şi
recomandările
în urma
analizării fisei
Liceul T. Vuia Consiliul Local
Surse bugetare şi
extrabugetare
necesare realizării
studiilor de
identificare
Mai
2014
Existenţa “fişei” pentru fiecare unitate şi realizarea unei baze de date
3.2 Reabilitarea Reabilitare Numărul de reabilitari Lista cu Liceul ISMB, Consiliul
Surse bugetare şi Anual Existenţa unor
63
infrastructurii
liceului
pana in
2013
necesarul de
lucrari
Proiectele de
reabilitare
Procesele
verbale de
recepţie finală
Autorizaţiile
de
funcţionare
Local 4 extrabugetare, surse
ale Consiliilor
Locale necesare
reabilitării
înfrastructurii
până în
2016
proiecte de reabilitare şi dotare
Nealocarea fondurilor necesare
3.3 Înlocuirea
echipamentelor
IT uzate moral
Dotarea cu
echipamente
necesare
pregătirii de
specialitate şi
conectate la
internet
Fondurile
destinate
pentru
dotarea cu
echipamente
sunt
cheltuite
integral în
aceste
scopuri.
Liceul dispune de
echipamentele IT
actuale , conectate la
internet şi echipamente
pentru pregătirea de
specialitate până în
2016.
Folosirea integrală a
surselor de finanţare
Analize
privind gradul
de asigurare a
cerinţelor
SPP şi
curriculum
prin dotările
realizate
Liceul ISMB, ConsiliulLocal
Surse bugetare şi
extrabugetare, surse
ale Consiliului Local
Anual
până în
2016
Existenţa
unor liste
necesare
pentru
dotarea
scolii.
Nealocarea
fondurilor
necesare
OBIECTIV
SPECIFIC
INDICATORI DE RELIZARE SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE
4. Dezvoltarea
resurselor
Întregul personal de conducere al
liceului a parcurs stagiile de formare
în domeniul managementului până în
Situaţiile statistice
64
umane liceului 2013
Toate cadrele didactice din liceu au
parcurs stagiile de formare în
domeniul pregătirii de specialitate şi
IT.
Situaţiile statistice
Măsuri /
Acţiuni
planificate
Ţinte, rezultate
măsurabile
aşteptate
Indicatori de
realizare
Surse şi
mijloace de
verificare
Organizaţii
pentru
implementare
Insituţii
partenere
Termen de
realizare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
4.1
Participarea la
stagii de
formare
(modulul de
iniţiere şi
module de
dezvoltare până
în 2013) a
directorilor şi
directorilor
adjuncţi ai
şcolilor IPT în
domeniul
managementului
Directorii au
parcurs module de
iniţiere .
Toţi directorii au
parcurs stagiile
de formare -
modulul de
iniţiere.
Rapoarte Liceul Instituţii partenere: MECT, CCD Bucureşti CNDIPT, Şcolile Centre de Resurse
Mai 2014
Anual până
în 2016
Surse bugetare furnizate de MECT
Derularea de programe acreditate de formare pentru directori
4.2
Participarea la
stagii de forma-
re pentru mem-
Membrii
echipelor din
liceu au
competenţele
Toţi membrii
echipei de
elaborare PAS au
parcurs stagii de
Rapoarte LICEUL
ISMB Mai 2016 Derularea
activităţii de
formare de
către Centrele
65
brii echipelor de
elaborare a PAS
din toate şcolile
IPT
necesare
elaborării PAS
până la sfârşitul
anului 2008.
formare. de resursă
4.3 Stagii de
formare pentru
cadrele
didactice din
şcooala pentru
aplicarea
învăţării
centrate pe elev
şi asigurarea
calităţii
Toate cadrele
didactice din
şcoala IPT au
abilităţile
necesare pentru
aplicarea
învăţării centrate
pe elev până la
sfârşitul anului
2013.
Toate cadrele
didactice au
abilităţile
necesare pentru
aplicarea
sistemului de
asigurare a
calităţii până la
sfârşitul anului
2013
Toate cadrele
didactice de
specialitate au
parcurs stagiul de
formare pentru
aplicarea învăţării
centrate pe elev şi
pentru aplicarea
sistemului de
asigurare a
calităţii cu
relevarea
procentului de
participare în
fiecare an
Rapoarte Liceul ISMB,CNDIPT, CCD Bucureşti , Şcolile Centre de Resurse
Anual până
în 2016
Surse extrabugetare necesare formării directorilor/ directorilor adjuncţi, consilierilor şcolari, cadrelor didactice de specialitate
4.4
Participarea la
stagii de
formare pentru
cadrele
didactice pentru
Toate cadrele
didactice de
specialitate din
liceu au
competenţele
necesare de
Toate cadrele
didactice de
specialitate au
parcurs stagiul de
formare pentru
utilizarea
Rapoarte Liceul ISMB, CNDIPT Anual până
în 2016
Existenţa şi
desfăşurarea
programelor
la CCD
Bucureşti
66
utilizarea
echipamentelor
IT şi
specializate
achiziţionate
integrare a noilor
echipamente în
procesul didactic
până în 2013.
echipamentelor
IT şi specializate
achiziţionate cu
relevarea
procentului de
participare în
fiecare an.
4.5 Stagii de
formare a
cadrelor
didactice de
specialitate
implicate în
activitatea de
pregătire
practică la
agenţii
economici
parteneri pentru
adaptarea
conţinuturilor şi
metodelor de
învăţământ la
cerinţele
angajatorilor şi
la noile
tehnologii şi
echipamente
Cadrele didactice
de specialitate
parcurg anual
stagiul de
formare.
Cadrele didactice
de specialitate
din liceu
integrează în
procesul didactic
la cerinţele
angajatorilor
tehnologiile şi
echipamentele
din dotarea
agenţilor
economici
parteneri.
Numărul
cadrelor didactice
de specialitate din
liceu care au
parcurs stagii de
formare
Rapoarte Liceul CNDIPT, agenţi economici , Şcolile Centre de Resurse
Anual până
în 2016
Funcţionarea
parteneriatelor
între agenţi
economici şi
unităţile de
învăţământ
Dotarea cu
echipamente
şi tehnologii
la agenţi
economici şi
în atelierele de
practică.
Derularea de
programe de
formare la
CCD sau şcoli
centre de
resursă.
67
4.8 Depunerea
de proiecte cu
finanţare UE
pentru
dezvoltarea
resurselor
umane în liceu
Depunerea de
cereri de
finanţare de către
liceu până în
2013
Numărul de
proiecte depuse
de Liceul de
Metrologie şi
fondurile alocate
prin proiect
Situaţii
centralizate
privind numărul
de proiecte
propuse şi
aprobate
Liceul CNDIPT OI POSDRU, UIR POSDRU MECT
Anual până
în 2016
Lansarea
cererilor de
propuneri de
proiecte
68
Lista priorităţilor şi obiectivelor
1. Elaborarea unor proceduri pentru rezolvarea plangerilor si contestatiilor
2. Realizarea unor proceduri eficiente de colectare a informatiilor actualizate la nivelul sectorului si municipiului Bucuresti
3. Imbunatatirea planului de investitii conform standardelor in vigoare Generalizarea utilizarii fiselor de proges ale elevului
4. Elaborarea unei planificari in vederea utilizarii eficiente a tuturor cabinetelor si laboratoarelor
5. Stabilirea listei de dovezi ;aplicarea de chestionare educabililor, agentilor economici in vederea stabilirii cerintelor
6. Realizarea unor proceduri care sa raspunda cerintelor, reclamatiilor
7. Dezvoltarea parteneriatelor dintre liceu şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale:
8. participarea agenţilor economici la elaborarea curriculumului ;
9. participarea agentilor economici la pregătirea practică a elevilor prin punerea la dispoziţie a unei baze de practică sau a experienţei ;
10. participarea agentilor economici la examenele de evaluare finale ale absolvenţilor ;
11. ridicarea calitătii pregătirii practice a elevilor.
MISIUNEA ŞCOLII
Răspunzând cerinţelor pieţei forţei de muncă, şcoala noastră oferă şanse egale fiecărui tânăr, pentru a deveni o
personalitate puternică, independentă, capabilă să se integreze competent şi activ în comunitate.
SCOPURI STRATEGICE
1. Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii, în perspectiva realizării misiunii asumate.
2. Organizarea activităţii la nivelul fiecărei arii curriculare, în spiritul înnoirilor aduse de reformă.
69
3. Asigurarea unui management nou, eficient la nivelul fiecărei clase de elevi ,urmărind o bună consiliere şi orientare
pentru acordarea de şanse egale tuturor elevilor.
4. Formarea colectivului de cadre didactice pentru aplicarea unui demers didactic modern.
5. Realizarea unui ciclu de perfecţionare de minimum 10 zile, anual, pentrufiecare cadru didactic.
6. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru elevii şcolii.
7. Ameliorarea procentajului de mediocritate şcolară, prin stimularea interesului pentru actul învăţării şi finalitatea acestuia.
8. Îmbunătăţirea performanţelor elevilor la concursurile şcolare, olimpiade, examene finale şi de admitere în învăţământul
superior.
9. Accentuarea relaţiilor de colaborare cu toţi factorii sociali şi economici care pot contribui la creşterea calităţii procesului
de învăţământ şi la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor (administraţie locală, agenţi economici, instituţii culturale,
biserică, poliţie).
10.Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a şcolii.
11.Realizarea unor programe de parteneriat cu şcoli similare din ţară şi din străinătate.
OPŢIUNI STRATEGICE
I. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
1. Stabilirea obiectivelor pe termen mediu şi lung.
2. Planificarea numărului de clase pentru fiecare specializare.
3. Diversificarea planului de şcolarizare prin introducerea treptată în fiecare an de studiu, pe lângă specializările existente, a
altor specializări care au cerinţă pe piaţa muncii
4. Repartizarea numărului de ore aparţinând trunchiului comun.
5. Proiectarea şi dezvoltarea disciplinelor opţionale prin adaptarea ofertei de învăţare la specificul local, la nevoile şi
interesele elevilor.
6. Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.
70
II. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Elevi
1. Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, în vederea atragerii tinerilor capabili de performanţă şcolară.
2. Intensificarea activităţilor de consiliere privind orientarea şcolară şi profesională pentru elevii claselor terminale.
3. Sprijinirea activităţilor Consiliului elevilor.
Cadre didactice
1. Evidenţa clară a profesorilor înscrişi la gradele didactice.
2. Popularizarea activităţii de informare şi perfecţionare a Casei Corpului Didactic.
3. Înfiinţarea centrului de documentare ştiinţifică.
4. Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile în procesul de învăţământ.
Echipa managerială şi administrativă
1. Stabilirea planurilor operaţionale anuale şi semestriale.
2. Crearea unui climat afectiv propice desfăşurării procesului de învăţământ.
3. Elaborarea tematicii şedinţelor Consiliului de administraţie, pe baza diagnozei şi prognozei.
4. Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei de merit.
5. Organizarea unor întâlniri cu sponsorii şi stabil irea unor parteneriate locale şi naţionale.
6. Colaborarea cu părinţii, prin Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
71
PLANUL OPERAŢIONAL
ANUL ŞCOLAR 2015 – 2016
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
1. Prezentarea în fata Consiliului Profesoral şi a Consiliului de
Administraţie a rapoartelor semestriale şi anuale.
Anual: Octombrie
Semestrial:
februarie
Director, şefi de catedra
2. Emiterea de decizii privind componenţa comisiilor pentru examenele de
corigenţe, amânări sau diferenţe. Iulie Director
3 Elaborarea proiectului de dezvoltare al şcolii; constituirea comisiei ce va
colabora cu directorul la elaborarea proiectului. Octombrie Director
4. Realizarea de proiecte de parteneriat cu unităţi de învăţământ similare
din Uniunea Europeană si din ţară. După caz
Director, coordonator de
proiecte
5.
Emiterea de decizii şi note de serviciu care să vizeze realizarea
obiectivelor politicii educaţionale şi de
dezvoltare instituţională.
Permanent Director
6. Realizarea proiectul planului de şcolarizare, aprobat de consiliul de
administraţie şi avizat de consiliul profesoral. Decembrie Director
7. Numirea diriginţilor la clase. Septembrie Director, CA
8. Numirea coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi Septembrie Director
72
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
extraşcolare.
9. Stabilirea componenţei formaţiunilor de studiu Septembrie Director
10. Numirea echipei de întocmire a orarului. Septembrie Director
11. Verificarea şi aprobarea orarului. Octombrie Director
12.
Numirea prin decizii a şefilor de catedre şi ai comisiilor metodice, ai
comisiei pentru curriculum, comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calitătii, sefii compartimentelor funcţionale, ai comisiilor şi colectivelor
pe probleme.
Octombrie Director
13. Avizarea în consiliul profesoral a programelor acestora. Octombrie Director
14. Aprobarea în consiliul profesoral a cadrelor didactice care fac parte din
Consiliul de Administraţie. Octombrie Director
15.
Stabilirea atribuţiilor directorului, a şefilor catedrelor a comisiilor
metodice, a colectivelor pe domenii, precum şi stabilirea
responsabilităţilor membrilor Consiliului de Administraţie.
Octombrie Director
16. Vizarea fişelor postului pentru personalul din subordine, conform legii şi
contractului colectiv de Muncă. Octombrie Director
17.
Elaborarea, după consultarea şefilor de catedre /comisii metodice, a
proiectului de încadrare pe discipline de învăţământ, urmărind
respectarea principiului continuităţii.
Martie Director
18. Urmărirea aplicării planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a
metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare, parcurgerii ritmice a Lunar
Director, şefii de catedre
73
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
materiei, cu ajutorul şefilor de catedre şi ai comisiilor metodice. şi ai comisiilor metodice
19. Realizarea a 3-4 asistente săptămânal. Conform
graficului Director, şefi de catedre
20. Formarea comisiilor de elaborare a instrumentelor de îndrumare şi
control. Octombrie Director
21. Elaborarea instrumentelor de îndrumare si control. Octombrie Director, membrii CA
22. Monitorizarea activitatii de formare continuă a personalului didactic,
didactic-auxiliar şi nedidactic. Pemanent
Director, responsabilul
cu pregătirea
profesională
23.
Aprobarea graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al
elevilor.
Lunar Director
24. Aprobarea graficului desfăşurării tezelor semestriale. Noiembrie, martie Director
25.
Coordonarea activităţilor de pregătire organizate de cadrele didactice cu
rezultate deosebite, pentru elevii care participă la olimpiade, concursuri,
competiţii sportive şi festivaluri naţionale şi internaţionale.
Conform
calendarului Director
26.
Aprobarea regulamentelor de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor
ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea
de învăţământ.
După caz Director
27. Incheierea contractelor individuale de muncă cu personalul angajat şi
aprobarea concediilor de odihnă ale personalului didactic, didactic Octombrie Director
74
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
auxiliar şi nedidactic, pe baza solicitărilor scrise ale acestora. După caz
28.
Aprobarea concediului fără plată şi zilelelor libere plătite, conform
prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă, pentru întreg
personalul, în condiţiile asigurării suplinirii activităţii acestora.
După caz Director
29.
Consemnarea zilnică, în condica de prezenţă a absenţelor şi întârzierilor
de la orele de curs ale personalului didactic de predare şi de instruire
practică, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la
programul de lucru.
Zilnic Director
30.
Atribuirea prin decizie internă a orelor de curs rămase neocupate,
personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice
pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora.
După caz Director
31. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalul didactic auxiliar şi
nedidactic, conform legislaţiei. După caz Director
32.
Coordonarea activitatii comisiei de salarizare şi aprobarea trecerii
personalului salariat al unităţii de învăţământ,de la o gradaţie salarială la
alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Lunar
După caz
Director, administrator
de patrimoniu
33.
Informarea inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale
personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi
premiilor, conform art.112-114 din Legea 128/1997, cu modificările şi
completările ulterioare.
După caz
Conform
calendarului
Director
34. Evaluarea si aprecierea personalul didactic de predare şi de instruire
practică, la inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi
Conform
graficului Director,
75
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
pentru acordarea salariului de merit şi a gradaţiilor de merit.
35. Elaborarea proiectului de buget propriu. Noiembrie Director, adm. de
patrimoniu,
36. Urmărirea modului de încasare a veniturilor. Lunar Director, adm. de
patrimoniu,
37.
Stabilirea necesitatii, oportunitatii şi legalitatii angajării şi utilizării
creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul
propriu.
După caz Director, adm. de
patrimoniu,
38. Pastrarea integrităţii şi bunei funcţionări a bunurilor aflate în
administrare. Permanent
Director, adm. de
patrimoniu,
39. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.
Conform
calendarelor
Director,adm. de
patrimoniu,
40. Numirea şi controlarea personalului care răspunde de sigiliul unităţii de
învăţământ şi de completarea carnetelor de muncă ( secretar şef). Septembrie Director
41. Urmărirea întocmirii, eliberării, reconstituirii, anulării, completării şi
gestionării de către secretariat a actelor de studii. Permanent Director
42.
Controlează întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de
evidenţă şcolară de catre secretarul şef.
După caz Director
43. Urmărirea realizării, utilizarii, păstrarii, completarii şi modernizării
bazei materiale şi sportive a liceului. Permanent
Director, cadre didactice
din liceu
76
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
44. Atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale. Permanent Director
45. Urmarirea corectitudini încadrării personalului. Septembrie Director
46. Întocmirea la termen a statelor lunare de plată, a drepturilor salariale şi
verificarea acestora. Lunar
Adm. de patrimoniu,
Director
47.
Solicită Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, în cadrul şedintelor
CRP, aprobarea acelor cheltuieli care vizează conservarea patrimoniului,
completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive, reparaţii,
îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili
de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materială precară,
din fondurile gestionate de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
După caz Director
48.
Urmărirea asigurării manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul
obligatoriu, conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare; asigurarea
condiţiilor necesare personalului didactice pentru studierea şi alegerea
manualelor pentru elevi.
Conform
calendarului Director
49.
Asigurarea, prin diriginţi a distribuirii carnetelor pentru plata alocaţiei de
stat pentru copii şi stabilirea necesarului de burse şcolare şi a altor
facilităţi la nivelul unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare.
Conform
calendarului Director
50.
Asigurarea respectarii condiţiilor şi exigenţelor privind normele de
igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra
incendiilor.
Permanent Director
51. Aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de
personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în După caz Director, membrii CA
77
Nr.
crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii
vigoare.
52. Aplicarea sancţiunilor prevăzute de ROF şi de Regulamentul Intern,
pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi. După caz
Director, Comisia de
disciplina a elevilor
53. Elaborarea unui raport general privind starea şi calitatea învăţământului
din liceu.
Conform
solicitarilor
ISMB, septembrie
Director
PLANUL DE SCOLARIZARE 2013-2014
Clasa Numar de elevi Specializarea
IX A 28 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
IX B 34 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
IX C 33 TEHNICIAN METROLOG
X A 20 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
X B 15 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
X C 29 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
X D 26 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
X E 23 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
78
Clasa Numar de elevi Specializarea
XI A 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XI B 23 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
XI C 22 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI
XI D 23 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XI E 20 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XI F 26 TEHNICIAN METROLOG
XI G 25 TEHNICIAN METROLOG
XI H 22 TEHNICIAN METROLOG
XII A 18 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XII B 21 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
XII C 20 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
XII D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XII E 27 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XIIF 24 TEHNICIAN METROLOG
XII G 23 TEHNICIAN METROLOG
PLANUL DE SCOLARIZARE 2014-2015
79
Clasa Numar de elevi Specializarea
IX A 28 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
IX B 30 ELECTRIC
IX C 29 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
IX D 30 MECANICĂ
X A 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
X B 24 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
X C 22 ELECTRIC
XI A 28 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XI B 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
XI C 20 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI
XI D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XII A 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XII B 20 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ
XII C 18 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
XII D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XII E 26 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
XII F 26 TEHNICIAN METROLOG
80
Clasa Numar de elevi Specializarea
XII G 16 TEHNICIAN METROLOG
XII H 21 TEHNICIAN METROLOG
PLANUL DE SCOLARIZARE 2015-2016
Clasa Numar de elevi Specializarea
IX A 30 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
IX B 28 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
IX C 30 ELECTRIC
IXD 26 MECANICA
X A 16 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
X B 22 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI
X C 24 ELECTRIC
X D 20 MECANICĂ
XI A 18 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XI B 20 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI
XI C 15 TEHNICIAN METROLOG
81
XII A 20 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV
XII C 25 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
XII D 18 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
XII E 19 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL
82
PARTEA a IV a – CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
4.1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS
Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia a elaborat PAS in concordanta cu realitatile locale si regionale previzionate in PLAI si PRAI.Planificarea si
dezvoltarea trebuie privite ca un proces ciclic
fara inceput si sfarsit, stabilind doar anumite obiective intermediare. PAS trebuie revizuit si actualizat in mod continuu, in conformitate cu schimbarile care
apar. PAS defineste scopul si rolul scolii si descrie modul in care scoala:
elor si actiunilor regionale si locale
atati calitatea educatiei si a instruirii oferite de scoala
va indeplini programul de reforma pentru IPT
orte de munca calificate in mod corespunzator in zonele de restructurare
eri sociali si organizatii autorizate in vederea furnizarii unor servicii eficace si a stabilirii de retele de colaborare
locale
4.1.1. Actiuni inteprinse in vederea elaborarii PAS
1. Stabilirea echipei de lucru si impartirea responsabilitatilor
2. Culegerea informatiilor pentru elaborarea PAS
3. Studierea informatiilor cuprinse in PLAI si PRAI
4. Stabilirea prioritatilor, obiectivelor si domeniilor care necesita dezvoltare
5. Prezentarea acestora spre consultare, personalului scolii in cadrul Consiliului Profesoral, sedintelor de catedra, sedintelor Consiliului Elevilor, lectoratelor
cu parintii
6. Reformularea prioritatilor si a obiectivelor, pe baza sugestiilor primite
in urma consultarii cu personalul scolii
7. Elaborarea Planului Operational
4.1.2. Surse de informatii
83
1. Documente de proiectare a activitatii scolii ( portofoliile catedrelor,comisiei dirigintilor,documente ale Consiliului Elevilor si ale Comisiilor care
functioneaza la nivelul scolii)
2. Documente de analiza a activitatii scolii ( rapoarte de activitate si de autoevaluare ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administratie, ale managerilor
scolii si ale celorlalte compartimente: secretariat, contabilitate, administratie, biblioteca)
3. PRAI
4. PLAI
5. Date statistice – ANOFM Bucuresti, CNP
6. Chestionare, discutii, interviuri
7. Rapoarte ale inspectiilor efectuate in scoala
8. Rapoarte scrise ale ISMB, MEdC, date statistice
4.2. Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a
PAS
4.2.1. Monitorizarea si evaluarea PAS se va realiza de catre directorii unitatii si Consiliul de Administratie. Procesul de monitorizare si evaluare va fi asigurat
prin:
- intalniri si sedinte de lucru
- revizuire periodica si corectii
- includerea de actiuni specifice in sedintele CA si CP
- prezentarea de rapoarte semestriale in CP si CA
Activitatea Responsabili
monitorizare si
evaluare
Termene
intermediare
Data intalnirilor de
analiza
Stabilirea datelor care sa conduca la evidentierea progresului realizat Responsabilii
Comisiilor Metodice
Dupa elaborarea PAS LUNAR
Monitorizarea periodica a acestor date si implicit a progresului realizat Membrii CA Trimestrial FEBRUARIE
APRILIE
Analiza oficiala a progresului realizat in conformitate cu planul Director Semestrial MAI
84
Membrii CA
Stabilirea si comunicarea actiunilor corective Membrii CA
Directori
Anual IUNIE
Actualizarea PAS Echipa de elaborare a
PAS
Permanent TRIMESTRIAL
85
ANEXA 1
Date demografice
Evoluţia previzionată pentru absolvenţilor de clasa a VIII –a
Judeţ, Localitate
ANUL
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Judetul…. 224 197 215 222 210 210 210 198 189
Localitatea1 Bucuresti 167 172 180 183 180 180 180 170 159
Localitatea2 Ilfov 57 25 35 39 30 30 30 28 30
Sursa: ISJ/ISMB
1) Localitatea în care este situată şcoala
2) Celelalte localităţi, evidenţiate distinct, care sunt relevante pentru aria de recrutare a elevilor
86
Populaţia judeţului şi a localităţii unde este situată şcoala la data de 1 iulie 2009 pe grupe de varsta
Judeţul, Localitatea
Total, masculin,
feminin, urban,
rural
Pondere
Ponderi pe grupe de vârstă
0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani
Municipiul Bucuresti
Total, din care: 97,88% 0 880 19 6 4
Masculin 98,19% 0 600 4 4 3
Feminin 97,22% 0 280 5 2 1
Urban, din care: 97,24% 0 776 15 4 3
Masculin 97,03% 0 524 12 2 2
Feminin 97,67% 0 252 3 2 1
Rural, din care: 93,69% 0 104 4 2 1
Masculin 93,97% 0 78 3 1 1
Feminin 92,85% 0 26 1 1 0
Localitatea Bucuresti
Total, din care: 97,88% 0 880 19 6 4
Masculin 98,19% 0 600 4 4 3
Feminin 97,22% 0 280 5 2 1
Localitatea….
Total, din care:
Masculin
Feminin
Sursa:Liceul de Metrologie “Traian Vuia”
87
ANEXA 2 Cauzele pierderilor înregistrate pe ruta de profesionalizare directă la sfârşitul anului şcolar 2012-2013
Criteriul Total pierderi* (nr. elevi) Cauze Pierderi pe cauze
(nr. elevi)
TOTAL PIERDERI IN LICEU TEHNOLOGIC Abandon şcolar 2
Repetenţie 14
Transfer în altă unitate de învăţământ 15
Alte situaţii** 2
Total la profilul tehnic Abandon şcolar 2
Repetenţie 14
Transfer în altă unitate de învăţământ 15
Alte situaţii** 2
Total la profilul resurse naturale şi protecţia mediului Abandon şcolar 0
Repetenţie 0
Transfer în altă unitate de învăţământ 0
Alte situaţii** 0
Total la profilul servicii Abandon şcolar 0
Repetenţie 0
88
Criteriul Total pierderi* (nr. elevi) Cauze Pierderi pe cauze
(nr. elevi)
Transfer în altă unitate de învăţământ 0
Alte situaţii** 0
89
ANEXA 3 Rata abandonului
RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA LICEU, PROFILUL*Tehnic
Clasa Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2004 -
2005
2005 -
2006
2006 -
2007
2007 -
2008
2008 -
2009
2009 -
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
2015-
2016
a IX-a
Total şcoală 7 6 4 3 3 2 6 4 7
masculin 4 4 2 2 3 1 4 2 5
feminin 3 2 2 1 0 1 2 2 2
urban** 5 5 2 3 2 1 0 1 2
rural** 2 1 2 0 1 1 6 3 5
a X-a
Total şcoală 6 7 3 2 2 3 2 2 1
masculin 4 4 2 1 2 2 1 1 1
feminin 2 3 1 1 0 1 1 1 0
urban** 5 5 2 1 2 2 2 2 1
rural** 1 2 1 1 0 1 0 0 0
a XI-a
Total şcoală 6 4 3 4 3 2 2 1 2
masculin 5 2 2 3 2 1 2 1 1
90
Clasa Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2004 -
2005
2005 -
2006
2006 -
2007
2007 -
2008
2008 -
2009
2009 -
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
2015-
2016
feminin 1 2 1 1 1 1 0 0 1
urban** 4 3 2 2 3 2 2 1 2
rural** 2 1 1 2 0 1 0 0 0
a XII -
a
Total şcoală 5 6 4 3 2 1 1 2 2
masculin 4 4 3 2 1 1 1 1 1
feminin 1 2 1 1 1 0 0 1 1
urban** 3 5 2 2 1 1 0 1 1
rural** 2 1 2 1 1 0 1 1 1
* Se realizează tabelul pentru fiecare profil în care sunt şcolarizaţi elevi
* *După mediul de rezidenţă al elevilor
91
ANEXA 4 Rata de promovare
RATA DE PROMOVARE LA LICEU,
PROFILUL*Tehnic
Clasa Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2005 -
2006
2006 -
2007
2007 -
2008
2008 -
2009
2009 -
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015 2015-2016
a IX-a
Total şcoală 88% 91% 89% 94% 92% 95% 93% 96% 93% 91% 92%
masculin 63% 69% 71% 77% 65% 68% 64% 71% 72% 75% 73%
feminin 37% 31% 29% 23% 35% 27% 29% 25% 28% 25% 27%
urban** 72% 70% 80% 78% 67% 70% 71% 73% 71% 72% 71%
rural** 28% 30% 20% 22% 33% 25% 22% 23% 29% 28% 29%
a X-a
Total şcoală 90% 88% 91% 89% 92,45
% 95% 94% 95% 88% 89% 93,55%
masculin 74% 63% 69% 71% 77% 72% 71% 69% 63% 71% 77%
feminin 26% 37% 31% 29% 23% 23% 23% 26% 37% 29% 23%
urban** 77% 72% 70% 80% 78% 75% 72% 70% 72% 80% 78%
rural** 23% 28% 30% 20% 22% 20% 22% 25% 28% 20% 22%
a XI-a Total şcoală 97% 90% 88% 91% 98% 97% 94% 95% 89% 94% 92%
92
Clasa Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2005 -
2006
2006 -
2007
2007 -
2008
2008 -
2009
2009 -
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015 2015-2016
masculin 78% 74% 63% 69% 75% 75% 56% 61% 71% 77% 65%
feminin 22% 26% 37% 31% 25% 22% 38% 34% 29% 23% 35%
urban** 83% 77% 72% 70% 87% 80% 57% 70% 80% 78% 67%
rural** 17% 23% 28% 30% 13% 17% 237% 25% 20% 22% 33%
a XII - a
Total şcoală 96% 97% 90% 88% 99% 99% 91% 92% 91% 89% 92,45%
masculin 69% 78% 74% 63% 73% 70% 68% 70% 69% 71% 77%
feminin 31% 22% 26% 37% 27% 29% 23% 22% 31% 29% 23%
urban** 75% 83% 77% 72% 72% 75% 70% 71% 70% 80% 78%
rural** 25% 17% 23% 28% 28% 24% 21% 21% 91% 89% 92%
93
ANEXA 5 RATA DE SUCCES
RATA DE SUCCES LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN perioada 2013-2016
Învăţământ liceal
ANUL
Numărul absolvenţilor de învăţământ liceal Numărul elevilor care au promovat examenul de
bacalaureat
Total din care: feminin Total din care: feminin
2013 154 30 100 25
2014 147 40 53 10
2015 159 36 64 12
2016 52 21 48 16
94
EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ABSOLVENŢILOR DE LICEU
Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2008 -
2009
2009 -
2010
2010 -
2011
2011 -
2012
2012 -
2013
2013-
2014
2014-
2015
2015-
2016
EX
AM
EN
UL
DE
CE
RT
IFIC
AR
E A
CO
MP
ET
EN
ŢE
LO
R
PR
OF
ES
IOA
NL
E
Absolvenţi
Total absolvenţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Pe sexe
masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
După mediul de
rezidenţă al elevilor
din localitatea unde este
situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
din alte localităţi, din
care: 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
urban 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
rural 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Promovaţi
la examenul
de
certificare
Total absolvenţi promovaţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Pe sexe
masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
După mediul de
rezidenţă al elevilor
din localitatea unde este
situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
95
Criteriul
ANUL ŞCOLAR
2008 -
2009
2009 -
2010
2010 -
2011
2011 -
2012
2012 -
2013
2013-
2014
2014-
2015
2015-
2016
din alte localităţi, din
care: 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
urban 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
rural 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Ponderea
absolvenţilor
promovaţi la
examenul de
certificare
Total absolvenţi promovaţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Pe sexe
masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
După mediul de
rezidenţă al elevilor
din localitatea unde este
situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
din alte localităţi, din
care: 100% 100% 100% 100% 100%
urban 100% 100% 100% 100% 100%
rural 100% 100% 100% 100% 100%
96
ANEXA 6
Numar elevi/cadru didactic
ŞCOALA….
Nivel de
învăţământ
2004 -
2005
2005 -
2006
2006 -
2007
2007 -
2008
2008 -
2009
2009 -
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
2015-
2016
Liceal 16 15 15 14 15 17 16 14 13
Profesional şi
tehnic 16 15 15 14 15 17
16 14 13
97
ANEXA 7 Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii
Unitatea IPT:............
Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia 2012-2013(situaţia la data de15.09.2010)
Sursa: Evidenţele din procedura de monitorizare aplicată de şcoală (se precizează, de ex: chestinoanare completate de absolvenţi la ridicarea diplomelor, rezultatele din
ancheta realizată de diriginţi...)
Nivelul de
calificare
Domeniul de
pregătire SAM şi
anul de compl.) /
Profilul la lic.tehn.
Calificarea
Nr.absovenţi
(distinct pe
fiecare nivel,
domeniu/profil
şi calificare)
Continuă
studiile Angajaţi
Propria
afacere
(inclusiv ca
persoană
fizică
autorizată
sau ca
producător
agricol)
Înregistraţi
în şomaj
(AJOFM)
În situaţie de
şomaj,
neînregistraţi
în evidenţele
AJOFM (dar
care nu sunt
angajaţi, nu
au venituri şi
se află în
căutarea unui
loc de muncă)
Alte
situaţii
Observaţii
(precizări
suplimentare
cu privire la
alte situaţii,
etc.)
Liceu
tehnologoic
(niv.3)
Tehnic Tehnician operator tehnica de
calcul 76 56 14 - 4 2 -
-
Tehnic Tehnician în automatizari 24 18 5 - 1 - - -
Tehnic Tehnician metrolog 11 6 3 - 2 - - -
TOTAL pentru nivelul 3 111 80 22 - 7 2
Situaţia în procente
top related