6091-pcn-25 oreion
Post on 25-Jul-2015
97 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Chişinău 2008
OREIONULProtocol clinic naţional
МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
AL REPUBLICII MOLDOVA
Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.
Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 28.11.2008, proces verbal nr. 5.
Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 462 din 10.12.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Oreion”
Elaborat de colectivul de autori:
Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Tatiana Juravliov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”
pentru Buna Guvernare
Recenzenţi oficiali:
Valentina Halitova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Constantin Spînu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în MedicinăMaria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare
Coordonator:Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Redactor: Eugenia Mincu
Corector: Tatiana Pîrvu
EDIŢIA – I
Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
3
CUPRINS
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ........................................................................................................ 5
PREFAŢĂ ..................................................................................................................................................................... 5
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ .................................................................................................................................. 5A.1. Diagnosticul ...................................................................................................................................................... 5A.2. Codul maladiei (CIM 10) .................................................................................................................................. 5A.3. Utilizatorii ......................................................................................................................................................... 6A.4. Scopurile protocolului ....................................................................................................................................... 6A.5. Data elaborării protocolului .............................................................................................................................. 6A.6. Data următoarei revizuiri .................................................................................................................................. 6A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoane care au participat la elaborarea protocolului ............ 6A.8. Definiţiile folosite în document. ........................................................................................................................ 7A.9. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................ 8
B. PARTEA GENERALĂ ........................................................................................................................................... 9B.1. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903(112) ... 9B.2. Nivel de asistenţă medicală primară ................................................................................................................ 10B.3. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru-infecţionist) ........................ 12B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească ........................................................................................................ 14
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ....................................................................................................................... 17C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion ........................................................................................... 17C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului .......................................................................................................... 18C.1.3. Algoritmul „Prognosticul şi sechelele în oreion” ......................................................................................... 19
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR .................................................. 20C.2.1. Clasificarea formelor clinice ale oreionului ................................................................................................. 20C.2.2. Profilaxia oreionului ..................................................................................................................................... 21
C.2.2.1. Profilaxia specifică ............................................................................................................................... 21C.2.2.2. Profilaxia nespecifică – măsuri antiepidemice în focar (algoritmul C.1.2) .......................................... 21
C.2.3. Conduita pacientului cu oreion ..................................................................................................................... 21C.2.3.1. Anamneza .............................................................................................................................................. 21C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse forme ale oreionului ........................................................................... 21C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în oreion ....................................................................................................... 24C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial al oreionului .................................................................................................. 26
C.2.3.4.1. Diagnosticul diferenţial al oreionului, cu afectarea glandelor salivare ....................................... 26C.2.3.4.2. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii ............................................................. 27C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase şi bacteriene (vezi protocolul naţional Infecţia meningococică la copil ..................................................................................... 28
C.2.3.5. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion .................................................................................. 28C.2.3.6. Tratamentul oreionului ......................................................................................................................... 28
C.2.3.6.1. Tratamentul ambulatoriu al oreionului......................................................................................... 28C.2.3.6.2. Tratamentul meningitei grave şi al meningoencefalitei urliene, etapa prespitalicească ............. 29C.2.3.6.3. Tratamentul pacienţilor cu oreion, etapa spitalicească................................................................ 29
C.2.3.7. Evoluţia şi prognosticul oreionului ...................................................................................................... 34C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu oreion ..................................................................................... 34C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreion ......................................................................... 35
C.2.4. Complicaţiile şi sechelele oreionului (subiectul protocoalelor separate) .................................................... 35
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
4
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL ..................................................................................................................... 36
D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903(112) ................................................................................................... 36D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ................................................................................................................................................. 36D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă. ............................................... 37
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMNTĂRII PROTOCOLULUI ......................................... 38
ANEXE........................................................................................................................................................................ 39Anexa 1. Recoltarea şi transportarea probelor de sînge pentru diagnosticul de laborator al oreionului. ................ 39Anexa 2. Fişa de îndreptare în laborator a probei de ser sangvin în scop de examinare la oreion ......................... 40Anexa 3. Definiţiile de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare B26.0- B26.9 oreionul ..................................................................................................... 41Anexa 4. Formularul de conduita a pacientului au vîrsta de pînă la 18 ani, cu oreion ........................................... 41Anexa 5. Ghidul pacientului cu oreion ................................................................................................................... 44
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 46
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
5
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT
AMP asistenţă medicală primarăCNŞPMP Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicina PreventivăECG electrocardiogramăFCC frecvenţă a contracţiilor cardiaceFR frecvenţă a respiraţieii.m. intramusculari.v. intravenosLCR lichid cefalorahidianPCR reacţia de polimerizare în lanţ (Polymerase chain reaction)RFC reacţie de fixare a complementuluiRHAI reacţie de hemaglutinare indirectăROR vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei SNC sistem nervos centralVSH viteză de sedimentare a hematiilor
PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.
Protocolul naţional este elaborat in conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind oreionul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse in protocolul clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnosticul. Oreionul
Exemple de diagnostic clinic de bază:
1. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită), medie.2. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită, pancreatita, orhita), gravă.3. Oreion, forma glandulară (parotidită, pancreatita, orhita), medie.4. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită, meningita seroasă), gravă.5. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită, pancreatita, orhita, meningita seroasă), gravă.6. Oreion, forma atipică, frustă, uşoară.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
6
A.2. Codul maladiei (CIM 10): B26.0-B26.9
B26.0+ Orhita urliana (N51.1*)
B26.1+ Meningita urliana (G02.1*)
B26.2+ Encefalita urliana (G05.1*)
B26.3+ Pancreatita urliana (K87.1*)
B26.8 Oreionul cu alte complicaţii
B26.9 Oreionul fără complicaţii
A.3. Utilizatorii:• oficiile medicilor de familie (medici de familie, asistente ale medicilor de familie);• centrele de sănătate (medici de familie, asistente ale medicilor de familie);• asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, infecţionişti);• secţiile consultative (infecţionişti);• secţiile de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale;• spitalele de boli contagioase, niveluri municipal şi republican.
Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.
A.4. Scopurile protocolului1. A ameliora depistarea precoce şi spitalizarea lor pacienţilor cu meningită (meningoencefalită)
urliană.2. A spori calitatea examinărilor clinice, paraclinice şi a tratamentului acordat pacienţilor cu
diferite forme clinice ale oreionului.3. A spori calitatea în supravegherea convalescenţilor după meningită (meningoencefalită)
urliană.
A.5. Data elaborării protocolului: ianuarie 2008
A.6. Data următoarei revizuiri: ianuarie 2010
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului
Numele Funcţia deţinutăDr. Galina Rusu, doctor în Medicină, conferenţiar universitar
şef catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la copii al MS RM
Dr. Tatiana Juravliov asistent catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”
Dr. Elena Maximenco, MPH expert local in sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
7
Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat
Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnătura
Catedra Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”
Societatea Boli Infecţioase din RM
Asociaţia Medicilor de Familie din RM
Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Patologia infecţioasă”
Agenţia Medicamentului
Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii
Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
A.8. Definiţiile folosite în documentOreionul: boală contagioasă acută produsă de virusul urlian şi caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublinguale), a sistemului nervos central şi a altor ţesuturi (pancreas, gonade etc.).
Virusul urlian: paramixovirus ARN, poate fi identificat în: salivă, sînge, lichidul cefalorahidian, urină.
Copil: persoană cu vîrsta de pînă la 18 ani.
Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
8
A.9. Informaţia epidemiologicăOreionul se înregistrează sub forma de infecţii sporadice şi izbucniri epidemice [31, 32].
Sunt posibile şi infecţii nosocomiale [11].
Sursa de infecţie – omul bolnav cu forme manifeste de boală şi cu forme inaparente. Nu se cunosc purtători sănătoşi de virus.
Durata contagiozităţii – ultimele 2-3 zile ale perioadei de incubaţie şi primele 9-10 zile de boală.
Transmiterea – aeriană, prin picături de salivă sau prin contact cu obiectele de uz recent contaminate. Receptivitatea este generală, maximă la copiii în vîrstă de 5-15 ani. Se pot îmbolnăvi adolescenţii şi adulţii tineri (caseta 16), sugarii – în mod excepţional (casetele 14-15). Indicele receptivităţii constituie 30%-50%.
Sezonalitatea maladiei – iarna şi primăvara.
Imunitatea după boală este durabilă, reîmbolnăvirile sunt excepţie.
Cea mai eficientă măsură în prevenirea oreionului este vaccinarea. În Republica Moldova vaccinarea universală contra oreionului a demarat în 1983. Se vaccinau copiii la vîrsta de 12 luni. Începînd cu anul 2002, vaccinarea copiilor se efectuează cu vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) care este administrat copiilor la vîrstele de 12 luni (vaccinarea primară) şi 6-7 ani (revaccinarea).
Administrarea a două doze de vaccin şi masurile antiepidemice nespecifice (depistarea precoce şi izolarea bolnavilor, aerisirea încăperilor, evitarea locurilor aglomerate şi a contactului cu bolnavii) a contribuit la o reducere esenţială a morbidităţii prin oreion de la 210-244‰, în 1996-1998, pînă la 44-58‰, 1999-2001. În 2006 au fost înregistrate, în total pe republică, 296 de cazuri. Însă la începutul anului de studiu 2007-2008 situaţia epidemică la oreion s-a agravat. Numărul de bolnavi este în creştere. Majoritatea cazurilor sunt înregistrate la persoanele născute pînă în anul 1995, care au făcut doar o singură doză de vaccin antiurlian, conform calendarului naţional de imunizări existent pînă în a. 2002. Aria de răspîndire epidemică s-a extins. Ponderea bolnavilor de vîrstă şcolară (7-18 ani) a constituit 55,7-75%. A sporit numărul de bolnavi cu oreion în vîrstă de peste 18 ani. Erupţii epidemice de oreion se înregistrează în colective – gimnazii, licee, şcoli profesionale, colegii, instituţii universitare. Printre bolnavi predomină cei de sex masculin.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
9
B. P
AR
TE
A G
EN
ER
AL
ĂB
.1. N
ivel
de
asis
tenţ
ă m
edic
ală
urge
ntă
la e
tapa
pre
spita
licea
scă:
ech
ipe
profi
l gen
eral
şi sp
ecia
lizat
903
(112
)D
escr
iere
(măs
uri)
Mot
ive
(rep
ere)
Paşi
(mod
alită
ţi şi
con
diţii
de
real
izar
e)I
IIII
IPr
otec
ţia p
erso
nalu
lui
Prot
ejar
ea d
e co
ntac
tul c
u lic
hide
le b
iolo
gice
, de
la e
xpu-
nere
a la
age
nţii
infe
cţio
şi s
e ef
ectu
ează
în ti
mpu
l con
tac-
tulu
i cu
paci
entu
l.
Obl
igat
oriu
:•
Prot
ejar
ea p
erso
nalu
lui p
rin u
tiliz
area
arti
cole
lor
de p
rote
cţie
(hal
ate,
măş
ti, m
ănuş
i).1.
Dia
gnos
ticul
1.1.
Dia
gnos
ticul
pre
limin
arD
iagn
ostic
ul p
reco
ce a
l or
eion
ului
per
mite
pre
veni
rea
răsp
îndi
rii b
olii
şi, î
n ca
zuri
grav
e (m
enin
gită
, men
ingo
-en
cefa
lită)
, red
ucer
ea c
onsi
dera
bilă
a c
ompl
icaţ
iilor
şi a
se
chel
elor
.
Obl
igat
oriu
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că (c
aset
a 4)
.•
Dat
ele
obie
ctiv
e (c
aset
ele
5-13
). Al
gori
tmul
C.1
.1
2. T
rata
men
tul
2.1.
Tra
tam
entu
l stă
rilor
de
urg
enţă
la e
tapa
pr
espi
talic
easc
ă
C.2
.3.6
.2
Iniţi
erea
tim
purie
a tra
tam
entu
lui d
e urg
enţă
stop
ează
pro
-gr
esar
ea b
olii
şi v
a pr
even
i con
seci
nţel
e gr
ave
[47,
48]
.O
blig
ator
iu:
•A
cord
area
prim
ului
aju
tor m
edic
al la
eta
pa p
resp
i-ta
licea
scă
în fo
rmel
e gr
ave
ale
orei
onul
ui, i
nclu
siv
men
ingi
tă (m
enin
goen
cefa
lită)
(cas
eta
16).
2.2.
Lua
rea
deci
ziei
ver
sus
nece
sita
te în
spita
lizar
eC
.2.3
.5
Obl
igat
oriu
:
•A
prec
iere
a cr
iterii
lor d
e se
verit
ate
a bo
lii (c
aset
a 2)
.•
Eval
uare
a cr
iterii
lor d
e sp
italiz
are
a pa
cien
ţilor
(c
aset
a 18
).3.
Tra
nspo
rtar
ea3.
1.Tr
ansp
orta
rea
paci
enţil
or
cu o
reio
n în
secţ
iile
de b
oli
infe
cţio
ase
ale
spita
lelo
r ra
iona
le, m
unic
ipal
e sa
u în
sp
itale
le d
e bo
li co
ntag
ioas
eC
.2.3
.5
Stab
iliza
rea
şi m
onito
rizar
ea fu
ncţii
lor v
itale
per
mite
at
esta
rea
com
plic
aţiil
or şi
tran
spor
tare
a pa
cien
tulu
i în
staţ
iona
rul d
e pr
ofil.
Obl
igat
oriu
:
•A
prec
iere
a cr
iterii
lor d
e st
abili
zare
şi a
sigu
rare
a po
sibi
lităţ
ilor d
e tra
nspo
rt (c
aset
ele
18).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
10
B.2
. Niv
el d
e as
iste
nţă
med
ical
ă pr
imar
ăD
escr
iere
(măs
uri)
Mot
ive
(rep
ere)
Paşi
(mod
alită
ţi şi
con
diţii
de
real
izar
e)I
IIII
IPr
otec
ţia p
erso
nalu
lui
Prot
ejar
ea la
con
tact
ul c
u lic
hide
le b
iolo
gice
, de
la
expu
nere
a la
age
nţii
infe
cţio
şi se
efe
ctue
ază
în ti
mpu
l co
ntac
tulu
i cu
paci
entu
l.
Obl
igat
oriu
:
•Pr
otej
area
per
sona
lulu
i prin
util
izar
ea a
rtico
lelo
r de
pro
tecţ
ie (h
alat
e, m
ăşti,
măn
uşi).
1. P
rofil
axia
1.1.
Pro
filax
ia sp
ecifi
căC
.2.2
.1Pr
otej
area
cop
iilor
de
infe
cţia
urli
ană
[8].
•Va
ccin
area
cu
vacc
inul
com
bina
t RO
R la
vîrs
tele
de
12 lu
ni şi
6-7
ani
con
form
cal
enda
rulu
i naţ
iona
l de
imun
izăr
i al R
epub
licii
Mol
dova
. Alg
oritm
ul 1
.21.
2. M
ăsur
ile an
tiepi
dem
ice î
n fo
car
C.2
.2.2
Scop
ul –
loca
lizar
ea in
fecţ
iei [
5, 1
5, 2
6, 2
7].
Obl
igat
oriu
:
•D
epis
tare
a pr
ecoc
e a
boln
avilo
r şi s
pita
lizar
ea lo
r (c
aset
a 18
).•
Exam
enul
clin
ic a
l per
soan
elor
de
cont
act.
•D
ecla
rare
a ca
zulu
i de
îmbo
lnăv
ire la
CM
P te
ritor
ial.
•Ev
iden
ţa p
erso
anel
or d
e co
ntac
t.•
Supr
aveg
here
a pe
rsoa
nelo
r de
cont
act.
•Va
ccin
area
per
soan
elor
de
cont
act (
la n
eces
itate
).Al
gori
tmul
C.1
.22.
Dia
gnos
ticul
2.1.
Dia
gnos
ticul
pre
limin
ar
al o
reio
nulu
i
C.2
.3
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că p
erm
ite su
spec
ta-
rea
orei
onul
ui [2
, 22,
38,
39,
41]
.
•D
atel
e ob
iect
ive
perm
it di
agno
stic
ul c
onfir
mat
al o
re-
ionu
lui,
form
ele
glan
dula
re (
paro
tidită
, sub
max
ilită
) şi
susp
ecta
rea
de fo
rme
seve
re a
le o
reio
nulu
i (m
enin
-gi
tă, m
enin
goen
cefa
lită)
[10,
11,
26]
.
•D
eter
min
area
pre
coce
a g
radu
lui d
e ur
genţ
ă în
ore
ion
va p
erm
ite a
sist
enţa
pre
spita
licea
scă
core
ctă
şi la
tim
p ac
orda
tă şi
pre
veni
rea
dezv
oltă
rii d
e co
nsec
inţe
gra
ve
[34,
38,
46,
47]
.
Obl
igat
oriu
:
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că (c
aset
a 4)
.•
Dat
ele
obie
ctiv
e (c
aset
ele
5-15
).•
Dia
gnos
ticul
dife
renţ
ial (
tabe
lele
3,4
).•
Det
erm
inar
ea g
radu
lui d
e ur
genţ
ă şi
a
trans
porta
bilit
ăţii
paci
entu
lui (
case
ta 1
8).
Rec
oman
dabi
l:
•In
vest
igaţ
ii de
labo
rato
r:
Ana
liza
gene
rală
a sî
ngel
ui (t
abel
ul 1
).Al
gori
tmul
C.1
.1
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
11
III
III
2.2.
Con
firm
area
di
agno
stic
ului
de
orei
on
şi e
valu
area
gra
dulu
i de
seve
ritat
e a
bolii
C.2
.3.3
•O
rdin
ul M
S R
M n
r. 35
8 di
n 12
oct
ombr
ie 2
007
Chi
şină
u „C
u pr
ivire
la a
prob
area
defi
niţil
or d
e ca
z pe
ntru
supr
aveg
here
a şi
rapo
rtare
a bo
lilor
tra
nsm
isib
ile în
RM
”.
În e
pide
mii
diag
nost
icul
se st
abile
şte
în b
aza
date
lor
clin
ico-
epid
emio
logi
ce (c
aset
ele
4-15
).
Rec
oman
dabi
l:
Inve
stig
aţiil
e vi
ruso
logi
ce în
prim
elor
caz
uri s
uspe
cte
la o
reio
n (ta
belu
l 1).
2.3.
Lua
rea
deci
ziei
ver
sus
nece
sita
tea
cons
ulta
ţiei
spec
ialis
tulu
i şi/s
au
spita
lizar
e C
.2.3
.5
•C
onsu
ltaţia
infe
cţio
nist
ului
, neu
rolo
gulu
i (ne
urop
e-di
atru
lui),
chi
rurg
ului
în fo
rmel
e cl
inic
e re
spec
tive
(la n
eces
itate
).
Obl
igat
oriu
:•
Eval
uare
a cr
iterii
lor d
e sp
italiz
are
(cas
eta
18).
3. T
rata
men
tul
3.1.
Tra
tam
entu
l stă
rilor
de
urg
enţă
la e
tapa
pr
espi
talic
easc
ă
C.2
.3.6
.2
Iniţi
erea
pre
coce
a tr
atam
entu
lui d
e ur
genţ
ă su
prim
ă pr
ogre
sia
bolii
şi v
a pr
even
i dez
volta
rea
cons
ecin
ţelo
r gr
ave
[34,
38,
46,
47]
.
Obl
igat
oriu
:
•Tr
atam
entu
l for
mel
or g
rave
de
orei
on, i
nclu
siv
men
ingi
ta (m
enin
goen
cefa
lita)
urli
ană
la e
tapa
pr
espi
talic
easc
ă (c
aset
a 19
).3.
2. T
rata
men
tul o
reio
nulu
i la
dom
icili
u, fo
rmel
e uş
oare
şi
med
ii, fă
ră a
fect
area
pa
ncre
asul
ui, g
onad
elor
şi a
SN
C
C.2
.3.6
.1
Iniţi
erea
trat
amen
tulu
i pre
coce
al o
reio
nulu
i va
prev
eni
apar
iţia
afec
ţiuni
lor m
ultig
land
ular
e şi
ale
SN
C [3
4, 3
8,
46, 4
7].
Rec
oman
dabi
l (în
caz
de
prez
enţă
a c
ondi
ţiilo
r de
izol
are
la d
omic
iliu
şi a
supr
aveg
heri
i med
ical
e la
fie
care
2-3
zile
):
•A
ntip
iretic
e (la
febr
ă).
•A
ntih
ista
min
ice.
•A
cid
asco
rbic
.•
Apo
rt de
lich
ide
(tabe
lul 5
).
4. S
upra
vegh
erea
4.1.
Sup
rave
gher
ea
paci
enţil
or c
u or
eion
trat
aţi l
a do
mic
iliu
C.2
.3.6
.1
Va p
erm
ite d
epis
tare
a se
mne
lor d
e pr
ogre
sie
a bo
lii,
apar
iţia
noilo
r afe
cţiu
ni (a
le S
NC
, ale
pan
crea
sulu
i, al
e go
nade
lor)
, a c
ompl
icaţ
iilor
[26,
38,
40,
44]
.
Obl
igat
oriu
:
•Su
prav
eghe
rea
paci
entu
lui ş
i apr
ecie
rea
efici
enţe
i tra
tam
entu
lui,
cara
cter
ul e
volu
ţiei b
olii
(dup
ă 48
–72
de
ore)
, viz
ită a
ctiv
ă.•
Ree
valu
area
crit
eriil
or d
e sp
italiz
are
(tabe
lul 5
).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
12
III
III
4.2.
Sup
rave
gher
ea p
oste
xter
-na
re a
con
vale
scen
ţilor
dup
ă su
porta
rea
form
elor
gra
ve d
e or
eion
(m
ultig
land
ular
e şi
a
celo
r cu
afe
ctar
ea S
NC
sau
m
ixte
)
C.2
.3.8
C.2
.3.9
C.2
.4
Scop
urile
:1.
Tra
tam
entu
l con
vale
scen
ţilor
.2.
Eva
luar
ea şi
trat
amen
tul s
eche
lelo
r ore
ionu
lui (
în
cola
bora
re c
u m
edic
ii sp
ecia
lişti)
.
Obl
igat
oriu
:
•D
ispe
nsar
izar
ea se
va
efec
tua
cons
ultâ
nd
neur
olog
ul sa
u ne
urop
edia
trul (
case
tele
22-
24).
5. R
ecup
erar
ea
•C
onfo
rm p
rogr
amel
or e
xist
ente
de
recu
pera
re şi
co
nfor
m re
com
andă
rilor
spec
ialiş
tilor
.
B.3
. Niv
el d
e as
iste
nţă
med
ical
ă sp
ecia
lizat
ă de
am
bula
tori
u (in
fecţ
ioni
st, p
edia
tru
infe
cţio
nist
)D
escr
iere
(măs
uri)
Mot
ive
(rep
ere)
Paşi
(mod
alită
ţi şi
con
diţii
de
real
izar
e)I
IIII
IPr
otec
ţia p
erso
nalu
lui
Prot
ejar
ea d
e la
con
tact
ul c
u lic
hide
le b
iolo
gice
, de
la
expu
nere
a la
age
nţii
infe
cţio
şi se
efe
ctue
ază
în ti
mpu
l co
ntac
tulu
i cu
paci
entu
l.
Obl
igat
oriu
:•
Prot
ejar
ea p
erso
nalu
lui p
rin u
tiliz
area
arti
cole
lor
de p
rote
cţie
(hal
ate,
măş
ti, m
ănuş
i).1.
Pro
filax
ia1.
1. P
rofil
axia
spec
ifică
C.2
.2.1
Prot
ejar
ea c
opiil
or d
e in
fecţ
ia u
rlian
ă [8
].•
Vacc
inar
ea c
u va
ccin
ul c
ombi
nat R
OR
la v
îrste
le d
e 12
luni
şi 6
-7 a
ni c
onfo
rm c
alen
daru
lui n
aţio
nal d
e im
uniz
ări a
l Rep
ublic
ii M
oldo
va. A
lgor
itmul
C.1
.21.
2. M
ăsur
ile a
ntie
pide
mic
e în
foca
rC
.2.2
.2Al
gori
tmul
1.2
Scop
ul –
loca
lizar
ea in
fecţ
iei [
2, 3
8, 3
9, 4
1, 4
8].
Obl
igat
oriu
:•
Dep
ista
rea
prec
oce
a bo
lnav
ilor ş
i spi
taliz
area
lor.
•Ex
amen
ul c
linic
al p
erso
anel
or d
e co
ntac
t.•
Dec
lara
rea
cazu
lui l
a C
MP
terit
oria
l.•
Evid
enţa
per
soan
elor
de
cont
act.
•Su
prav
eghe
rea
pers
oane
lor d
e co
ntac
t.•
Vacc
inar
ea.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
13
III
III
2. D
iagn
ostic
ul2.
1. D
iagn
ostic
ul p
relim
inar
al
ore
ionu
lui
C.2
.3
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că p
erm
ite
susp
ecta
rea
orei
onul
ui [2
, 15,
22,
24,
26,
34,
42,
45]
. •
Dat
ele
obie
ctiv
e pe
rmit
diag
nost
icul
con
firm
at
al o
reio
nulu
i, fo
rmel
e gl
andu
lare
(par
otid
ită,
subm
axili
tă) ş
i sus
pect
area
form
elor
seve
re d
e or
eion
(m
enin
gită
, men
ingo
ence
falit
ă) [1
1, 1
2, 2
1, 3
3, 4
3].
•D
eter
min
area
pre
coce
a g
radu
lui d
e ur
genţ
ă în
ore
ion
va p
erm
ite a
sist
enţa
pre
spita
licea
scă
core
ctă
şi la
tim
p ac
orda
tă şi
pre
veni
rea
cons
ecin
ţelo
r gra
ve [2
, 38
, 47]
.
Obl
igat
oriu
:
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că (c
aset
a 4)
.•
Dat
ele
obie
ctiv
e (c
aset
ele
5-15
).•
Dia
gnos
ticul
dife
renţ
ial (
tabe
lele
3,4
).•
Det
erm
inar
ea g
radu
lui d
e ur
genţ
ă şi
a
trans
porta
bilit
ăţii
paci
entu
lui (
case
ta 1
8).
Rec
oman
dabi
l:
•In
vest
igaţ
iile
de la
bora
tor:
Ana
liza
gene
rală
a sî
ngel
ui (t
abel
ul 1
).2.
2. C
onfir
mar
ea
diag
nost
icul
ui d
e or
eion
C.2
.3
•O
rdin
ul M
S R
M n
r. 35
8 di
n 12
oct
ombr
ie 2
007
Chi
şină
u „C
u pr
ivire
la a
prob
area
defi
niţil
or d
e ca
z pe
ntru
supr
aveg
here
a şi
rapo
rtare
a bo
lilor
tra
nsm
isib
ile în
Rep
ublic
a M
oldo
va”
[19]
.
În e
pide
mii
diag
nost
icul
se st
abile
şte
în b
aza
date
lor
clin
ico-
epid
emio
logi
ce (c
aset
ele
4-15
).
Rec
oman
dabi
l:
Inve
stig
aţiil
e vi
ruso
logi
ce a
le p
rimel
or c
azur
i sus
pect
e de
ore
ion
(tabe
lul 1
).2.
3 Lu
area
dec
izie
i ver
sus
nece
sita
te în
co
nsul
tul a
ltor s
peci
aliş
tişi
/sau
spita
lizar
e
•C
onsu
ltaţia
infe
cţio
nist
ului
, a n
euro
logu
lui
(neu
rope
diat
rulu
i), a
chi
rurg
ului
în fo
rmel
e cl
inic
e re
spec
tive
(la n
eces
itate
).
Obl
igat
oriu
:
•Ev
alua
rea
crite
riilo
r de
spita
lizar
e (c
aset
a 18
).3.
Trat
amen
tul
3.1.
Tra
tam
entu
l stă
rilor
de
urg
enţă
la e
tapa
pr
espi
talic
easc
ă
C.2
.3.6
.2
Iniţi
erea
pre
coce
a tr
atam
entu
lui d
e ur
genţ
ă su
prim
ă pr
ogre
sia
bolii
şi v
a pr
even
i dez
volta
rea
de c
onse
cinţ
e gr
ave
[2, 3
8, 4
7].
Obl
igat
oriu
:
•Tr
atam
entu
l for
mel
or g
rave
, de
orei
on in
clus
iv
men
ingi
ta (m
enin
goen
cefa
lita)
urli
ană
la e
tapa
pr
espi
talic
easc
ă (c
aset
a 19
).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
14
3.2.
Con
sultă
trat
amen
tul
orei
onul
ui la
dom
icili
u,
form
ele
uşoa
re şi
med
ii
C.2
.3.6
.1
În m
ajor
itate
a ca
zuril
or a
ceşt
i pac
ienţ
i nu
nece
sită
sp
italiz
are
[2, 4
6, 4
8].
Rec
oman
dabi
l (în
caz
de
prez
enţă
a c
ondi
ţiilo
r de
izol
are
la d
omic
iliu
şi a
supr
aveg
heri
i med
ical
e la
fie
care
2-3
zile
):
•A
ntip
iretic
e (la
febr
ă).
•A
ntih
ista
min
ice.
•A
cid
asco
rbic
.•
Apo
rt de
lich
ide
(tabe
lul 5
).N
ota:
Toa
te a
ctiv
ităţil
e se
efe
ctue
ază
în c
olab
orar
e cu
med
icul
ui d
e fa
mili
e.
B.4
. Niv
el d
e as
iste
nţă
med
ical
ă sp
italic
easc
ă D
escr
iere
(măs
uri)
Mot
ive
(rep
ere)
Paşi
(mod
alită
ţi şi
con
diţii
de
real
izar
e)I
IIII
IPr
otec
ţia p
erso
nalu
lui
Prot
ejar
ea d
e la
con
tact
ul c
u lic
hide
le b
iolo
gice
, de
la
expu
nere
la a
genţ
ii in
fecţ
ioşi
se e
fect
ueaz
ă în
tim
pul
cont
actu
lui c
u pa
cien
tul.
Obl
igat
oriu
:
•Pr
otej
area
per
sona
lulu
i prin
util
izar
ea a
rtico
lelo
r de
pro
tecţ
ie (h
alat
e, m
ăşti,
măn
uşi).
1. P
rofil
axia
1.1.
Măs
urile
ant
iepi
dem
ice
Obl
igat
oriu
:
•R
espe
ctar
ea c
ondi
ţiilo
r de
izol
are
în sa
loan
ele
boxa
te.
•D
ecla
rare
a ca
zulu
i de
îmbo
lnăv
ire la
CM
P te
ritor
ial.
2. S
pita
lizar
e
C.2
.3.5
Vor fi
spita
lizaţ
i pac
ienţ
ii ca
re p
rezi
ntă
cel p
uţin
un
crite
riu d
e sp
italiz
are
[41,
44,
48]
.•
Paci
enţii
cu o
reio
n se
vor
spita
liza î
n se
cţiil
e de b
oli
infe
cţio
ase
ale
spita
lelo
r rai
onal
e (m
unic
ipal
e) şi
în
spita
lele
clin
ice
de b
oli i
nfec
ţioas
e (c
aset
a 18
).•
În se
cţiil
e de
rean
imar
e şi
tera
pie
inte
nsiv
ă se
vor
sp
italiz
a co
piii
cu o
reio
n, fo
rme
grav
e şi
/sau
stăr
i ur
gent
e.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
15
III
III
3. D
iagn
ostic
ul3.
1. D
iagn
ostic
ului
pre
limin
ar
de o
reio
n şi
eva
luar
ea
grad
ului
de
seve
ritat
e a
bolii
C.2
.3
•Ta
ctic
a de
con
duită
a p
acie
ntul
ui c
u or
eion
şi
aleg
erea
trat
amen
tulu
i med
icam
ento
s în
func
ţie d
e se
verit
atea
bol
ii, fo
rma
clin
ică,
com
plic
aţiil
e po
sibi
le
prec
um şi
de
fact
orii
de ri
sc in
divi
dual
şi m
alad
iile
conc
omite
nte
(pre
mor
bidu
l nef
avor
abil)
[11,
16,
17,
18
, 21,
22,
26,
27,
38,
39,
46,
48]
.
Obl
igat
oriu
:
•A
nam
neza
clin
ico-
epid
emio
logi
că (c
aset
a 4
).•
Dat
ele
obie
ctiv
e (c
aset
ele
5-15
).•
Exam
enul
de
labo
rato
r (ca
seta
17,
tabe
lul 1
).Al
gori
tmul
C.1
.1•
Dia
gnos
ticul
dife
renţ
ial (
tabe
lele
3-4
).•
Det
erm
inar
ea g
radu
lui d
e ur
genţ
ă (c
aset
a 18
).•
Luar
ea d
eciz
iei v
ersu
s nec
esita
te în
con
sultu
l sp
ecia
liştil
or: n
euro
log
sau
neur
oped
iatru
, chi
rurg
, ca
rdio
log.
Rec
oman
dabi
l:
•In
vest
igaţ
iile
de la
bora
tor:
A
naliz
a ge
nera
lă a
sîng
elui
(tab
elul
1).
3.2.
Con
firm
area
di
agno
stic
ului
C.2
.3
•O
rdin
ul M
S R
M n
r. 35
8 di
n 12
oct
ombr
ie 2
007
Chi
şină
u „C
u pr
ivire
la a
prob
area
defi
niţil
or d
e ca
z pe
ntru
supr
aveg
here
a şi
rapo
rtare
a bo
lilor
tra
nsm
isib
ile în
Rep
ublic
a M
oldo
va”
[19]
.
•În
epi
dem
ii di
agno
stic
ul se
stab
ileşt
e în
baz
a da
telo
r clin
ico-
epid
emio
logi
ce (t
abel
ul 1
).
Rec
oman
dabi
l:
•In
vest
igaţ
iile
viru
solo
gice
în p
rimel
e ca
zuri
susp
ecte
la o
reio
n (ta
belu
l 1).
Algo
ritm
ul 1
.14.
Tra
tam
entu
l4.
1. C
ontin
uare
a tra
tam
entu
l st
ărilo
r de
urge
nţă
C.2
.3.6
.2
Con
tinua
rea
trata
men
tulu
i stă
rilor
de
urge
nţă
va p
reve
ni
cons
ecin
ţele
gra
ve [2
, 11,
29,
38,
47]
. O
blig
ator
iu (n
umai
în st
ările
de
urge
nţă)
:
•Se
con
tinuă
trat
amen
tul i
niţia
t la
etap
a pr
espi
talic
easc
ă (c
aset
a 19
, tab
elul
2).
4.2.
Tra
tam
entu
l ore
ionu
lui
conf
orm
form
elor
clin
ice
C.2
.3.6
.3
În m
ajor
itate
a ca
zuril
or în
ore
ion
form
a gl
andu
lară
(cu
exce
pţia
orh
itei ş
i pan
crea
titei
urli
ene)
spita
lizar
ea n
u es
te n
eces
ară
[48]
.
Obl
igat
oriu
:
•Tr
atam
entu
l ore
ionu
lui s
e va
efe
ctua
con
form
fo
rmel
or c
linic
e şi
gra
dul d
e se
verit
ate
a bo
lii
(tabe
lele
6-9
).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
16
III
III
5. E
xter
nare
a5.
1. E
xter
nare
a cu
refe
rirea
la
niv
elul
prim
ar p
entru
tra
tam
ent (
în p
erio
ada
de c
onva
lesc
enţă
) şi
supr
aveg
here
C
.2.3
.8
Exte
rnar
ea p
acie
ntul
ui se
reco
man
dă d
upă
vind
ecar
ea
com
plet
ă sa
u du
pă a
mel
iora
re, î
n lip
sa d
e co
mpl
icaţ
ii.O
blig
ator
iu:
•C
onfo
rm c
riter
iilor
de
exte
rnar
e (c
aset
a 21
).•
Elib
erar
ea e
xtra
sulu
i din
foai
a de
obs
erva
ţie c
are
va
conţ
ine
oblig
ator
iu:
•D
iagn
ostic
ul c
onfir
mat
.•
Rez
ulta
tele
inve
stig
aţiil
or e
fect
uate
.•
Rec
oman
dăril
e ex
plic
ite p
entru
pac
ient
.•
Rec
oman
dăril
e pe
ntru
med
icul
de
fam
ilie.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
17
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ
C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
16
Managementul pacientului suspect de oreion
Pacient suspect de oreion
Parotidita
Submaxilita
Pancreatita
Orhita, orhoepididimita
Meningita seroasă
Meningoencefalita seroasă
Una sau mai multe din ur-mătoarele
METODE DE DIAGNOSTIC
Metode de confirmare a agentului cauzal Metode complementare de diagnosticare
Examen LCR Alfa-amilaza sîngelui şi a
urinei
Rezultat pozitiv
Rezultat negativ
Izolarea virusului în culturi de celule din sînge, LCR, salivă
Rezultat pozitiv
Teste serologice (anticorpi speci-fici IgM
PCR
A considera o altă cauză
Rezultat negativ
Diagnostic confirmat de oreion
A considera o altă cauză
Tratament simptomatic cu repaus la pat
Consultul specialiştilor de profil (la necesitate): Neurolog Oftalmolog ORL Cardiolog Chirurg Kinetoterapeut
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
18
C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului [8, 15, 26, 27].
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
17
C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului [8, 15, 26, 27].
PROFILAXIA OREIONULUI
Specifică Nespecifică (măsuri antiepidemice în focar)
Revaccinarea ROR
Revaccinarea ROR
conform criteriilor epidemiologice
Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi în cămine, izolarea la domici-liu, sau în secţiile de boli infecţioase pentru o durată de 9-10 zile sau pînă la dispariţia fe-nomenelor clinice
Declararea obligatorie a cazului de îmbolnă-vire
Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile de la ultimul caz
Triaje clinice zilnice, cu depistarea şi cu izo-larea suspecţilor. Persoane cu suspect de îm-bolnăvire (febră, cefalee, tumefiere a glande-lor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează temporar cu solicitarea asistenţei in-stituţiilor medicale pentru diagnosticare, or-ganizarea izolării şi a tratamentului.
În colective – carantină, se interzice accesul copiilor noi pînă la suprimarea focarului epi-demic
Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de la debutul bolii, independent de înregistrarea cazurilor noi de oreion
Dezinfecţia curentă, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, în grupe
Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a curăţeniei umede
Primovaccinarea ROR
vîrsta 12 luni vîrsta 6-7 ani
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
19
C.1
.3. A
lgor
itmul
„Pr
ogno
stic
ul şi
sech
elel
e în
ore
ion”
Prot
ocol
clin
ic n
aţio
nal „
Ore
ionu
l”, C
hişi
nău
2008
18
C.1.
3. A
lgor
itmul
„Pr
ogno
sticu
l şi s
eche
lele
în o
reio
n”
PRO
GN
OST
ICU
L Ş
I SE
CH
EL
EL
E ÎN
OR
EIO
N
În a
fecţ
iuni
le
glan
delo
r sa
livar
e În
men
ingi
ta
urlia
nă
În p
ancr
eatită
urlia
nă
În o
rhita
ur
liană
Prog
nost
icul
fa
vora
bil
Cer
ebra
sten
ie
70%
Hip
oacu
zie
(rar
eori)
Hip
erte
nsiu
ne
intra
cran
iană
(1
0-15
%)
Atro
fia te
sti-
cule
lor
Azo
sper
mia
D
iabe
t za
hara
t Pa
ncre
atită
cr
onică
(13%
)
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
20
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR
C.2.1. Clasificarea formelor clinice ale oreionului Caseta 1. Clasificarea oreionului conform tipului de boală
Forme clinice
• Forma tipică:glandulară: cu afectarea numai a ţesutului glandular (parotidită, submaxilită, pancreatită,
orhită);cu afectarea SNC (meningita, meningoencefalita seroasă);neuroglandulară sau mixtă: cu afectarea glandelor salivare şi SNC, diferite variante,
de asemenea, şi cu afectarea altor organe glandulare (parotidită, pancreatită, orhita, meningită seroasă).
• Forma atipică (în focare constituie 20%-30% din cazuri):frustă (febră absentă, tumefacţie parotidiană slab pronunţată, evoluţie rapidă);asimptomatică (semne clinice absente, detectarea anticorpilor specifici clasa IgM în
serul sangvin).
Caseta 2. Clasificarea oreionului conform gradului de severitate a bolii
Forme clinice• Uşoară• Medie• Severă
Criteriile de evaluare a gradului de severitate:
• Criterii generale:afectarea SNC (simptome de intoxicaţie, de afectare a meningelor şi a ţesutului encefalic);durata şi limita maximă a febrei.
• Criterii locale:implicarea în procesul patologic nu numai a glandelor salivare, dar şi a altor organe glandulare
(pancreasul, gonadele etc.);gradul de tumefiere a glandelor parotide:
- Gradul I – tumefierea glandelor parotide se apreciază numai prin palpare;- Gradul II – tumefierea glandelor parotide se determină nu numai prin palpare, ci şi vizual;- Gradul III – tumefierea glandelor parotide este însoţită de edem cervical.
Caseta 3. Clasificarea oreionului în funcţie de evoluţia bolii
Forme clinice• Ciclică, fără complicaţii • Ciclică, cu complicaţii
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
21
C.2.2. Profilaxia oreionului
C.2.2.1. Profilaxia specifică • În Republica Moldova, începînd cu anul 2002, vaccinarea copiilor se efectuează cu vaccinul
combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR), care este administrat copiilor la vîrste de:12 luni – vaccinarea primară şi6-7 ani – revaccinarea.
• Vaccinul ROR se administrează subcutanat în porţiunea superioară a braţului, în doză de 0,5 ml.
C.2.2.2. Profilaxia nespecifică – măsuri antiepidemice în focar (Algoritmul C.1.2)
C.2.3. Conduita pacientului cu oreionC.2.3.1. Anamneza Caseta 4. Recomandări pentru culegerea anamnesticului
• Date epidemiologice:contact cu bolnavul cu oreion;situaţie epidemică la oreion în zona geografică;cazuri de oreion în instituţia preşcolară, şcolară etc.;pacient din focar de oreion.
• Date clinice:debut acut;febră;dureri moderate retromandibulare (unilaterale sau bilaterale);tumefacţia în zona retromandibulară;cefalee;vome repetate; dureri abdominale;dureri şi tumefacţie testiculară.
C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse forme ale oreionuluiPerioada de incubaţie – 11-21 zile, în medie 16-18 zile.
Perioada prodromală (1-2 zile) – subfebrilitate, disconfort, cefalee, indispoziţie, dureri retromandibulare.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
22
Caseta 5. Date clinice în parotidită
• Febră.• Cefalee.• Dureri retromandibulare la masticaţie.• Tumefacţie la nivelul uneia dintre glandele parotide, iar peste 1-2 zile în mare parte şi a
celeilalte.• Glandele parotide la palpare sunt elastice, sensibile.• Pielea lucioasă, neinfiltrată, destinsă, de culoare normală.• În cavitatea bucală orificiul canalului Stenon infiltrat (roşu, proeminent) – simptomul
Moursou (50%-80%).• Parotidita progresează în 2-3 zile şi durează 7-10 zile.
Notă: Parotidita urliană se înregistrează în ≈ 80% din cazuri.
Caseta 6. Date clinice în submaxilită
• Tumefacţie mai frecvent bilaterală, ovală, elastică, păstoasă, nedureroasă.• Edem periglandular, uneori cervical.• Frecvent se asociază cu parotidita, dar poate fi şi singura afecţiune în oreion.
Notă: Submaxilita urliană se înregistrează în ≈ 25% din cazuri.
Caseta 7. Date clinice în sublingvită
• Tumefacţia glandei sublinguale• Edem• Jenă în alimentaţie• Se înregistrează foarte rar
Caseta 8. Date clinice în pancreatită
• Debut brusc• Febră• Dureri epigastrice sau „în centur㔕 Greţuri, vome• Anorexie• Diaree sau constipaţie• Amilazemia şi amilazuria crescute (uneori în lipsa manifestărilor clinice)• Semnele clinice durează 10-12 zile• Funcţia pancreasului se restabileşte în 3-4 săptămîni.
Notă: Pancreatita urliană se înregistrează în ≈ 51-72% din cazuri.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
23
Caseta 9. Date clinice în orhită, orhoepididimită
• Febră• Frison• Dureri în partea inferioară a abdomenului• Tumefacţie testiculară, edem, congestie, temperatură locală, dureri, frecvent unilaterală, poate
fi bilaterală (15%)• Apare după 1-2 săptămîni de la debutul parotiditei• Durează 5-7 zile, apoi treptat cedează• Se poate asocia cu epididimită
Notă: Orhita, orhoepididimita se înregistrează în ≈ 31-34% din cazuri.
Caseta 10. Date clinice în afecţiunile glandulare rareori atestate
• Ooforita, adnexita:dureri în abdomenul inferior.
• Tireoidita:febră; tahicardie;tumefacţie a tiroidei;dureri locale.
• Dacrioadenita:edem palpebral;dureri oculare.
• Mastitadureri şi tumefacţie a glandelor mamare.
Caseta 11. Date clinice în meningita seroasă
• Se instalează mai frecvent ulterior parotiditei (a 5-7-a zi), dar poate preceda sau poate apărea concomitent.
• În debut: febră, cefalee, vome repetate.• Fotofobie, fonofobie.• Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinschi) apar în 1-2-a zi a bolii, dar
pot fi frecvent disociate sau chiar absente.Notă: Meningita urliană se înregistrează pînă la 85% din cazuri.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
24
Caseta 12. Date clinice în encefalită, meningoencefalită
• Date clinice şi paraclinice caracteristice meningitei• Tulburări de conştienţă (obnubilare, sopor), delir• Convulsii• Semne de focar cerebral• Se înregistrează rareori• Evoluţie – benignă, semnele meningiene dispar în 5-7 zile• LCR se va normaliza după 3-5 săptămîni• Rareori: tulburări senzoriale, cefalee, areflexie reziduale• În formele mai grave, foarte rar, sunt posibile sechele (hidrocefalie, semne de focar cerebral)
Notă: Encefalita, encefalita (meningoencefalita) urliană se înregistrează în 0,5-1% din cazuri.
Caseta 13. Date clinice în nevrite şi în poliradiculopatii (rareori atestate)
• Pareza n. facialis în parotidita gravă cu edem periglandular marcant.• Poliradiculoneuropatia de tip Gullain-Barre (hipotonie musculară, hipo/areflexie simetrică a
membrelor inferioare, sindrom algic, modificări ale LCR, evoluţie benignă).
Caseta 14. Particularităţi clinice şi de evoluţie ale oreionului la nou-născuţi şi la sugari
• Se înregistrează foarte rar.• Evoluează cu parotidită sau cu submaxilită.• SNC nu este afectat.• Fibroelastoza endocardică la nou-născut este considerată consecinţă a infecţiei intrauterine.
Caseta 15. Particularităţile oreionului la gravide
• Evoluează în forme tipice.• Oreionul declanşat în primul trimestru al sarcinii prezintă risc de avort sau de malformaţii
congenitale (aproximativ 20% din cazuri).
Caseta 16. Particularităţile clinice şi de evoluţie ale oreionului la adulţi
• Frecvent forme grave• Mai frecvent afecţiunile ale gonadelor (uneori orhita este singură manifestare clinică)• Complicaţii (miocardita urliană) mai frecvente
C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în oreionTabelul 1. Investigaţii paraclinice în oreion
Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate
Nivelul acordăriiasistenţei medicale
Nivel AMP
Nivelul consultativ
Nivel de staţionar
Analiza generală a sîngeluileucopenie, neutropenie, VSH – în normă, rareori, în primele 1-2 zile – leucocitoză şi neutrofilie
R R O
Analiza generală a urinei în normă R O
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
25
LCR
LCR transparent, proteinorahie normală, pleiocitoză limfocitară, glucorahie, clorurorahie – valori normale (în primele 2-3 zile ale bolii – pleiocitoză mixtă, uneori neutrofilică
O
Alfa-amilaza sîngelui valori crescute OAlfa-amilaza urinei valori crescute R R OLipaza RCultura LCR (în meningite, meningoencefalite) la virusul urlian
pozitiv O
Determinarea prezenţei anticorpilor specifici clasa IgM în serul sangvin prin analiza imunoenzimatică (la primele cazuri în epidemie)
pozitiv R O
Seruri pare – depistarea anticorpilor faţă de virusul urlian ( RFC, RHAI) (la primele cazuri în epidemie)
creşterea titrelor de anticorpi specifici de 4 şi de mai multe ori R O
PCR (la posibilitate) pozitivă R
Examenul fundului de ochi edem papilar a n. opticus (în forme cu afectarea SNC) R R
Electroencefalograma modificări difuze ale activităţii bioelectrice a creierului R
Nota: O – obligatoriu, R – recomandabil.
Caseta 17. Indicaţii pentru efectuarea puncţiei lombare
• În cazul suspectării meningitei urliene (febră, cefalee, vome), cu semne meningiene prezente sau chiar absente.
• Cu acordul informat al pacientului sau al părinţilor (persoanelor de îngrijire) sau la decizia unui consiliu medical.
• Exclusiv în condiţii aseptice de spital (secţia de boli infecţioase a spitalelor raionale (municipale), spitalele de boli contagioase).
Tabelul 2. Monitorizarea pacienţilor cu meningită, meningoencefalită urliană şi cu alte formegrave
Monitorizare clinică Monitorizare paraclinică• Diureza – fiecare oră.• Tensiunea arterială – fiecare oră.• Reexaminare clinică – fiecare oră.• Monitoring cardiopulmonar – fiecare 15
minute.
• Ionograma sîngelui (K, Na, Cl, Ca).• Echilibrul acido-bazic.• Ureea.• Glucoza.• Indexul protrombinic.• Electrocardiograma.Notă: în primele 2-3 zile – zilnic, apoi la necesitate.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
26
C.2
.3.4
. Dia
gnos
ticul
dife
renţ
ial a
l ore
ionu
lui
C.2
.3.4
.1. D
iagn
ostic
ul d
ifere
nţia
l al o
reio
nulu
i cu
afec
tare
a gl
ande
lor s
aliv
are
Tabe
lul 3
. Dia
gnos
ticul
dife
renţ
ial a
l ore
ionu
lui c
u af
ecta
rea
glan
delo
r sal
ivar
e
Sem
nele
de
baza
Paro
tidita
urlia
năPa
rotid
ita
puru
lent
ă ac
ută
Paro
tidita
toxi
căM
onon
ucle
oza
infe
cţio
asă
Lim
fade
nita
ce
rvic
ală
Dift
eria
fari
ngia
nă
toxi
căA
nam
neza
Con
tact
cu
bol-
navi
i de
orei
onSe
ptic
emie
. Sto
-m
atită
nec
rotic
ăIn
toxi
caţie
cu
mer
cur,
cu a
lte
subs
tanţ
e-
Am
igda
lită
lacu
na-
ră, n
ecro
tică,
scar
-la
tina
Con
tact
cu
boln
avii
de
difte
rie sa
u cu
pur
tăto
-ru
l de
baci
li di
fteric
iD
ebut
Acu
tA
cut
Trep
tat
Acu
tA
cut
Acu
tF
ebră
380 C
39-4
00 Cîn
nor
mă
39-4
00 C38
-39˚
C38
-39˚
CTu
mef
acţie
:
•Lo
caliz
area
•C
uloa
rea
piel
ii•
Con
sist
enţa
•D
urer
ea
În z
ona
retro
-m
andi
bula
ră u
ne-
ori a
ntia
uric
ular
ă,
iniţi
al u
nila
tera
lă,
pest
e 1-
2 zi
le –
bi
late
rală
În z
ona
retro
man
-di
bula
ră, m
ai fr
ec-
vent
uni
late
ral
În z
ona
retro
-m
andi
bula
ră,
mai
frec
vent
un
ilate
ral
În z
ona
subm
andi
-bu
lară
şi la
tero
cer-
vica
lă
În z
ona
subm
andi
-bu
lară
, mai
frec
vent
un
ilate
ral
În z
ona
cerv
ical
ă bi
la-
tera
l, un
eori
unila
tera
l
Nem
odifi
cată
Con
gest
ieN
emod
ifica
tăN
emod
ifica
tăC
onge
stie
Nem
odifi
cată
Elas
tică
Dur
ă, m
ai tî
rziu
flu
ctua
ţieD
ur-e
last
ică
Elas
tică
Dur
ă, m
ai tî
rziu
flu
ctua
ţieM
oale
Uşo
r dur
eroa
săla
mas
ticaţ
iePr
onun
ţată
Mod
erat
ă, sa
u ab
sent
ăA
bsen
tă
Pron
unţa
tăN
edur
eroa
să
Alte
sem
ne,
sind
roam
eSu
bmax
ilită
, or-
hită
, pan
crea
tită,
m
enin
gită
Stom
atita
nec
roti-
că. A
lte fo
care
sep-
ticop
iem
ice
(me-
ning
ită p
urul
entă
, ot
ită p
urul
entă
etc
.)
Hep
atom
egal
ie.
Sem
ne d
e in
toxi
-ca
ţie c
u m
ercu
r
Hep
atos
plen
omeg
a-lie
, am
igda
lită
lacu
-na
ră, n
ecro
tică
Am
igda
lita.
Perio
dont
itaM
embr
ane
fibrin
oase
(d
ifter
ice)
pe
amig
dale
şi
pe
muc
oase
le în
ve-
cina
te, e
dem
farin
gian
, ed
em c
ervi
cal
Ana
liza
gene
rală
a
sîng
elui
Le
ucop
enie
, lim
-fo
cito
ză, V
SH –
în
nor
mă
Leuc
ocito
ză, n
eu-
trofil
ie, V
SH –
ac-
cele
rată
În c
azur
i gra
ve
anem
ie tr
ombo
-ci
tope
nie,
leuc
o-ci
toză
Leuc
ocito
ză, l
im-
foci
toză
, lim
foci
te
atip
ice
>12%
, VSH
–
acce
lera
tă
Leuc
ocito
ză, n
eu-
trofil
ie, V
SH –
ac-
cele
rată
Leuc
ocito
ză, n
eutro
fi-lie
, VSH
– a
ccel
erat
ă
Not
a: D
iagn
ostic
ul d
ifere
nţia
l al p
ancr
eatit
ei u
rlien
e se
va
face
ver
sus c
olec
istit
a ac
ută,
ape
ndic
ita, p
ancr
eatit
a de
altă
etio
logi
e, ia
r a o
rhite
i urli
ene
– ve
rsus
orh
ita în
tube
rcul
oză,
gon
oree
a, o
rhita
trau
mat
ică.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
27
C.2.3.4.2. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii
Tabelul 4. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii
Semne de baza Meningite seroaseUrliană Enterovirală Tuberculoasă
Vîrsta copilului
Şcolari şi preşcolari. Copiii cu vîrsta de > 1 an se îmbolnăvesc în mod excepţional
Şcolari şi preşcolari. Copiii cu vîrsta de > an se îmbolnăvesc în mod excepţional
Copiii de toate vîrstele
Caracterul sezonier Iarna-primăvara Vara-toamna Mai frecvent, primăvara
Modul de transmitere Aeriană prin picături Aeriană prin picături şi
fecal-orală Aeriană prin picături
Premorbidul Favorabil Favorabil Focar primar de tuberculoză
Debutul bolii Acut Acut Treptat
Febra 37,5-38,50C – 6 zile38,50C – 2-5 zile, în 15-20% din cazuri ondulantă
Subfebrilitate sau febră care persistă mai mult de 2 săptămîni
Sindromul predominant Hipertensiv Hipertensiv De intoxicaţie
Cefaleea Puternică, 3-4 zile Puternică, de scurtă durată Moderată, permanentă
Semnele meningiene
Moderat pronunţate ≈1 săptămînă, uneori absente
Moderate, disociate, în 15-20% din cazuri absente
În săptămînă a 2-a a bolii sunt moderate, apoi progresează
Semnele de afectare cerebrală
Uneori afecţiuni de nervi facial şi acustic, ataxie, hiperkineze. Encefalită
în 1/3 -1/2 din cazuri anizoreflexie, afecţiuni uşoare a nervilor cranieni
În săptămînă a doua: strabism, convulsii, pareze, paralizii, sopor
Afecţiunile de organe
Parotidită, submaxilită, pancreatită, orhită
Herpangină, mialgie, exantem, diaree
Tuberculoza pulmonară a organelor interne, pielii, ganglionilor limfatici
LCR Transparent TransparenTransparent uneori xantocrom, membrană la suprafaţă
Pleiocitoza x 106/lMixtă, apoi limfocitară
(100-1500)
Mixtă, apoi limfocitară
(30-800)
Limfocitară mixtă
(50-600)Proteina, g/l 0,33-1,0 0,066-0,33 1-10Glucoza În normă În normă Redusă considerabilClorizii În normă În normă Reducere moderatăAsanarea LCR Peste 3 săptămîni Peste 2-3 săptămîni Peste 3-5 săptămîni
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
28
Analiza generală a sîngelui
În normă. Uneori leucopenie sau leucocitoză moderată, VSH – uşor crescută
În normă. Uneori leucocitoză moderată, sau leucopenie, VSH – uşor crescută. Spre săptămînă a 2-a – eozinofilie
Leucocitoză moderată, limfocitoză, – VSH uşor accelerată
Evoluţie Acută AcutăAcută. Pe fundal de tratament – trenantă, recidivantă
C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase şi bacteriene (vezi protocolul naţional „Infecţia meningococică la copil”C.2.3.5. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion [2, 47]Caseta 18. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion
• Afecţiuni poliglandulare• Orhita urliană• Pancreatita urliană• Meningita, meningoencefalita urliană• Parotidita severă• Oreion cu complicaţii• Indicaţii epidemiologice• Pacienţi de gen masculin, în vîrstă de peste 12 ani, cu risc crescut de apariţie a orhitei
(regimul la pat reduce pericolul orhitei de 3 ori şi mai mult)
C.2.3.6. Tratamentul oreionuluiC.2.3.6.1. Tratamentul ambulatoriu al oreionului Tabelul 5. Tratamentul oreionului, cu afectarea glandelor salivare, în condiţii de izolare la domiciliu
Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentos
Regimul zilei
• Repaus la pat – 10-14 zile.• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol.
Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).• Aplicaţii de căldură uscată pe glandele salivare afectate.
Dieta• Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive. Alimente
semisolide. Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceaiuri).
Tratamentul medicamentosAntiperetice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, (la
febră), per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
29
Vitamine
• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.
Supravegherea medicală la domiciliu
Supravegherea medicală va dura 3 săptămîni de la debutul bolii (rareori meningita apare la a 14-21-a zi).
• Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.• La apariţia febrei, vomei, cefaleei se va suspecta meningita –
copilul se va spitaliza.• La apariţia orhitei sau/şi a pancreatitei sau/şi a meningitei –
spitalizare.• La apariţia complicaţiilor se va indica spitalizarea.• Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pînă la dispariţia
semnelor clinice, dar nu mai puţin de 9 zile.Notă: Compresele umede sunt contraindicate!
C.2.3.6.2. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) grave urliene, etapa prespitaliceascăCaseta 19. Tratamentul meningitei grave şi a meningoencefalitei urliene, etapa prespitalicească
• Amestec litic, la febra peste 38,0◦C, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.
• Diuretice: Furosemid 1% – 1-2 mg/kg/24 de ore. • Anticonvulsivante: Diazepam 0,5% – 0,1-0,2 ml/an.• Glucocorticosteroizi: Prednisolon – 1-2 mg/kg sau în caz de edem cerebral – Dexametazonă
– 1 mg/kg.• Oxigen.Nota: Toate preparatele se administrează i.v. (in lipsa accesului la venă – i.m.)!
C.2.3.6.3. Tratamentul pacienţilor cu oreion, etapa spitaliceascăTabelul 6. Tratamentul de spital al copiilor cu parotidită urliană forma gravă
Tipul de tratament Recomandările obligatorii
Tratamentul nemedicamentos:Regimul zilei • Repaus la pat 10-14 zile.
• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).
• Aplicaţii de căldură uscată pe glandele salivare afectate.Dieta • Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive.
• Alimente semisolide.• Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceaiuri, lactate
acide).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
30
Tratamentul medicamentos
Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, la febră, per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);> 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
Antipiretice/analgezice şi spasmolitice
(la febra peste 38,50C)
• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.
Antihistamininice (la necesitate)
• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile:1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7 -14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi.
Vitamine
• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.
Diuretice • Acetazolamidă – 0,06-0,25 mg – o singură doză dimineaţa, pe nemîncate, conform schemei 3-2-3, 3-4 săptămîni.
Imunomodulatoare
• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitoare rectale) cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară sau
• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (500 000 U) cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă preşcolară
Externarea din spital După 14-15 zile de la debutul boliiNotă: Compresele umede sunt contraindicate!
Tabelul 7. Tratamentul de spital al copiilor cu pancreatita urliană
Tipul de tratament Recomandările obligatorii
Tratamentul nemedicamentos:
Regimul zilei • Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor clinice (7-10 zile).• Aplicaţii reci pe proiecţia pancreasului.
Dieta• În primele 1-2 zile – pauză alimentară, apoi se va administra dieta
cu restricţie în lipide şi glucide, după 10-12 zile se va trece la dieta 5p Aport de lichide – ape minerale alcaline, ceaiuri.
Tratamentul medicamentos în forma gravăTerapia de dezintoxicare
• Perfuzii endovenoase cu sol. Clorură de sodiu 0,9% sau cu sol. Ringer lactat.
Antiproteolitice • Aprotinină 10 000-20 000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000 AtrU/kg) i.v. în perfuzii, pînă la normalizarea amilazei în sînge şi în urină.
Spasmolitice • Papaverină – 10-20 mg de 2-3 ori pe zi, per os sau• Drotaverină – 40 mg de 2-3 ori pe zi, per os.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
31
Preparate cu enzime • Pancreatină 10 000-25 000 U de 3 ori pe zi după mese (capsule sau drajeuri fără a le strivi, per os, 7-10 zile
Antihistamininice (la necesitate)
• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile: 1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7 -14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi sau
• Clemastin 1 mg – dimineaţa şi seara, per os, 7-10 zile: 6 -12 ani – 0,5 mg de 2 ori pe zi;Peste 12 ani – 1 mg de 2 ori pe zi sau
• Prometazină 25 mg – 7 zile, per os, 7-10 zile:2-12 luni – 6,25 mg de 3 ori pe zi;1-6 ani – 12,5 mg de 3 ori pe zi;7 -14 ani – 25 mg de 3 ori pe zi.
Vitamine
• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.
Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, (la febră), per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (la febra peste 38,50C)
• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.
Externarea din spital După 9-10 zile de la debutul bolii
Notă: În scopul prevenirii cronicizării pancreatitei, se recomandă respectarea dietei cu excluderea grăsimilor, a alimentelor prăjite, afumate, sărate şi a celor picante pe parcursul a 6-12 luni (V. Ivanova, 2002).
Tabelul 8. Tratamentul de spital al copiilor cu orhită urliană
Tipul de tratament Recomandările obligatorii
Tratamentul nemedicamentos:
Indicaţii
• Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor locale.• Aplicaţii reci primele 2-3 zile din debutul orhitei.
• Aplicaţii calde din ziua a 3-4-a din debutul orhitei.• Suspensor în perioada acută a bolii şi plus 2-3 săptămîni după
dispariţia semnelor clinice.Tratamentul medicamentos
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
32
Glucocorticoizi • Prednisolon 1-2 mg/kg/24 de ore i.m. – 5-10 zile sau • Dexametazonă 0,1-0,2 mg/kg/24 ore – 5-10 zile.
Antiinflamatoare nesteroidiene
• Ibuprofen: 1-12 ani – 30-40 mg/kg pe zi divizată în 3-4 prize pentru perioada acută a bolii
Antibiotice • Ampicilină – 500 mg de 4 ori pe zi, i.m., 7 zile, sau• Amoxicilină – 500 mg de 3 ori pe zi, per os, 7 zile
Imunomodulatoare • Interferon alfa 2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitoare rectale) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară.
Antiperetice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor (la febră), per os1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
Antipiretice/analgezice şi spasmolitice
(la febra peste 38,50C)
• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.
Vitamine
• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile, sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.
Externarea din spital După 5-6 zile de la dispariţia semnelor locale.
Tabelul 9. Tratamentul de spital al copiilor cu meningită (meningoencefalită) urliană
Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentosRegimul zilei • Repaus la pat pe parcursul perioadei acute a bolii.
• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).
Dieta • Regimul alimentar adaptat toleranţei. Alimentaţie naturală (la sîn) sugarilor. Aport de lichide (iaurt, sucuri, supe).
• Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai, lapte).Tratamentul medicamentos
Terapia de dezintoxicare • Rehidratare perorală (ceai, sucuri).• Perfuzii intravenoase cu soluţii de Glucoză 10%, Ringer lactat şi
coloizi. Raportul coloizi: cristaloizi = 1:3.• Monitorizarea diurezei orare.
Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile
• Sol. Albumină 10% – 10 ml/kg, i.v. • Dextran – 5-10 ml/kg
Antiinflamatoare nesteroidiene
• Ibuprofen – 200 mg; per os, pentru perioada acută a bolii:1-12 ani – 30-40 mg/kg pe zi, devizată în 3-4 prize;< 12 ani – 200-400 mg.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
33
Terapia de deshidratare • Furosemid 1% – 0,1-0,2 ml/kg/24 de ore, 1-2 zile i.v. şi/sau• Acetazolamidă – 0,25 mg, per os, 0,06-0,25 mg, o singură doză
dimineaţa pe nemîncate, conform schemei 3-2-3, 3-4 săptămîni, sau• Hidroclorotiazidă (cu preparate economisitoare de potasiu) – 1
comprimat de 1-2 ori/zi.• Sol. Sulfat de magneziu 25% – 1 ml/an copiilor după 1 an, i.v. sau
i.m. – 10 zile.
Vitamine
• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.
Ameliorarea circulaţiei sangvine cerebrale
Sol. Pentoxifilină 2% – 10 mg/kg/zi i.v.Sol. Vinpocetină 0,5% – 0,5-1 mg/kg/zi cu Sol. Clorură de sodiu
0,9% – 10 ml i.v. în jet 5-10 min – 7-10 zile.Anticonvulsivante • Sol. Diazepam 0,5% – i.m. sau i.v. (doza unică):
> 1 an – 0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml sau
• Diazepam rectal 10 mg – (doza 0,5 mg/kg):> 4 luni – 0,5 ml;4-12 luni – 1 ml;1-3 ani – 1,25 ml sau
• Sol. Oxibutirat de sodiu 20% – 50-150 mg/kg (în absenţa tulburărilor respiratorii), i.m., i.v., sau
• Sol. Fenobarbital 10 mg/kg cu Sol. Clorură de sodiu 0,9% i.v. (în 10-15 min)
Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor (la febră), per os1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
Antipiretice/analgezice şi spasmolitice
(la febra peste 38,50C)
• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.
Antihistamininice (la necesitate)
• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile: 1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7-14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi sau
• Clemastin 1 mg – dimineaţa şi seara, per os, 7-10 zile: 6-12 ani – 0,5 mg de 2 ori pe zi;< 12 ani – 1 mg de 2 ori pe zi, sau
• Prometazină 25 mg – 7 zile, per os, 7-10 zile:2-12 luni – 6,25 mg de 3 ori pe zi;1-6 ani – 12,5 mg de 3 ori pe zi;7-14 ani – 25 mg de 3 ori pe zi.
Oxigen • Oxigen prin cateter nazal, mască sau respiraţie asistată
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
34
În formele grave ale meningitei (meningoencefalitei) urliene suplimentar: Corticoterapia (în meningoencefalită)
• Dexametazonă – 0,5-1 mg/kg/24 de ore i.v. sau i.m., 2-3 zile sau• Prednisolon – 2-3 mg/kg/24 ore i.v. sau i.m., 2-3 zile
Imunomodulatoare • Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitorii rectale) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară sau
• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (500 000 U) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă preşcolară
Antiproteolitice • Aprotinină 10 000-20.000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000 AtrU/kg) i.v. în perfuzii.
Externarea din spital După vindecarea clinicăNota: Antibioticele sunt indicate numai în caz de suprainfecţii bacteriene!
C.2.3.7. Evoluţia şi prognosticul oreionuluiCaseta 20. Aspecte evolutive ale oreionului:
• În formele glandulare, durata bolii este de 7-10 zile, cu vindecare completă. • În formele cu afectarea SNC, boala durează 2-3 săptămîni, o evoluţie frecvent benignă, cu
excepţia meningoencefalitei, care poate solda cu sechele şi cu deces.• În formele asociate, boala are o evoluţie ondulantă, caracterizată prin apariţia similară a
formelor clinice prelungind durata bolii.
C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu oreionCaseta 21. Criterii de externare a pacienţilor cu oreion
• Vindecare (ameliorare) clinică• Consultaţia neurologului ( în forme cu afectarea sistemului nervos) • Consultaţia oftalmologului (fundul de ochi)• Consultaţiachirurgului (în orhită, orhoepididimită)• ECG• Glicemia• Amilazemia, amilazuria
Caseta 22. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) urliene în perioada de convalescenţă:
1. Pentru ameliorarea metabolismului cerebral – cura de tratament 1-1,5 luni:1.1. Vinpocetină – 0,5-1,0 mg/kg, per os şi1.2. Pantogam – 125-500 mg de 3 ori pe zi, per os, şi 1.3. Piracetam – 30-50 mg/kg/zi: 3-7 ani – 0,4-0,8; 7-12 ani – 400 mg (800 mg)-1,2 (2,0);
12-16 ani – 0,8-2,4 de 2 ori pe zi, per os. 2. Diuretice (la necesitate):
2.1. Acetazolamidă – 0,06-0,25 mg – o singură doză dimineaţa pe nemîncate, conform schemei 3-2-3.
2.2. Ceaiuri diuretice.3. Multivitamine şi microelemente – cura de tratament 1-1,5 luni.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
35
C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreionCaseta 23. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreion
În formele cu afectarea SNC:• Dispensarizarea va fi efectuată de medicul de familie şi de neurolog sau de neuropediatru.• Durata – 2 ani.• Frecvenţa: anul 1 – o dată la 3 luni; anul 2 – o dată la 6 luni.• Caracterul supravegherii: examenele clinic şi paraclinic (neurosonografia, ecografia
craniană, electroencefalografia – la necesitate).• În primele 6 luni după externare nu se permite aflarea la soare, sărituri, sport.
În formele glandulare (orhită, pancreatită):• Supravegherea medicului de familie,• Consultaţia chirurgului, la necesitate,• Glicemia – periodic (1-2 ori pe an, în primii 2 ani).
C.2.4. Complicaţiile şi sechelele oreionului (subiectul protocoalelor separate) [7, 26, 39 ]Caseta 24. Complicaţiile şi sechelele oreionului
• Complicaţiile:Miocardită urlianăEncefalită severă cu sechele importante (15-30% din cazuri)Mielită, meningomielităPoliradiculoneuropatiiNevrite (n. facialis, n. acusticus)Purpură tromocitopenicăArtrite, artropatiiLa copiii în vîrstă de pînă la 2 ani, complicaţii cu suprainfecţii bacteriene (otită,
pneumonie, stomatită).• Sechelele:Cerebrastenie (70%)Hipoacuzie (rareori)Hipertensiune intracraniană (10%-15%)Pancreatită cronică (13%)Diabet zaharatAzospermieAtrofie testiculară
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
36
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL
D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 103 (112)
Personal:
• medic reanimatolog-pediatru;• asistentă medicală.Aparataj, utilaj:
• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• oftalmoscop;• ciocan neurologic;• perfuzoare;• seringi.Medicamente:
• Glucocorticoizi (Prednisolon, Dexametazonă).• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (sol. Metamizol 50%,
sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2%).• Anticonvulsivante (Diazepam).• Diuretice (Furosemid).• Sol. Glucoză 5%, 10%.• Sol. Ringer lactat.• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Oxigen.
D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; insituţii/secţii de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu
Personal:
• medic de familie;• asistenta medicului de familie;• medic de laborator;• laborant cu studii medii. Aparataj, utilaj:
• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• oftalmoscop;• cîntar;• ciocan neurologic;• laborator clinic standard pentru determinarea analizei generale a
sîngelui şi sumarul urinei;• seringi• perfuzoare.Medicamente:
• Antipiretice (Paracetamol).• Antihistaminice (Clorpiramină, Clemastină, Prometazină).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).• Antiseptice (sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
37
D.3. Instituţii de asistenţă medicală spitalicească:secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă
Personal:
• infecţionişti; • infecţionişti-pediatri; • reanimatologi; • medici de laborator; • asistente medicale;• acces la consultaţii calificate (neurolog, oftalmolog, chirurg).Aparataj, utilaj:
• aparat pentru respiraţie asistată; • mască; • cateter nazal; • aspirator electric;• cardiomonitor;• lineomat;• catetere i.v. periferice;• sisteme Butterfly;• perfuzoare;• seringi;• catetere urinare;• sondă gastrică;• Oxigen.Medicamente:
• Glucocorticoizi (Prednisolon, Dexametazonă).• Anticonvulsivante (Diazepam, sol. Oxibutirat de sodiu 20%,
Fenobarbital).• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (sol. Metamizol 50%,
sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2%).• Diuretice (Furosemid, Acetazolamidă).• Sol. Glucoză 5%, 10%.• Sol. Ringer lactat.• Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile (Sol. Albumină10%;
Dextran 40).• Antibiotice (Ampicilină, Amoxicilină).• Antiproteolitice (Aprotinină).• Antihistaminice (Clorpiramină, Clemastină, Prometazină).• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Sol. Sulfat de magneziu 25%.• Imunomodulatoare (Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid
ascorbic (500 000-1mln U – supozitoare rectale).• Vasodilatatoare periferice (Pentoxifilină, Vinpocetină).• Nootrope (Piracetam, Pantogam).• Antiinflamatoare nesteroidiene (Ibuprofen).• Antiseptice (sol. Nitrofural 1: 5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).• Oxigen.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
38
E. I
ND
ICAT
OR
II D
E M
ON
ITO
RIZ
AR
E A
IMPL
EM
NT
ĂR
II P
RO
TOC
OL
UL
UI
Nr.
Scop
urile
pr
otoc
olul
uiM
ăsur
area
atin
geri
i sco
pulu
iM
etod
a de
cal
cula
re a
indi
cato
rulu
iN
umăr
ător
Num
itor
1.A
am
elio
ra d
epis
tare
a pr
ecoc
e şi
spita
lizar
ea
paci
enţil
or c
u m
enin
-gi
tă (
men
ingo
ence
fa-
lită)
urli
ană
1.1.
Pro
porţi
a pa
cien
ţilor
cu
men
ingi
tă
(men
ingo
ence
falit
ă) u
rlian
ă, d
epis
taţi
şi s
pita
lizaţ
i în
prim
ele
3 zi
le d
e la
de-
butu
l bol
ii, p
e pa
rcur
sul u
nui a
n
Num
ărul
de
paci
enţi
cu m
enin
gită
(m
enin
goen
cefa
lită)
urli
ană,
dep
is-
taţi
şi s
pita
lizar
ea î
n pr
imel
e 3
zile
de
la d
ebut
ul b
olii,
pe
parc
ursu
l ulti
-m
ului
an
x 10
0
Num
ărul
tota
l de
paci
enţi
cu m
enin
gi-
tă (m
enin
goen
cefa
lită)
urli
ană,
dec
la-
raţi,
pe
parc
ursu
l ulti
mul
ui a
n
1.2.
Pro
porţi
a pa
cien
ţilor
cu
men
ingi
tă
(men
ingo
ence
falit
ă) u
rlian
ă, c
ăror
a li
s-a
efec
tuat
pun
cţia
lom
bară
în p
rimel
e 24
-48
de o
re d
upă
susp
ecta
re, p
e pa
r-cu
rsul
unu
i an
Num
ărul
de
paci
enţi
cu m
enin
gită
(m
enin
goen
cefa
lită)
urli
ană,
căr
ora
li s-
a efe
ctua
t pun
cţia
lom
bară
în p
ri-m
ele
24-4
8 de
ore
dup
ă su
spec
tare
, pe
par
curs
ul u
ltim
ului
an
x 10
0
Num
ărul
tota
l de
paci
enţi
cu m
enin
gi-
tă u
rlian
ă, tr
ataţ
i în
staţ
iona
r, pe
par
-cu
rsul
ulti
mul
ui a
n
2.A
spor
i cal
itate
a ex
amin
ărilo
r clin
ice,
pa
racl
inic
e şi
a
trata
men
tulu
i aco
rdat
pa
cien
ţilor
cu
dife
rite
form
e cl
inic
e al
e or
eion
ului
Prop
orţia
pac
ienţ
ilor
cu o
reio
n, e
xa-
min
aţi ş
i tra
taţi
în c
ondi
ţii d
e st
aţio
nar,
conf
orm
reco
man
dăril
or d
in p
roto
colu
l cl
inic
naţ
iona
l O
reio
nul,
pe p
arcu
rsul
un
ui a
n
Num
ărul
de
paci
enţi
cu o
reio
n, e
xa-
min
aţi ş
i tra
taţi
în c
ondi
ţii d
e st
aţi-
onar
, co
nfor
m r
ecom
andă
rilor
din
pr
otoc
olul
clin
ic n
aţio
nal
Ore
ionu
l, pe
par
curs
ul u
ltim
ului
an
x 10
0
Num
ărul
tota
l de
paci
enţi
cu o
reio
n,tra
taţi
în c
ondi
ţii d
e st
aţio
nar c
onfo
rm
reco
man
dăril
or d
in p
roto
colu
l cl
inic
na
ţiona
l O
reio
nul,
pe p
arcu
rsul
ulti
-m
ului
an
3.
A sp
ori c
alita
tea î
n su
-pr
aveg
here
a co
nval
esce
nţilo
r du
pă
men
ingi
tă
(men
ingo
-en
cefa
lită)
urlia
nă
Prop
orţia
con
vale
scen
ţilor
dup
ă m
e-ni
ngită
(m
enin
goen
cefa
lită)
ur
liană
, su
prav
eghe
aţi d
e că
tre m
edic
ul d
e fa
-m
ilie
în p
erio
ada
post
exte
rnar
e, c
on-
form
re
com
andă
rilor
di
n pr
otoc
olul
cl
inic
naţ
iona
l O
reio
nul,
pe p
arcu
rsul
un
ui a
n
Num
ărul
de
conv
ales
cenţ
i dup
ă m
e-ni
ngită
(m
enin
goen
cefa
lită)
urli
ană,
su
prav
eghe
aţi
de c
ătre
med
icul
de
fam
ilie
în p
erio
ada
post
exte
rnar
e,
conf
orm
re
com
andă
rilor
di
n pr
o-to
colu
l cl
inic
naţ
iona
l O
reio
nul,
pe
parc
ursu
l ulti
mul
ui a
n x
100
Num
ărul
de
conv
ales
cenţ
i du
pă m
e-ni
ngită
(m
enin
goen
cefa
lită)
urli
ană,
su
prav
eghe
aţi d
e că
tre m
edic
ul d
e fa
-m
ilie,
pe
parc
ursu
l ulti
mul
ui a
n
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
39
ANEXE
Anexa 1. Recoltarea şi transportarea probelor de sînge pentru diagnosticul de laborator al oreionuluiDeterminarea prezenţei anticorpilor de clasa IgM în serul sangvin prin analiza imunoenzimatică reprezintă metoda de bază în diagnosticul de laborator al oreionului.
Recoltarea probelor sangvine pentru confirmarea de laborator al diagnosticului de oreion va fi realizată în fiecare caz posibil/probabil de oreion în zilele 8-10 (în cazuri excepţionale, pînă în ziua a 28-a) de la debutul bolii.
Sîngele se recoltează din venă dimineaţă, pe nemîncate, în volum de 3-5 ml, cu o seringă sterilă de o singură folosinţă şi se plasează într-o eprubetă sterilă cu dop din cauciuc sau din plastic. Pe eticheta eprubetei se indică data colectării şi numele pacientului. Eprubeta cu proba de sînge colectat se păstrează timp de 30-60 de minute (pînă la formarea cheagului) la temperatura camerei, apoi se plasează în frigider la temperatura +4 +80C şi, în decursul a 4 ore, se prezintă în laboratorul instituţiei medicale sau în laboratorul de bacteriologie al Centrului de Medicină Preventivă (CMP) teritorial pentru extragerea serului. Proba va fi însoţită de formular special de îndreptare (Anexa 2).
În laboratorul instituţiei medicale sau în laboratorul de bacteriologie a CMP teritorial, proba de sînge se centrifughează la 1000-1500 rotaţii/min, timp de 10 minute pentru separarea serului. Serul sangvin separat va fi plasat într-o eprubetă sterilă cu dop din caustic sau din plastic şi va fi păstrat pînă la transportare în frigider la temperatura +4 +80C. Eprubetele cu ser vor fi permanent însoţite de o etichetă, pe care vor fi indicate numele pacientului, data recoltării.
Congelarea probelor de sînge sau de ser este strict interzisă!Proba de ser sangvin şi fişa de îndreptare a probei în laborator vor fi verificate şi transportate de instituţia medicală sau de CMP teritorial în laboratorul Bacteriologie Generală a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă în maxim 2 zile de la colectare. Transportarea se va efectua în termocontainere cu pungi, cu apă rece din frigider. Proba va fi însoţită de 1 exemplar al fişei de îndreptare în laborator. Al doilea exemplar al fişei va fi păstrat în laboratorul instituţiei sau în CMP teritorial pînă la cunoaşterea rezultatului, apoi va fi transmis în secţia, în care s-a recoltat proba sau în secţia de epidemiologie a CMP teritorial.
În laboratorul Bacteriologie Generală a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, serurile vor fi testate concomitent pentru determinarea imunoglobulinelor IgM şi IgG specifice pentru oreion cu testele imunoenzimatice (ELISA), recomandate de către OMS. Rezultatele de laborator vor fi calificate:
a) NEGATIV.
b) POZITIV.
c) ECHIVOC.
În cazul probelor cu rezultat ECHIVOC, laboratorul va solicita recoltarea unei probe suplimentare de sînge, întrucît unele seruri colectate în primele zile după debutul bolii pot conţine niveluri nedetectabile de anticorpi IgM.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
40
Anexa 2. Fişa de îndreptare în laborator a probei de ser sangvin în scop de examinare la oreion
Raion, municipiuNr. epidemiologicDenumirea instituţiei medicale în care s-a recoltat proba de sînge:
Telefon Date despre bolnav: Nume, prenume Sex: M FNăscut: Ziua Luna AnulDomiciliul bolnavului:
Locul (instituţia) de studii serviciu, muncă
Nr. dozelor de vaccin contra oreionului administrate
Data administrării ultimei doze de vaccin:
Contra oreionului (mono)___/______/______
ROR (ruj./rub. )_____/_____/_____Data debutului febrei ___/______/____
Data apariţiei tumefierii glandelor salivare: ___/______/_____A suportat anterior oreionul: DA / NU
Diagnosticul clinic preventiv:Denumirea biosubstratului colectat Nr. probei Data recoltăriiSînge 1 2 3Numele şi funcţia lucrătorului medical care îndreaptă proba în laborator
Semnătura Date privind primirea probei în laboratorul CMP teritorial
Calitatea şi cantitatea sunt adecvate: DA /NUPrimirea probei DA /NU Dată: ___/______/_____şi ora___primiriiNumele, prenumele lucrătorului din laborator, care a primit proba
Semnătura Date privind primirea probei în laboratorul CNŞPMP
Calitatea şi cantitatea sunt adecvate: DA /NUPrimirea probei DA /NU Dată: ___/______/_____şi ora___primiriiNumele, prenumele lucrătorului din laborator, care a primit proba
SemnăturaRezultatele examinării probei
Investigaţii serologice la oreion
Data examinării___/______/____ Nr. de înregistrare în laborator____adnotare
TitrerezultatIgM IgG
ConcluzieNumele, funcţia şi semnătura medicului CNŞPMPData expedierii rezultatului:
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
41
Anexa 3. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare B26.0- B26.9 oreionul
Descriere clinică
Tabloul clinic compatibil cu oreionul, şi anume apariţia a unei tumefacţiei unilaterale sau bilaterale, dureroase, inflamare spontan rezolutivă a parotidei sau a altei glande salivare, care durează mai mult de 2 zile şi fără o altă cauză aparentă însoţită de febră. Concomitent pot fi observate semne clinice de meningită, pancreatită, orhită.
Criterii de laborator pentru stabilirea diagnosticului:
- Detectarea anticorpăilor IgM ai oreionului, în absenţa unei vaccinări recente.
- Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai oreionului, creşterea nivelului lor în seruri pare, în absenţa unei vaccinări recente.
- Izolarea virusului oreionului (nu tulpini vaccinale) dintr-o probă clinică.
- Detectarea ARN al virusului urlian.
Clasificarea cazurilor
Caz posibil Nu se aplicăCaz probabil Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic şi are o legătura epidemiologică
cu un caz confirmatCaz confirmat Un caz confirmat în laborator
Anexa 4. Formular de conduita a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani cu oreion(Examenele clinic şi paraclinic, tratamentul de bază, consecinţele)
FACTORII EVALUAŢI DATA
I. Manifestările cliniceParotidită
FebrăCefaleeDureri retromandibulare la masticaţie Tumefacţie glandelor parotide
SubmaxilităTumefacţie a glandelor submaxilare
PancreatităDureri în abdomenVomeConstipaţieDiaree
OrhităDureri în partea inferioară a abdomenuluiTumefacţie testiculară, edem, congestie, temperatură locală
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
42
Meningită (meningoencefalită)Cefalee pronunţatăVome repetateHiperestezie cutanatăFotofobie HiperacuzieŢipăt inconsolabilTulburări de conştienţăConvulsiiSemne de focar cerebralSemne meningiene:
- Redoarea cefei- Semnul Kernig- Semnele Brudzinschi
Alte manifestări clinice
II. Datele paraclinice Analiza generală a sîngelui Analiza generală a urineiAlfa-amilaza sîngelui Alfa-amilaza urineiPuncţia lombară şi analiza LCR:
- citologică- biochimică
Ionograma sîngelui (K, Na, Ca, Cl)Echilibrul acido-bazicUreeaCreatininaGlucozaIndexul protrombinicTimpul coagulăriiGrupul sangvinRh-factorulECGPCRReacţiile serologice la anticorpi pentru enterovirusuri
III. Tratamentul1. Glucocorticosteroizi:
- Prednisolon- Dexametazonă
2. Anticonvulsivante:- Diazepam
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
43
3. Perfuzii intravenoase:- Sol. Ringher lactat- Sol. Glucoză 10%- Albumină 10%- Dextran 40- Alte
4. Diuretice:- Furosemid - Acetazolamidă- Alte
5. Imunomodulatoare (Interferon alfa 2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic)
6. Antiproteolitice:- Aprotinină
7. Antibiotice:- Ampicilină- Amoxicilină
8. Antihistaminice:- Clorpiramină- Clemastină- Prometazină
9. Vasodilatatoare periferice:- Pentoxifilină- Vinpocetină
10. Nootrope:- Piracetam- Pantogam
11. Vitamine (Acid ascorbic, Revit)12. Antiinflamatoare nesteroidiene:
- Ibuprofen
IV. Supravegherea postexternare1. Pe parcursul primului an – la fiecare 3
luni2. Pe parcursul anului 2 – la fiecare 6 luni3. Neurosonografia4. Ecografia craniană5. Electroencefalografia
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
44
Anexa 5. Ghidul pacientului cu oreionOreion
(Ghid pentru pacienţi, părinţi şi persoane de îngrijire)
Introducere
Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu oreion în cadrul Serviciului de Sănătate din Republica Moldova. Şi este destinat pacienţilor cu oreion, familiilor acestora, părinţilor şi persoanelor de îngrijire; celor care doresc să cunoască mai multe informaţii despre această infecţie.Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament ale oreionului, disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă prezentarea în detalii a maladiei, analizele şi tratamentul necesar. Despre acestea vă vor informa medicul de familie sau asistenta medicală. Tot aici sunt incluse întrebări-model care, adresate medicului vă vor ajuta în acumularea cunoştinţelor necesare în administrarea unui tratament. Sînt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.
Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:
Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană suferă de oreion.Tratamentul diverselor forme de oreion la etapa prespitalicească.Urgenţele în oreion şi tratamentul lor.Modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu oreion.
Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi îngrijirea medicală de care beneficiaţi trebuie să ţină cont de necesităţile şi de preferinţele dvs. personale. Aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii accesibile şi relevante să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu loialitate şi să vă explice pe înţeles şi clar ce este oreionul şi care este tratamentul care vi se recomandă.Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre avantajele şi eventualele riscuri în administrarea tratamentelor.
Tratamentul şi asistenţa medicala de care beneficiaţi trebuie să ţină cont şi de alte aspecte: religie, etnie etc. Trebuie să se ţină cont şi de alţi factori: dizabilităţile fizice, problemele de vedere sau de auz, dificultăţile de vorbire.
Oreionul este o boală contagioasă acută, produsă de virusul urlian şi caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublingvale), a sistemului nervos central şi a altor ţesuturi (pancreas, gonade ş.a.).
Instruire şi echipament
Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi de modul în care să examineze un pacient cu oreion, îndeosebi cu febră, cefalee, tumefacţia glandelor salivare, afectarea altor organe glandulare, dureri retromandibulare la masticaţie, dureri în abdomen, vomă.
Diagnosticarea oreionului
Analizele bolnavilor spitalizaţi cu oreion trebuie să includă 1-2 analize de sînge, 1-2 analize de urină, 1-2 analize a alfa-amilazei în sînge şi în urină, 1 analiză a lichidului cefalorahidian, dobîndit prin puncţia lombară (investigaţie obligatorie pentru confirmarea diagnosticului de meningită). După obţinerea rezultatelor testelor şi ale analizelor de laborator, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
45
Tratamentul medicamentos
De la prima consultaţie, medicul evaluează gradul de severitate a bolii şi criteriile de spitalizare. Diagnosticul de oreion, odată stabilit, indică iniţierea imediată a tratamentului. Medicul de familie va invita „Ambulanţa”, iniţiind pe parcurs asistenţă medicală urgentă prespitalicească, în caz de pancreatită, orhită, afectarea SNC. În unele forme ale infecţiei (parotidita, submaxilita forme uşoare), în prezenţa la domiciliu a condiţiilor de izolare, e posibil tratamentul ambulatoriu. Dacă pe parcursul tratamentului starea dvs. se va agrava (febră, vome, cefalee, convulsii), medicul de familie sau medicul „Ambulanţei” vă va acorda ajutorul medical necesar şi vă va spitaliza.
Tratamentul nemedicamentos
Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. despre alimentaţia şi programul de exerciţii fizice necesare. După externarea din spital medicul de familie trebuie să supravegheze starea sănătăţii dvs., să consulte neurologul (dacă aţi suportat meningită).
Întrebări-model despre medicamentele utilizate în oreion
Explicaţi-mi de ce aţi ales să-mi prescrieţi acest medicament?Cum îmi va ajuta medicamentul? Care sînt efectele adverse realizate de acest medicament? La ce trebuie să atrag atenţia
îndeosebi?Ce trebuie să fac în caz de efecte adverse? (să sun medicul de familie sau să chem
„Ambulanţa”, sau să merg la secţia de urgenţe a unui spital?)Cît timp va dura tratamentul?Ce se va întîmpla, dacă refuz acest medicament?Unde mai pot citi despre acest medicament?
Întrebări-model despre tratament
Există alte medicamente pentru această boală, pe care aş putea să le încerc?Se poate să modific doza medicamentului pe parcursul tratamentului?Dacă mă voi simţi bine, se poate să întrerup tratamentul mai devreme decît a fost indicat?Cînd trebuie să mă programez pentru altă vizită?
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
46
BIBLIOGRAFIE
1. American Academy of Family Physicians (AAFP). Summary of recommendations for clinical preventive services. Revision 6.4. Leawood (KS): American Academy of Family Physicians (AAFP); 2007 Aug. 15 p.
2. Boli infecţioase la copii sub red. Galina Rusu Chişinău, 2001, p.65-77.
3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). Update: recommendations from the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) regarding administration of combination MMRV vaccine. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2008 Mar 14;57(10):258-60.
4. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Notice to readers: updated recommen-dations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) for the control and elimination of mumps. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2006 Jun 9;55(22):629-30.
5. Chiotan M. Boli infecţioase la copii , vol.15. colecţia „Medicul de familie”, Bucureşti, 2001.
6. Emerson C., Dinsmore W. W., Quah S. P. Are we missing mumps epididymo-orchitis? Int. J., STD AIDS. 2007 May; 18(5): 341-2.
7. Gordon S. C., Lauter C. B. Mumps arthritis: a review of the literature. Rev. Infect. Dis., 1984 May-Jun; 6(3): 338-44.
8. Hotărîrea Guvernului nr. 523 din 16.05.06 „Despre aprobarea programului naţional de imunizări pentru anii 2006-2010”.
9. Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI). Immunization update. Bloomington (MN): Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI); 2007 Dec. 4 p.
10. Lévy Bruhl D., Pebody R., Veldhuijzen I., Valenciano M., Osborne K. ESEN: a comparison of vaccination programmes. Part three: measles, mumps and rubella. Euro Surveillance, 1998; 3 (12):115-9.
11. Luca C., Luca V., Mihalache D., Scurtu R., Creţu C. Neurologic manifestation in mumps virus infection. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi. 2000 Jul-Sep;104 (3):83-6.
12. Melinte L., Manole A., Teodorescu I., Pojar P. Clinical and epidemiologic assessment of a group of patients suffering from mumps, hospitalized in a 23 years period. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iaşi. 2005 Jul-Sep; 109 (3):623-7.
13. Mumps virus vaccines. Wkly. Epidemiol. Rec., 2001; 76 (45): 345-56.
14. Mumps. Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases The Pink Book 8th ed. 8th ed. CDC; 2004 p. 135-43.
15. Nănulescu L. Elemente de patologie infecţioasă, 1996.
16. National Guideline Clearinghous. Evidence based clinical guideline for fever of uncertain source in children 2 to 36 months of age. Cincinnati Children's Hospital Medical Center Hospital/Medical Center. 2000 Feb (reveised 2003 Oct 27; reviewed 2006 Aug). 12 p.NGC:003783.
17. National Guideline Clearinghous. Practice guidelines for the management of bacterial meningitis. Infectious Diseases Society of America Medical Specialty Society. 2004 Nov 1, 18 p. NGC:003915.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
47
18. Ni J., Bowles N. E., Kim Y. H., Demmler G., Kearney D., Bricker J. T., Towbin J. A. Viral infection of the myocardium in endocardial fibroelastosis. Molecular evidence for the role of mumps virus as an etiologic agent. Circulation. 1997 Jan 7; 95 (1):133-9.
19. Ordin nr. 385 din 12.10.2007 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM”, Chişinău.
20. Peltola H., Heinonen O. P., Valle M., Paunio M., Virtanen M., Karanko V. The elimination of indigenous measles, mumps, and rubella from Finland by a 12-year, two-dose vaccination program. N. Engl. J. Med., 1994; 331(21): 1397-402.
21. Philip J., Selvan D., Desmond A. D. Mumps orchitis in the non-immune postpubertal male: a resurgent threat to male fertility? 2006 Jan; 97(1): 138-41.
22. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006, 639: 416-417.
23. Plotkin S. A. Mumps Vaccine. In: Plotkin SA, Orenstein WA, editors. VACCINES. 4th ed. 2003. p. 441-70.
24. Popa C. Neurologie. Editura Naţională, Bucureşti, 2001.
25. Popow-Kraupp T. Enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) for mumps virus antibodies. J. Med. Virol., 1981; 8(2): 79-88.
26. Reberea I. Boli infecţoase. Bucureşti, Editura medicală, 2000.
27. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.
28. Remer E. M., Francis I. R., Baumgarten D. A., Bluth E.I. et al. Expert Panel on Urologic imaging. Acute onset of scrotal pain-without trauma, without antecedent mass. Reston (VA): American College of Radiology (ACR); 2007, 5 p.
29. Rodríguez-Vidigal F., Redondo L., Aguilar F.J., Vera A., Muñoz-Sanz A. Lymphocytic meningitis by mumps virus: epidemiologic, clinical, serologic and evolutive analysis of 28 cases Enferm.Infecc. Microbiol. Clin., 1999 Apr; 17(4): 176-9.
30. Ros P. R., Bree R. L., Foley W. D., Gay S. B. et al. Expert Panel on Gastrointestinal Imaging. Acute pancreatitis. Reston (VA): American College of Radiology (ACR); 2006, 5 p.
31. Rosińska M. Mumps in Poland in 2003. Przegl Epidemiol. 2005; 59 (2): 209-13.
32. Stefanoff P. Mumps in Poland in 2005.Przegl Epidemiol. 2007; 61(2): 195-8.
33. Stock I. Mumps infectious disease with various faces. Med. Monatsschr. Pharm., 2007 Jul; 30(7): 249-56; quiz. 257-8.
34. Tratat de medicină. Neurologie. D. I. Weatherall, I. G. G. Ledingham şi D. A. Warell. Editura tehnică. Bucureşti, 2000.
35. Watson J. C., Hadler S. C., Dykewicz C. A., Reef S., Phillips L. Measles, mumps and rubella-vaccine use and strategies for elimination of measles, rubella and congenital rubella syndrome and control of mumps. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR. Morb. Mortal. Wkly. Rep., 1998; 47(RR-8): 1-57.
36. WHO, mumps vaccine, document consulté en mars 2004 à l'adresse suivante: http://www.who.int/vaccines/en/mumps.shtml.
Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008
48
37. Zhao M., Jiang T., Chen J., Zhou X., Zhou Z. Clinical studies on the short-course and efficient treatment of mumps meningitis. Zhonghua Shi Yan He Lin Chuang Bing Du Xue Za Zhi. 2002 Dec; 16 (4): 388-9.
38. Зинченко А. П. Острые нейроинфекции у детей. Ленинград,1986.
39. Иванова В. В. Инфекционные болезни у детей Москва, 2002.
40. Казанцев А. П. Эпидемический паротит. Медицина, 1988.
41. Покровский В. И., Пак С. Г. Инфекционные болезни и эпидемиология. Москва, 2004.
42. Рахманова А. Г. и др. Инфекционные болезни. Руководство 2-ое издание Санкт-Петербург, 2001.
43. Симовьян Э. М. Инфекционные болезни у детей. Справочник в вопросах и ответах. Ростов на Дону, 2002, 800.
44. Cухарев В. М. Эпидемический паротит Медицина, 1984, 56 с.
45. Сушко Е. Н., Матвеев В. А. Инфекционные болезни у детей. Минск, 1997.
46. Тимченко В. Н. и др. Диагностика, дифференциальная диагностика и лечение детских инфекций. Санкт-Петербург, 2005.
47. Учайкин В. Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.
48. Учайкин В. Ф., Молочный В. П. Неотложные состояния в педиатрии. Москва, 2005.
top related