a cui e vira? comuna şi judeţul - core.ac.uk fileatu! al uxænums» s-l 71 »umĂrul 2 lei braşov...
Post on 10-Sep-2019
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Atu! al U X æ n U M s» s-l 71 »UMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 15 Iulie 1025
lA tfla gi Admiaiito&ţiaMÂŢA LSBERTAŢE! BRAŞOV
Telefon 226âfeftftament anual 360 Ici Fam&ra strelnătete 800 k( iM nţuri, reclame, după tarif.
i» Ü 8 <*• ieorgeApare de trei ori pe săptămână
Prin line însuţi, cefăfene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.
A CUI E VIRA?Sn discursul de propagsndS
electorală ţinut cu prilejui alegere! de senator la Chişinău — unde a mâncat-o nespălat, — generalul Averescu a făcut o
, mărturisire, care merită să fie relevată.
Admiţând anume că admînis» traţia în teritoriile alipite nu este la înălţime, generalul a încercai să arate şl motivete a cestei situaţii, spunând:
»Că elementele cart se fri- r mit din Vechiul Regat nu sunt ' în totalitate Ia înălţimea mislu-
nei alât de grele ce au — se poate. Dar este oare atât de greu a se explica adevărata cauză ? Vechiul regat era tânăr şi înainte de război abia dacă avea numărul suficient de funcţionari pentru trebuinţele sale proprii, în diferitele admiraţiuni. Războiul a secerat mulţi dintre ei. Românii din provinciile alipite, fiind-că au fost ţinuţi sub vechile dominaţiuni departe de viaţa publică, nu au avut pregătirea necesară pentru a se putea organiza cu ei serviciile pu blice; s’a impus necesitatea de a se recurge la disponibilităţii > din Vechiul Regat — deşi avea şi ei goluri multe. Din această cauză re; lă este cu putinţă ca nu toţi cei cart au foît trimişi sâ fi avut pregătirea necesară".
Arn reprodus fidel vorbele d tu! generai.
Ii aducem acum ceva aminte ; Ceea-cc a spus d-sa mai zi
lele trecute la Chişinău, noi am spus-o şi am repdai o de multe ori $1 de muit.
Am spus-o de atunci de când se afla d-sa ia putere şt când s-a început cu trimiterea .e lementelor, cari nu erau ia înălţimea mtslunei lor" în serviciile \
jt administrative ale teritoriilor alipite.
Dureros este insă faptul ca guvernul d-lul general plasa a- ceste elemente, neţinând de ioc seama de nevoile populaţiei peste cari ie trimetea. Funcţionar! titraţi, bună oară, în Ardeal erou desiituiţi fără nici un motiv, pentru ca să le la locui, »elementele" d-lui general,drept recunoştinţă a serviciilor electorale.
Ne-am ridicat, am protestat şi em arătat atimei urmările rele, cari era natural să suece- deze acestui fapt. Ni s-a răspuns însă că ne ridicăm împotriva Vechiului Regat.»E(ernenteIe cari nu erau ia Înălţime" s’au dat drept victime iar no! am fost arătaţi ca regionaiişti. Şi această acuză ni se aduce tocmai din partea guvernului prezidat de generalul care la Chişinău şi-a recunoscut acum singur greşala şi urmănie ei nenorocite,
Vorbeam atunci: de-o »unificare cu furca* şi protestam împotriva ei. Azi generalul Averescu, car: Inaugurase acest fel de unific i e îi ved« singur roadele, de a căror vină nu e strein.
»Vechiul Rejit, — a spased l general — ei a tânăr şi înainte de război abia dacă avea numărul suficient d@ funcţionari pentru trebuinţele sale proprii...
Iar războiul a secerat mulţi şi din aceştia"..
O credem! Ş? era logic pds urmare ca să se caute pentru umplerea golurilor din Administraţie şi oameni ai teritoriilor alipite. S ar fi găsit poete şi prin aceştia măcar unii cari să fie la înălţimea anumitor »elemente cari nu sunt la înălţimea misiune!*.
Nu s-a ţinut însă seamă de acest lucru şi de aici porneşte răceala iaire fii aceluiaşi neam din diferitele ferifortf e(e ţării. Şi durere, nepriceperii elementelor vizate de d l general &ti căzut victimă şi funcţionarii cei buni trimişi din Vechiul Regat, prin faptul că din ce uza celor dintâi au fast şi aceştia primiţi cu o neîncrcdzre pe care nu ar fî meritat-o.
Vina este însă a celui ce a început sistemul de a trimite în administraţiile teritoriilor alipite duium de elemente nepregătite şi nu la înălţimea misiune! ior.
Şi nu va putea spune d-I general Averescu că nu d sa este cel-ce a inaugurat ac<?sí sistem, pe care 1 continuă şi-i cultivă şi guveraui actual.
Al XXIII-Iea congres interparlamentar
Anul acesta din iniţiativa preşedintelui Statelor li ude ...ie A- mericeî, congresul interparlamentar al lumii, ia care vor lua parte şi parlamentari romáid, se va ţine la Washington. E sorocit la 1 O : tom vrie. Activitatea lui va dura doua săptămâni (imaă la 14 O dom vrie); şi e al XXlIi-lea convocat până îe prezent.
La ordinea z'îei sunt următoarele probleme :
1. Cod ficerea dreptului internaţional
2 . Drepturile şi dciorifle statelor.3. Criminalitatea războiului de
agresiune, (reporter d 1 prof. univ V. V. Pella, deputat în parlamentul României).
4. înţelegerea vamală europeană.
5. Problema minorităţilor nai ţionale.
6 . Lupta contra drogurilor vătămătoare.
7. Reducerea înarmărilor.8 . Regimul parlamentar: criza
actuaiâ şi remediile ei.
Alegerile pentru Gamera ele comerţ.Listele electorale pentru
alegerile Camerei de comerţ şi industrie din Braşov, cari vor avea loc în luna Septemvrie a. c., fiind întocmite, pot fi văzute în zilele dela I5 — 29 Iulie a. c. înainte de amiazi de la ora 9 —12 în biroul Camerei de comerţ, Str. Porţii Nr. 65.
Comuna şi judeţulAlte vremuri, alte datorii.
Statul, judeţele şi comunele sunt organe între ele coordinateîn viaţa complexă şl multiformă a popoarelor moderne, şi vor fi tot mai mult cu cât prevalează formele prop&şlte de acţiune şi de autonomie comunală şi Judeţeană. Na e posibil ca opera concretă şl zilnică a tuturor judeţelor ş! comunelor tarii sâ nu extreite o imensă influenţă a- supr» vieţii naţiunii, mai cu seamă la sate, unde ajunge a- tât de ncorienUtă şi inorganlcă acţiunea puterii centrale.
Soluţia problemelor econo mice, culturale, de bunăstare în viaţa locală a mii şi mii de organe administrative, cari cuprind milioane de cetăţeni, prepară şi compledează soluţionarea problemelor identice în viaţa na- ţionaiă. Coordinarea forţelor, progreselor, neîncetatelor cuce riri ale steiului şi ale organelor locale e deci condiţiune absolută a înaintării unei naţiuni.
Punctele fundamentale d e programului de acţiune în judeţ şi mai cu seamă în comune ar trebui sâ fie: !) prosperitatea economică locală; 2 ) propăşire culturală şi 3) bunasLre poporală şt sociala.
Orientarea în oricare din a- ceste ramuri de activitate nu o pot da decât datele statistice amănunţite, grupate şi elaborate, asupra tuturor formelor vieţii culturale, economice şi so- cîele locale. Lipsind aceste date, orice măsură devine o perina- i;e, ti încercare, o permanentă pipâire în necunoscut, experienţe ceri secătuesc averea comunei, întârziind aplicarea soluţiilor jude şi eficace, judeţul şi comuna trebue în primul rând să aibă servicii statistice bine organizate, cu date reîmprospătate la perioade scurte, dând mere însemnătate culegerii, grupării şi elaborării exacte. Numai pe aceste indicr ţlunî pot clădi comunele, programe serioase, oportune şi realizabile de acţiune economicâ, culturală şS socială locală.
In afară de preocupările edilitare, domeniaie, fiscale şi de stare civilă, atribuite administraţiilor comunale, sfera lor de activitate se tot lărgeşte, cuprinzând probleme nouţ, car! cer rczolviri grabnice. Administra-
Iu contra eventualelor erori (înscrieri eronate, omitere etc.) se poate face contestaţie la Camera de comerţ de cătră cei în drept şi anume fiecare în interes personal, sau în interesul altor persoane de cătră 5 a« legători în grup.
Amănunte în publicaţia oficială ce apare azi în ziar.
Aviz celor interesaţi.
ţitie comunale şi judeţene, la noi, ţară In plin progres, de curând alcătuită în organism de stat, au o chemare deosebită de cea a colegelor lor din ţările cu viaţă propfeşită, matură şi echilibrată. Acolo administraţiile au funcţii regulatorii, la noi, consiliul comunal şi judeţean trebue să înceapă să stimuleze, să promoveze acţiuni şl alcătuiri de folos obştesc cari în perte, mai târziu, se vor transmite şi vor reveni iniţiativei şi administrării
| private, deoarece numai statul, 1 judeţul şt comuna, organisme, j permanente, pot pune interesele I morale viitoare deasupra celor
materiale momentane,Organele locale, ca şt statui,
trebue să se preocupe mai cu seamă de a asigura populaţiei maximul de ocupaţiune regulată, constantă şi remunerativa. Soluţia problemei variază fireşte delà loc la loc. Nu tf<bae nici când să se uite că România e mai întâi de toate o ţară agricolă şi că agricultura e elementul preponderent al bogi- ţki salo. Pentru cea mai mare parte a judeţelor şi comunelor româneşti progresul techaic al agriculturii şi bunăstarea morală şl materială a ţăranilor şi proprietarilor trebue să fie probleme fundamentale ale vieţii administrative. Totuşi e rar cazul când chestiunile agrare preocupă comunele; Ia fel se poate spune de chestiunile forestiere şi raportul ior cu îndeletnicirile private. îmbunătăţirea produselor locale: cereale, vinuri, uleiuri, verdeţuri şi fructe; perfecţionarea raselor noastre de animale şi chiar a păsărilor mal cu seamă prin bune so iuri de reproducător»; organizarea şi bunul regim al târgurilor şi ui produselor; sistem de încurajări morale şi de mici premii în târguri şi expoziţii locale, după cum se face în Elveţia; des voi- larea instrucţiei agrare practice prin şcoli, conferinţe şi catedre ambulante, iată un întreg complex de mici dar neîncetate progrese, cari adunate cu miile sfârşesc prin a determina adevăratul progres generai ai ţârii.
Comerţul şi industria încă o» feră judeţelor şl comunelor un imens câmp de activitate. Căi ferate, tramvaie, servicii de automobile şi telefoane, magazine generale, locuri de desfacere, totul e în România de făcut şi de reorganizat. Marile aplica- ţiuni ale electricităţii prezintă astăzi noul ajutoare muncii şi producţlunii. Forţa motrtcă distribuită la domiciliu în mici cantităţi e un factor foarte folositor al progresului industrial dintr'o ţară
Comunele maritime şi fluviale trebue să se ocupe de desvol- tarea, iacă foarte redaşă la nai, a pescuitului ţi să contribue, alături de stat, de judeţe, Camere de comerţ şt aiociaţiuni economice, ia desvoltarea marinei comerciale fluviale 'şi maritime, la intensificarea serviciului de cabotaj.
Âiministrsţiiie comunale pot
| face cercetări «ruăauaţfte «laprt j condiţjunilor de munc| şi de j viaţă ale claselor poporale, dea
s i desfăşare treptat un program de scţlaae ca următoarele sco. puri: sâ îmbunătăţească salariile ioseficieate; sâ mărească productiv titea tinguru'ei individ; sâ limiteze numărul cârciumilor în cartierele popor*!?; să ’amal- ţeascâ şcolile, băile şi vizitele sanitire; să reîntoarcă ia pământ pa cl> mai mulţi posibil; s l în- gdje»s :â prin crice mijioacs ridicare morală şi materială a cls*e!or muncitoare.
Ş:o&}«, mai ca seamă şcolile agricole practice cu mancă la s.erj liber'; şcoli de arte şi meserii prevăzute cu ateliere complecte; şcoli în plină ru lară; bifa ioteci poporal»; totul t ebuesâ contribue spre a prepara României o nouă generaţ e de muncitori. Analfabetismul ne chiamă ia o datorie msre de împlinit în numele civiliziţiel. Ia această direcţ e cousi iile comunaie pot desfăşura o activitate de mare preţ. Câte sate, orăşde ţi oraşe dic România nu au încă o biblioteci publică. In Anglia, îa- cepând cu Londra, comunele descbH numeroase săli pablice de lectură; o cameră la parter, cu z are, reviste gi cărţi de o- nectare (mon graf 1, anuare, ghizi, statistice etc ); o altă cameră alătur, continua provâzută cu noi volume de călătorii, da ştiinţă şi cultură poporală; două domnitoare cu schimbul şi ca cheltuială paţtnă şi fără vr’un edificiu monumental;—se aprind mi de mici fădii de cnitsră şl intelectualitate.
Pariid £cu politici muncii şi a şcolii se impune ca organele administrative să desfăşure o energică politică de bunăstare prin clădirea ia orsţe de case poporale; laptâaj centri scam- petif; răspândind hlgiea* şi luptând con ir* tuberculoze; procurând în Duse condiţii apa, lamina şi mijloace de comunicaţie. Mijloace de comunicaţie urbane — tramvaie şi automobile — an o taii uenţ« deJs vă asupri probleme! iocuinţeior, valorificând iOuuinţele dela periferie J dia împrejurimi.
Lărgirea sufrajului sdm.nstra- tiv va avea fără îadojaâ o influenţă asupra activităţii organelor locale. Comuna îa trecut era expresia unor ciase restrâa* $?, cu un grad relativ de instrucţie şi de bunăstare. Noul onş şi-a mărit cercai electorii: e oraşul tuturor, oraşul ceior mulţi. Excluşii de eri vor alcătui majoritatea de mâine, vor deveni probabil dominatorii de ma! târziu.
Lărgirea sefrajulni va înlocui mentalitatea dominantă burgheză prin nona mentalitate socială, modificând organizarea financiar â a comunelor, va intensifica lupta pentru ridicarea claselor de jos. Noua democraţie va trebui să ne dea ridicarea progresivă a deselor muncitoreşti în familie şi în viaţă, atenuarea inegalităţilor sociale existente astăzi, spiritul unei mai mari colaborări şi solidarităţi de clase In efortul comun pentru prosperitatea naţiona'ă şi pentru bunăstarea socială.
Dr. Victor Jtoga.
Pagna 2. g a z et a transilvaniei ? Nr. 71—1925
Delà festivităţile jubilare.
In numele Universităţii din Cluj dd prof. I. Lnpas, fost elev al liceului, a rostit următoarea cuvântare:
»In numele Universităţii din Cluj am însărcinarea de a ex prima, cu acest prilej festiv, sentimentul de gratitudine şi ad- miraţiune pentru întreagă opera culturala, ştiinţifică şl educativă săvârşită de cltre prtfesorii şi elevii liceului »Andrei Şaguna* timp de trei sferturi de secol.
Universitatea noastră are cu un motiv mai mult de a participa la această serbare, fiindcă ea s’a putut bucura, chiar dela începutul naţionalizării sale de concursul unor elemente valoroase recrutate dintre foştii e- levi ai acestui liceu, Numărul lor ar fi fost şi mai considerabil, dacă moartea nu ar fi răpit în cursul anilor ds război pe Alexandru Bogdan, pe Tit Liviu Blaga şi pe neîntrecutul educator Virgii Oniţiu, cari ar fi putut să îndeplinească, flecare în specialitatea sa, o însemnată parte din munca constructivă reclamată de organizarea şi naf Qnalizârea Universităţii româneşti din Cluj
Ne simţim datori a mulţumi corpului didactic al acestui liceu şi pentru stăruinţa nepregetată, ce desfăşură In timpul de fata, spre a da Universităţi noastre istudenţi cât mai bine pregătiţi pentru munca ştiinţifică, ce eu de îndeplinit în cursul studiilor universitare.
Ca o mângâiere şi răsplată pentru o&teneeia dv, în aceesti privinţă, permiteţi mi d-nule director şi d-ior profesori, să vă amintesc faptul îmbucurător, că foştii elevi ai acestui liceu sunt aproape ia toate facultăţile lini-
In numele Românilor d!n Peninsula balcanică d-nui D r. G. M tcu , profesor la Ş:oaia Superioară de comerţ a României ţi fost elev ai Liceului Şaguna, fiind delegat de Cercul de studii macedoromân a rostit următoarele:
E ra ţi T ransilvănen i
Neţărmurit de mare ne-a fost bucuria că toate asplraţiunîle neamului nostru s‘au împlinit. Graţie atâtor jertfe făcute‘pentru cauza naţională, grade atâtor părinţi şi copii ce s‘au rupt din sânul cald al familie), lăsând în .urmă bocete nesfârşite, — patria noastră scumpă fî-a ajuns hotarele de pe vremea lui Mihai, şi ţine azi la pieptul său aproape toţi fii ştergând lacrimile celor ce-au suferit jugul apăsător al streinului,
Bucuraţi-vă dar, fraţi ardeleni, că aţi pus capăt suferinţelor, că idealul vi s‘a împlinit ţi martirii voştri din morminte triumfă în sfârşit că sacrificiul lor nu le-a fost zadarnic,
Noi cei ciopârţiţi între neamuri streine, conştienţi că suferinţele noastre prin forţa lucrurilor nu pot avea un asemenea strălucit sfârşit, oricari ar fi străduinţele celor ce ne iubesc şi ne apără soarta, ne bucurăm totuşi alături de voi, că cel pu(tn acum puteţi respira fără sfială şi în plină libertate aerul Carpaţilor, luăm parte cu sufletul plin de mândrie la această sărbătoare, care nud numai a voastră ci a oricărei inimi ce simte la fel cu voi.
O strânsă dragoste ne leagă, nu numai aceea frăţească ci şi aceea născută din durere, căci prigonirile amândurora şi truda cu care ne-am luptat să apărăm împreună »datina străbună*, a săpat în Inimile noastre pentru eternitate iubirea reciprocă, numai cel ce-a cunoscut "din plin durerea, numai cel ce-a plâns, poate să înţeleagă jalea altuia.
Azi se împlinesc trei sferturi de veac de existenţă a liceului
versităţli noastre printre studenţii cei mai buni şi că unul dintre ei a publicat în vara a- nului trecut cea dlntâiu lucrare ştiinţifică, isvorâtâ din efortul intelectual el unui student adăpat exclusiv la îsvorul de lumină al Universităţii româneşti din Cluj. Este frumoasa monografie istorică întitulată „Avram iencu şi epoca sa*.
Vedem în aceste fapte semnificative fot atâtea dovezi, că testamentul cultural al întemeietorilor şi directorilor din trecut este respectat şi acum, de profesorii acestui liceu, ca o literă de Evanghelie.
Ca fost elev al acestui liceu îmi reamintesc cuvintele, cu cari neuitatul nostru director şi îndrumător s ’a despărţit de noi trimiţându ne în lupta vieţii: »să ştiţi, dragii mei, că eu voiu urmări cu atenţiune isprăvile vosstre în od-ce brazdă a ogorului nostru naţional veţi săvârşi munca voastră; dacă vreţi să reuşiţi în viaţa, să aveţi totdeauna insu flţre pentru ideal, hotărâre de a lupta pentru biruinţa luminii şi să credeţi, dragii mei, să credeţi în Dumnezeu*.
Iată lozinca scumpă, care dorim să călăuzească munca tu- tuor profesorilor şi elevilor liceului » Andreiu Şaguna" şi în prezent şi în viitor.
Dorim să continuat! buna tradiţie, care formează titlul de glorie şi garanţie viitorului pentru acest liceu, dând universităţilor noastre şl tuturor dome niilor de viaţă naţională a Statului nostru elemente tot aşa de bune, productive şi devotate, cum au fost cele de până acum.
»A. Şaguna". Simţim o vie satisfacţie, că printre marii apostoli ai culiurei ardelene şl făuritori ai acestui sanctuar de înaltă cultură sufletească şi naţională, se poate număra pe merit fi A. baron de Şaguna, ai cărui părinţi au fost conlocuitori ai meleagurilor ^macedonene. Şaguna este originar din satul Gra« bova (Macedonia).
Ca un perfect îndrumător al culture! naţionale şi un desăvârşit regenerator al conştiinţelor, el a ştiut să inspire discipolilor săi, înaltul s op şi dragostea ce-o avea de-a contopi şi îndrepta pe aceeaşi cale cultura macedo-ardeleanâ. Reuşi, că i mai târziu următorii săi vin în Macedonia să d ia mâna cu luptătorii de aici, ridicând sus mo ralul celor ce păreau poate obosiţi şi descurajaţi de mizeriile asupritorilor şi vitregia timpurilor.
Astfel vedem, că Ia i860 se înfiinţează liceul român din Bi- tolia, al cărui iniţiator şi prim director fu braşoveanul Dr. Va* sile Giodariu, urmat mai târziu de Corvln originar tot din Ardea).
iată de ce salutăm acest focar vechi de lumină a neamului şt pe voi toţi mucenici, foşti elevi ai acestei şcoale: Vă urăm din toată Inima să continuaţi cu a- ceeaşi muncă şi râvnă neobosită opera străbunilor voştri, de redeşteptare a sufletelor celor ce zac Încă în întunerec.
Societatea Vânătorilor Români din Braşov. Se aduce la cunoştinţa membrilor, că !u conformitate cu adresa „No. 123 din 4 crt. a Inspectoratului judeţean de vânătoare Braşov, vânătoarea ţapilor ae permite numai cu glonte. Membrii societăţii sunt rugaţi pentru stricta respectare a acestei disposiţiuni.
Solemnitateasfinţirii drapelului
şcoalei primare de Stat Io. 4 din Braşov.
Eforia şcoalei primare de s'at nr. 4 Braşov ne trimite următoarea Invitare, asupra căreia a* tragem deosebita atenţiune a p rb ’icnlal românesc.
Avem onoare a vă ruga să bine voiţi a h a parte la solemnitatea sfinţi Hi drapelului de paradă, confecţionat pentru şcoala primară de stat No. 4 din Braşov, str. Agrişelor, care va avea Ioc L u n i 2 0 Iu lie 1 9 2 5 (Sf. Iile), or« 10 dimineaţa, la biserica »Sf. Adormire* din Braşov (Braşovul-vechi).
Cunoscând sent mentele, de care sunteţi animiţt pentru asemenea macifestsfiuni, ne-am permis a rezerva un cu iu d e argisit pe care îi ţinem la dîs poz’ţia D \ io ziua sfinţirii drapelului.
Nomele persoanelor cari vor marca prezenţa la ^solemnitatea sfinţirii, prin baterea cuiului rezervat, urmând a f înscris într’o »C arie d e a u r*, care va rămâne de veci îatr’sn galantar săpat în peretele diu antreu! localului de şcoa’ă, vă rugăm a ne comunica răspunsul Dv. pe adresa Şcoalei Primare de S at No. 4 Braţo/, Str. Agrişelor.
Din donaţunîle ce se vor face cu octzia baterii cuielor, se vor acoperi cheltuielile făcute ca confecţionarea draaelalui — chelita icli c&ri îotrec sama eoiec- Uiă pâuâ t z ; ier suma ce va prisosi va forma un fond cu titlu! ,Sab drapelul Şcoiki Primare de Slut No. 4 d a B’aşov* pentru întreţinerea copiilor de talent, sărac, la şcoală.
Naşii drapelului vor fi următoare e persoane (scrise 2a ordinea alfabetică):
Demarat P., Prefectul judeţului Braşov. Ghiţesco P , D rectorul general al învăţământului primar Baccreftj. Jean Luca P. Niculesca, mare comerciant Bucureşti (Sucursala Başov). Muu- teanu P.. Preşedintele Eforiei Şcoalei Primare No. 4 Braşov, U teanu M, Genera), Comandantul Corpuiui 5 Armată Braşov. cosacsu E-, Preşedintele Comitetului Şcolar Comanal Braşov. Volna D, Mare industria; Braşov.
Preşedintele Eforie! Şcolare, P. Muntean; Directorul Şcoalei, A. Popovici.
Teatru maghiar.H a m le t. Pentru ca puţinele
forţe dramatice să fie complectate, în scopui reprezentării acestei celebre drame a im Shakespeare ^‘a adus pentru câtzva seri cunoscutul actor dramatic Fargá;s Sándor, pe care l-am mai văzut jucând aci acum câtva timp. D-nui Fargâ:s în rolul iui Harnkt, fiul regelui danez, asasinat de urmaşul său pe tron (d -1 Váká ). Temperamentul specific ai d-iui Fargâ:s, precum şî jocul inteligent ş, interpretarea pasională a d feritelor scene şi stări sufleteşti, face dintr'ânsul un actor de talent cu o puternică individualitate...Hamlet se poate interpreta foarte bine în acest mod, cu toate-că s ar putea concepe corect şi un Hamlet mai glacial, mai viguros, mai diabolic, menţlonându-se totuşi fondui m s - tic“şi idealist al acestui complicat caracter. Este de relevat şi d-na R. Farkas Ida, care a redat cu multă artă rolul Ofellei. Ceilalţi au contribuit şi ei după puteri, la succesul serii.
K is m u s z k á k (Micii muscali) este o comedie socială din timpul războiului, in care am văzut din nou relevăndu-se atât d l Forgács cât şi d-na R. Far- kos Ida, Vákár, Holdy Ind, Szabados etc. Piesa nu es te lipsită de interes şi are caracter absolut realist.
L
Nr. 13804/1925. cos«. orăş.
în baza a rt. L R. 52 şl 53.Se aduce la cuao$t!nţa tutu
ror tinerilor ctg. 1926 (născ. 1904) şi mai vechi cari sunt Însumaţi în coid. art. 52 şi 53 L. R. şi cari în luna Anglist terminând şcoala ar urma să cadă în prevederile art, 52 iau 53 R. L. R.
Tinerii Însumaţi In condiţia- nile art. 52 şi 53 (cu termen redus) diu ctg. 1926 (aăic. 1904) şi mai vechi conf. Ord. Circ talar No. 48 din 25 iunie 1925 publicat în Mon. OL No. 144 din 4 îe!?e a, c. s e vor încorp o ra p e z iu a d e 15 A u g u s t 1 9 2 5 în fee de 1 Oct.a. c. cam a fost până acum.
Toţi tinerii care la epoca recrutare! nu au f o s t în su m a ţi în condiţiunlie art. 52 «ia 53 şi cari în luna Iulie p ot căpăta diplomele necesare ia şcolile unde au nrmit pentru art. 52 sau 53 le vor prezenta Cercurilor de Recrutare c e l m a i tâ rziu pân ă la 1 A s g u s t a. c .% ca Careul să poată interveni la M. R. pentru incarnare iar categoria aceasta se va încorpora tot pe 15 Au* gust a. c.
Toii tinerii însumaţi în coed. srt. 52 iau 53 L R. cari doresc a arma cnrsuri avâid nevoie de a m â n ă ri de ntaais pe anul 1925/1926 trebae ca p â n ă ia 1 A u g u s t a . c , să în a in te ze G e r • cuiu l c e re r i timbrate cu câte un timbru de stat de 1 Leu şi câte ua timbru ajator de 50 bani, d e a m â n ă ri p en tru s tu d ii, *n care vor sră:s precis, ce »târlii, şi ia ce şcoală şî în al vâ.eiea an urmează anexând estrasai de naştere şi o declaraţie că pâuâ la 15 Noembrie 1925. va depune certificatul de înscriere, de* cisraţi* Md. A. şl B. cu recfpjsa de plata taxei militare p e b a za cerere i d e p u se p â n ă la 1 A u g u s t tânăra! nu se va încorpora pe 15 August a. c.
Tinerii cari nu au art. 52 sau 53 şi cer amânări de stadii urmează ca cu cererea de amânare pentru continuare de stadii să specifice, că «a cerut cu cererea înregistrată sub No. a* p’icsre ari. 52 s«b 53 R. L. R.
Tinerii aflaţi în streînâtate din citegjr.ile de mai sus se vor conforma ordinu ui de faţă cu părţile ce priveşte pe fiecare tânăr.
Fsmliile tinerilor, aflaţi la atreieătate se ver interesa de îndată la secţia militară orăşenească (str. Porţii No 6 3 Et.II. uşr 8) pentru f.t sau rudele ior asupra situaţiei militare a acestora, cari pot face cereri de amânări în scris pentru iii sau radele lor pâ iă i& 1 Aug ist a.c.
T ncrli cari au dreptul ia a- m âsăi pentru stadii şi nu vor cere «ceasta până ia 1 Asgnst 1925 pierd acest drept .şi vor fi chemaţi la încorporare pe ziua de 15 August 1925.
Braşov, 8 iulie 1925 647 1— 1 C o n siliu l o ră şe n e sc .
CINEMA MODERNR ikazâ încă şl obţine mari
succese
Deşertai albsau
Grozăviile polului nordicReprezentaţia următoare:
„Tragedia procurorului Pascal“
dramă socială de primul rang. Vine Vine
Omal cometafi’m de aventuri de senzaţie mondială. In rolul prinsipai cu Ln- clano libertini (Ssmioo).
Controlarea listelorde alegători ale Gaueret de comerţ şi indastrie Braşov-
Nr. Camerei 2197/1925.:P abiica ţiane .
Listele de alegători pentru consiliul de administraţie ai Camerei de comerţ şl industrie Braşov întocmite în sensul ari. 14 din legea pentru reorganizarea Camerelor de comerţ şi industrie (oublicată în Monitorul Oficia! Nr. 102 din 12 Msi 1925) se află expuse spre controlare In localul Camerei (Str. Porţii 65) în zilele dela 15—29 Iulie a. c. orele 9—12 a. m. Ia timpul acesta cei în drept pot face pentru sine sau 5 membri ai Camerei pentru alte persoane în comun contestaţie la Cameră în contra vre-une‘ erori provenită prin înscriere sau omitere.
Drept electoral au toţi acei cetăţeni români majori, cari au domiciliul real în circumscripţia Carneţel (iudefe’c : Braşov, Tâma- va-Mare, Sibiiu şi Făgăraş) şt anume :
a. Comercianţi! şî industriaşi! supuşi la plata impozitului adiţional, pe lingă impozitul pe veniturile cornercala şl industiiale, cart au firma înregistrată sau au- torlzaţiunea industrială de cei puţin un mn ;
b Asociaţii cu semnătură ai societăţilor ia nume colectiv, co- manditaţli cu semnătură ai societăţilor în comand.tă, membrii comitetelor de direcsie (administratorii delegaţi) si societăţilor anonime şi garanţii socîetăjilor cu răspundere limitată;
c. Directorii cu semnătură ai sediilor sau sucursalelor întreprinderilor individuale sau societăţilor comerc ale şi industriale. Caiitatia de membru în Camerele de comerţ şi industrie a persoanelor prevăzute în alin. b. şi c. de mai sus se pierde odată cu încetarea siiuaţfunH pe care membrii în chestiune o au în so* cietăţile respective.
Femeile cari aparţin uneia din categoriile de mal sus fac de asemenea parte din Camerele de comerţ şi de industrie.
Braşov, în 12 Iulie 1925.Canera d e c o m e r ţ
694/1—1 ş i in d u str ie
CINEMA APOLl O
Diavolul mirilormire film de aventmi în 10 sete.
15 —16 iulieTrei săptămâni
dramă sentimentală în 7 mari arte, depă romanul ini Elinor Glya. i i roini principat: Conrad Nagel şl Ai teen Pringle.
Progranai următor:Pat dt Patachon
PublicaţiuneSe «dace Îs ccnoftioţ« ama
torilor z i Divzlonai TfecuMsnte Braşov are nevoie "de e-mătoa- rde csiîtităsl de fsraje pe exerc. 1925.
O răi 32.400 kgr.Fân 64.800 k$r.Paie 48 600 kg.Doritorii se pot prezent« ia
licitaţia publică ce ss va ţine în zisa de 5 Asgust 1925 ora 9 dimineaţa la Braşoy în locuinţa acestui corp.
Licitaţia se va ţine în conformitate ca art. 72 din Legei Contabilităţii publice.
Comand. Divizionnlni Tren- Munte, — Colonel PeneSGR.
645 1—1
I iU a ţ i b i le te e le -a le l o te r ie i P r e s e i R o m â n e ă m A r d e a l ş i J B a n a tf p e n t r u s p o r i r e a f o n d u l u i n e c e s a r l a r i d i c a r e a u n u i „C â m t n a l p r e s e i * d i n C uj* P r e ţ u l b i le tu lu i 2 l e i . T r a g e r e a i r e v o c a b i l l a 1 6 A u g u s t 1 9 2 5 . S u n t 5 1 1 2 p r e m t i î n v a lo a r e to ta le i d e 5 0 0 , 0 0 0 le i.
Salutul fraţilor macedoneni.
Rr. 70—1024 GAZETA TRANSILVANIE! Pagina 3
Ministerul JustiţieiConlslanea de na tu ra lizări.Conform art. 22 din legea
privitoare ia dobândirea şi pier-
Iv, derea naţionalităţii române, se rpublicâ următoarea cerere de
naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâm*
ş pinare, poirivit dispoziţiuniior art. 23 din zisa lege:
Domnule Preşedinte,\ Subsemnatul Josif Grosser,
domiciliat în Braşov, Strada Furcilor No. 14, căsătorit cu o cetâţeană română, cu respect vă rog ca în baza actelor alăturate să fiu primit ca cetăţean român renunţând definitiv la cri ce supuşenie străină, şi întrucât voesc a rămâne definitiv în România uncie am toate interesele mele, vă rog să binevoi a-mi acorda dispensa de stagiu.
Cu respect643 1 — 1 (ss) Josif Grosser,
Ministerul JustiţieiComiâlsuea de n a tu ra lizări.
Conform art. 22 din legea privitoare h dobândirea ţi perde* re* naţionalităţii române, se publică armatoarei cerere de ca* tarilizsre, spre ştii nţ* acelora cari ar voi sâ facă vre-o întâm*
l'pinare, potrlv t dispoziţianiior 23 din zisa leg-:Domnule Preşedinte,
Subsemnatul Anton Czanek, născut îri Schmiedels (Cehoslovacia) de profesiune şofer, domiciliat în ţară din anul 1923, de prezent cu domiciliul în o* laşul Braşov, voind a deveni cetăţean român, vă rog să bine* voiţi a*mi aproba facerea for- realităţilor de naturalizare con- lorm nonei legi pe baza actelor ce anexez şi cari sunt specificate pe contra pagină.
Sunt căsătorit cu o româncă şi-mi câştig existenta exercitând profesiunea de şofer.
Cu profund resoect, (ss) Anton Czam k, şofer.
644 1 -1
iiu.sîeral justiţiei«om isiunea de na tu ra lizări.
Conform erf. 22 din legea primitoare ia dobândirea şi pierderea ncjioriilifăţii române, se publica următoarea cerere de jwtureiizsre, spre ştiinţa acelora cari rr voi să facă vreo întâmpinare, poirivit dispoziţiuniior art. .23 dm zisa lege :
Domnule Ministru.Ă Subsemnatul Paveí Rózsa, de"^cetăţenie Ungaro, ^domiciliat în
Braşov Str. Valea Lată No. 8 funcţionar al firmei Producţiu nea Forestieră Regnicolară S. A. din Braşov, cu onoare vă rog, să binevoiţi a* mi admite dobândirea naţionalităţii române prm naturalizare.
In sprijinul cererei mele alătur aci- N cerute de lege şi a- nume :
a) Certificatul de botez, b) Declaraţia notariala de renunţare la cetăţenia ungară, c) Certificatul de moralitate al Primăriei comunei Sandomicic, d) Certificatul de moralitate al Pre fecturei poliţiei şi e) Certificatul dovedind că posed mijloacele de întreţinere şi posibilitatea de a* mi asigura existenţa, — recipisa 51722/28/925 a Administraţiei financiare pentru plata taxei de timbru fix,
In speranţa unei rezolviri favorabile» vă rog a primi D le Ministru asigurarea deosebitei mele stm e şi consideraţiuni.
(ss) Panel Rozsa. Braşov, 5 Aprilie 1925.
«41 1—1
* a v i z !iVlND o p artidă de încălţăm inte
dane, b ărb a ţi şl la special copil, calitate bună, vând p reto ri con- veublle. A se ad resa STRADA PANOULUI No. 5, fondai cârtii, •ra 4—7 637 1—3
Ministers! Justiţiei Nr. 612execuţional 1925.
No. 13303/925. cons. oraş. CONVOCATOR
Comisiunea de natu ra lizări.Conform art. 22 din legea pri
vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiuniior art. 23 din zisa lege:
Domnule Preşedinte,Subsemnatul Nicuiae Márkus,
de cetăţenie ungară, domiciliat în Braşov, Str. Porţii No. 9 funcţionar al Producţiunei forestiere Regnicolară S A. din . Braşov, cu onoare vă rog să binevoiţi a-mi admite dobândirea naţio nalităţii române prin naturalizare.
In sprij’nul cererei mele alătur actele ceruie de lege şi a- nume î
a) Certificatul de botez, b) Declaraţia notarială de renunţare la cetăţenia ungară, c) Certificatul de moralitate al Primăriei oraşului Braşov, d) certificatul de moralitate al Prefec* turei poliţiei şi el Certificatul dovedind că posed mijloacele de întreţinere şi posibilitatea de a*mi asigura existenta, f) Recipisa 51724/924 a administraţiei financiare pentru plata taxei ;de timbru fix.
In speranţa unei rezolviri favorabile, vă rog a primi D le Ministru asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni.
Nioulae Márkás.Braşov, 5 Martie 1925,
640 1 -1
No. 13342/1925cons, orăş.
PGbiicaţianeSe face cunoscut că în ziua
de 30 Iulie 1925 ora 8 dimineaţa se va ţine Ia secţia economică Str. Argintarilor 5. etaj II. uşa 3 în conformitate cu art. 72—83 ale legii contabilităţii publice o licitaţie publică cu o ferte scrise, închise şi sigilate pentru vânzarea materialului lemnos, întrebuinţat pentru tribunele ia jubileul liceului »Andrei Şaguna*.
Condiţiunile detailate se p; t vedea in z lele de lucru la ser viciul techn’c orăş.
Odată cu oferta se va de* pune o garanţie de 10% asupra preţului oferit.
Concurenţii vor rămâne obligaţi cu ofertele lor până Ia ad- judecatiunea definitivă.
Braşov, la 8 Iulie 1925.639 M Consiliul orăşenesc.
Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul executor judi
ciar aduc la cunoştinţa publică în senzui legii articlul LX din 1881 § î02 respective XLI din 1903 § 19 cumcă lucrurile următoare ş. a. 1 gabrioietă şi 1 camion care în urma decisului Nr. 3464 din anul 1925 al judecătoriei de ocol din Braşov s’au execvat în 19 Iulie 1925 în favorul execvatorului Vâlcănean Dumitru repr. prin advocatul
| dr. Spindon Boita pentru incaş* sarea capitalului de 2550 iei şi acces., prin execuţie de aco p^rire şi cari s’au preţuit în 10,030 lei se vor vinde prin Lcitaţie publică.
Pentru efeptuirea acestei li- cltaţiuni, pe baza decisului Nr. G l 4930—1925 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixează tei“ mintii pe 28 Iulie anul 1925 îa orele 5 p. m. în Braşov, Strada Neagră No. 17 şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt invitaţi prin acest edict cu observarea aceia, că lucrurile susamintite vor fi vândute în senzui legii LX din 188 i § 107 şi 103 celor cari dau mai mult, pe lângă sdvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub preţul de strigare»
Pretenziunea care e de în- cassat face 2550 lei capital, do-
' bânzise cu 5% socotind dm 10 Ianuarie 1925, iar spesele până a* cum staverite de 773 lei plus can se vor mai ivi.
Întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzui articlului XLI din 1908 § 20.
Dat în Braşovj la 9 Iulie 1925.
B. Crişan,executor judecătoresc de ocol. 638 1—1
ÎE.TÜTSEK
ÍG.SZAVAÍI€IiII«€«
Primul institut de înmormântare s’a mutat din Strada M hail
Weiss în
Siraia Vămii Na. 10,(onde a fo st ta ta n g e r la spe-632 clalâk 2—10
I8I889I»8
A á Á A A á Á i A i A Á A A A A A Á A & i i A A i< m ____________________________________________◄◄<◄◄◄◄◄
◄◄
◄<◄◄◄◄<◄◄<<◄◄◄◄
-ra J. fi.Care foiajază înjurai jămâiliilDi a sosit din locurile SfiiteD-ra J. A. a produs cea mai mare senzaţie în toate oraşele mari din cele 4 continente pe unde a călătorit, unde a fost vizitată de un public foarte distins, care a admirat aria ei de a prezice şi explica:
Gândurile exacteSpirit medîum, care prezice: trecutul, viitorul, prezentul, după fisionomie, fisio’ogie, matematice şi chi- romantie. Descoperă orice secrete şi boli. — Prezice şi desluşeşte de asemenea orice afaceri personale : comerţul, amorul, căsătoria, sarcina, câştiguri neaşteptate, judecăţi, boale, suferinţe sufleteşti de iubire, arată calea de luat pentru evitarea accidentelor fatale şi prezicerile ei. D-fa J. A aduce liniştea şi nici odată vrajba conjugală. — Prezice în limbile : Română, Lngleză, Franceză, Italiană, Germană şi Greacă.
PREŢUL ESTE MODESTVizitele se primesc în fiecare zi dela ora 8—12 a. m.
şi 2—7 seara.Cine doreşte a scăpa de Incrnri fa ta le să se grăbească, to trn - cât răm âne pentru nn sen rt timp la Covasna jad . Treiscaune.
Str. Regele Carol (fost Racoti) No. 26«, la 677 3—5 GAL LAIOŞ, birjar.
►►►►
>►►►►►►►►►►►►►►►►►►►►
◄ B “V V T V V V V V V V V V V V V V V V V T V V V T ^
Publicaţiune.Se face cunoscut că în ziua
de 25 Iulie Ia ora 9 a. m- a. c. se vor vinde 2 trăsuri vechi, proprietatea oraşului Braşov prin licitaţie publică.
Ofertele închise şi scrise se vor înainta la termenul sussta* biiit la secţia economică a oraşului Braşov Strada Argintarilor 5, U etaj uşa No. 3.
Totodată se vor înainta şi o* fertele relative la furnizarea unei trăsuri noui, de care oraşul Braşov are nevoie.
Braşov, la 8 iulie 1925.648 1-1 Consiliul orăşenesc.
PublicaţiuneSubsemnatul arbitraj face cu
noscut, că la 17 Iulie a. c. ora V^î2 a- rn< se vor vinde prin licitaţie publică două autobuse.
Licitaţia se va ţine în biroul dlui advocat dr. Adolf Rosen* feid Str. Neagră 17.
Braşov, la 13 Iulie 1925.M. Roih preş. m. p.
J Wagner m. p. M. G dall m. p. 642 1—1
D r . A l e x a n d r u D o b r e s c u medic den tist
consultează de aici înainte între ora 11—1 şi între 3—6 d. a.) Şirul Inului No. 33 442 15—Q
Delegaţii Comitetelor Şcolare aparţinătoaie Comitetului Şcolar Comunal, Braşov, precum şi delegaţii de drept sunt invitaţi la adunarea generală ordinară a Comitetului Şcolar ComunaL Braşov, care se va ţinea Marti în 28 Iulie 1925 la ora 3 p. m. în sala de şedinţe a Sfatului.
Ordinea de z i :1. Deschiderea adunării şi
numirea a doi verificatori.2. Raportul general.3. Votarea bugetului Comite
tului Şcolar Comunal.4. înfiinţarea şi edificarea u*
nei Şcoli primare şi Grădinii de copii în suburbiul Schei Pe tocile.
5. Propuneri şi interpelări* înaintate biroului în scris cu cel puţin 48 ore înainte de a- dunarea generale.Preşedinte :Socaclu. 649 1—2
rp «tiip °dO p pQ H ftJ băieţi cari do*
b u S U u resc să facă practică de electrician. Să aibă 4, sau cel puţin 2 clase reale.
A se ad resa la firma :i. BOTE & MOUIR
Str- Mihail Weiss 26. 628 2—3 LocoE ___ .‘niE___ j ¥ ~ ^ =s3
0 . am «ttv
1 <
I <*»> . <W> 4»
Găsi« d un ecou atât de puternic şi o desfacere peste aşteptare în cercurile onoratului public
CAFEAUA MALZin totdeauna proaspăt prăjită in fabrica noastră de bere din Oârste, o ţinem în depozit stabil în Bodega noastră din STRADA VĂMII No. 17.
Comande engros peste 25 chilograme pentru revânzătsri se efectuiază pe lângă preţuri engros foarte avantagioase di-
rect prin C E N T R A L A noastră.Cu distinsă stimă
Grapa CARL CZELLStrada Principele Carol 17.559 8 0
, *10 * 0 VS? *t0 *i0 W "mc'«nan ’«* I
»?
75% i*etSucei*e d e c ă lă to r ie la C.F.R>de!a20 Eu*file până fia 15 Aug* 50% r e d u c e r e In Ungaria.
E X P O Z I Ţ I A A G R I C O L A P e s te p a tr u su te d e in d u str iaş! e x p o z a n ţi. C oncerte, r e p r e z e n ta ţii te a tr a le ş i Radio. F est iv a le sp o r tiv e .C ongrese a le tării e tc .
i
■»"to-.
0 CIRCULAŢIA OE TAXI-AUT0^ Zilnic circulă autobuse pe linia
§ BMSOHTIIPI SI BRASOV-TIIPL DE 1(fi Plecarea delà biroul Taxi-Âuto STB.^ PO R ŢII No. 16., la orele 8 dimineaţa.□ 622 3—3
Pagina 4
Specula zidurilor goale In BraşovLacunele Legei chiriei. — O locuinţă de
4 camere anual numai 140.000 Lei.
GAZETA' TRANSILVANIEI Nr. 71—132».
In Braşovul frumos, peria Transilvanie!, a i ,crede că trăieşti ca’filr'un rai.
Lăcomia crescândă ş! Iote* rată, necontrolată de nimeni, ba încurajată prin lacunele legei Mârzescu, face din Braşov un fad, în special pentru cei cari nu contează Intre „Baronii banului* şi soiul nou de paraziţi ai d-lui Mârzescu.
D i VîffitlIS, marele vistiernic, are şi el paraziţii lui, p e n s io • narii, cari cum d-sa vroia să se exprime, nu mai lucră nimic şi totuş d-sa trebuie să-i plătească; dar nici d-1 Mârzescu, omul dreptăţii, nu s’a dat înapoi şi a căutat prin minunata-i Lege a chiriilor — o lege numai de forme şi puţin de fond — să-şi creieze şi d sa un soiu nou de paraziţi, acela ai zidurilo r goale...
Deosebirea între aceşti paraziţi este, că funcţionarul,^devenit pensionar are merite publice, adecă a lucrat zeci de ani pentru Stat, dec! pentru public, cu o soldă de batjocoră, săturată cu şicane şi amar, iar al doilea soiu de paraziţi nu are nici un merit public, fiindcă legea Mârzescu i-a făcut peste noapte mp en$ ionari v ia g e r i* ...
Şl iată cum !Până în zilele de mai apoi
există între oamenii de omenie o încredere, deci onoare reciprocă, h care îndrumă şî o kge a dreptului comun, studiată sute de ani şi na făcută peste noapte, o lege, care avea la bază umanitatea, adecă coRsider&tiunea fajă de fiinţa omenească...
Intre părţi erau şi mei nainfe contracte. Plata chhisi se făcea fot pe această încredere reciprocă, şi dacă proprietarul casei îi zicea chiriaşului: Dar mai ai vreme, ezi am ceva urgent de rezolvet, sau d*ta eşti ultimul chirisş, pe care 11 voi îm- proiesua, seu da efară pentru o zi’întârzîere de chirie,— era vorbă şfântă; dar articolul d-lui Mârzescu, nu ştim din ce motiv, a sters fondul legei şi a introdus pe acela ®! formei,., a nencro citei forme, psntruca cel fericit să arunce afară, pe cel de bună- credinţă în proprietarul său de caşfL.l
Legea dreptului comun austriac, sute de ani praclicată, spune că un chiriaş se poate evacua numai dacă acesta este de două ori în întârziere şi atunci, dacă fu două rânduri a fost soma! din partea feri citului proprietar, ca să se fină de angajament
S’au îust în consideraţie şi împrejurări de fo ia majoră, adecă momente pentru acei, cari strangulaţi din vre-o parte şi de oareşicari momente, au putut fi aduşi In sîtucpa, ca să nu poată plăti îa timp şl era firesc, că legiuitorul să fisă cont de necesitatea unei apărări a acelui?, care nu a avut soartea sau posibilitatea să-şi postă clădi sau cumpăra ziduri proprii etc..,.
Câţi dintre chiriaşi n’aveati încredere î.: vechi? lor proprietari, în ale căror ziduri de 20 de ani locuiesc şi nici prin gând au le putea trece, că unii merg până acolo, până să tăgăduiască, ca ce s’a convenit, sau In acest chip, seu ne primind chiria In lipsa unei simple raci- pişe, neaîaşaiă ia acte, dar existentă şi destul de documenta- bilă, să Ii se dee posibilitatea să zică pe vechiul chiriaş i’am aruncat afară şl apoi [si îi se dee posibilitatea, ca un paian- gen, sau o hi« * , să-şi pândească »noul aspirr.ir-*'cu chiria anuală de »numai 100 000" sau anua)£numai 140 0 0 0 Lei.
Legea chiriei nu apără de speculă pe noii chiriaşi, mei pe vi ie gk turiştii s©3iţ{ ia Braşov, sau dacă da, îi liuseşte contro
lul sau interpretarea la acest articol.
Dacă art. speculei există şi pentru cei de suî, atunci proprietarul casei nu poate lua nici chiriaşului nou mal mult ca de 4 ori chiria din 1914, Şt atunci de ce se cere pentru o locuinţă de 1—2000 cor. azi în Ioc de 4— 8000 lei, una de 6 0 -8 0 -1 4 0 000.
Un „baron de cămeşi“ işl închiriază o locuinţă peste vară cu numai Lei 70.000; o bătrână vrând se-şi conserveze corpul său la băi, cere peste vară pentru locuinfu sa L i 70.000.
Un proprietar de casă ia pentru 4 came re-mansardă anual Lei 80.000.
Cei fericiţi au o scuza: »El nu sunt de vina, ci acei, cari dau".
Autorităţile ar putea da răspunsul cuvenit.
In Braşov, sunt proprietar», ceri cer chirie anuala, deîa chiar case vechi, pe numai 4 camere şi dependinţe suma de Lei 140.000 anual, In nici un caz sub 80.000 Lei, vrând astfel să devină pan- slonari-viagerf, cu lunar numai puţin decât 7—1 2 0 0 0 L e i. A- cesia este noul soi de pensio- nari-psr&zifi, fără merite publice, deci un inadmisibil câştig iară muncă, adecă venit prea gras pe o simplă locuinţă.
M . P .
Taxe de export pentru vite şi grâu
Consiliul do miniştri a ratificat: încheierile delegaţiei economice de a se lăsa liberi la export tauri şi caii dela G aai în sus, şi na deîa 7 ani, cum era până acum. Ia aceiaşi timp s’au redus taxele la berbeci deîa 4 0 0 lei de cap îa 200, Ia ce priveşte porcii, pentru cei în greutate de peste 100 kgr. s’au menţinut actualele taxe de export de 150 0 lei de cap, iar pentru cei mai mici de 100 kgr., s’au redus taxele la1200 Iei de cap.
•în legătură cu fixarea taxelor
de export pentru grai şi cu raod'ficoraa regimului pâfnei, d î Tancred Constarriinesraj. ministrul industriei şi comeiţuiui a declarat următoarele:
Guvernul va continua în poli tica cerealelor, calea, urmată In emil trecut. Se v® stabili un regim lîbsr cu tex® da export, cari să asigure rentabilii tea cultivări! cere ele lor.
Comisia vamală shidlază fixarea noilor texe c ri pe de o parte sa nu dea un caracter prohibitiv exportului, pe de altă pat te, să scumpească preţul articolelor îa consumul interj?. Aceste itxe vor f>y-o mai mult un caracter regulator şi ele vor varia după preturile mondiale ceri se enunţă a fi foarte fluctuante.
In principi«! taxele de export ce se vor stabili îa consiliul de miniştri ce avea ioc Miercuri, vor fi: pentru grâu 25—30000 iei de vcgoi» îa ioc de 45 000 cât a fost ia început, iar secara, orzul, ovăzul, vor fi impuse la o tsxă de 20 mii lei de vagon.
In legătură cu s.himbarea regimului cerealelor, se impune şi schimbarea regimului pâhief. G râil ieftinindu se, trebue să se ieftinească şi pâinea. Se vor lua măsuri aspre contra speculanţilor.
i t o i l al A. S. I PrinciueîB
A. S. S. Principele Moştenitor Caro! a fost Dumineca victima unui accident de automobil, care însă din fericire n’a avut nki un fel de urmări.
Duminecă seara Sa orele 6 şi jumătate, A. S. R. care asistase la disputarea premiului de Sie* plec-hase pentru ofiţeri români şi aliaţi, la Floreasca, a plecat dela hipodrom 'spre Sinaia.
in drum, pe ia orele 8, pe distanţa dintre Băicoi şi Câm- pina automobilul A. S. R. Principele Carol a fost lovit de un automobil cere venea cu o iuţeală nepermisă dinspre Câmpl- na. Datorita prezenţei de spirit a A. S. R. care se afla la volan şl care a frânat cu putere, Izbitura a fost oarecum micşorată. Totuşi ambele maşini au fost aruncate de o parte şl de alta a şoselei şi «»’au răsturnat.
A. S. Regală a scăpat neatins. Aghfotan!ul A. S R., d. col. Con- deescu a căpătat o rană uşoară.
In celaît automobil se afU in* glnerul so~. Fiat, Riga şi un a- jutor de şofer. Primul n’a suferit nici o leziune, iar celalt a fost lovit la cap.
Cu un automobil care trecea spre Sinaia, A. S. R. şi d. col. Condeescu şî-eu putut continua drumul.
Bandiţii Tomescu şi Munteenu reuşind $S se strecoare printre unităţile de jandarmi trimise în urmărirea lor, şi-eu mutat bsza de operaţiuni mai ia sud, dând lovitura hi apropierea de GSeştf.
Noua lovitură au da!«o Sâmbătă spre seară îrrir’o pădure din aproprierea Găeştilor. Victimele bandei au fost precepto* ml con unei Ccbia şi soţia tuf, cărora bând f i le -a u lua t su m a d e 3 5 0 0 0 le i ş i o sa lb ă d e aur p e c a m fe m e e a o a vea a su dra ei
Bn -d jii erau îmbrăcaţi îa u- nilormă de jandarmi si au ope- ml după vc h'iri sî§t«m, uouî s'â id cu arm® întinsă spre victime, celălalt ponmcindurie se depună toate sumele şi obiectele de valoare, ce aveau asupra lor.
Operaţiunea a dure? un sfert de oră, după c«re ban di fii s’au făcui nevăzuţi. înfandându-se în desişurile pădurii.
După ce eu k s î jefuite, vie tirade m adus faptul la cunoş tinţa postului d i j indsrml din Că«şti csre s‘a pus imediat în urmărirea bandei.
Urmărirea a durat toată noaptea. Pădurea, care ocupă o vastă suprafaţă de teren, & fost cufreer&tă îa lung şi-n tet, fără iasă a se putea da de urma bandiţilor.
Cu această ocaziune, din pricina urei coûfuziuni, p lu ton ieru l P o p e seu , din d e ta şa m en tu l d e ja n d a rm i tr im is d in B u c u re ş ti, care s e g ă se a cu un g rup d e ja n d a rm i, în pa tru lare , a îm p u ş c a t p e piu ton ier c i D inu ion , ş e fu l p o s tu lu i d e ja n d a rm i din com . Jâ fa , ca re s e g ă s e a în- îrfun p o s t d e p â n d â ş i p e c a re-1 lu a se d re p t unul din ban difi. N e fe r ic itu l ja n d a rm a ră m a s m o r t p e loc.
Urmărirea continuă.
Muzică Ia promenada de josîncepând cu 15 lai.c <*. c. Vwîu avei zilnic muzică la promec«b \ 1 de joi. Orchestra oraşului va concerta Lanţ, Marţ}, Joi şi Vineri dala orele 572—7 seara, iar orchestra militară in zilele dâ Miercarl şi Sâmbătă dela erele 5J/a—7 sear*, iar Dummecâ delaorele Iri/a —12V-2 a. m.*
S’a găsit în strada Gării un pachtt cu instrumente medicale.« Pâgabafui ie poate lua în primire ia firma Dumitra Orgh’dan, Stradss Porţii.
Ultime ştiriUnde m ergem ?!Atacurile bandiţilor Tomescu şt Munteanu, cari
se repetă aproape zilnic;afacerea falsificăm titlurilor de rentă în sumă
de milioane lei, de care s’a sesizat instrucţia;noua afacere de spionaj din Basarabia, în care
sunt implicate şi arestate pe3ta 45 persoane — trei e- venimente, ca să nu mai vorbim de altele, cari preocupă şi agită de câteva zile întreaga opinie publică — ne dau măsura situaţiei, în care a ajuns ţara.
Haiduci, spioni ş i escroci de tot soiul şi din toate categoriile societăţii operează în ziua mare de-a lungul şi latul ţării — ca în codrul Yiâsiei.
Iată roadele unui regim, care fiind preocupat exclusiv de cointeresări şi afaceri familiare, a lăsat ţara pradă celei mai dureroase şi ruşinoase exploatări.
Până când l î
I N F O R M A Ţ I U mD 1 Miliai Popovlcl fost minis
tru, a plecat alaltăeri în Franţaspre a urma o cură îa Vichy,
«Noul episcop al Arabului, P S.
Sa Dr. Grigore Comşa a fost instalat Dumineca cu mari onoruri, luând psrte ia actul solemnP. S. Sa Episcopul Caransebeşului Bădescu, mirastrui Lape- dfcfu, autorităţile şi toţi intelectualii ţinutului Aradului in frunte cu d nii V. Goldiş, St, C. Pop, Dr. Cosma c?c.
După actul ii stalerii ia Catedrala ortodoxă ci*ti Arad, cu care prilej noul Episcop şi-a expus programul activităţii sale valoare, au urmat recepţia la locuinţa episcopali, un bán h rit iar seara un concert.
9
M ire în trun ire averescaaă- D i«minecă, 5 falie, — scrie .Voinţa Bănetului“ — organizaţia ave- rescene dia jiid. Timiş Torontíí a ţinut o întrunire publică în comuna Gătak>. Cuvântările oratorilor eu fost ascultate de 15 persoane, care tocmai eşisu din biserică şi au fost forţamente reţinute la întrunire. Un bătrân găiăianţ a spus ce; »A mai fost Averescu la guvern şi toi rău a fost şl atunci“. Domnii propagandişti averesoeni o’au prea avat ce răspunde acestei juste observaţium. Succesul dsla Gă* taia este tot etât da mare ea şi succaseîe averescaue din alte părţi. *
Epilogul soc. .Etlacorea Indas- trlsiâ“. Cetim iu „Uaivernai“ : C t tarii î|i reamintesc de o faimoasă afacere, izbaccită scara doi an! la Făgăraş ca „Rria:e- r:aindistrl®lă", S’aa ficat prssl- uni să fia arestai! trei diitîeş! intelectEsii din Ardeal şi anume.: ing aer Sorin, dr. Laz*r Popo* viei şi Victor Mărgineaua, acuzaţi da gestia&e .frsndalotsâ şi furt.
icstinţele jalecăioreiti deli Sibiu ş{ acutn fa nrmiă Curtea de Apei dia Cluj aa clasat a- facerea, demonstrând prin acea» ste, că c’a fost nimic temeinic cin pirtea acuzatorilor. De bittel, dela început s’a ştiut că e o înscenare politică.
La timpul i&u ziarul nostru s’a ocupat pe ' larg cu aceistă faimoacă înscenare politică, patronată de fostul ministru ai justiţiei /, Th. E lo rescu şi de prefectul Radoviri.
•îsJandarm bătu t. Din Ghimba?
n. se carmmtca că locuitorii saşi Frlairich Oksrii şi lohaaa Schmidts £U băiat pe jandarmul din localitate, fiindcă acesta ceruse închiderea birtului ia ora reglemeuiarâ de noapte. Cazul s* anchetează.
Trasarea frontierei d in tre Rom ânia Şi CebOSlOV8Gta f iad ter* mlnnîâ, urmează ca lucrările e* xe;ataie să fie ver.ficste de comis unea internajiona ă pentru f xarea fruntariilor. Ace* verifica?® va fi făcută în s cartă vreme,- «*
0 petrecere câm penească !n B raşov-S tapisl. in grâdhiâ bis» Sf. Nicoiae, (Dumbrava numită Krîâtoff), va avea loc Duminecă ie 19 Iulie. Muzica militară jj a Vânătorilor de Munte. Pentru orăşeni stau la dispoziţie |Taxi« Aulo No. 1—10), ia orele 1, 3,5 şi 7 dopa prânz.
0 nouă panamaîn finanţele ţării
justiţia a început urmărirea asupra unei imense panamale în finanţele ţării.
Cu instruirea afacerii a fost îasâfcmei d. judeeâfor Sioe- nescu, titularul cab. 7 instrucţie, secondat de d. Al. Răşcanu, procuror de secţie ia trib. Ilfov ~ carl au şi pornit investigaţiile. S’a« operat descinderi, pereţii- ziţii şî arestări — aî căror re* zuitst îasă se ţine iu cel mai stri i secret. Magistraţii au lucrat -pâuă noaptea târziu, în- tr’un cabinei a prefecturii poliţiei Capila’ei, instrumealâad probele descoperite şi fixând '** mâriurisirile smulse l.i primele momente de dezorientare ale celor reţinuţi provizoriu.
Se pare că e vorba de © vastă organizare pentru m ă slu irea rezu lta tu lu i tragerilor ren telor d e s ta t c e s e p lă te s c a • nual.
Iată câteva amănunte:D. jude instructor Şt, Stoe-
nescu a început cerc«:orile în chestiunea falsificării titlurilor de redă ia valoare de 10 mii,
TânSiui D â m b o o ic e a n u , de familie bune, care ar fi implicat îa această afacere, a f arestat la Conriaiiţa, unde se ifh de câteva zile.
Sâmbătă dimineaţa i s’a luat un interogatoriu asupra modului cum s’au falsificat titlurile* Dam- bovîceanu nu a făcut nici o mărturisire precisă. Percheiui caută a t fia pe complici, cari se crede câ sunt dintre funcţionarii dela finanţe, fără de ajutorul cărora operaţiunea nu ar fi reuşit.
In urma uşor r< r :etări făcute la ministerul i n a|e, s’a dovedit că titlul.- ciu fost furate dela direcţi® dotoiiei pubiic -vl din ministerul de finanţe. Ce citările continuă, pentru a 3 vedea dacă este cazul să st deschidă acţiune publică esu- pre unor persoane, ale cărot nume instrucţia nu ie spune îsrii
.4 iruuriA hlA A . MUrihŞînNU : BtibLilSCE & COMri, uKAŞOV. tted actor lesponzabu lOAN BROTEA
top related