acrul tntai - cdn4.libris.ro mustele.....pdf · 12 q jean-paul sartre harababuri, aceeafi goann...
Post on 25-Sep-2019
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
I ACruL TNTAI
O piald tn Argos. O statuie a lui Jupiter, zeul muStelor Si almo4ii. Are ochii albi Sifala tndnjitd cu sdnge.
Scena I
Femei bdtriane tnveSnantqE tn new inttd in procesitme Si
fac libalini infola stohtii. Infu d, a$zatjos, un tdiot.
Intfi ORESTE ti PEDAGOGUL, apoi, JWAER
ORESTE: Ei, femeilor!
Se intorc toaE, scofind un ti4iPEDAGOGLJL: Ia spunefi-ne... @le se dau un pas lndiirdt,
scuipdnd pe jos) Ei, voi de colo, asculaf, suntem nigeciHtori riticili. Nu vtr cer decet o Hmurire . @dtr,inete fug,sedpdnd din mdini tntele.) Hoituri bdtrAne! Ai zice cimi-au cizut cu Aonc! Ah! stipine, ce cilitorie plIcutE.
StEnici idee ai avut si vii aici, cind in Grecia gi ln Italiasunt mai bine de cinci sute de capitale, cu vinuri bunc,
hanuri primitoarc $ stdzi pline de lume! Agtia de la munteparctr n-au vtrzut niciodati turigi. De o sutll de ori am lntre-
bat de drum ln targugorul esta afurisit, care se prijegte lasoare. Pretutindeni aceleagi strigite de spairnd 9i aceeagi
12 Q Jean-Paul Sartre
harababuri, aceeafi goann neagrn 9i greoaie pe strdzile unde
lumina lti ia ochii, pfiu! Sffizile astea pustii, aerul care
tremuri gi soareb esta... Existi ceva mai sinistm ca soarele?
ORESTE: Aici rF.am niscut...
PEDAGOGUL: A|a se pare. Dar in locul t6u nu m-ag lduda
cu asta.
ORESTE: Aici m-am niscut, dar hebuie sE inheb de drum ca un
shein. Bate la uta asta!
PEDAGOGUL: Ce speri? C-o si-Ji respund6 careva? Uitd-te
ntel la casele astea gi vezi cum arati. Unde le sunt fere-
strel€? Binuiesc c6 dau spre niqte cu4i bine ferecate qi
inhmecoase gi siau cu dosul la st'add... (&esEface un gest.)
Bine. Bat, dar n-am nici o speranli.
Bate- Tdcere. Bate din nou, poarta se intredeschide.
O VOCE: Ce dorc9ti?
PEDAGOGUL: Doar o htrebare. Nu gtii unde locuiegte... (Upa
se inchide brusc.) Lua-te-ar naiba! Eqti mulJumit, sEpAne
Orest€, Ii-a fost de ajuns? Daci vrei, pot si bat la toate uqile.
ORESTE: Nrr' las5.
PEDAGOGUL: Ia te uiti! E cineva aici. (Se apropie de idiot )Mdrite doamne!
IDIOTUL: Hl!PEDAGOGUL /sall find din not ): Mfuite doamne!
IDIOTIIL: Hi!PEDAGOGUL: Bhevoiepte si ne arili casa lui Egist.
IDIOTUL: Hi!PEDAGOGUL: A lui Egisq regele Argosului.
IDIOTUL: Hi! Hil
Jupiter trece prinfundu! scenei.
PEDAGOGLJL: Ce ghinion. Primul care no rupe la firgi e idiot.
(Jupiter trece din non.) Ce zici! N*a urmirit pdni aici.
MUSTELE '
11
ORESTE: Cine?
PEDAGOGUL: Bdrbosul.
ORESTE: li se pare.
PEDAGOGTIL: L-am v6zut trecind adineauri.
ORESTE: li s-a nizirit.PEDAGOGUL: Cu neputinli. in viala mea n-am mai vizut o
asemenea barb{ in afari de un4 de bronz, care impodobeqte
chipul lui Jupiter Ahenobarbus din Palermo. Uitel, tece dinnou. Ce-o fi vr6nd de la noi?
ORESTE: Cdldtoreqte ca gi noi.
PEDAGOGIJL: Zdu! L-am intahit pe drumul spre Delfi. gicdnd ne-am imbarcat la Itea, el l9i plimba barba pe vas. LaNauplia nu puteam face rur pas firi si ne lmpiedicdm de el,gi acuq iatiJ aici. Gisegti cd toate astea nu sunt decet nigte
simple coincidenp? (l lungd mrstele ca mina.) Ah! muqtele
din Argos mi se par mult mai ospitaliere dec6t oamenii.Uici-te la alea, uiti-te bine la ele! (Aratd cu degenl spreochiul idiotului.) Slav grimadi pe ochiul lui ca pe-o felie de
peine cu unt, dar el zembette fericit, de parci-i face pldcere
si-i sugd ochii. $i, inh-adevEr, iese din ei o scrusoare albi,care seam6ni cu laptele covisit. (Alungd muttele.) Gat3,,
ajungd-va odata! Iat5, au ndvllit asupra a, (Le alungd) Ei,poti sn te simti la largul t5u: te plangeai atita ci eqti sc6in inpropria ta 1ard, 9i uite ci jivinele astea mici te intampinisnrbitoregte, de parc.n te-ar recunoatie. (Z€ ahngd.)Ei, gaf-,gata firn pupdturi! De unde-or fi venind? Fac mai mult zgo-mot decat harailoarele gi sunt mai mari ba libelulele.
ruPITER (care s-a apropiat). Nu sunt decet nigte mu$te de
carne, cam grase. Acum cincisprezece ani, un mtos puter-nic de cadavm le-a atras deasupra oragului. $i de atunci se
tot ingra;d. Peste cinci5prezece ani vor ajunge de mirimeaunor broscute.
Tdcere.
14 a Jean-Paul Sartre
PEDAGOGIIL: Cu cine avem onoarea?
JUPITER: Numele meu este Demetrios. Vin din Atena.
ORESTE: Cred ci te-am vdzut pe vapor acum dou.i sdptim6ni.JUPITER: $i eu te-am vizut.
Strigdte groaznice i palat.
PEDAGOGUL: Vai! Povestea asla nu-mi suni a bine, 9i sunt de
plrere, stipine, cd cel mai nimerit lucru ar fi sd plecim.ORESTE: Taci din gur6.
JUPITER: N-ave1i de ce vi terne. Azi e sdrbdtoarea morfilor. Iar
strigitel€ acastea aratii c-a inceput ceremonia.
ORESTE: Pari bine informat in ceea ce privege Aryosul.JUPITER: Vin pe-aici adesea. $ti1i, am fost martor la inapoierea
regelui Agamemnon, cdnd flota victorioasi a grecilor a
ancorat ln rada Naupliei. De pe metereze se puteau vedea
pdnzele albe. (Alungd mu$tele.) Pe atunci insi nu erau
multe. Argosul nu era decit rm origel de provincie, care se
plictisea leneg sub soare. ln zilele urmEtoare m-am urcat
impreund cu ceila$i pe drumul de pazd qi-am privit indelung
cortegiul regal care inaina pe c6mpie. ln seara zilei a doua,
regina Clitemnestra a apirut pe metereze inso{itd de Egist,
regele de-acum. Locuitorii Argosului le-au v6zut chipurileinrogite d€ soarele care asfinlea, i-au vdzut aplecendu-se
peste creneluri qi privind indelung spre mare; gi s-au gdndit:
,,Iese bucluc". Dar n-au spus nimic. Egisl dupd cum gtii, era
arnanhi reginei Clitefimestra. Un desftanat care, incd de pe
anmci, era inclinat spre melancolie. Pari obosit.
ORESTE: Am me$ mult pe jos gi e o cdlduri cumpliti. Dar sunt
curios si dud mai departe.
JUPITER: Agamemnon era om de treabi, dar a fZcut o mare
gregeali, inJelegi. N-a ingdduit ca execuliile capitale sd aibd
loc ln public. Pdcat. in provincie, o spenzudtoare frumoasie o distracfie.gi ii mai obi$nuie$te niteluQ pe oameni cu
moartea. Cei de-aici n-au spus nimic pentru cd se plictiseau
MUSTELE . 15
gi doreau sd vadi o moarte violentii. Ei n-au spus nimic c0nd
l-au vizut pe regele lor apdrdnd la po4ile orafl ui. $i ahmcicand au vezut-o pe Clitemnestra intinzdndu-i brafele ei fru-moase qi parfumate, tot n-au spus nimic. ln clipa aceea ar fifost de ajuns un cuvint, un singur cuvint, dar ei au ticut gi
fiecare vedea, in imaginalie, un cadawu imens, cu fatas{IrAmati.
ORESTE: Nici tu n-ai spus nimic?JUPITER: Te supdr6, tinere? lmi pare bine; asta dovedepte ci ai
sentimente nobile. Ei bine, n-am vorbif eu nu swrt de pe aici
$i nu era treaba mea. Cdt despre cei din Argos, cdnd l-auauzit a doug zi pe regele lor urland de durere ln palat, totn-au spus nimic, au lSsat pleoapele pe ochii lor dali peste cap
de voluptaie, Si lnn€gul omq era ca o femeie in cilduri.ORESTE: $i ucigagul domne$t€. A triit cincisprezece ani
fericifi. Credeam ci zeii sunt drepli.JUPITER: Ei! Nu arunca at6t de repede vina pe zei! Trebuie
oare se pedepsegti intotdeauna? Nu era mai bine ca de pe
urma acestui scandal si profite ordinea morali?ORESTE: Asta au frcut zeii?
JUPITER: Au himis mryele.PEDAGOGUL: Ce cauti muqtele in heaba asta?
JUPITER: A, sunt un simbol. Cet despre ce-au fdcut, judecali
singuri: uitati-vi la gdngania aia bitran6, care lipEie cu
. piciorugele ei negre pe l6ngd ziduri: e un exemplar frumosal acestei faune negre gi plate, care colciie prin cripituri.Mi reped asupra ginganiei, pun mina pe ea gi v-o aduc.(Se repede spre Bdrand ti o ftrdSte in avanscend.) latece-am pescuit. Ce grozdvie! Ha! Clipegte din ochi pi totr4ivoi, igti4 sunteli obignuili cu palogele incinse ale soarelui,Uitativd cum se zbate ca rm p€$te prins in undili. Ia zi,babo, ai pierdut pesemne zeci de feciori: egti neagri din cap
pdni-n picioarc. Hai, vorteite, ii poate co si-1i dau drumul.Dupi cine po4i doliu?
16 a Jean-Paul Sartre
gAtttANA: Au e portul in Aryos.
JLIPITER: Portul ln A€os? A! inteleg. E$ti in doliu dup6 regele
tiu, dupi regele care-a fost ucis.
BATITANA: Taci! Penh numele lui Dumnezzu, taci!
JUPruR: Pentu cd e,sti destul de biffini ca sd fi auzit strigetele
alea putemice care s-au invirtit pe shizile orasului o
diminea{.i intreagd. Ce-ai fEcut?
BATRANA: Berbatul meu era la cimp, c€ puteam si fac? Amtras zivorul la u$6.
JUPITER: Da, qi ai intredeschis fereastra ca sd auzi mai bine, gi
ai stat Ia pende dupd perdele, cu risuflarea tiiati s,i cu fur-nicituri pe qira spinirii.
BAIRANA: TacilJUPITER: in noaprea aceea trebuie si fi frcut dragost€ c-o poftd
nebuE. Era sirbdtoare, nu?
BATRANA: Ah, stdpane, a fost... o sirbdtoare groaznicd.
JUPITER: O sdrbitoare sdngeroasd, a cdrei amintire n-afi pu-
tut-o ingropa.
sArMI{a: stipane! E$ti un mort?
JUPITER: Un mort! Du-te, du-te, nebuno! Sd nu-{i pese cine
sunt; mai bine ai grijd de tine qi vezi de capdti iertarea ceru-
lui prin cdin!6.
BATRANA: Ah! mi ciiesc, stipdne, daci ai 9ti cum mi cdiesc,
qi fiici-mea se cdiegte, qi ginerele meujertfeqte ln fiecare an
o raci, iar pe nepolelul meu, care merge pe Sapte ani, l-am
crcscut in ciinti: e cuminte ca o icoani" bihi |i pitruns de pe
acum de sentimentul plcatului severyit inaint€ de-a se na$e.
JUPITER: Bine, du-te, tarature b5hane, qi cauti sd cripi pocditi.
E singura ta cale de izbdNre. (BdftAnafuge) Dagii mei pri-eteni, ori md iryel, ori aveam de-a face cu o credinli fiu-moas6, de modi veche, intemeiati solid pe teroare.
ORESTE: Ce fel de om egti?
JUPITER: Cine se sinchisegte de mine? Vorbeam despre zei. Ei,
ce zici, trebuiau sd-l tdsneasce pe Egist?
MUSTELE . 17
ORESTE: Trebuiau... Ai! Nu gtiu 9i pufin imi pas4 nu sunrde
pe aici. Egist se cfie$te oare?
JUPITER: Egist? Mira-m-aq. Dar ce impodan$ are? Un orag
Intreg se ciie$te pentu el. Ciinla se misoari h cantar. fseaud strigdte tngrozitoare in palat.) Asculla\i! Ca sI nu uite
niciodati strigitele regelui lor in agonie, un vicar, ales pen-
fiu vocea lui putemicE, urli aqa, la fiecare aniversare in sala
cea mare a palatului . (Oreste face un gesl de dezgust.) E
asta nu-i nimic; ce-o si spunefi insi cdnd or sd dea drumul
mo4ilor? Astizi se implinesc exact cincisprezece ani de
cdnd a fost asasinat Agamemnon. Ah, cat s-a schimbat de
atunci uquraticul popor al Argosului gi cit de aproape e
acum de inirna mea!
ORESTE: De inima ta?
JUPffiR: Lasd, lasi, tinere. Vorbeam cu mine insumi. Ar fi tse-
buit sd spun: aproape de inima zeilor.
ORESTE: Aqa sd fie? Ziduri minjite cu sdnge, milioane de
mugte, o duhoare de abator, o cildurd de iad, srizile pustii,
rm zeu cu chip de om ucis, nigte larve ingrozite care se bat
cu pumnii in piept in casele lor - 9i strigitele, strigdtele astea
insuportabile: aga ceva ii place lui Jupiter?
JUPITER: Nu-i judeca pe zei, tinere, au taine dureroase.
Tdcere.
ORESTE: Dupd cdte $tiu Agamemnon avea o fiicd. O fiici pe
care o chema Electra.
JUPITER: Da. Locuiegte aici. ln acest palat al lui Egist.
ORESTE: A! E palatul lui Egist? $i ce pdrere are Electra de
toate astea?
JUPITER: O! E o copilS. Agamemnon mai avea gi un bdial un
anume Oreste. Se spune c-a murit.
ORESTE: A murit! Pe naiba...
lE <l Jean-Paul Sartre
PEDAGOGLJL: Ba da, stiipine, doar gtii foarte bine c-a murit.
Cei din Nauplia ne-au povestit ci Egist a dat ponmcd si fieucis pulin dupi moartea lui Agamemnon.
JUPITER: Unii pretind ci hdi$te. Cuprinqi de mil6, ceiinsircinali si-l omoare l-au peresit ln pidue. Se spune c-ar
fi fost luat ii crescut de niqte bogdtaqi din Atena. Dinsprepanea mea, mai bine ar fi murit.
ORESTE: $i de ce, mi rog?
JUPITER: lnchipuieqte-1i ci intr-o zi se infrliqeazi la po4ileac€siri ora$,..
ORESTE: Ei qi?
JUPITER: Daci l-ag inrilni anurci, i-a5 spune... i-aq spune aga:
,,Tinerc... ", i-ag spune tiner€ penfu ci e cam de varsta ta,
dacd hdi€tte. Penhu cA veni vorba, stipdne, pot si aflunumele tiiu?
ORESTE: Mi numesc Fileb 9i sunt de fel din Corint. Cdlitorescpentu a mi cultiva impreund cu un sclav care a fost precEF
torul meu.
JIIPITER: Perfect. Agadar i-ag spune: ,,Tinere, pleaci! Ce caufi
aici? Vrei si-1i revendici drepturile? Egti infldcdrat !i puter-
nic, ai fi un cEpitan viteaz intr-o armati pusd pe lupti, aiceva mai bun de frcut decat sd domnegti pest€ un ora$ pejum6tate mort, peste un starv de oraq chinuit de mufte.Oamenii de aici sunt niqte mari pdcitogi, dar iati c-au por-nit pe calea rdscumpEririi. Lasi-i, tinere, lasi-i, respectiJe
dureroasa lor hud6, indeperteaze-te de ei in vdrful picioa-relor. N-ai cum si le impertiteiti ciinl4 cici n-ai luat parte
la crima lor, gi nevinovtrtia ta impertinenti te desparte de ei
ca un tant adllnc. Dactr lii cet de cet h ei, pleaci. Pleaci,pentru ci altfel ai si-i duci la pierzanie: daci-i opregti dindrum, daci-i abali fie gi numai o clipd de la remuqcirile pe
cal€ le au, toate geqelile ftptuite se vor impietri peste ei ca
untura sleitil. Au cugetul lncdrcat, le e teami - dar teama,
MU$TELE . 19
cugehrl incdrcat sunt o mireasmi plicuti pentru ndrile zeilor.
Da, zeilor le plac aceste suflete jalnice. Vrei sd le ripegtibunivoinla divind? Ce-o si lb dai in schimb? O digestie
linigtiti, tihna morocinoasi a provinciei gi plictiseala, ah!plictiseala zilnici a fericirii. Drum bun, tinere, drum bun;rdnduiala dintr-un orag qi rdnduiala din suflete sunt gubrede:
dac6 te atingi de ele, provoci o catastrole. (Priindu-l inochi.) O gtoazrtcd nenorocire care va cidea asupra ta."
ORESTE: Adevtuat? Aqa i-ai spune? Ei bine, dace ag fi eu
tdndrul acela, 1i-ag rispunde... (Se mdsoard din priviri:Pedagogul Weite) Ei, nu gtiu ce gi-ag rispunde. Poate cd ai
dreptate, giiapoi, asta nu m6 prive$te.
JUPITER: Aqa da. Bine ar fi ca Oreste si fie la fel de cuminte,
Pacea fie cu voi, trebuie si-rni vdd de treburi.
ORESTE: Pacea fie cu tine.
JUPITER: O, qi dac6 ve seceie muttele, iat6 cum vd puteti
descolorosi de ele: vedeli roiul ista care zumz6ie in jurulvostru? Fac o migcare cu mana, un gest cu bralul qi spun:
,"Abraxas, gal4 gal4 te, t€". 9i ia6le cum cad qi incep si se
tArasci pejos, ca omizile.
ORESTE: Pe Jupiter!
JUPITER: Nu-i mare scofald. Un mic talent de scamator. ln tim-pul liber sunt dresor de muge. Ziua buni. Ne rrrai lntebim noi.
Iese.
Scena II
ORESTE, PEDAGOGUL
PEDAGOGUL: Bagd de seami! Omul dsta ,stie cine egti.
. ORESTE: O fi oare om?
top related