anexe la strategia de dezvoltare a culturii cultura 2020
Post on 06-Sep-2014
298 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
ANEXE
Anexa 1
Ministerul Culturii administrează şi monitorizează 58 de instituţii şi organizaţii, care sunt în subordine, dintre care:
instituţii teatral-concertistice - 16 instituţii de învăţămînt artistic- 9 muzee - 4 rezervaţii cultural-naturale -1 biblioteci naţionale - 2 întreprinderi de stat cu profil poligrafic - 2 edituri - 2 Camera Naţională a Cărţii- 1 Întreprinderea de Stat Publicaţia Periodică Revista Social-Culturală „Moldova” Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor întreprinderi şi societăţi pe acţiuni -15
Pe lîngă minister activează:
1. Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor2. Comisia Naţională Arheologică3. Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial4. Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO5. Biroul Uniunii Latine6. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice7. Consiliul Naţional al Monumentelor de For Public8. Consiliul de experţi pentru estimarea, omologarea şi achiziţionarea operelor de artă9. Consiliul Biblioteconomic Naţional10. Consiliul Artistic în domeniul cinematografiei11. Consiliul de Experţi în domeniul Meşteşugurilor Populare
Totodată, Ministerul Culturii monitorizează din punct de vedere logistic activitatea a 1232 case de cultură, 1383 biblioteci, 117 muzee din teritoriu, 109 instituţii de învăţămînt artistic extraşcolar, 35 de direcţii/secţii cultură din teritoriu, 4000 formaţii artistice de amatori, inclusiv 795 cu titlul „model”, ţine la evidenţă şi monitorizează peste 12000 monumente de patrimoniu cultural imobil.
Ministerul coordonează şi monitorizează activitatea în domeniul editurii În subordinea ministerului sînt 2 întreprinderi de Stat: „Combinatul Poligrafic”, Firma Editorial-poligrafică ”Tipografia Centrală; 2 edituri: Editura de Stat „ Cartea Moldovei”, Editura didactică „Lumina”şi Camera Naţională a Cărţii. În total sînt înregistrate peste 250 de edituri. În realitate sunt viabile şi funcţionează circa douăzeci de edituri. Aproape toată producţia editorială este realizată de către editurile particulare.
Totodată, Ministerul colaborează cu 7 uniuni de creaţii: Uniunea Teatrală, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Meşterilor Populari, Uniunea Cineaştilor.
Anexa 2
Tabel 1: Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrementCheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrement
Agrement
An/semestru
I II III IV
Lei % Lei % Lei % Lei %2009 19,9 1,8 20,
61,7 32 2,5 26,
12,1
2010 17,7 1,3 13,3
1 33,4
2,3 28,1
2,1
2011 19,4 1,4 19,3
1,3 31 1,9 33,4
2,1
Anexa 3
Tabel 2 : numărul de vizitatori la 1000 locuitori, sursa statistica.mdMuzee după Indicatori si Ani 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul de vizite la 1000 locuitori 217 212 219 279 269
Anexa 4
Figura 1: numărul de spectatori în instituțiile teatral-concertistice, sursa statistica.md
2
Anexa 5
Figura 2: spectatori pe tip de instituție. Sursa statistica.md
Anexa 6
Figura 3: indicatori privind activitatea bibliotecilor publice. Sursa statistica.md
3
Anexa 7
Tabel 3: Utilizatori biblioteci pe medii. Sursa statistica.md2009 2010 2011
Utilizatori, mii Total pe republica
852 839 821
Urban 346 341 333Rural 506 498 488
Vizite, mii Total pe republica
8287,7 8253,7 7873,7
Urban 3880,9 3871,4 3526,9Rural 4406,8 4382,3 4346,8
Anexa 8
Tabel 4: distribuția instituțiilor culturale monitorizate de către stat (sursa: datele MC)
regiuni institutii CC biblioteci Muzee teatre Centre meșteșuguri
Municipiul Chisinau
107 27 51 12 17 0
Nord 1024 467 475 57 2 23Centru 1054 469 528 35 1 21Sud 556 240 287 19 1 9UTA Gagauzia 76 27 40 8 1 0
Anexa 9Tabel 5: sinteză a cheltuielilor pe cap de locuitor la achiziție de carte în bibliotecile publice
Nr.
d/o
Raion, municipiu, UTA
Suma alocată1. Căușeni 7 lei 50 bani2. Chișinău 6 lei 90 bani3. Ialoveni 6 lei 10 bani4. Anenii Noi 5 lei 60 bani5. Criuleni 5 lei 60 bani6. Dubăsari 5 lei 30 bani7. Leova 4 lei 90 bani8. Ştefan Vodă 4 lei 90 bani9. Râșcani 4 lei 80 bani10. Nisporeni 4 lei 30 bani
4
11. Telenești 4 lei 20 bani12. Glodeni 4 lei 10 bani13. Drochia 4 lei 10 bani14. Rezina 4 lei 00 bani15. Şoldănești 3 lei 90 bani16. Ungheni 3 lei 80 bani17. Călărași 3 lei 70 bani18. Orhei 3 lei 70 bani19. Hâncești 3 lei 50 bani20. Cantemir 3 lei 10 bani21. Sângerei 3 lei 00 bani22. Fălești 2 lei 80 bani23. Strășeni 2 lei 60 bani24. Soroca 2 lei 30 bani25. Bălți 2 lei 00 bani26. Basarabeasca 1 leu 80 bani27. Cahul 1 leu 40 bani28. Ocnița 1 leu 40 bani29. UTAGi 1 leu 40 bani30. Florești 1 leu 30 bani31. Taraclia 0 lei 90 bani32. Edineț 0 lei 90 bani33. Dondușeni 0 lei 90 bani34. Cimișlia 0 lei 82 bani35. Briceni 0 lei 50 bani
Anexa 10Tabel 6: starea patrimoniului material în 2012, sursa AIRM
5
Demolat
Degradare avansată
Degradare stare nesatisfacatoare
stare satisfacatoare
Conace 1 17 3 14 13case de locuit 1 13 34case memorial 9Mănăstiri 8 10Biserici 19 4 31 152edificii arhitectura civila
1 7 3 19 33
monumente arhitectura industriala
1 1 1 3 5
monumente de for public 1 1 54
Anexa 11
Tabel 7: Cheltuieli (mii MDL) completare colecții, sursa rapoartele muzeelor naționale 2008 2009 2009 2010 2011cheltuieli mijloace bugetare 389,6 165,2 165,2 0 400
cheltuieli mijloace speciale 635,4 1092,7 1092,7 186,7 286,8Total MDL 1025 1257,9 1257,9 186,7 686,8
Anexa 12
Figura 4: distribuirea finanțării pe subprograme
Anexa 13
Tabel 6: veniturile teatrelor din subordinea MC, sursa rapoartele teatrelorTeatre venituri
biletevenituri arenda
Teatrul Naţional de Operă şi Balet 2158,1 2163,0Teatrul “Luceafărul” 677,3 1017,1Teatrul “Licurici” 597,0 1496,7Teatrul Dramatic Rus “A.P.Cehov” 1987,5 330,9Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” 524,4 1165,7Teatrul “Eugene Ionescu” 1053,7 -Teatrul Naţional V.Alecsandri 529,5 321,6Centrul de Cultură şi Artă “Ginta 1159,5 1580,9
6
Latină”Teatrul “Alexei Mateevici” 56,1 114,9Teat. “B.P.Haşdeu”Cahul 221,5 0Teatrul Epic de Etnografie şi folclor “Ion Creangă”
12,8 0
Filarmonica Naţională 507,4 1006,7 Sala cu Orgă 340,7 43,4Organizaţia Concertistică şi de impresariat (O. C. I.) “Moldova-Concert”
1955,5 591,5
Ansamblul Academic de dans popular “Joc”
883,1 0
Teatrul studio “Roz” 555,6 0Total 13219,7 9832,4
Anexa 14
Tabel 7: remunerarea salariaților din sectorul cultural pe ani, BNS, 2011Remunerarea salariaților după activități economice 2009 2010 2011TOTAL pe sectoare instituționale 29196547 31445815 34914404 Activități recreative, culturale si sportive 505306 554160 624505% din total 1,73 1,76 1,79
Anexa 15
Figura 4: numărul de studenți incadrați în învățămîntul artistic formal, sursa statistica.md
7
Anexa 16
Figura 5: vînzare de carte în RM, sursa statistica.md
Anexa 17
Figura 6: vînzări cu amănuntul al antichităților, sursa statistica.md
8
Anexa 18
Anexa 19
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Instituţia de cultură este singura prestatoare de servicii pentru organizarea timpului liber
Sistem de evaluare a patrimoniului naţional elaborat şi implementat
Cadrul normativ-reglatoriu adaptat
Număr mare de edificii culturale în teritoriu reparate anual (peste 500 în 2012)
Port popular şi tradiţii promovate
Resurse umane înalt calificate/potenţial uman de calitate
Reţele de instituţii de cultură existente
Meşteşuguri tradiţionale şi obiceiuri bogate (potenţial existent pentru dezvoltarea
Puncte slabeCapacităţi slabe pentru gestionarea resurselor financiare
Lipsa condiţiilor optime pentru realizarea actului de cultură
Folosirea redusă a sistemelor informatice
Lipsa unui sistem de măsurare a performanţelor în domeniul culturii
Baza tehnico-materială insuficientă/neconcordantă cu cerinţele timpului
Lipsa unui sistem modern de evidenţă şi analiză statistică în domeniu
Capacităţi reduse manageriale
Lipsa transparenţei la luarea deciziilor
9
industriile culturale)
Capacitatea creativă şi culturală care are impact asupra noilor iniţiative şi practici culturale
Creşterea continuă a motivaţiei societăţii civile şi a lucrătorilor din sectorul cultural şi influenţa acestora asupra decidenţilor politici
administrative la APL nivel I
Acces redus al populaţiei la produsul cultural
Componenta de educaţie axiologică slab dezvoltată în instituţiile culturale
Mecanisme de finanţare slab dezvoltate
Conexiunea slabă a sectorului cu educaţia şi sistemul educaţional (formal, învăţarea pe parcursul întregii vieţi)
Oportunități
Sporirea şi diversificarea resurselor de finanţare extrabugetare
Creşterea numărului de ONG în domeniu
Practici bune în acordarea de granturi pentru instituţii independente în domeniu
Suportul donatorilor internaţionali în domeniul salvării şi protejării patrimoniului cultural
Dezvoltarea industriilor culturale şi a contribuţiei sectorului la creşterea economică a ţării
Promovarea şi încurajarea parteneriatelor şi a cooperării actorilor sectorului
Îmbunătăţirea continuă a cadrului legislativ şi normativ în domeniu (noua Lege a Culturii, setul de Legi pe Patrimoniu, Legea Bibliotecilor, etc.)
Riscuri
Resurse financiare destinate menţinerii, şi nu dezvoltării nu permit diversificarea activităţilor şi instituţiilor artistice
Bugetele APL sunt redirecţionate către alte domenii
Exodul cadrelor calificate poate produce insuficienţa personalului uman în domeniu
Pasivitatea şi indiferenţa populaţiei la valorile culturale conduce spre rata joasă a consumatorului cultural
Amplasarea geografică a republicii determină influenţe masive politice
Lipsa structurilor de formare continuă a cadrelor în domeniu poate deriva în calitatea joasă a serviciilor culturale
1
top related