29552791 paratuberculoza lp2 sem ii
Post on 11-Dec-2015
220 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
PARATUBERCULOZA
Boală infecto-contagioasă cronică
Mycobacterium paratuberculosis
Specifică rumegătoarelor.
ETIOLOGIE
Mycobacterium paratuberculosis – tip specific pentru bovine- tip pentru ovine şi caprine- tip specific pentru ovine
EPIDEMIOLOGIEReceptivitate: bovine, ovine, caprine + rumegătoare sălbatice;
excepţional suinele şi cabalinele.
Infecţia la viţeii semne clinice la adulte (3-7 ani)
Surse de infecţie: animale infectate
Calea de transmitere: digestivă
TABLOUL CLINIC
Iniţial: infecţie inaparentă
- nu expresie clinică- leziuni limitate- excreţie micobacterii prin fecale
TABLOUL CLINICevoluţie cronică
a) slăbire – emaciere – anemie - paliditatea mucoaselor
b) diaree rebelă /constipaţie diaree persistentă incontinenţă eliminare fecale în jet eliminare M. paratuberculosis
c) apetit hidric crescut
d) apetit alimentar scăzut (deşi animalele consumă hrană) e) tulburarea funcţiilor de coagulare şi imunosupresia
f) edeme declive – tulb.reabsorbţie apă şi electroliţi - hipoproteinemie în fazele avansate
TABLOUL LEZIONALMacroscopic
- ileită hiperplazică - aspect de tub de cauciuc
în leziuni există cantităţi mari de bacili
- granuloame în limfonodulii mezenterici (crescuţi în volum, mustoşi)- ectazia vaselor limfatice mezenterice
Masa gastrointestinală - bovine. Săgeata indică segmentul de ileum la care se localizează infecția cu M. paratuberculosis
TABLOUL LEZIONAL
1. Ileum – Îngroșarea patologică a peretelui intestinal – reacție inflamatorie, ca urmare a infecției cu M. paratuberculosis.
2. Ileum - Aspect fiziologic normal
1
2
TABLOUL LEZIONAL
Ileum - M. paratuberculosis, inflamație granulomatoasă,
îngroșarea peretelui intestinal.
TABLOUL LEZIONAL
Ileum – îngroșarea mucoasei intestinale și proeminența vaselor limfatice pe suprafața seroasei (săgeată)
TABLOUL LEZIONAL
TABLOUL LEZIONALMicroscopic
- granuloame în mucoasa ileonului, colonului şi rectului. - blocarea necrozei celulare în stadiul de fragmentare a nucleului.
Mycobacterium avium subsp. paratuberculosis în mucoasa intestinală la capră – ME
Reacţie alergică - inoculare intradermică, i.v. sau s.c.; - PPD: paratuberculină sau ionină sau de tip aviar.
În efectivele + paratuberculoză sau tuberculoză → test triplu, se inoculează PPD M avium, paratuberculosis şi tuberculosis.
Reagentele la ionină → ex. bacterioscopic pe probe de fecale.
SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ
Rezultate “+” relativ uşor de obținut în formele clinic exprimate;
- Ex. bacterioscopic: evidenţierea bacilul paratuberculozei la animalele cu diaree:
- frotiuri din raclat de mucoasă intestinală sau- frotiuri din proba de fecale.
- colorare prin metoda Ziehl – Nielsen.Animalele cu leziuni intestinale reduse: risc ↑ ca ex. bacterioscopice să fie negative - bacilul se elimină intermitent → obligatorie repetarea examenului (frotiul negativ nu exclude paratuberculoza) la 21 din raclat de mucosă sau proba de fecale din 21 în 21 zile.
- Ex. bacteriologic: se impune în focarele noi de boală.
CONFIRMARE
Mycobacterium paratuberculosis - cultură standard
Mycobacterium paratuberculosis - cultură – mediu Herrold
Mycobacterium paratuberculosis - cultură – mediu Lowënstein-Jensen
Col. Auramin-rodamina (A) și Ziehl Neelsen (B) –Mycobacterium avium subsp. Paratuberculosis, 2 luni, mediu MGIT + Lysozyme.
Mycobacterium paratuberculosis - Imunodifuzie în gel de agar
Mycobacterium paratuberculosis - reacția de fixare a complementului
SEM (Scanning electron microscopy) - Mycobacterium avium subsp. paratuberculosis – mediu fără Lysozyme (A) 2 luni, mediu MGIT plus Lysozyme (B).
TEM (Transmission electron microscopy) -Mycobacterium avium subsp. paratuberculosis 2 luni mediu MGIT plus Lysozyme (C).
PROGNOSTICUL: - defavorabil vital şi economic.
COMBATEREA:-asanare prin extracţie sau mijloace serioase de decontaminare (curăţenie mecanică) şi depopularea adăpostului un interval cât mai mare de timp;-carantină de gradul III (în sistem intensiv unităţile au un grajd special) şi confirmarea statusului indemn.
I. Supraveghere pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă
I. La taurine şi bubaline
A. În exploataţii indemne:
Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de
la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008
16. PARATUBERCULOZA (B-059)
1. supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA cu faza de absorbtie) astfel:
a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;
b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;
c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;
d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;
e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe;
1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.
2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscopic.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator pe animale tăiate în scop de diagnostic.
1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial - recoltează probe
2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medic veterinar oficial din abator – recoltează probe.
4. Examinarea probelor se realizează la LSVSA sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
SUPRAVEGHERE ACTIVĂ
B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză
1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic;
2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (ELISA pe seruri absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD);
Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.
1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacterioscopic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora;
2. Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem;
3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar oficial, din cadrul DSVSA.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
C. În exploataţii contaminate
1. Examen serologic (ELISA pe seruri absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;
2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.
II. La ovine şi caprine domestice
A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală
Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie , a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:
1. berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă
2. 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an.
3. 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă;
1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.
2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru B. melitensis, Maedi –Visna sau artrita-encefalita caprină;
3. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
2. Testările serologice se efectuează la LSVSA. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
SUPRAVEGHERE ACTIVĂ
B. În exploataţii contaminate
1. Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;
2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.
III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc.
Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale;
Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie
Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.
Controlul eficienţei decontaminării finale
Combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA
Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
top related