analizatori prescurtat
Post on 18-Jan-2016
45 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Analizatorii
Sunt sisteme morfo-funcţionale complexe şi unitare
Ei - recepţionează - mediul extern - transmit excitaţiile primite din - transformă în senzaţii specifice - mediul intern
Asigură - integrarea organismului în mediu - adaptarea permanentă la condiţiile mereu schimbătoare ale mediului
Analizatorii
Sunt formaţi dintr-un: Segment periferic (receptor)Segment intermediar (de conducere)Segment central
Segmentul receptor
Este localizat în organele de simţ
Este o structură specializată în recepţionarea unei anume forme de energie-stimul dar şi a altora (dacă au o intensitate foarte mare)
Excitaţiile (stimulii) percepuţi pot fi fizici, chimici, hormonali, antigenici etc.
Receptorii
După topografia lor, se clasifică în:Exteroceptori - localizaţi la suprafaţa corpului
- percep informaţiile din mediul extern: auditive, vizuale, olfactive gustative, vestibulare, tactile, termice, dureroase
Interoceptori - localizaţi în profunzimea ţesuturilor - percep schimbările survenite în mediul intern - includ: visceroceptorii şi proprioceptorii
Analizatorul vizual
Roluri: obţinerea a peste 90% din informaţiile cu privire la mediul înconjurător menţinerea echilibrului şi a atenţiei adaptarea la mediu şi orientarea în spaţiu
Excitantul specific: razele luminoase cu lungime de undă între 375-760 nm
Alcătuire: Segmentul receptor – retina globului ocularSegmentul de conducere – calea opticăSegmentul central – zona corticală de proiecţie a impulsurilor
vizuale
Globul ocularPrezintă două axe:
Axa anatomică – trece prin polul anterior (centrul corneei) şi
polul posterior (opus)Axa vizuală (optică) – trece prin centrul pupilei şi foveea
centralis
Retina vizuală
La capătul posterior al axei vizuale prezintă pata galbenă (macula luteea) ce prezintă în centru foveea
centralis–zona de maximă acuitate vizuală
Sub pata galbenă este pata oarbă – locul pe unde iese nervul optic şi pe unde intră şi ies
vasele de sânge
Este formată din 6 straturi celulare şi 10 straturi histologice
Straturile celulare ale retinei vizuale
Stratul celulelor pigmentareStratul celulelor cu conuri şi bastonaşeStratul celulelor orizontaleStratul neuronilor bipolariStratul celulelor amacrineStratul neuronilor multipolari
Aparatul optic
Este compus din medii refringente cu rol în focalizarea razelor luminoase pe retină (unde se formează o imagine reală,
redusă, inversată)Include: corneea
umoarea apoasă – rol nutritiv pentru cristalin şi cornee cristalinul (îmbrăcat de cristaloidă de care se prinde ligamentul suspensor
ce face legătura cu muşchiul ciliar) - rol în acomodare umoarea vitroasă (corpul vitros) îmbrăcat de hialoidă – cu rol trofic şi
protector pentru retină
Calea optică
Este formată din 3 neuroni:Protoneuronul – celulele bipolare in retinăDeutoneuronul – celulele multipolare din retină
axonul deutoneuronilor → nervii optici şi apoi tractusurile opticeAl 3-lea neuron – în corpii geniculaţi ai metatalamusului
axonul se îndreaptă spre SC
Segmentul central al analizatorului vizual
Aria primară vizuală - în lobul occipital – faţa medială - pe marginile scizurii calcarine
Analizatorul auditiv (acustic)
Rol: - în perceperea sunetelor - în orientarea în spaţiu - în perceperea vorbirii
Analizatorul auditiv (acustic)
Organul receptor al analizatorului acustic:- este reprezentat de organul
Corti- este amplasat la nivelul
urechii interne
Urechea externă
Rol: captarea şi transmiterea vibraţiilor sonoreEste formată din: pavilionul urechii şi conductul auditiv externPavilionul urechii: - schelet fibrocartilaginos
- muşchi auriculari atrofiaţi - piele
Conductul auditiv extern: - are 3 cm lungime- este căptuşit de piele cu peri şi
glande ceruminoase
Urechea medie
Urechea internă
Urechea internă
În interiorul labirintului osos există labirintul membranosLabirintul membranos include:
Melcul membranos (canal cohlear) – cu organul CortiCanalele semicirculare membranoase cu ampule – cu
crestele ampulareVestibulul membranos (utricula şi sacula) – cu maculele
(aparatele otolitice)Structurile labirintului membranos conţin endolimfa
Melcul osos
Este un canal osos spiralat de 2 şi ½ în jurul unui ax central (modiol, columelă) 1. De la columelă→lamă osoasă spirală continuată de membrana bazilară
membrana bazilară se întinde până la peretele extern al melcului osos 2. Membrana vestibulară Reissner pleacă de la lama spirală→peretele melcului osos Lama osoasă spirală+membrana bazilară şi membrana Reissner delimitează:
- rampa vestibulară (superioară)- rampa timpanică (inferioară)- canalul cohlear (rampa mijlocie)
Rampa vestibulară şi timpanică comunică prin helicotremă – orificiu din vârful melcului osos
Melcul osos
Receptorii acustici
Sunt localizaţi în organul CortiPercep sunete cu frecvenţa cuprinsă între 10-20000 HzAcuitatea maximă este la sunetele cu frecvenţa de 2000-5000 HzSunetele peste 20000 Hz (ultrasunetele) nu sunt percepute de om
Organul Corti
este un epiteliu senzorial dispus pe membrana bazilară, de la baza la vârful melcului are aspect spiralat,
Organul Corti
este un epiteliu senzorial dispus pe membrana bazilară, de la baza la vârful melcului are aspect spiralat,
Organul Corti
e format din - celule de susţinere (pilieri (stâlpi Corti), Dieter şi Bottcher) - celule receptoare aşezate pe două straturi: intern - un şir de celule
extern-3-5 şiruri de celule
deasupra lui există membrana tectoria ce pluteşte în endolimfă celulele receptoare sunt alungite şi au cili (peri auditivi) apicali, care străbat
membrana reticulară formată prin anastomozarea prelungirilor celulelor Dieter la baza celulelor receptoare există dendritele protoneuronilor căii auditive din
ganglionul spiral Corti
Organul Corti
Organul Corti
Segmentul intermediar auditiv – cu 4-6 neuroniprotoneuronul – - în ganglionul spiral Corti -Deutoneuronul - în nucleii cohleari pontini - dorsal şi ventralneuronul 3 - oliva superioară de partea opusă- ↑ _ fibre ← nucl. cohl. Dorsal - oliva superioară de aceeaşi parte
↑ _ fibre ← nucl. cohl. Ventral
→ X- corp. trapezoid - ambele fascicule de fibre se unesc
→ lemniscul lateral neuronul 4 - nucleul dorsal al lemniscului
lateralneuronul 5 - în mezencefal, coliculii cvadrigemeni inferiori
aici sunt centrii unor reflexe auditive
neuronul 6 - corpii geniculaţi mediali ai metatalamusului
ganglion Corti1
23
3
5
6
3 3
2
Segmentul central al analizatorului auditiv
Aria primară auditivă este în girusul temporal superior din scoarţa cerebrală
ganglion Corti
Analizatorul vestibular
Rol: - menţinerea echilibrului static şi dinamic - perceperea mişcării - reglarea tonusului muscular
Stimuli - accelerarea sau încetinirea mişcării întregului corp sau doar a capului
Organele receptoare vestibulare
Sunt amplasate la nivelul urechii interne:- în utriculă şi saculă: aparatele otolitice (maculele) perpendiculare una faţă de cealaltă- în ampulele canalelor semicirculare: crestele ampulare perpendiculare pe pl.
canalului canalele semicirculare sunt în număr
de 3 canalele sunt dispuse după cele 3 axe
ale spaţiului
Maculele
Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi
numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal
membrană otolitică cu otoliţi (grea) amplasată
deasupra
Crestele ampulare
Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal masă gelatinoasă (cupulă) - amplasată deasupra
Crestele ampulare
Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi
numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal
masă gelatinoasă (cupulă) amplasată deasupra
Segmentul intermediar vestibular
Este format din 3 neuroni:Protoneuronul – în ganglionul vestibular Scarpa axonii protoneuronilor formează ramura vestinbulară a NC VIIIDeutoneuronul – în cei 4 nuclei vestibulari bulbariAl treilea neuron – în talamus
Colateralele căii vestibulare se îndreaptă:- către măduva spinării – fasc. vestibulospinal- către cerebel – fasc. vestibulocerebelos- către nucleii motori ai nervilor cranieni III,IV, VI - către hipotalamus- către scoarţa cerebrală- către formaţiunea reticulată
1
2
3
Segmentul central vestibular Nu este încă precizat Posibil în lobul temporal – girusul temporal
superior
Analizatorul cutanat
Sensibilitatea cutanată include: sensibilitatea tactilă
sensibilitatea termică
sensibilitatea dureroasă
Pielea
Pielea este un imens câmp receptorPielea este formată din:
- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)
dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite
Pielea
Pielea este un imens câmp receptorPielea este formată din:
- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)
dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite
Anexele pielii
Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare unghiile glandele sebacee glandele mamare
Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională
Stimul comun – deformarea tegumentului superficială – la tact profundă –
la presiune rapid
repetată – la vibraţii
Receptori: - terminaţiile nervoase libere - corpusculii Meissner - corpusculii Vater-Paccini - discurile Merkel - receptorii foliculului pilos
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională
Corpusculii Vater-Paccini:- Sunt terminaţii încapsulate - Sunt prezenţi în dermul profund şi hipoderm (şi în tendoane, muşchi, articulaţii)- Detectează presiunea, vibraţiile- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică ramificată peste care sunt
numeroase lame concentrice conjunctive şi un lichid
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională
Discurile Merkel:- Sunt formate dintr-o celulă Merkel din stratul generator al epidermei, ce vine în
contact cu o fibră nervoasă cu aspect de cupă
- Sunt prezenţi şi în tegumentul cu păr- Sunt stimulaţi de atigerile puternice- Se adaptează lent şi parţial
Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională
Există: - o sensibilitate tactilă grosieră (protopatică) - o sensibilitate tactilă fină (discriminativă, epicritică)
Aceste sensibilităţi au - cale de conducere proprie şi - zonă de proiecţie corticală
distinctă
Calea şi segmentul central al sensibilităţiitactile fine
protoneuronul – în ganglionul spinal din răd. Post. a măduvei spinăriideutoneuronul – în nucleii Goll şi Burdach bulbari
axonii lor formează lemniscul medialal treilea neuron – în talamus
Segmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral - lobul parietal
1
2
3
Calea şi segmentul central al sensibilităţiitactile grosiere
protoneuronul – - în ganglionul spinal de pe răd. Post. a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele post. medulare → f. spinotalamic anterior (tactil)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică secundară din peretele superior al şanţului lateral Sylvius
12
3
Sensibilitatea termică
Rol: perceperea temperaturilor superioare şi inferioare organismului
Receptori specifici: - Krause – pentru rece - Ruffini – pentru cald
Sensibilitatea termică
Corpusculii Krause:- Sunt situaţi în papilele dermice- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică, ramificată cu capetele butonate
o capsulă conjunctivă periferică lamelară un fluid
Sensibilitatea termică
Corpusculii Ruffini:- Sunt situaţi în profunzimea dermului şi în hipoderm- Percep şi stimulii termici dar şi deformarea tegumentului- Sunt formaţi dintr-o fibră nervoasă amielinică împletită cu fibre de colagen
o capsulă conjunctivă periferică lamelară
un fluid
Calea şi segmentul central al sensibilităţiitermice
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, - axonii deutoneuronilor formează f. spinotalamic lateral (termic-dureros)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral al lobului parietal
12
3
Sensibilitatea dureroasă
Rol – perceperea excitanţilor dureroşi – excitanţi chimici, electrici, termici, mecanici etc., care pot determina
leziuni celulareReceptori specifici: terminaţiile nervoase libere – foarte numeroase în tegument şi
rari în viscere
Calea şi segmentul central al sensibilităţiidureroase
protoneuronul – în ganglionul spinal din rădăcina posterioară a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, axonii deutoneuronilor formează
f. spinotalamic lateral (termic-dureros)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral al lobului parietal
12
3
Căile sensibilităţii cutanate cefalice!!!
protoneuronul – în ganglionul Gasser al nervului cranian Vaxonii protoneuronilor intră în punte, unde se
împart în: ramuri ascendente (scurte şi groase) – transmit sensib. tactilă fină (+dureroasă?)
→deutoneuronul - n. senzitiv principal al lui V
→al treilea neuron – talamus
ramuri descendente (subţiri) – transmit sensib. protopatică, dureroasă, termică -în drum spre nucleul bulbar al
NC V, ramur. descendentă se divizează în 3 fascicule:
-unul→deutoneuronul din n. oral→neuronul 3 talamic
-altul→deutoneuron - n. interpolar→cortexul cerebelos
şi doar o mică parte→neuronul 3 talamic
-altul→deutoneuronul - n. caudat→neuronul 3 talamic
Analizatorul gustativ
Rol: - furnizează informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură - declanşarea reflex necondiţionată a secreţiilor digestive
Receptorii gustativi
Sunt chemoreceptoriSunt situaţi în mugurii gustativi din - papilele gustative linguale
- mucoasa palatină
- mucoasa amigdaliană
- mucoasa epiglotică
- mucoasa faringiană
Papilele linguale
Sunt de două tipuri: - papile gustative (au muguri gustativi)- : - circumvalate (caliciforme)- - foliate- - fungiforme
- papile negustati (cu rol tactil, termic, dureros) – papile filiforme
Mugurii gustativi
Sunt formaţi din: - celule receptoare cu: microvili la polul apical terminaţii senzitive la polul bazal - celule de susţinere - celule bazale (de înlocuire)
Mugurii gustativi
Calea de conducere al analizatorului gustativ
protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii – în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativideutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbaral treilea neuron – în talamus
1
1
1
2
3
Calea de conducere al analizatorului gustativ
protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii – în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativideutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbaral treilea neuron – în talamus
1
1
1
2
3
11
1
2
3
Segmentul central al analizatorului gustativ- 1. La piciorul girusului postcentral al lobului parietal
(unde se percepe şi tactul, temperatura şi durerea limbii)- 2. La nivelul uncusului – avand zonă de proiecţie comună cu sensibilitatea
olfactivă
Analizatorul olfactiv
Olfacţia: - este slab dezvoltată la om- permite aprecierea calităţii aerului inspirat- permite declanşarea reflex condiţionată a secreţiilor digestive- este un simţ chimic
Omul percepe 2000-4000 mirosuri diferite- mirosurile primare sunt: mirosul înţepător
mirosul putrid mirosul de camfor mirosul de mosc mirosul de flori mirosul eteric mirosul mentolat
Receptorii olfactivi
sunt chemoreceptori sunt celule senzitive – neuroni receptori – ce intră în alcătuirea mucoasei
olfactive mucoasa olfactivă: - are o suprafaţă e 2-3 cm2
- căptuşeşte -lama ciuruită a etmoidului -cornetele nazale superioare
Receptorii olfactivi
Mucoasa olfactivă : - celule receptoare – funcţie recep - celule de susţinere – funcţie de susţinere - celule bazale –înlocuirea celulelor
receptoare şi de susţinere - glande Bowman – secretă mucusul
Receptorii olfactivi
Celulele receptoare sunt neuroni bipolari cu: -dendrita terminată cu un buton olfactiv cu 10-20 cili olfactivi plutind în
mucus -axonii străbat lama ciuruită a etmoidului şi formează nervul olfactiv
Receptorii olfactivi
Celulele receptoare sunt neuroni bipolari cu: -dendrita terminată cu un buton olfactiv cu 10-20 cili olfactivi plutind în
mucus -axonii străbat lama ciuruită a etmoidului şi formează nervul olfactiv
Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv
Protoneuronul – celula receptoare olfactivă (neuronul bipolar din mucoasa olfactivă)
axonii protoneuronilor se grupează formând 10-20 nervi olfactivi nervii olfactivi străbat lama ciuruită mergând spre bulbul olfactivDeutoneuronul -celula mitrală din bulbul olfactiv - axonii celulelor mitrale formează tractul olfactiv - tractul olfactiv merge spre scoarţa cerebrală 1
2
Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv
Bulbul olfactiv include:-celule mitrale – ce fac sinapsă glomerulară cu axonii neuronilor bipolari
o celulă mitrală / 6 neuroni bipolari olfactivi-celule cu pămătuf – care participă la realizarea tractusurilor olfactive-celule periglomerulare – leagă glomerulii vecini-celule granulare - celule cu axon scurt - fac conexiunea dintre cei doi bulbi olfactivi
Segmentul central al analizatorului olfactiv
În lobul frontal şi temporal există două arii primare olfactive: Aria olfactivă mediană include:-septumul
-girusul subcalos -partea mediană a
substanţei perforate ant. Aria olfactivă laterală include: -aria prepiriformă
-porţiunea laterală a substanţei perforate ant.
-uncusul hipocampic -parte din nucleii
amigdalieni
top related