210 - biserica sfântul...
Post on 19-Feb-2020
19 Views
Preview:
TRANSCRIPT
De va lăsa omul voia și cugetele sale și va face voia și cugetul lui Dumnezeu, pentru acela în lumea toată nu se va găsi nici loc, nici lucru care să-i împiedice mântuirea.
(Sfântul Petru Damaschin)
Î ngerii satanei sunt la vedere
fa ra de dar, la î ndulcire fa ra de gust,
la statura scurt i, la la t ime lat i, la
ada ncime cu sta pa nire, fiindca î n
ada ncul iadului au sta pa nirea lor s i
sunt fa ra de putere. Pe pa ca tos i î i
silesc cu neputint a lor, precum s i pe
tine. Ș i se na lucesc cum ca ar fi
puternici, s i as a se teme omul s i se
pleaca lor, s i-l sta pa nesc s i-l surpa î n
ca derea lor, mes tes ugind
dezna da jduirea s i zica ndu-i: „Nu așa
pentru tine, nu așa, ci ascultă sfatul
meu și nu te teme, că tu ești robul
meu! Ascultă-mă pe mine numai, și
nu pe altul!”.
Îar omul pa ca tos se pleaca la
aceste sfa tuiri ale pa ga na ta t ii s i
diavolul î i î ntinde cursa cu
deosebite gusta ri na lucitoare, adica :
ma ndrie, slava des arta , a judeca pe
aproapele s i altele asemenea,
nenuma rate.
Nr. 210 / 7 mai 2017
Îar omul cel ce va fi î mba tat de
Darul lui Dumnezeu este ca acela ce
se î mbata de vin s i nu se teme, nici
nu se rus ineaza de î mpa rat, nici de
tiran, s i oricine, ce i-ar face, nu simte
s i nu se teme de cursele diavolului,
s i de s-ar lupta tot i dracii cu da nsul,
nu pot sa -l dezbete din bet ia Darului
lui Dumnezeu.
Cu aces tia s-au luptat
Dioclet ian s i Maximian, vasele
diavolului, s i mult i alt i tirani s-au
luptat ca sa dezbete pe Șfint ii
Mucenici de Cerescul vin, de care cu
î ndestulare erau î mba tat i. Precum o
muiere ca nd are prunc mic s i acesta
tot cere sa suga laptele ce se aduna
la mama lui î n ziua aceea, as a s i tot i
dracii au ies it î n lume ca sa lupte pe
omul cel afundat î n Darul lui
Dumnezeu, î nsa n-au putut. Precum
s i Cuvioasa Maria Egipteanca a fost
luptata de dracul, s i î n zadar s-a
ostenit. Asemenea s i dasca lul acela
de la Constantinopol, î n vremea lui
Leon lupta torul î mpotriva icoanelor,
s-a ars î mpreuna cu s coala s i cu
ucenicii. Tot asemenea s i Îacov
Persul s-a ta iat ca vit a s i nu s-a
dezba tat de darul Șfa ntului Duh, ca
sa se lepede de Hristos.
Precum Luceafa rul, dintru
acest trei slave, adica iscodirea,
vicles ugul s i nesupunerea, s-a
na lucit cu î ntocmai Dumnezeirea s i
s-a ga tit pe sine sa se î nalt e s i sa se
suie mai presus de ceruri, s i numai
ca t a ga ndit un necurat s i spurcat
ga nd ca acela, numaideca t s-a surpat
î mpreuna cu tot i urma torii lui.
Atunci de nu ar fi stat credincioasa
sluga lui Dumnezeu Mihail s i de nu
ar fi strigat cu puternic glas
ga nditoare vorba lui: „Să stăm bine,
să stăm cu frica lui Dumnezeu!”, ce
era sa urmeze cu Î ngeres tile Puteri
ale Cerului? Numai Unul Dumnezeu
s tia. […]
Fiindca ceata Luceafa rului a
ra mas pe pa ma nt pa na la sfa rs itul
lumii, se suie s i se pogoara , s i mai
va rtos ca nd va d vreun suflet drept
se silesc sa -l opreasca , ca sa nu se
suie î n locul de unde au ca zut ei,
fiindca sufletul ca nd se suie odata
nu se mai lasa din ma inile drept ilor
ca sa se pogoare jos. De aceea dracii
se nevoiesc cu ma ndria sa -l
ama geasca s i sa -l traga jos î n
pierzare, s i striga cu mare glas s i zic:
„Ne-ai biruit, o, suflete! Și de acum
fugim de la tine!”.
Aceasta o fac din vicles ug, ca sa
se ma ndreasca sufletul ca s i cum ar
fi sfa rs it nevoint a, s i ca nd na luces te
aceasta da loc ma ndriei, s i atunci
suge laptele lenevirii de la mama ei,
tra nda via. Ș i se na luces te zica nd:
„Că eu m-am nevoit din tinerețile
mele, și acum să mă odihnesc puțin,
la bătrânețile mele!” Ș i as a cade î n
tra nda vire. Atunci da na vala duhul
curviei, pentru primirea ga ndului
ma ndriei, s i se nevoies te cu
ga ndurile cele pa timas e s i î s i pipa ie
trupul. Ș i de aici cere multe feluri de
bucate s i cade î n ada ncul necura t iei.
Ș i atunci vine fiul vra jmas ului
î mpotriva lupta tor, s i cade î n
necredint a , s i î ncepe a se lupta cu
Biserica, s i zice: „Nu știu nici
Biserica, nici dogmele, nici canoanele
Bisericii!” Ș i atunci de tot se
pra pa des te. Fiindca dracii, daca vor
ga si us ile deschise, intra s i jefuiesc
tot s i nu lasa nici sca ndurile. Ca
omul zboara ca musca î n va zduh, iar
dracii ca pa ianjenii î ntind cursa, ca
sa se prinda musca. Dar de se va
pa zi, nu se va prinde. Ca , de se va
prinde, se dezna da jduies te s i zice:
„Eu nu mai am aripi să mai zbor, nici
trup să fug, adică nu am trup curat să
slujesc pentru sufletul meu, fiindcă de
acum m-am robit cu totul. Să nu mă
mai chinuiesc, că tot nu scap și nu mă
mai mântuiesc.”
O, omule, de ce hota ra s ti ca nu
te ma ntuies ti? Î ntoarce-te s i nu te
teme! Dumnezeu te as teapta la
Cruce. Ș i pentru ce te temi de cel
neputincios s i de mes tes ugirile lui?
Crucea lui Hristos a zdrobit
mes tes ugirile lui. Diavolul o lauda
are, des arta s i mincinoasa . Cu
aceasta a ispitit pe un Cuvios
[Șfa ntul Antonie cel Mare], ca s-a
ara tat lui î n chip de om, s i i-a zis:
„Pot, părinte, să mă mântuiesc?” Îar
Cuviosul i-a zis: „Suie-te la înălțimea
aceea și dezbracă-te de toate
răutățile și vicleșugurile tale, și te
roagă lui Dumnezeu zicând:
<<Miluiește-mă, Dumnezeule, pe
mine, începutul răutății!>> Și atunci
te va milui și te va pune în partea cea
dintâi.” Îar diavolul a zis: „Taci,
putredule bătrân! Eu să mă închin la
o de nimic Împărăție, când noi avem
trei din patru părți ale lumii? Și Lui
ce I-a rămas, ca să mă închin Lui?”
Atunci a cunoscut ba tra nul ca acesta
este dracul hulii, s i s i-a adus aminte
de Îisus Hristos ca Ș-a ispitit de
acesta î n pustie, s i cu na lucire Î-a
ara tat des arta slava a lumii acesteia,
s i iubirea de argint, s i la comia
pa ntecelui, precum s i la alt i oameni.
De acestea aduca ndu-s i aminte
Cuviosul, s-a rugat lui Dumnezeu s i
l-a gonit.
Pentru ca Dumnezeu nu Șe
î ngret os eaza de nimeni, nici de
ca luga r, nici de mirean; numai de
aceste patru patimi Șe î ngret os eaza
s i le ura s te, adica : curvia, necredint a
spre dumnezeies tile Lui porunci,
hula s i minciuna, din care este
î nchinarea la idoli. Ca pentru aceste
patimi a venit Potopul.
Ascultat i: daca voit i sa stinget i
focul gheenei cel ves nic, pentru
ca lcarea as eza ma ntului vostru, de
ma vet i asculta, facet i urma toarele:
unu, sa avet i î ntre voi dragoste; al
doilea, sa t inet i cura t enia î ntregii
î nt elepciuni, cu î nfra narea, cu
smerenia, cu umilint a inimii s i cu
ma rturisirea faptelor voastre. Ș i va
rog, luat i aminte sa va la sat i de a
judeca s i a osa ndi, de clevetire s i de
vorba des arta , ca sa va izba vit i de
ra ul cel de foc care o sa traga pe
oameni dupa faptele lor s i sa -i
arunce î ntru î ntunericul cel mai din
afara , unde este pla ngerea s i
scra s nirea dint ilor.
Ca blestemata gra ire de ra u
as aza pe om î n partea cea de-a
sta nga. Ș i blestemata vorba des arta
a gra irii de ra u î l duce pe om î n
moarte cumplita . Blestemata
clevetire mistuies te pe om î n
pa ntecele iadului. Ș i multa vorbire î l
arunca î n noroiul necura t iei s i î l
pornes te spre vrajba . Îar vrajba este
sa ma nt a a fa ra delegii mult
roditoare. Ș i se seama na î ntru cele
dina untru ale omului s i ra sare pe
pomenirea de ra u, s i se face
ura ciune, s i î l î nconjura , s i nu voiesc
sa se vada unul cu altul, s i cu
ra utatea î ntrec s i pe draci. De
acestea fac î n ziua de asta zi oamenii
s i cu de acestea s-a î ntors mintea lor
spre diavoleasca deprindere, s i se
supa ra singuri de patimile lor s i nu
simt, ci numai pricinuiesc pe
diavolul s i pe oameni ca î i supa ra . Sursa: „Minunile, vedeniile și cuvintele Preacuviosului părintelui nostru NIL, Izvorâtorul de Mir, Kavsocalivitul”, Editura Sophia, București, 2011
Marți 9 mai
18:00 Sfântul Maslu
Vineri 12 mai
18:00 Paraclisul Maicii Domnului
Sâmbătă 13 mai
18:00 Vecernia
Duminică 14 mai
08:30 Utrenia și Sfânta Liturghie → Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencei)
a
Strada Doamnei, Nr. 18, Sector 3, București Pentru buletinul online abonarea se face pe site: www.sfantul-ilie.ro
top related