6. aritmii ventriculare 2015
Post on 08-Jan-2016
334 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
TULBURARILE DE RITM VENTRICULARE
ARITMII VENTRICULARE
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
TAHICARDIA VENTRICULARA
RITM IDIOVENTRICULAR ACCELERAT FLUTTERUL VENTRICULAR FIBRILATIA VENTRICULARA
TORSADA VARFURILOR
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
bti premature de origine ventriculara care survin izolat, sistematizat sau n salve, survin precoce,
nu au und P,
sunt urmate de pauza compensatorie,
complexe QRS largite, bizare, deoarece depolarizarea nu se transmite pe caile rapide
cu unde T negative (asemanatoare cu cele din blocul de ramura)
Frecvente > 10/min, pot surveni succesiv in grup sau daca > 6 batai successive= TV
MECANISM
Descarcarea ectopica ventriculara spre sfarsitul diastolei Cand realizeaza batai de fuziune cu activare sinusala complex QRS intermediar ca morfologie
Intervalul de cuplare ( R precedent + R extrasistolic) este, de cele mai multe ori, constant.
Un interval de cuplare variabil poate surveni atunci cand exista mai multe focare ectopice.
O alungire progresiva a intervalului de cuplare sugereaza un fenomen Wenkebach in circuitul de reintrare
Mecanism de reintrare
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
CLASIFICARE dup morfologie Unic - EV monomorfe
Multiple - EV polimorfe dup intervalul de cuplaj
identic - EV din acelai focar - monotope variabil
EV din focare diferite- politope
sau parasistolie (de aceeai morfologie)
In functie de gradul de sistematizare:
interpolate
bigeminate, trigeminate, cuplete, triplete, cu fenomen R/T
ELEMENTE DE MALIGNITATE A EsV
EsV frecvente
Salve de EsV consecutive (>3 succesive)
EsV multifocale:
variaza locul de origine si aspectul QRS
EsV suprapuse pe unda T a bataii precedente, numite fenomen R-pe-T.
Unda T reprezinta perioada vulnerabila a ciclului cardiac, si o EsV care incepe atunci are mai multe sanse sa declaseze o tahicardie sau fibrilatie ventriculara.
Orice EsV post infarct (in perioada acuta, primele zile)
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
Consecinte hemodinamice apar daca EsV sunt frecvente:
scaderea DC,
scaderea fluxului coronarian si
deficit de puls
Cauze:
fumat excesiv, cafea/ceai, stari emotive la pacientii sanatosi
boala coronariana/IMA
intoxicatie digitalica
Algoritm rapid de diagnostic al extrasistolelor
...pentru c s-ar putea s fie mai greu de diagnosticat dect pare, mai ales dac depolarizarea cu origine supraventricular este condus anormal ctre ventriculi ( ex BRD/BRS)
1. Este complexul QRS precoce precedat de o und P precoce? Dac da, este vorba de o extrasistol atrial
2. Se poate identifica unda P pe vreuna dintre derivaii? O extrasistol joncional poate determina apariia unei unde P foarte aproape de, sau dup complexul QRS pentru c unda de excitaie este condus att la atrii ct i la ventriculi
3. Este complexul QRS al extrasistolei atriale la fel cu cele ale ritmului de baz? La extrasistolele supraventriculare se ntampl asta, la extrasistolele ventriculare complexele QRS arat diferit ( vezi ESV)
4. Care este aspectul undei T? La extrasistolele supraventriculare aspectul undei T este acelasi cu al ritmului de baz, la extrasistolele ventriculare unda T este inversat (modificri secundare de repolarizare)
5. Unda P dup extrasistol apare la momentul ateptat? Att la extrasistolele supraventriculare ct i la cele ventriculare apare o pauz compensatorie nainte de urmtoarea btaie
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EV cuplate
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EV in salve
RITMURILE JONCTIONALE
Ritmuri cu originea in jonctiune. Celulele din jurul nAV prezinta automatism si sunt capabile sa devina pacemakerul inimii daca nSA este lezat.
Bataile de scapare jonctionale apar cand nSA nu mai e capabil sa initieze un impuls sau cand frecevnat lui este sub cea a nAV. Ritmurile jonctionale se pot acelera peste frecventa nSA si sa devina pacemakerul cardiac. Contractia atriala poate sa dispara si debitul cardiac sa scada.
Cauze: diselectrolitemii, sick sinus syndrome, intoxicatie digitalica, IMA, boala reumatismala, hipoxemie.
RITMUL IDIOVENTRICULAR ACCELERAT (RIVA)
Apare mai frecvent n IMA, semne de reperfuzie dup tromboliz, dar i n BAV gr III., intoxicaie cu digitalice
ECG
QRS largi
frecven 60-120/ (daca ritm< 50/ = ritm idioventricular morfologie diferit, variabil de la un acces la altul Durata scurta
Frecvent la pacientii cu IMA pot precede instalarea unor aritmii severe: TV sau Fibrilatia ventriculara
Frecvent se instaleaza si se termina treptat
Nu necesit tratament specific, ci doar la afectiunii de baza
MECANISM:
Automatism anormal dependent de calciu (automatism ectopic) ce afecteaza faza 4 a potentialului de actiune (depolarizarea diastolica).
Cand RIVA este asociat cu intoxicatia digitalica mecanismul aritmogen esential este cel de trigger.
Aspect extrasistolic, regulat, cu 5-30 complexe, tranzitor.
La frecvente mai mari se diferentiaza cu greu de TV.
Prin focarul ectopic ce are frecventa 60-100 b/min.
TAHICARDIA VENTRICULAR
Succesiune rapid, regulat de bti ventriculare ectopice cu frecven= 150-300/, n contextul unei afectri cardiace severe
TV pot fi
susinute >30 nesusinute0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-V)
rar dar patognomonic pot apare
capturi ventriculare - intermitent complexe QRS suple rezultat al impulsului sinusal la ventricul bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al TV
TAHICARDIA VENTRICULAR
ECG:
Succesiune de > 6 ESV
Frecvena > 100/min (140-220)
ECG: succesiune de ESV ( 140-220/min) cu QRS largi, bizare cu unda T inversat fa de R. R-R nu sunt strict egale. Fr legatur cu activarea atrial care e la 100/min. Pot exista complexe de fuziune
Clinic:
Cauze: ESV cu fenomen R pe T, hipoxie/ischemie miocardica, acidoza, cardiomiopatie, prolaps de valva mitrala, intoxicatie digitalica, antiaritmice, dezechilibre electrolitice, presiune intracraniana crescuta, boli ale SNC.
De obicei survine pe leziune miocardic avansat; prognostic sever (IC instalat sau o instaleaz, soc cardiogen sau ischemie miocardic) Poate precede fibrilaia ventricular
MECANISME
Focar ectopic cu descrcare rapid
Micare circular de reintrare cauzat de creterea automatismului i deprimarea conducerii n anumite zone ale miocardului ventricular
Focar parasistolic ventricular care actioneaz sporadic datorit unui bloc de ieire
TAHICARDIA VENTRICULAR
ECG
complexe QRS largi >0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-V)
Rar apar capturi ventriculare - complexe QRS suple rezultat al impulsului sinusal trimis la ventriculi
bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al TV
Neinfluentata de compresiunea sino-carotidiana (dg dif de tahicardia atriala cu conducere aberanta)
TAHICARDIA VENTRICULAR
TV poate fi uniforma, cu fiecare complex similar cu cel precedent, sau poate fi polimorfic, schimbandu-si aspectul de la o bataie la alta.
TV polimorfica este mai frecventa in sdr coronarian acut.
TV uniforma este mai frecvent intalnita in infarcte cicatrizate; cicatricea de infarct ofera susbtratul pentru tahicardii ventriculare reintrante.
TAHICARDIA VENTRICULAR
Tahicardia Ventriclar Repetitiva
FORME DE TAHICARDIE VENTRICULAR
repetitiv bidirecional
TV haotic (multifocal) QRS de morfologie i orientare diferite, precednd FiV
FLUTTERUL VENTRICULAR
activri ventriculare cu frecven 200-250/, regulate dispariia liniei izoelectrice NU pot fi difereniate complexe QRS , ST i undele T dup 1-2 trece n FIV
FIBRILAIA VENTRICULAR
Fibrilaia ventricular reprezinta dezorganizarea activitii ventriculare,Frecven 200-400/,Activare venrticulara incomplet oprire cardiac
ECG F:V: cu unde mari (anse mari de defibrilare) F.V. cu unde mici (
top related