ani str. cărăbuş, nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un...
Post on 18-Jan-2020
4 Views
Preview:
TRANSCRIPT
SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - office@divori.ro Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Pa 2 pagina 2
Denumirea lucrării: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Proiect: „FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE”
Amplasament: sat Boldu, comuna Boldu, jud. Buzău, T 20, P 133/1Beneficiar: S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.
Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.
Colectiv de elaborare:
sing. Simulescu Adriandrd. ing. Jurist Iuliana Fechete
Responsabil lucrare: Simulescu Adrian
Director General,Volodea FECHETE
revizuit APRILIE 2012
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS1. INFORMAŢII GENERALE .................................................................................................................................................... 5
1.2. Informaţii despre titularul proiectului ............................................................................................. 7
1.3. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ......................................................................................................................... 8
1.4. Denumirea proiectului ..................................................................................................................... 8
1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/ postînchidere) ................................................................................ 9
1.6. Durata etapei de funcţionare ........................................................................................................ 21
1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei .............................................................................................................. 21
1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ..................................... 21
1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .............................................................................................................................................................. 23
1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ................................................................................... 24
1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ......................................................................................................................... 24
1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ...... 26
1.13. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecţie sanitară, e.t.c. ....... 27
1.14. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificare/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................................................... 29
1.15. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ................. 29
2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................................ 30
2.2. Activităţi de dezafectare ............................................................................................................. 41
3. DEȘEURI ............................................................................................................................................................................... 41
4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................................................................................................................................................................................ 51
4.1. Apa ................................................................................................................................................. 53
4.2. Aerul ............................................................................................................................................... 67
4.3. Solul ................................................................................................................................................ 73
4.4. Geologia subsolului ........................................................................................................................ 80
4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................................... 81
4.6. Peisajul ........................................................................................................................................... 83
Pa 3 pagina 3
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
4.7. Mediul social şi economic ............................................................................................................... 84
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ............................................................................ 85
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................................................... 85
6. MONITORIZAREA .............................................................................................................................................................. 85
7. SITUAȚII DE RISC .............................................................................................................................................................. 89
8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR .................................................................................................................................... 90
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ......................................................................................................................... 90
10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...... 97
Pa 4 pagina 4
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1. INFORMAŢII GENERALE1.1. Cadrul general
Prezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, având în vedere
cerinţele legislative actuale privind necesitatea evaluării impactului asupra
mediului pentru stabilirea zonei de protecție sanitară a fermei ca formă și
mărime și obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact
semnificativ asupra mediului, prevăzute în:
Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare
a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările
ulterioare;
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
şi private asupra mediului,
Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și
completările ulterioare
Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.
Luând în considerare:
Memoriul aplicativ/justificativ – faza SF elaborat de proiectant – GAMA
PROJECT INVESTMENT S.R.L.;
recomandările BREF/BAT privind densitatea păsărilor (30 – 37 kg/mp),
la greutatea 1,85 – 2,15 kg;
Prevederile B.A.T /BREF, în Tabelul 1.1. arată date specifice pentru
specii de păsări în limitele IPPC:Elemente tehnice Pui grillCiclu de producţie (zile) 39 – 45Greutatea (kg) 1.85 – 2.15Rata de îngrăşare 1.85Densitatea (kg/m2) 30 - 37
Pa 5 pagina 5
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Directiva 2007/43/CE de stabilire a normelor minime de protecţie a
puilor destinaţi producţiei de carne, conform căreia densitatea puilor
poate ajunge la 39 kg/mp în condițiile respectării anumitor cerințe,
Ordinul 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de
carne, precum şi informațiile primite de la titularul proiectului privind
dimensionarea halelor de producție și densitatea folosită pentru pui,
apreciem că proiectul propus de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. se
încadrează în Anexa nr. 1- Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra
mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, lit. a) Instalaţii pentru creşterea
intensivă a păsărilor de curte, având cel puţin 85.000 locuri pentru creşterea
păsărilor de carne.
Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul
6.6. a) - Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai
mare de 40.000 locuri pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activități
industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu,
potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.
84/2006.
Conform Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înfiinţarea Registrului European al
Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului
91/689/CEE şi 96/61/CE, categoria de activitate analizată se încadrează la
capitolul 7, lit. (a), (i) Instalaţii de creştere intensivă a păsărilor de curte, cu o
capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări.
Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanţă majoră. Scopul
său este de a obţine o abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor
care au un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim
asupra mediului luat ca întreg. Cerinţele de prevenire şi reducere a emisiilor sunt
cuprinse în cadrul unui sistem de autorizare integrată.
O caracteristică importantă este cerinţa de stabilire a Celor mai Bune
Tehnici Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamnă: toate
tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, întreţinerea, exploatarea
şi dezafectarea, care se pot pune în practică în condiţii economice şi tehnice Pa 6 pagina 6
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de
protecţie a mediului luat ca întreg.
Este important de observat că BAT nu înseamnă neapărat tehnica cea mai
avansată disponibilă, însă din punct de vedere economic este tehnica cea mai
bună pentru o instalaţie particulară. Definiţia în sine ia în considerare faptul că
măsurile cu privire la protecţia mediului nu ar trebui să aibă costuri nerealiste.
BAT pentru diverse instalaţii din acelaşi sector poate astfel să utilizeze
tehnologii diferite de control al poluării care sunt şi cele mai bune tehnici
adecvate pentru o instalaţie particulară. Dacă se încalcă standardele de calitate a
mediului locale sau internaţionale, atunci trebuie să se adopte măsuri mai stricte
decât BAT.
Pentru instalaţiile noi, cerinţele BAT trebuie să fie integral
respectate înainte de începerea exploatării. Din acest motiv, această lucrare
identifică încorporarea opţiunilor titularului de proiect în opţiunile privind
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile.
Exceptând analiza proiectului sub aspectul respectării BAT,
prezenta lucrare analizează de asemenea posibilitatea și condițiile de
amplasare a fermei avicole la o distanță mai mică de zonele de locuit (564
m) decât distanța minimă recomandată (1000 m) în Ordinul M.S. nr.
536/1997 cu modificările și completările ulterioare.
1.2. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI
Numele şi adresa companiei titularului:
S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. – DN 2B km 9 + 270 – km
9 + 527 (partea stângă), C5, camera 2, judeţul Buzău
- Cod unic de înregistrare: 27184746;
- Atribut fiscal: RO
- Nr. de ordine în registrul comerţului:
J10/438/2010
Pa 7 pagina 7
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Adina
Boștină,
tel.: 0722.134.689, fax: 0238.710.271
1.3. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI AL
RAPORTULUI LA ACEST STUDIU
- Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L. – Focşani, strada
Cărăbuş, nr. 19, judeţul Vrancea
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul
Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 68,
având competența de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de
mediu), RIM (raport privind impactul asupra mediului), BM (bilanț de mediu),
RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare
adecvată).
- Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : Fechete Iuliana Tel.:
0337.103.508; Mobil: 0722.322.239; fax: 0237.230.271
Se anexează Certificatul de înregistrare emis de Ministerul Mediului la
data de 24.11.2009.
1.4. DENUMIREA PROIECTULUI
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE sat Boldu, comuna Boldu, județul Buzău
Pa 8 pagina 8
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE, DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/
POSTÎNCHIDERE)
Titularul proiectului – S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, propune
construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp
situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1,
județul Buzău.
Terenul este proprietatea privată a Comunei Boldu, care a constituit un
drept de superficie (folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra
acestuia, în favoarea titularului de proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.
Buzău, conform contractului de superficie autentificat sub nr. 4426/11.10.2010,
anexat prezentei lucrări.
Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de
terenuri agricole, situată în extravilanul localității Boldu, folosința actuală curți –
construcții și destinația stabilită prin planurile de urbanism și amenajare a
teritoriului (PUG aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/2000) – zonă unități
agrozootehnice. Terenul dispune perimetral de drumuri de exploatare.
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe
direcția Sud-Vest;
- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-
Vest;
- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta
Albă, pe direcția Sud-Est;
- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele,
pe direcția Nord-Est;
- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.
Terenul analizat are destinația fermă zootehnică, prevăzută în Planul
Urbanistic General al comunei Boldu. Ferma a funcționat până în anul 1990. În
Pa 9 pagina 9
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
prezent, terenul este liber de construcții, nefolosit. Construcțiile fostei ferme
zootehnice Boldu (crescătorie de păsări) s-au degradat natural, în prezent
rămânând numai fundațiile acestora.
Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-
Sărat – Brăila, se virează stânga în localitatea Boldu.
Coordonatele geografice ale amplasamentului, măsurate în centrul
acestuia, în format GMS (Grade:Minute:Secunde) sunt:
Latitudine 45019’46,35” N
Longitudine 27015’10,41” E
Coordonatele terenului în sistem de proiecție Stereo 1970, măsurate în 25
de puncte de contur sunt evidențiate în Planul de amplasament și delimitare a
imobilului, anexat prezentei lucrări.
Pa 10 pagina 10
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Pa 11 pagina 11
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Proiectului analizat - construirea fermei pentru creștere de pui în comuna Boldu, județul
Buzău prevede:
⇒ Construirea a 5 hale de producție pe structură metalică cu pereți și acoperiș din panouri
termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88 m
⇒ realizarea alimentării cu apă dintr-un put forat, canalizare, evacuarea apelor uzate și a celor
pluviale în sistemul de colectare a apelor tehnologice;
⇒ realizarea alimentarii cu energie electrica a întregii ferme din rețeaua RENEL aflata în
proximitate pana în postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul
interior, exterior precum și al aparatelor tehnologice;
⇒ realizarea alimentarii cu gaze naturale ce vor fi folosite ca metoda principala pentru
încălzirea imobilelor din cadrul fermei;
⇒ utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adăpare, climatizare, încălzire,
ventilație;
⇒ construirea de clădiri/construcții anexa necesare desfășurării activității de creștere a puilor de
carne – bazin de retenție ape tehnologice uzate, platforma gunoi, depozit așternut, post
transformare, gospodărie de apa, filtru sanitar, camera frigorifica și camera necropsie;
⇒ construirea drumurilor și aleilor de acces în incinta fermei.
⇒ Împrejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.
Concluzionând, obiectivele proiectului sunt:
construire hale noi
construire anexe
alimentare cu utilități (apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale)
realizare infrastructura și împrejmuire
tehnologizare hale pentru creșterea puilor Greenfield.
Încadrarea imobilului:
- Categoria de importanta globala: C (normala) conform HG nr. 766/1997
- Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006).
- Zona seismica de calcul: B conform P100 - 1992
- Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999
Pa 12 pagina 12
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
- Risc de incendiu al clădirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999
Caracteristici dimensionale ale construcțiilor :
Suprafața totala construita : Sc = 9 228.17 mp
Suprafețe construite hale (5 x 1552.32 mp) Sc = 7 761.60 mp
Suprafețe construcții anexe: Sc = 1 466.57 mp
Arie utila totala hale producție (5 x 1481.16 mp) Su = 7 405.80 mp
Suprafețe desfășurate hale: Sd = 7 761.60 mp
Suprafețe desfășurate construcții anexe : Sd = 1 466.57 mp
Regimul de înălțime al construcției : Parter
Locuri parcare parter-exterior 5 mașini
LUCRĂRI PROPUSE
Lucrările propuse în proiect, necesare funcționării fermei de creștere a puilor de carne, sunt
următoarele:
Dimensiuni Hala TIP :
o exterior 14.00 x 110.88 m; Sconstruită = 1552.32 mp
o interior 13.38 x 110.70 m; Sutilă = 1481.16 mp
5 Halele de producție noi construite pe structura metalica, închisă cu panouri termoizolante
și vor avea dimensiuni în plan 14.00 m x 110.88 m. Amplasarea acestora, detaliata în planul de
situație, s-a făcut ținându-se cont de normele de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,
exigentele sanitar-veterinare, etc.
Construcții anexa aferente halelor de creștere pui:
Puțuri forate – se va fora un puț pentru asigurarea necesarului de apa, după efectuarea unui
studiu hidrologic. Acesta va fi echipat cu electropompă submersibilă și pompă hidrofor în vederea
asigurării debitelor de apă necesare funcționarii obiectivului.
Inel apă - se va realiza inelul de apă pentru întreaga ferma asigurându-se numărul necesar
de hidranți și debitul de apă stabilit în masurile de prevenire și stingere a incendiilor
Sistemul de colectare ape tehnologice – se va construi un bazin de retenție ape uzate de aproximativ 180 mc în care să se acumuleze apa utilizată în întreaga ferma, urmând ca apele să fie utilizate periodic pentru umectarea dejecțiilor stocate pe platforma și aplicate pe terenuri agricole, ca îngrășământ, în conformitate cu recomandările studiului OSPA. Bazinul este construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare mecanica/decantare.
Pa 13 pagina 13
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Apele pluviale de pe spatiile verzi perimetrale vor fi colectate prin rigole perimetrale si
deversate santul care margineste amplasamentul pe latura de nord- nord-vest, cu drumul de acces. Filtru sanitar – va avea regim de înălțime parter, urmând a fi utilizat de către personalul
productiv aferent fermei avicole de creștere a puilor de carne. Construcția va corespunde normelor
de proiectare pentru clădiri cu destinația de locuința temporara la locul de munca și a filtrului sanitar,
finisaje interioare și exterioare corespunzând zonei în care se încadrează imobilul. Imobilul va fi
construit pe cadre din beton armat cu pereți exteriori din BCA și interiori din gips carton, acoperișul
va fi din țigla metalica și ferestrele vor fi din tâmplărie PVC cu geam termoizolant. Clădirea filtrului
sanitar va avea în componenta pe lângă funcțiunea de bază (filtru sanitar) un dormitor pentru
personal, birouri pentru personalul TESA și economist, sala de mese pentru personalul TESA și
angajații societății, spălătorie cu loc de uscare a rufelor, farmacie, depozit materiale.
Clădire posturi de transformare și distribuție energie electrica – Construcție tipizata din
panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfășurata pe Parter. Clădirea va fi tehnologica,
având rolul de a adăposti echipamentele de preluare/distribuție a energiei electrice din incinta.
Aceasta va fi montata pe o platforma betonata.
Depozit așternut (paie și/sau rumeguș) – Va avea o structura metalica cu platforma
betonata cu suprafața construită 266.07 mp și suprafața utila de 250.00 mp.
Facilitate de stocare temporară a dejecțiilor – Va fi o platforma betonata pentru
depozitarea așternutului (paie și/sau rumeguș, dejecții și resturi de furaje) scos din hale la sfârșitul
perioadelor de creștere pana când acesta va fi preluat de o societate agricolă cu care se va încheia
contract pentru împrăștiere pe terenuri agricole. Suprafața construita a platformei va fi de 526.30 mp
și suprafața utila de 500 mp închisa perimetral cu un zid având înălțimea de 2,00 m. Gunoiul va
putea fi depus și ridicat având acces din doua direcții. Platforma de gunoi a fost dimensionata astfel
încât să se poată depozita dejecțiile generate de trei serii de pui (4 – 6 luni).Breviar de calcul al dejecțiilor Halele pentru creșterea puilor de carne pe așternut permanent au suprafața utilă de 1481 mp fiecare. Cele 5 hale vor avea o suprafață utilă totală de 7405 mp. Așternutul cu dejecții de pasăre la sfârșitul seriei va avea o grosime medie de 3 cm. Volumul gunoiului de grajd evacuat din cele 5 hale la sfârșitul perioadei de creștere va fi:V= 5 hale X 1481 mp X 0,03 m = 222 mc.După aproximativ 52 de zile se depozitează gunoiul de la o serie. La fiecare serie gunoiul se va depozita maxim 6 luni pe platforma, adică 180 zile . În 180 zile se va colecta gunoi de la aproximativ 3,5 serii de pui. Capacitatea platformei va cuprinde:- 3,5 serii x 222 mc dejecții /serie = 777 mc gunoi de grajd;Pa 14 pagina 14
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Volumul platformei : Suprafața X înălțimea pereților = 500 mp x 1,8 mp = 900 mc.Datele folosite la calculul volumului de dejecții au fost furnizate de către titular.Gospodăria de apă va fi realizata dintr-o structura metalica capabila să asigure necesarul de
apă intangibila pentru stingerea incendiilor și o rezerva de apă pentru procesele tehnologice din
ferma (inclusiv apă de băut pentru păsări).
Camera frigorifica și camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de 80
mm, pe o platforma betonata. Structura de rezistenta a acestora va fi metalica.
Aleile și platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform
normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislației rutiere din Romania. Incinta
fermei va fi împărțita în 2 zone, curata și murdara, accesul spre zona curata facondu-se după ce
automobilele trec prin rampa de spălare și dezinfectare. Va fi prevăzut în zona carosabil și un cantar
auto.
Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din
Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de
protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii puilor de carne.
În urma realizării investiţiei, ferma de păsări va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura
hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii puilor de carne. Ele formează un flux continuu,
care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescuţi puii de carne, se asigura depozitarea
furajelor în buncăre, hrănirea automată, microclimatul necesar în orice anotimp şi se încheie cu
eliminarea patului epuizat şi a dejecţiilor şi transportul lor la platforma de depozitare temporară.
Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 148.610
capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o greutate
medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.
DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCŢIEReglementari regim de construire:
- Aliniament și regim de aliniere – se respecta condițiile de amplasare dispuse în certificatul
de urbanism și regulamentul zonal de urbanism.
- Regim de înălțime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei.
- Indicatorii principali POT, CUT se încadrează în regulamentul impus în PUZ - PUG.
Pa 15 pagina 15
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Destinația terenului – se schimba destinația inițială din pășune în ferma avicola (facem
precizarea că destinația stabilită în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate este
zonă unități agrozootehnice (conform punctului 2 – Regimul economic de Certificatul de Urbanism
nr. 166 din 19.10.2010, anexat).
SISTEMUL CONSTRUCTIV
Pentru halele de producție:
- Sistem constructiv: structura metalica cu închideri din panouri termoizolante.
- Fundații: - beton armat
- Pereți exteriori: - panouri termoizolante
- Pereți interiori: - nu este cazul
- Acoperiș și învelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanică la interior
- panouri termoizolante la interior
- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.
- Tâmplărie: metalica + P.V.C.
- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.
Pentru clădirile anexa (filtru sanitar, gospodărie de apa, post de transformare, casa poarta, depozit
deșeuri):
- Sistem constructiv: Cadre din B.A.
- Fundații: - beton armat
- Pereți exteriori: - BCA
- Pereți interiori: - BCA și gips carton
- Acoperiș și învelitoare: - țiglă metalică
- Finisaje exterioare: Tencuiala drișcuita fin
- Tâmplărie: P.V.C.
- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.
Pentru depozitul de paie:
- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperiș din panouri metalice.
- Fundații: - beton armat
- Pereți exteriori: - B.A.
- Pereți interiori: - nu este cazul
- Acoperiș și învelitoare: - panouri metalice
- Finisaje exterioare: tencuiala drișcuita finPa 16 pagina 16
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Tâmplărie: metalica.
- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.
SOLUȚII TEHNICE
Structura halelor noi este din otel, închiderile din panouri termoizolante dispuse la fila
interioara a halei.
Fundațiile vor fi sub adâncimea de îngheț, conform studiului geotehnic. Clădirea va avea
perimetral un parapet cu înălțimea de 1.00 m pe care vor fi așezate panourile termoizolante de
închidere.
Frontoanele clădirii se vor executa din panouri termoizolante asigurându-se accesele în hala.
Acoperișul este realizat dintr-o învelitoare de tabla cutata termoizolata cu 2 cm spuma poliuretanică
la interior și panouri termoizolante dispuse la partea interioara a grinzilor.
Camera tehnica se va executa din panouri termoizolante, fiind andosată halei principale.
INSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIEI
- Alimentare cu energie electrica: prin racord la rețeaua de distribuție energie electrica din
tabloul de ÎT.
- Alimentare cu apa: se va face din cele doua puțuri forate, printr-un inel de apa.
- Canalizare: apele uzate vor fi preluate de către rețeaua de canalizare nou construita a
incintei și vor fi evacuate în bazinul de retenție; apele tehnologice rezultate vor fi folosite pentru
umectarea gunoiului de grajd și surplusul rămas va fi folosit pentru irigații.
- Alimentare cu gaze: în prezent incinta nu este racordata la rețeaua națională de distribuție.
Alimentarea cu gaze naturale, se va face după racordarea la rețeaua de distribuție aflata la cca. 700
m de incintă.
SIGURANȚA ÎN EXPLOATARE
Prin proiect sunt luate toate masurile necesare pentru asigurarea siguranței în exploatare a
unui ferme de creștere a puilor. Au fost respectate prevederile standardelor și normativelor
românești, precum și practica de proiectare referitoare la toate elementele de risc: înălțimi libere,
înălțimi trepte (STAS 2965-87), împiedicarea alunecării pe pardoseli, gabarite de circulații. S-a avut
în vedere izolarea termica a conductelor de încălzire, legarea la pământ a echipamentelor electrice și
prevederea contactului la nul la toate branșările aparatelor electrice.
Materialele, elementele de construcții și echipamentele folosite vor respecta parametrii
calitativi impuși de standardele și normele românești în vigoare, iar în cazul procurării acestor Pa 17 pagina 17
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI elemente din import, trebuie să existe conform legii 10/1995, agremente tehnice corespunzătoare cu
performantele solicitate în caietele de sarcini și menționate în specificațiile tehnice.
Nu s-a prevăzut adăpost ALA nefiind necesare la construcțiile agrozootehnice fără subsol
conform H. G. R. nr. 560/2005, modificată și completată de H. G. R. 37/2006, privind stabilirea
categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăpostului de protecție civilă și a celor
la care se amenajează puncte de comanda.
IZOLAȚIE TERMICA, HIDROFUGA ȘI ECONOMIE DE ENERGIE
Închiderile exterioare vitrate sunt realizate cu tâmplărie din metal sau aluminiu cu rupere de
punte termica și cu geam termopan. Masurile de termoizolație prevăzute vor duce la economie de
energie în încălzirea spațiului și la reducerea consumului de combustibil.
Încălzirea spatiilor se face prin microcentrala termica la filtrul sanitar și generatoare de aer
cald care funcționează pe baza de gaze la hale.
ORGANIZARE DE ŞANTIER
Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor
tehnologice fiind următoarea:
- lucrări de împrejmuire
- lucrări de infrastructură
- lucrări de suprastructură
- lucrări de închidere şi compartimentare
- lucrări de tâmplărie şi finisaje
- lucrări de amenajare exterioară.
Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de
teren (ale vecinilor sau din domeniul public).
Condiţii ce vor fi îndeplinite în timpul organizării de şantier:
- se va evita decopertarea solului şi îndepărtarea vegetaţiei pe o suprafaţă mai mare decât cea
strict necesară;
- gestiunea deşeurilor se va realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare;
- organizarea de şantier nu se va amplasa în zonele de protecţie sanitară a forajelor de
alimentare cu apă;
- circulaţia cu mijloace auto se va face numai pe căile de acces existente;
- titularul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în
perioada de execuţie a investiţiei. Pa 18 pagina 18
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
DESCRIEREA ETAPEI DE FUNCŢIONARE
La finalizarea lucrărilor de construcţie şi a montării tuturor utilajelor şi echipamentelor
necesare fluxului tehnologic, operatorul economic, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. are obligaţia să
solicite şi să obţină de la autoritatea competentă de mediu, autorizaţia integrată de mediu, înainte de
punerea în funcţiune a instalației IPPC.
DESCRIEREA ETAPELOR DE
DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE
Pentru demolarea şi dezafectarea halelor populate cu păsări trebuiesc parcurse următoarele etape:a) Dezafectarea utilajelor;
b) Demolarea construcţiilor;
c) Dezafectare reţele de conducte tehnologice;
d) Dezafectare / dezmembrare agregate;
e) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare;
f) Aducerea terenului la starea iniţială
a) DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR
- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de
canalizare.
- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică,
apă potabilă şi canalizare.
- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi marcarea
lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului muncitor.
- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din plăci de
azbociment de la acoperiş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton armat.
Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe normele de protecţie
a muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de elementele sigure).
Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea eliminării/valorificării acestora.
b) DEZAFECTAREA UTILAJELOR
Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde:
- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor
Pa 19 pagina 19
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.
c) DEZMEMBRARE REŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICE
Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea problemei sub
următoarele aspecte:
- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul vehiculat
- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării
- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare
- Dezmembrarea propriu-zisă
- Sortarea elementelor de conductă
- Sortarea armăturilor
- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.
d) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE
Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde:
- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea împotriva
prezenţei accidentale de produse periculoase
- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere electric şi
mecanic
- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî destinaţia agregatului
de pompare, respectiv:
A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie
B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor
Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de constatare.
e) DEZAFECTARE INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE AUTOMATIZARE
Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură scoaterea
lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu, schema electrică şi de
automatizare a instalaţiei respective.
Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:
- Instalaţie de iluminat.
- Instalaţie de forţă.
- Instalaţie de automatizare.
Pa 20 pagina 20
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI f) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INIŢIALĂ
Se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta, se
analizează şi se compară rezultatele obținute cu valorile de referință (la punerea în funcțiune a
obiectivului).
În cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare funcţie de
poluantul depistat.
1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE
Instalaţia nu are o perioadă limitată de funcţionare.
1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII
PRODUCŢIEI
Informațiile privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii
energiei necesare asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 1.1
TABELUL 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeProducţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumirea Cantitatea anuală
Denumirea Cantitatea anuală
Furnizor
Pui de carne, echivalentul a kg pui vii
1.040.270 capete1.872.486
Apă 12 748,9 mc Sursă proprieEnergie electrică 207 145 kW SC ELECTRICA SA–FDEE BuzăuGaz metan 360 mii mc Rețeaua de distribuție gaz metan
1.8. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE Pa 21 pagina 21
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Informațiile despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice care vor fi utilizate
în scopul asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 1.2.
TABELUL 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimiceDenumirea
materiei prime, a substanţei
sau a preparatului
chimic
Cantitatea anuală
utilizată
Clasificarea şi etichetareasubstanţelor sau a preparatelorchimice*)Categorie- Periculoase/Nepericuloase(P/N) -Periculozitate**)Fraze de risc*)
furaje 1 430 t N -Antibiotice +vaccinuri 200 kg N -Vitamine 180 kg N -substanţe dezinfectante - VIROCID 196 l P S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39;R20/21/22; R34; R40.
*) Conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001, şi Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001
Pa 22 pagina 22
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
1.9. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ Informațiile despre poluanții fizici și biologice care afectează mediul, generați de activitatea propusă sunt cuprinse în tabelul nr. 1.3.
TABELUL 1.3. Informații despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
Pagina 23
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
1.10. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ
Bioaerosolii sunt importanţi prin rolul pe care îl au în împrăştierea bolilor. Tipul de hrana și
tehnicile de hrănire pot influenta concentraţia și emisiile de bioaerosoli. Hrănirea în sistem de hrana
lichida amestecata sau adăugarea de grăsimi în cazul sistemului uscat de hrănire pot reduce
producerea prafului. Hrana amestecata este mai buna când este combinata cu uleiuri și aditivi de
omogenizare. Sunt de dorit instalaţiile de hrănire lichida. Sistemul de hrănire uscata poate fi
implementat numai pe baza de hrănire cu laturi/laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi
ridicata prin recoltare și depozitare uscata. Aceasta va înlătura contaminarea microbiana și fungică.
Curăţarea regulata a echipamentelor și a halelor va împiedica depunerile de praf. Acest regim
este asigurat prin sistemul “totul plin – totul gol”, urmat de o curăţare și o dezinfectare atenta.
Pagina 24
Tipul poluării
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi pentru mediu)
Poluare de fond
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a poluării
Pe zona obiectivului
Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare
Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fondFără măsuri de eliminare/ reducere a poluării
Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării
zgomotcontinuă ventilatoare
65,0 dB(A)Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşilimita maximă admisă
- - - - -discontinuă Transport auto: aprovizionare (pui de-o zi), încărcare pui la depopulare hale, transport furaje, dejecții
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL
PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
Titularul proiectului nu a făcut precizări cu privire la alte alternative studiate cu privire la
locație.
Agricultura, producţia de hrană şi utilizarea populaţiei din zona rurală sunt probleme de
interes şi importanţă. Organizaţii de toate tipurile sunt tot mai interesate pentru a realiza şi demonstra
îndeplinirea unor strategii de mediu viabile. Toate activităţile organizaţionale, produsele şi serviciile
care afectează mediul interacţionează şi sunt legate de sănătatea şi siguranţa atât a fermierilor cât şi a
animalelor şi a tuturor sistemelor de management al calităţii operaţionale din fermă. Pe scurt, un bun
management al fermei înseamnă a tinde spre o performanţă solidă în ceea ce priveşte mediul, care s-a
dovedit a fi strâns legat de o productivitate crescută a animalelor.
Cheia pentru o bună practică este de a lua în considerare activităţile de la fermele de păsări
care pot afecta mediul şi modul în care se întreprind demersurile pentru a evita sau minimiza emisiile
sau impactul prin selectarea celei mai bune combinaţii de tehnici şi oportunităţi pentru fiecare locaţie.
Scopul este de a introduce ferm consideraţiile legate de mediu în procesul de luare a deciziilor. O
afacere care demonstrează o bună practică va lua în considerare probleme cum ar fi educaţia şi
calificarea, planificarea adecvată a activităţii, monitorizarea, reparaţiile şi întreţinerea, planificarea
urgenţelor şi managementul. Managerii trebuie să fie capabili să furnizeze dovezi că sistemul este în
stare să ţină cont de aceste probleme, multe dintre acestea sunt referite în (aşa-numitele) “Coduri de
bună practică” dezvoltate de câteva state membre.
Fiecare dintre activităţile variate care formează managementul de fermă pot să contribuie
potenţial la o realizare globală a unei bune performanţe în ceea ce priveşte mediul. Este deci
important ca proiectul să se realizeze după studierea şi analiza:
* locaţiei şi aspectele spaţiale
* sunt identificate şi implementate educaţia şi calificarea
* activităţile sunt planificate adecvat
* sunt monitorizate intrările şi deşeurile
* sunt stabilite procedurile de urgenţă, şi
* este implementat un program de reparaţii şi întreţinere.
Managerul şi personalul trebuie să analizeze şi evalueze regulat aceste activităţi astfel ca orice
dezvoltare şi ameliorări viitoare să poată fi identificate şi implementate. O apreciere a tehnicilor
alternative, noi sau în curs de apariţie ar fi benefică în acest stadiu.
Pagina 25
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Aspectele legate de alegerea locaţiei şi spaţiu sunt de asemenea importante, deoarece deseori
impactul de mediu al fermei este parţial datorat unei dispuneri spaţiale nefavorabile a activităţilor pe
locaţia fermei. Aceasta poate conduce la transport şi activităţi adiţionale ne-necesare, şi la emisii în
vecinătatea ariilor sensibile. Un management de fermă eficient poate compensa aceasta pe o scară
limitată, dar este îmbunătăţită situaţia dacă se dă atenţie planificării spaţiale a activităţilor din fermă.
Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative luate în considerare privind proiectul
propus. Deciziile privind alegerea tehnologiei, mărimea proiectului și amplasamentului acestuia au
fost luate din considerente economic financiare și nu există variante alternative la acestea.
1.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT
Titularul proiectului nu a propus și alte alternative cu privire la localizarea amplasamentului
propus.
Localizarea administrativă a amplasamentului analizat este satul Boldu, comuna Boldu,
intravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1, județul Buzău.
Terenul este proprietatea privată a Primăriei comunei Boldu, care a constituit un drept de
superficie (folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra acestuia, în favoarea titularului
de proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, prin contractul de superficie autentificat sub nr.
4426/11.10.2010, anexat prezentei lucrări.
Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri agricole, având
perimetral drumuri de exploatare.
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe direcția Sud-Vest;
- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-Vest;
- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta Albă, pe direcția Sud-
Est;
- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele, pe direcția Nord-Est;
- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.
Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-Sărat – Brăila, se
virează stânga în localitatea Boldu.
Pagina 26
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
1.13. INFORMAŢII DESPRE UTILIZAREA CURENTĂ A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ, VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE / ZONE PROTEJATE, ZONE DE
PROTECŢIE SANITARĂ, E.T.C.
Terenul analizat are destinația zonă unități agrozootehnice, prevăzută în Planul Urbanistic
General al comunei Boldu.
Prin localizarea obiectivului, acesta nu afectează valori naturale, istorice, culturale,
arheologice.
În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional _
Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele naturale sau construite,
delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt
declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”.
Pagina 27
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu
cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.
Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea
geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în
anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.
Cele mai apropiate rezervații și monumente ale naturii localizate în apropierea
amplasamentului fermei de păsări și listate în Anexa nr. 1 – Zone naturale protejate de interes
național și monumente ale naturii din Legea nr. 5/2000, sunt Balta Albă și Balta Amară. Acestea
sunt localizate la peste 3500 m (Balta Albă) și cca. 9000 m (Balta Amară), pe direcția S-E față de
terenul pe care va fi construită ferma, în comuna Balta Albă și nu vor fi afectate de activitatea
propusă în cadrul proiectului.
Balta Albă este rezervație naturala geologica, de zonă umeda, botanică și zoologică și are
suprafața de 600 ha. Rezultata din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche
albie a râului Râmnicul Sărat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Câmpiei (de
subsidență) a Râmnicului basculând în direcția NE; în balta creată, prin aportul apelor salmastre din
straturi freatice (cca. 70-80%) și din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafața (cca.
20-30%), inițial s-a dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care într-o piramida trofica apreciabila, a
servit ca baza nutriționala pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta și Lunca Dunării - spre râurile
interioare mari, ex. Buzău) cat și pentru avifauna în migrație (pe culoarul central European:
Scandinavia - Polonia - Romania - Asia Mica și Balcani - Egipt) contribuind la salvarea speciilor
African - euroasiatice; astfel, s-a realizat natural, de secole, ceea ce convențiile internaționale recente
își propun să realizeze: conservarea păsărilor de apă migratoare (v. acordul adoptat la Haga la 16
iunie 1995 - ratificat de tara noastră prin Legea 89/2000).
Totuși agricultura extensivă (prin chimizare) și lipsa perdelelor forestiere (tăiate în anii 50-60)
au lipsit de protecția necesara solurile și apele astfel încât (in prezent) apele excesiv eutrofizate au
dezvoltat alte raporturi fizico-chimice și biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita) care
inițiază nămolul sapropelic de interes curativ (medical) și cosmetic (produsele Pell-Amar).
Balta Amară este rezervație naturala geologica, de zona umeda, zoologică, aflata tot în
comun Balta Albă, cu suprafața de 900 ha.
Este o balta constituita pe un braț abandonat al râului Buzău, ca un liman fluviatil - în mediul
căreia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apă dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau
de migrație. Ca și la Balta Alba, și aici indicele de ariditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului,
Pagina 28
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI astuparea izvoarelor din pânza freatica - a diminuat adâncimea apei (libera de mal) și recent, prin
apariția unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micșorat volumul apei utile, afectând sever
ihtiofauna și diminuând major apetitul speciilor de avifauna a căror marca genetica le îndrumau de
secole spre aceste bălti, acum cu rol de halta (pentru hrănire și refacere) iar cândva cu însemnate
spatii (in asociațiile de specii higrofite) favorabile pentru cuibărit.
Acestea au fost declarate de asemenea arie de protecţie specială avifaunistică (Balta Albă-
Amara-Jirlau-ROSPA 0004) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecție special avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în
România și sit de importanţă comunitară (Balta Albă-Amara-Jirlau-Lacul Sărat Caineni-ROSCI 0005) prin
Ordinul M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,
pentru habitate de plante de sărătură, galerii rîpariene şi tufărişuri de cătină albă şi roşie, specii de
mamifere, peşti, nevertebrate, amfibieni şi reptile cuprinse în Directivele europene.
1.14. INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICARE/AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA
AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
În Planul Urbanistic General al comunei Boldu aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/30.05.2000,
destinația terenului este zonă unități agrozootehnice.
Terenul este proprietatea privată exclusivă a Comunei Boldu, județul Buzău, conform
Hotărârii Consiliului Local al Comunei Boldu nr. 39 din data de 24.09.2010, are numărul cadastral
4080 și este înscris în Cartea Funciară la nr. 1091, prin Încheierea nr. 42719 din 08.10.2010 a
Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău.
1.15. INFORMAŢII DESPRE MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ
Informaţiile despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă au fost
furnizate la cap. „Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia”.
Pagina 29
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţieS.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău va desfășura în cadrul amplasamentului activitatea de
creștere intensiva a păsărilor de carne folosind tehnologia de creștere la sol pe așternut permanent de
resturi vegetale (paie, rumeguș sau amestec).
Vor fi crescute 148 610 capete păsări/serie –cate 7 serii/an. Durata unui ciclu de creștere este
de 38 de zile, puii fiind crescuți pana la o greutate de 1,8 kg/cap. Activitatea de creștere se va
desfășura 365 zile/an, 24 de ore/zi, exceptând perioadele de vid sanitar de cca. 10-14 zile după fiecare
ciclu de producție.
În cadrul fermei se va folosi principiul ,,totul plin –totul gol,,. Durata unui ciclu de producție
va fi de 38 de zile. După fiecare ciclu de creștere halele vor fi complet golite, spălate și igienizate.
Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.
Puii de carne, proveniți de la stații de incubație specializate, vor fi crescuți de la vârsta de o zi
pana la 38 de zile, când se livrează la abator pentru sacrificare. Într-un an vor fi crescute aproximativ
7 serii de pui.
Creșterea puilor va fi realizata în 7 hale cu o suprafața utila totala de 10,368,12 mp. O hala are
o încăpere de creștere deservita de un hol de acces în care sunt montate instalațiile de control
electronic pentru măsurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilație, sistemului de încălzire și
șpreiere a aerului când este cazul.
În toate halele vor exista 3 linii de hrănire dispuse în lungul halei cu o lungime de 105 m pe
care vor fi montate 315 hrănitori. Fiecare hala va fi prevăzuta la exterior cu un buncăr de otel cu o
capacitate de 25 mc în care se depozitează furajul. Acesta va alimenta un transportor de 90 mm, cu
1,1 kW către buncărașele din hale.
Sistemul de adăpare este compus din 4 linii de adăpare echipate cu picurători tip lubing cu
cupita recuperatoare. Alimentatorul de apă este dotat cu un contor apă și un medicator care asigură
doze de medicamente pentru pui, corespunzătoare vârstei.
Sistemul de ventilație și asigurarea microclimatului
Încălzirea halelor se va realiza cu 4 generatoare cu aer cald, 65 kW, alimentate cu gaze
naturale cu ardere integrala;
Pagina 30
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 56 clapeți admisie amplasați pe una din
lateralele halei. Volumul de aer se reglează prin ajustarea deschiderii clapeților.
Ventilația va fi realizata de ventilatoarele plasate pe partea laterala opusa, astfel : 5
ventilatoare de capacitate 40.800 mc/h și 4 ventilatoare de capacitate 13.500 mc/h. Acestea vor
asigura exhaustarea aerului din interiorul în exteriorul halelor; la exterior ventilatoarele sunt
prevăzute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol;
Întreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori de
umiditate, presiune, temperatura care asigura condiții optime pentru pui pe întreg parcursul ciclului de
creștere de la 0-38 zile;
Pentru perioada foarte calda (călduri extreme) răcirea este asigurata printr-o pompa de înalta
presiune 100 atm și o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta șpreiază apă în
pulbere fina la o temp. de aprox. 18 °C, asigurând o scădere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C
. De asemenea, acest sistem de răcire va diminua și cantitatea de praf în suspensie din aerul eliminat.
Procesul tehnologic prin care este realizată producţia este descris în continuare:
DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
1. Generalităţi
Pentru asigurarea calităţii cărnii de pasăre, este necesară respectarea normelor tehnologice de
bază şi anume se vor asigura şi respecta toate principiile tehnologice de bază în creşterea păsărilor,
privind categoria de vârstă 0 - 38 zile cu referire la densitatea puilor în adăpost, temperatura,
luminozitatea, ventilaţia, concentraţia de noxe, calitatea aşternutului şi calitatea furajelor.
Astfel, în cazul puilor la greutatea de 1 kg, densitatea puilor va fi de 25 pui/mp, iar în cazul
puilor de 1,8 kg/cap densitatea va scădea la 18-20 pui/mp.
Ventilaţia în hale trebuie să asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate vie/ h şi va fi
asigurată permanent, fără să se depăşească vitezele admisibile ale curenţilor de aer; în cadrul noii
investiţii sistemul de ventilaţie este computerizat, realizându-se deschiderea fantelor pentru aer
proaspăt mai mult sau mai puţin în funcţie de evoluţia parametrilor interiori şi exteriori ai aerului.
2 . Popularea halelor
2.1. Transportul puilor cu vârsta de o zi.
Pagina 31
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Preluarea de la terţi a puilor de o zi şi transportul acestora de la staţia de incubaţie în halele de
producţie se face cu autospecială prevăzută cu sursă proprie de încălzire şi ventilaţie, în lădiţe
speciale.
Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi.
2.2 . Introducerea puilor în hală
Puii de găină, în sistem intensiv de creştere, se introduc în halele de creştere, la vârsta de o zi.
Aceştia se repartizează în halele pregătite corespunzător, pe compartimente, hale, respectând
densităţile.
La fermele de producţie a puilor de carne, densitatea medie în cazul creşterii la sol este :
- pui cu vârsta de 1- 30 zile = 24 pui/mp;
- pui cu vârsta de 30- 38 zile = 20 pui/mp.
Dacă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologică normală, mortalitatea poate creşte,
iar dezvoltarea lor va avea de suferit.
În aglomerări mari de pui pot apărea aberaţii şi pervertiri ale gustului (pica și canibalismul),
care o dată apărute sunt greu de combătut, putând genera pierderi economice, uneori foarte mari.
În cadrul Fermei de păsări Boldu, păsările sunt crescute la sol, pe pat de creştere.
Patul de creştere este constituit din paie şi este răspândit pe toată suprafaţa halei de creştere a
păsărilor. Pardoseala halelor de creştere a păsărilor este realizată din beton.
Evacuarea patului de creştere (pat în care sunt înglobate dejecţii şi resturi de furaj) se face
periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfârşitul unei perioade de creştere (38 zile).
3. Creşterea puilor
Hrănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hrănirea să se facă în condiţii
optime, trebuie asigurat fondul de furaje necesar.
Creşterea puilor destinaţi producţiei de carne, pe toata perioada de viaţă, până la livrare, se
face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în
cantitate şi grosime variabilă, în funcţie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm
iar în timpul iernii este de 10 cm.
Furajarea se face la discreţie, în tăviţe, norma fiind de o tăviţă sau un cofraj dublu la 100 de
pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subţire pentru a fi consumat în maxim
4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea).
Pagina 32
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la
discreţie. Înălţimea tăviţelor de furajare este în funcţie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la
nivelul umărului puiului.
Adăparea puilor se face cu adăpători tip picurător. Adăpătorile asigură permanent apa
proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. Distanţa
maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2 m.
Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de
nutreţuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.
În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apă scad, până la un coeficient de 1,2 –
1,4 % din cantitatea de nutreţuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 –
30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreţurilor concentrate consumate.
Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obţinerea de rezultate bune în
creşterea puilor broiller. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziţiona o
instalaţie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al
furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviţele hrănitoarelor automat pe măsură ce
cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu
picurătoare care sunt puse în funcţiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de
alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de ţevi de distribuţie a apei în lungul halei.
Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la
12 pui.
Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviţă.
In funcţie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de
transport furaje.
Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele
halelor; descărcarea se realizează mecanic.
Pentru hrănirea păsărilor, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. va utiliza un furaj ale cărui
principale componente sunt: porumbul, şrotul de soia, grăsimea, premix mineralo-vitaminic.
4. Depozitarea dejecţiilor
La sfârşitul ciclului de creştere a păsărilor resturile de furaje rămase, cât și dejecţiile
(aşternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonată de stocare temporară a dejecţiilor.
Pagina 33
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Platforma pentru stocarea temporară a dejecţiilor, pentru o perioadă de 4 - 6 luni (conform
recomandărilor din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu
nitrați din surse agricole – cap. VIII, punctele 123 – 125) , este prevăzută cu ziduri din beton pe trei
laturi, cu înălţimea de 200 cm, rigole și bazin betonat pentru colectare levigat. Suprafața construită a
platformei va fi de 526.30 mp, iar suprafața utilă de 500 mp.
După depozitarea temporară, dejecţiile se vor administra ca îngrăşământ natural pe terenuri
agricole, în cantităţile indicate în studiile pedologice și agrochimice şi cu respectarea prevederilor
Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de
poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din
zootehnie.
5. Alimentaţia puilor
Alimentaţia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reţete
optimizate conform cerinţelor puilor de carne.
Reţetele de furajare, care se vor fabrica în funcţie de vârsta puilor, vor cuprinde în amestec
cereale, şroturi proteice, premix vitamino-mineral și alţi aditivi furajeri, astfel incit să se realizeze un
spor mediu de 50 g/zi furajata.
Pe parcursul creşterii, puiul va primi următoarele reţete de furaj :
- « demaraj » furaj ce se da puilor în prima perioada de creştere și care constituie aproximativ
20 % din cantitatea de furaje a întregii perioada ;
- « creştere » furaj ce se da puilor în perioada cea mai lunga și care constituie 60% din
cantitatea de furajare a întregii perioada
- « finisare » furaj ce se da puilor în ultima parte a ciclului de creştere și îngrăşare și
reprezintă 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.
Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj
pentru 1 kg carne în viu.
Evoluţia greutăţii corporale și a compoziţiei chimice a puilor broiller, în special în funcţie de
vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un
spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile.
6. Microclimat
Pagina 34
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Se recomanda pentru ventilaţie, în funcţie de temperatura exterioara și vârsta puilor de carne,
valorile din tabelul următor, care exprimă Metri cubi / ora / pasareTemperaturaExterioara ( 0 C) Săptămâna 1 Săptămâna 3 Săptămâna 635 2 4 7-1020 1,4 3 5-610 0,8 2 40 0,6 1 2-3- 10 0,1 0,8 1,2- 20 0,1 0,6 0,9a. Temperaturi optime admise în halele de creştere a puilor la sol
Temperatura are un rol foarte important în procesul de creştere și dezvoltare.
Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceasta proprietate
se dezvolta însa destul de rapid, începând cu ziua a 5 –a de viața, iar după 10 zile puii sunt capabili să
se adapteze la fluctuaţiile de temperatura.
In halele de pui, asigurarea confortului termic are o importanta decisiva, pentru creşterea și
dezvoltarea acestora, de aceea, cel puţin cu 48 de ore înaintea popularii halelor cu pui de o zi se pun
în funcţiune sursele de încălzire, reglându-se temperatura necesara puilor în vârsta de la 1 la 10 zile.
Tot cu 8 de ore înainte de populare, se umple cu apă sistemul de adăpare, pentru ca apă să
poată fi încălzita la temperatura tehnologica necesara puilor.
Temperaturile optime în halele de creşterea puilor la sol sunt :
pui 1-10 zile vara ; 28-32 0 C
iarna ; 30- 34 0 C
pui 11-20 zile vara ; 23-25 0 C
iarna ; 26- 24 0 C
pui 21-30 zile vara ; 22- 24 0 C
iarna ; 20- 18 0 C
peste 30 zile vara ; 22-26 0 C
iarna ; 20-21 0 C
In tabelul următor se prezintă recomandări privind temperatura în halele de pui, în perioada de
creştere.Vârsta Temperatura 0 C Vârsta Temperatura 0 C Pagina 35
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ziua 1-2Ziua 3-4Ziua 5-7Ziua 7-8Săptămâna 2
33- 3430-3129-3028-2927-28
Săptămâna 3Săptămâna 4Săptămâna 5Săptămâna 6
25- 2722- 2420-2218- 20Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Dacă temperatura este
prea scăzuta aceştia se vor înghesui sub sursa de căldura.
Dacă temperatura este prea ridicata se vor răspândi spre pereţi . Dacă exista curenţi de aer puii
se vor grupa în zona opusa formarii curenţilor.
Dacă puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic aceştia se răspândesc pe toata
suprafaţa compartimentului.
b. Umiditatea relativă optimă admisă la halele de creşterea puilor la sol
Umiditatea relativă optimă admisă în halele de creştere a puilor de carne variază funcţie de
sezon, călduros sau rece ca și temperatura din hală, între limitele de 60 – 80 %. Cu cat temperatura
aerului este mai ridicata, cu atât umiditatea aerului este mai scade și invers.
Umiditatea, în funcţie de vârsta puilor și de temperatura interioara, se recomanda a fi conform
tabelului de mai jos :
Vârsta(zile)
UmiditateGrade 80% 70% 60% 50% 40% 30%1 0 C 33 33 33 33 35 362 0 C 32 32 32 32 34 353 0 C 31 31 31 31 33 354 0 C 30 30 30 30 32 345 0 C 30 30 30 30 32 346 0 C 29 29 29 29 31 337 0 C 29 29 29 29 31 338 0 C 28 29 29 31 31 33
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 0C
Săptămâna III; 16 -22 zile Umiditate 60-70 %
Temperatura 27-25 0C Pagina 36
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 0C
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 0C
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 0C
c. Viteza optima admisa a curenţilor de aer în halele de creşterea puilor la sol
In prima săptămână nu se face ventilaţie forţata, se merge pe ventilaţie naturala – clapetele ce
urmează a se monta în pereţii halelor, vor fi deschise, fără a se porni ventilatoarele care pot crea
curenţi de aer. În perioada de vara se pot porni ventilatoarele dar se va regla viteza curenţilor de aer.
Curenţii de aer din halele de pui trebuie să se încadreze strict în limitele optime. La
temperaturi scăzute, nu este permisa existenta curenţilor de aer mai mari de 0,2 – 0,3 m/s.
Viteza curenţilor de aer, trebuie corelata strict cu temperatura existenta în aceste hale și cu
vârsta puilor.
Viteza maxima a curenţilor de aer în halele pentru pui corelata cu vârsta acestora și
temperatura adăpostului este :
- pui 1-10 zile la o temperatură de 28-30 0 C ; v= 0,05 – 0,1 m/sec ;
- pui 10- 20 zile la o temperatura de 23 –270 C; v= 0,1 – 0,2 m/sec ;
- pui 20 – 42 zile la o temperatura de 21-23 0 C ; v= 0,2 – 0,5 m/sec ;
Pentru dimensionarea ventilaţiei maxime s-a luat în calcul 6,5 cmp suprafaţa de admisie
pentru fiecare 0,113 cm3 / min aer evacuat.
d. degajări de gaze nocive în halele de creşterea puilor la sol
Gazele nocive sunt emanaţii gazoase care provin din degradarea organica a dejecţiilor și ca
rezultat al proceselor fiziologice ale pasărilor .
In halele de pui de găina se admit următoarele concentraţii maxime de gaze nocive:
- amoniac ; 0,0025 % ;
- hidrogen sulfurat : 0,004 % ;
- bioxid de carbon 0,5 – 0,6 % ;
- metan 5 %
Pagina 37
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Ventilaţia este principala operaţiune prin care se pot regla, în limitele optime admise, gazele
nocive, curenţii de aer, umiditatea relativa, în interiorul halei. Ventilaţia realizata în halele de pasări
este o ventilaţie mixta; mecanica și naturala, prin reglarea admisiei și evacuării aerului în hale.
Admisia aerului în hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la nivelul
parţii superioare a pereţilor.
e. iluminatul
In prima perioada de viața (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie să fie mare, în jur de
20 lux/ mp, pentru ca puii să depisteze uşor sursa de hrănire și adăpare.
Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel
programul de lumina va fi :
- primele doua săptămâni : 1 ora întuneric ; 23 de ore lumina
- săptămâna 3-6 : 4 ore întuneric, 20 ore de lumina.
7. Depopulare
Când puii au ajuns la vârsta de sacrificare, sunt livraţi către un abator de păsări, la terţi.
Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului întocmit de către abator.
Încărcarea lor în mijloacele de transport se face manual, respectând condiţiile tehnice de manipulare.
8. Curăţirea mecanica
Operaţia de evacuare a aşternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzător
prin uşile special practicate. Acest aşternut este încărcat în mijloace de transport și depozitat la
platforma de depozitare aşternut.
După golirea halelor urmează operaţia de măturare și spălare mecanica cu apă sub presiune.
Apa uzata rezultata din spălare este dirijata prin sistemul de canalizare interior în bazinul de retenție
ape uzate de aproximativ 180 mc.
9. Igienizare
Fazele tehnologice de igienizare sunt:
spălat
Pagina 38
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI dezinfecție utilaje, pereți, ventilatoare; dezinfecția se face cu soluție de VIROCID 1 – 1,5 %
concentraţie
limpezit, retușat
uscare hala
dezinfecție pardoseala, pereți
văruit
încălzit hala
introdus așternutul în sala
dezinfecție așternut, pereți, cu soluţie VIROCID concentraţie 0,5%
dezinfecție coloana de distribuția apei către adăpători cu sol VIROCID 0,5% concentrație
dezinfecție exterior hala
10. Pregătirea pentru populare
Halele se pregătesc înainte de introducerea puilor de o zi, după cum urmează :
asigurarea sistemului de încălzire a halelor, prin revizia aerotermelor după care are loc încălzirea
halei în trepte de temperatura, în așa fel încât, în momentul popularii, să se asigure temperatura
tehnologica necesara.
Punerea în stare de funcționare a sistemului de adăpare și de hrănire. Apa de băut trebuie să
aibă temperatura tehnologic necesara, apropiata de cea a adăpostului. Verificarea aşternutului format
din paie foarte curate şi rumeguş de lemn, în cantitate și grosime variabila, în funcţie de anotimp
astfel ca vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.
11. Asigurarea calităţii produselor
Pentru obţinerea de pui de carne sănătoși, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de
către crescător a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica în mod curent în
zootehnia moderna: Biosecuritate și Bunăstarea în creșterea animalelor.
a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranța în ceea ce privește pătrunderea
agenților biotici dăunători în incintele în care cresc păsările și în hrana și apă pe care acestea le
consuma. Toate aceste masuri sunt cele mai simple și cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de
orice natura din activitatea de creștere a păsărilor.
Pagina 39
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Principalii vectori care pot transmite îmbolnăvirile la animale sunt: apa, furajul, adăpostul și
echipamentele, așternutul, aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozătoare,
păsările sălbatice și chiar puii la populare.
Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor
oamenilor, a tuturor obiectelor și materialelor ce vin în contact cu păsările. Astfel prin controlul
riguros al acestor vectori și prin reducerea încărcăturii microbiene a lor, se va reduce simțitor riscul
de îmbolnăvire a păsărilor.
b. Bunăstarea în creșterea animalelor este cumulul de condiții optime de viața pe care
crescătorul este obligat să le asigure păsărilor pentru ca acestea să își pună în valoare capacitățile
productive fără ca viața lor să fie vreodată în pericol.
In acest sens, crescătorul trebuie se respecte norme de buna creștere a păsărilor, norme care se
refera la:
1. Condiții de securitate
- sa nu fie expuse la calamitați naturale; alunecări de teren, inundații;
- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare.
2. Condiții de mediu
- densitatea nu mai mult de 19,5 păsări/m2
- temperatura care să fie corespunzătoare vârstei și greutății (de la 34 0C la 20 0C) fără a depăși
aceste limite în caz de extreme atmosferice;
- umiditatea să fie corespunzătoare vârstei;
- calitatea aerului de inspirat să fie cat mai naturala;
- așternutul pe care cresc păsările să nu fie dur și umed;
- intensitatea luminii și a zgomotelor să nu fie deranjanta.
3. Calitatea furajului
- sa nu fie toxic și să fie salubru;
- sa conțină pe cât mai puțin posibil aditivi furajeri artificiali
4. Calitatea apei
- sa fie potabila și la o temperatura normala, ca cea a ambientului.
5. Accesul liber la furajare, adăpare și mișcare.
Pagina 40
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru a controla toate aceste condiții, proiectul prevede utilizarea de echipamente și instalații
moderne, automatizate care să reducă intervenția omului prin asistarea de către calculator a cat mai
multor operațiuni.TABELUL 2.1. VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibileParametru (unitatea de măsură) Valori limităTehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile **) Conform celor mai bune practici de mediu***)Consum de energie (kWh / pasăre / zi) 0,01 0,03 – 0,046Consum de apă(l/cap de pasăre/an) 45 40 - 70Amoniac (kg/pasăre/an) 0,005 – 0,315 0,005 – 0,315Pulberi 0,119 – 0,182 0,119 – 0,182Dejecţii produse (kg/loc pasăre/an) 20 20**) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanta, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeană**) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla.**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 84 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.***) conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante. 2.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE
Terenul este liber de construcții. Nu necesită activități de dezafectare.
3. DEȘEURIDeşeurile rezultate din activitatea fermei sunt de două categorii şi anume: Pagina 41
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - deşeuri menajere și asimilabile
- deşeuri din activitatea de creştere a păsărilor
Tipul, cantităţile şi modul de eliminare a deşeurilor prevăzute a fi generate din activitatea
Fermei de păsări Boldu, județul Buzău, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tip deşeu Cod deşeu*
Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor
Cantitate estimată anual [tone]deşeuri menajere 20 03 01 la rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat 2
deşeuri din ambalaje 15 01 01 15 01 02 Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi specializate 0,1
Deşeuri metalice 02 01 10 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate 0,1
cadavre pasăre 02 01 99 Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu instalație frigorifică şi se predau la unități de ecarisare25
dejecţii de pasăre 02 01 06 Se stochează temporar pe platformă betonată, după care se împrăştie pe terenuri agricole 777
Ambalaje de medicamente 15 01 06 Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate 0,01
Ambalaje de la substanţele dezinfectante 15 01 10* Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate 0,1
Nămol bazin ape tehnologice 19 08 12 Se utilizează împreună cu dejecțiile solide la fertilizări organice ale terenurilor agricole. 0,1
*- În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. În CAP. 2 din BREF – „Sisteme şi tehnici de producţie aplicate”, în care sunt descrise
activităţile majore şi sistemele de producţie întâlnite în creşterea intensivă de păsări, inclusiv
materialele şi echipamentele folosite şi tehnicile aplicate (tehnici care servesc ca referinţă sau bază de
date pentru realizările din domeniul mediului), la punctul 2.10. este prezentat modul de utilizare şi
evacuare a reziduurilor:
Pagina 42
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Operarea unei unităţi de păsări produce diferite reziduuri, dintre care unele sunt identificate în
următoarea listă:
* pesticide
* produse veterinare
* uleiuri şi lubrifianţi
* deşeuri metalice
* cauciucuri
* ambalaje (plastic rigid, plastic în folie, carton, hârtie, sticlă, paleţi etc.)
* reziduuri de nutrienţi
* reziduuri de construcţii (ciment, azbest şi metal).
Procesarea dejecţiilor, cadavrelor şi apei reziduale este subiectul unor prevederi speciale şi
este tratată în alte secţiuni din documentul BREF.
Cele mai multe dintre reziduuri sunt din materialul de ambalare, constând din hârtie sau
plastic. Cel mai adesea întâlnit hazard provine din administrarea unor medicamente care au fost
expirate ca data de valabilitate, din mici cantități de reziduuri rezultate din materialul de curățare și de
la chimicalele folosite în procesele speciale de funcționare care se pot depune și pe pereții clădirilor
fermei. Modul în care sunt tratate reziduurile variază foarte mult. Legislaţia europeană şi naţională
existentă referitoare la protecţia mediului şi la administrarea reziduurilor reglementează depozitarea şi
evacuarea reziduurilor şi promovează minimizarea cantităţii de gunoi şi reziduuri şi utilizarea de
materiale reciclabile.
In general la unităţile mai mari reziduurile pot fi mult mai economic depozitate decât la
fermele mai mici. Pentru colectarea reziduurilor și stocarea acestora în containere sau cutii metalice
mai mici, exista unități municipale de colectare și prestări servicii pentru transport, ardere sau alte
acţiuni de protecţie. Acolo unde nu exista serviciu public de colectare a deșeurilor, fermele însele sunt
obligate să organizeze colectarea și transportul acestora și sunt responsabile pentru costurile asociate
și costurile de tratament ale acestor deșeuri.
Colectarea deșeurilor și reziduurilor este dificil a fi organizata în lipsa unor zone de
depozitare.
O analiză referitoare la tratarea reziduurilor la ferme efectuată recent în MAREA BRITANIE
denotă următoarea imagine despre tehnicile care sunt utilizate dacă reziduurile nu sunt colectate şi
transportate în afara fermei:
* depozitare în grămezi
Pagina 43
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI * ardere în aer liber
* îngropare
* reutilizare.
În afara fermei evacuarea include căi de evacuare cum ar fi:
• îngropare
• depozitarea la lada de gunoi, inclusiv în colectarea menajeră
• colectarea de furnizori
• transfer către contractor.
Arderea materialelor de ambalare şi a uleiurilor utilizate este încă destul de folosită în câteva
State membre ale UE, în timp ce arderea de orice fel este strict interzisă în alte state. În câteva State
membre ale UE, uleiurile sunt depozitate în recipiente /containere speciale şi sunt colectate pentru a fi
tratate în afara fermei. Arderea este de asemenea cea mai avantajoasă metodă de evacuare a tuturor
tipurilor de produse din plastic cum ar fi, ambalaje şi containere.
Reziduurile veterinare sunt depozitate în cutii speciale şi colectate uneori de serviciul
veterinar, deşi survine arderea şi îngroparea de asemenea.
Reziduurile din nutreţuri şi recolte pot fie amestecate cu bălegarul sau mixtura de dejecţii şi
aplicate pe câmp, sau sunt reutilizate în alte feluri.
Cauciucurile sunt tratate în diferite feluri, variind de la colectarea de către furnizori, şi până la
arderea în fermă şi depozitare în grămezi.
Referitor la Depozitarea şi evacuarea carcaselor (cadavrelor) – punctul 2.12, sunt comune
serviciile de colectare de carcase şi de procesare a acestora de către contractori. În Italia, multe ferme
au echipamente pentru transformarea carcaselor în nutrienţi lichide în condiţii speciale de presiune şi
temperatură. De asemenea, în alte State membre procesarea de carcase în nutrienţi este sau a fost
practicată, dar această este acum în scădere sau complet interzisă.
Îngroparea de carcase şi arderea în aer liber sunt metode încă larg utilizate. În câteva State
membre ale UE, cum ar fi Olanda, Germania, Danemarca şi Franţa îngroparea este strict interzisă,
dar în MAREA BRITANIE, Italia şi Spania este permisă îngroparea autorizată. Câteva ferme au o
instalaţie pentru incinerarea de carcase. Aceasta poate fi un arzător simplu fără prevederi pentru
gazele reziduale emise. În MAREA BRITANIE cam 3000 incineratoare mici (<50 kg/h) sunt
operaţionale, îndeosebi la ferme mari pentru păsări, pentru incinerarea de cadavre de pasăre. Cenuşa
poate fi îngropată sau evacuată în alt mod.
Pagina 44
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Altminteri carcasele sunt colectate şi procesate în altă parte. Carcasele pot fi de asemenea
transformate în compost.
In capitolul 4 al documentului de referință (BREF) - Tehnicile de avut în vedere la
determinarea BAT, sunt descrise tehnicile de procesare a dejecţiilor în interiorul fermei.
Aceste tehnici au derivat dintr-un număr mare de iniţiative pentru tratarea dejecţiilor de păsări
în cadrul fermelor sau în instalaţii de sine stătătoare. În general, sistemele care necesită multe
expertizări tehnologice şi/sau sunt posibile pentru aplicaţii pe scară largă sunt realizate în instalaţii de
sine stătătoare. Toate tehnicile menţionate în Secţiunea 2.6 au fost testate în instalaţii de fermă în
Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Franţa. Unele tehnici nu au fost încă pe deplin dezvoltate,
sau necesită o aplicare pe scară mai largă pentru a li se putea evalua performanţele.
De multe ori, tratamentul dejecţiilor nu cuprinde o singură tehnică, ci o secvenţă de tehnici
diferite, unde performanţele tehnice şi ambientale pot fi afectate de:
- caracteristicile dejecţiilor
- tratamentul individual aplicat
- modul în care operează tehnicile
Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de nitrogen şi fosfaţi în mediul
înconjurător. Aceasta poate fi cuantificată ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeficient
de pierdere de N şi P în aer, apă şi sol în comparaţie cu cantitatea iniţială de nutrient. Cu cât e mai
mare acest coeficient, cu atât sunt mai mari pierderile în mediul înconjurător.
O evaluare a unui tratament ar trebui să includă potenţialul de utilizare în fermă (biogaz,
împrăştiere pe teren) sau pentru vânzarea produselor rezultate (compost, cenuşă) pentru a fi aplicate
în altă parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, având în vedere că sunt implicaţi mai
mulţi factori şi în plus motivul aplicării tratamentului (scăderea mirosului sau a volumului pentru
transport).
Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restricţionată de legislaţia naţională sau
regională, cum este cazul digestiei anaerobice, în Olanda. În această secţiune se poate face numai o
evaluare tehnico / ambientală. Se presupune că această evaluare va include unele din elementele pe
care sunt bazate restricţiile legale. Aceste restricţii (naţionale) nu vor împiedica tehnica să fie
considerată BAT.
Atât tehnicile de tratare a dejecţiilor cât şi combinaţiile de tehnici sunt descrise în funcţie de
datele primite. De fapt, pentru o evaluare integrată, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul
împrăştierii în teren (adică emisiile în apele de suprafaţă a 24% de nutrienţi, emisia de NH3 cu 25%
Pagina 45
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI conţinut de azot). Acest exerciţiu este puternic dependent de locaţie, şi de aceea nu se poate
generaliza ca BAT.
Deşi reducerea de nitrați a fost preocuparea principală, reducerea nivelului fosfaţilor în
dejecţii este de asemenea importantă. Recuperarea fosfatului din dejecţiile de păsări incinerate este
considerat cel mai important mod în care poate fi recuperat fosfatul în mod economic din dejecţiile
animaliere pentru folosirea în industrie. Dejecţiile de păsări pot fi incinerate cu uşurinţă pentru
conţinutul lor ridicat de material solid şi de energie, dar cenuşa care are conţinut bogat de fosfaţi, este
greu de împrăştiat.
În mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfaţilor din cenuşa rezultată să fie
economic pentru producătorii de fosfaţi individuali, trebuie ca să fie pus la dispoziţie un volum
minim de incinerare şi la un preţ competitiv în comparaţie cu roca fosfatică.
Referitor la aplicarea corespunzătoare a dejecţiilor pe sol, concluziile detaliate ale Celor Mai
Bune Tehnici Disponibile sunt prezentate mai jos.
Directiva privind Nitraţii (Directiva Consiliului nr. 91 / 676 / EEC din 12.12.1991 privind
protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole), cuprinde prevederi minime
cu privire la aplicarea dejecțiilor pe sol, cu scopul de a asigura tuturor apelor un nivel general de
protecție împotriva poluării cu compuși ai azotului, dar și prevederi suplimentare privind aplicarea
dejecțiilor pe sol în zone desemnate ca fiind vulnerabile. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind
împrăștierea pe sol sunt acceptate în mod egal în interiorul și în exteriorul acestor zone vulnerabile.
Exista mai multe etape ale procesului, începând cu pre-producerea dejecțiilor, pana la post-
producție și terminând cu împrăștierea acestora pe sol, unde emisiile pot fi reduse sau/si controlate.
Diferitele tehnici care sunt Cele Mai Bune Tehnici Disponibile și care pot fi aplicate în diferite etape
ale procesului sunt prezentate mai jos. Oricum, principiul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile se
bazează pe îndeplinirea următoarelor patru acțiuni:
- aplicarea masurilor de nutriţie;
- stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii care urmează să fie împrăștiată și terenul
disponibil și cerințele privind recolta și – dacă este cazul – alte îngrășăminte
- gestionarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor si
- folosirea numai a acelor tehnici care sunt considerate Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru împrăștierea dejecțiilor pe sol și – dacă este cazul – finisarea.
Aceste principii sunt detaliate mai jos.
Pagina 46
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de nutriție la sursa, prin
hrănirea păsărilor cu cantități mai mici de substanțe nutritive.
Tehnici de nutriție
Masurile preventive vor reduce cantitățile de substanțe nutritive eliminate prin excreție de
animale, reducând astfel necesitatea masurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de producție.
Așadar, următoarele Cele Mai Bune Tehnici nutriționale Disponibile se aplica de preferat înaintea
Celor Mai Bune Tehnici Disponibile din avalul ciclului de producție.
Managementul nutrițional urmărește adaptarea cantităților de hrana conform cerințelor
animalelor în diferite stadii de creștere, scăzând astfel excrețiile inutile de substanțe nutritive din
dejecții.
Masurile de hrănire cuprind o larga varietate de tehnici care pot fi implementate individual
sau simultan pentru a realiza cea mai înalta reducere a excreției de substanțe nutritive.
Masurile de hrănire includ hrănirea pe faze, diete pe baza de substanțe nutritive
digerabile/disponibile, folosind diete pe baza de aminoacizi, cu un conținut scăzut de proteine și diete
pe baza de fitază, cu cantități scăzute de fosfor si/sau fosfați alimentari anorganici care se digera
aproape în întregime. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta în hrănire,
îmbunătățind astfel retenția substanțelor nutritive și diminuând cantitatea celor din dejecții.
Noi tehnici sunt în mod curent analizate (de exemplu, hrănirea pe sexe, reducerea
suplimentara a conținutului de proteine si/sau fosfor din cadrul dietelor) și ar putea fi în mod
suplimentar disponibile în viitor.
Tehnici de nutriție aplicate excreției de azot
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de hrănire pentru a
minimiza excreția de azot.
Din moment ce ne referim la producția de azot, respectiv de nitrați și amoniac, o baza a Celor
Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hrăni animalele prin diete succesive (hrănirea pe etape)
cu conținut scăzut de proteine brute. Aceste diete trebuie să fie susținute printr-o suplimentare optima
cu aminoacizi proveniți din hrana si/sau aminoacizi industriali (lizina, metionina, teronină, triptofan).
O reducere a proteinei crude de 1 până la 2% (10 pana la 20 g/kg de hrana) poate fi realizata
în funcție de specie/genotip și de punctul de pornire actual. Gama rezultata a dietelor cu conținut de
proteine crude este prezentata în Tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar orientative, pentru ca, printre
altele, depind și de conținutul energetic al alimentației. Din acest motiv nivelurile pot necesita
Pagina 47
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI adaptarea la condițiile locale. Cercetări suplimentare privind tehnicile nutriționale sunt realizate în
prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile reduceri suplimentare, în
funcție de efectele schimbării genotipului.
Tabelul 1 Nivelurile orientative al proteinei crude în ceea ce privește Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – alimentația pentru păsările de curteSpecii Faze Conținutul proteinei crude (% în alimentație)
RemarcaPui Început 20 - 22 Cu administrarea de aminoacizi optim digerabili și adecvat echilibrațiCreștere 19 - 21Maturitate 18 - 20
Tehnicile de nutriție aplicate excreției de fosfor
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de hrănire pentru a
minimiza excreția de fosfor.
In ceea ce privește fosforul, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a
hrăni animalele prin diete succesive (hrănirea pe etape) cu conținut scăzut de fosfor total. În aceste
diete, trebuie folosite alimente bogate în fitaza si/sau fosfați anorganici integral digerabili pentru a
asigura cantitatea suficienta de fosfor digerabil.
O reducere totala a fosforului de 0,05 pana la 0,01% (0,5 pana la 1 g/kg de hrana) poate fi
atinsa în funcție de rasa/genotip, de materia prima folosita pentru hrănire, de momentul propriu-zis al
aplicării în hrana a fitazei si/sau fosfaților anorganici integral digerabili. Gama rezultata a
conținutului total de fosfor pe dieta este prezentata în Tabelul 2. Valorile din tabel sunt numai
orientative, pentru ca, printre altele, depind de conținutul energetic al alimentației. Din acest motiv
nivelurile pot necesita adaptarea la condițiile locale. Cercetări suplimentare privind tehnicile de
nutriție sunt realizate în prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile
reduceri suplimentare, în funcție de efectele schimbării genotipurilor.
Pagina 48
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabelul 2 Nivelurile orientative ale fosforului total în Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – hrana pentru păsările de curteSpecie Faze Conținutul fosforului total (% în hrana) RemarcaPui Început 0,65 – 0,75 Cu fosforul digestibil adecvat prin folosirea de exemplu a fitazei si/sau fosfaților alimentari anorganici care se digera integral
Creștere 0,6 – 0,7Maturitate 0,57 – 0,672. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă minimizarea emisiilor provenite de la dejecții
în sol și în apele subterane prin stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecții și cerințele recoltei
(azot și fosfor și aprovizionarea recoltei cu minerale din sol și din îngrășăminte). Sunt disponibile
diferite instrumente pentru a echilibra absorbția totala de substanțe nutritive de către sol și vegetație
cu rezultatul total de substanțe nutritive provenite de la dejecții, cum ar fi o balanța nutritiva a solului
sau prin raportarea numărului de animale la terenul disponibil.
3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă luarea în considerare a caracteristicilor
solului atunci când se aplica dejecțiile, în special condițiile de sol, tipul de sol și diferențele de nivel,
condițiile climatice, precipitațiile și irigațiile, folosirea terenului și practicile agricole, inclusiv
sistemele de rotație a culturilor.
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă reducerea poluării apei, în particular prin
neaplicarea dejecțiilor pe pământ când terenul este:
- saturat de apa;
- inundat;
- înghețat;
- acoperit de zăpada.
neaplicarea îngrășământului pe terenuri în pante abrupte;
neaplicarea îngrășământului în vecinătatea oricărui curs de apă (lăsând o fâșie de teren
netratata), si
împrăștierea dejecțiilor pe sol cat mai aproape posibil înainte de perioada de maximă creștere
a recoltei și de absorbție de substanțe nutritive.
4. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă gestionarea împrăștierii dejecţiilor pe sol
pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros acolo unde vecinătatea ar putea fi afectata, în
particular prin:
Pagina 49
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI împrăștierea în timpul zilei când este foarte probabil ca lumea să nu fie acasă și evitarea
sfârșiturilor de săptămâna și a sărbătorilor ;
observarea direcției vântului în raport cu casele vecinilor.
Dejecțiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de mirosuri care pot atunci permite o mai
mare flexibilitate în identificarea terenurilor potrivite și a condițiilor climatice pentru aplicarea pe sol.
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind echipamentul pentru împrăștierea pe sol a
dejecțiilor de păsări prevăd că împrăștierea rotativă este insuficientă, deoarece dejecțiile păsărilor au
un conținut ridicat de azot disponibil și de aceea este important să se realizeze o distribuție uniforma
și o rată precisă de aplicare.
Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite de la împrăștierea pe sol a dejecțiilor de păsări,
incorporarea este factorul important, nu tehnica de împrăștiere. Pentru pășuni incorporarea nu este
posibilă.
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind împrăștierea pe sol a dejecțiilor solide – uscate
sau umede – provenite de la păsări înseamnă incorporarea lor în mai puțin de 12 ore. Incorporarea
poate fi aplicata doar pământului arabil care poate fi ușor cultivat. Poate fi atinsa o reducere a emisiei
de 90%, dar aceasta este specifica fiecărui amplasament și este numai orientativa.
Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legislaţia românească interzice îngroparea sau
incinerarea neautorizată a acestora, fiind acceptată numai neutralizarea în unități autorizate şi
aprobate sanitar – veterinar şi de mediu, prin deţinerea de instalaţii proprii de neutralizare autorizate
şi folosite exclusiv pentru necesităţile proprii sau încheierea unui contract valabil cu unităţi de
ecarisare autorizate şi aprobate (Ordonanţa nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a
deşeurilor de origine animală).
Din activitatea fermei de păsări Boldu aparținând S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. rezultă
anual cca. 50 t cadavre pasăre (cca. 3 % din producţia anuală), care se colectează în saci de polietilenă
şi se depozitează temporar în spaţiu special amenajat de unde vor fi ridicate de o unitate tip
PROTAN. În perioada caldă a anului este obligatorie utilizarea instalației frigorifice.
În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, proiectul propus de S.C. AMC ROYAL
AVIS S.R.L. se încadrează în utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.
Pagina 50
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MASURI DE REDUCERE A ACESTORAÎn activitatea de creştere a păsărilor, impactul potenţial asupra componentelor mediului se
refera la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot și fosfor în sol, în apele subterane și de
suprafața și care provin de la dejecții. Masurile de reducere a acestor emisii nu se limitează numai la
modalitățile de depozitare, tratare sau aplicare a dejecțiilor odată apărute, ci cuprind masuri pentru un
întreg lanț de evenimente, inclusiv pași pentru minimizarea producției de dejecții. Acest lucru începe
cu o buna gospodărire și cu adoptarea de masuri privind hrănirea și adăpostirea animalelor, urmând
tratarea și depozitarea dejecțiilor, finalizându-se prin împrăștierea acestora pe sol. Este important să
se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile la toate aspectele activității pentru a preveni
anularea beneficiilor unei masuri luate la începutul lanțului de o alta de pe parcursul acestui sir, din
cauza proastei administrări a dejecțiilor.
Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferma înseamnă aplicarea
permanența a unor bune practici agricole și masuri de nutriție, împreuna cu Cele Mai Bune Tehnici
Disponibile în proiectarea adăposturilor. În plus, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru
reducerea consumului de apă și energie pot fi de asemenea importante. Depozitarea dejecțiilor și
prelucrarea acestora în cadrul fermei reprezintă surse de emisii, în timp ce aplicarea Celor Mai Bune
Tehnici Disponibile va avea ca rezultat reducerea substanțială a acestor emisii. Chiar și după
aplicarea masurilor de nutriție și a celor privind prelucrarea dejecțiilor în cadrul fermei vor mai exista
dejecții (de exemplu, dejecții tratate), care sunt, în mod normal, împrăștiate pe sol. Pentru aceasta
activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente de gestionare și posibilitatea
alegerii echipamentului. Oricum, date fiind variațiile în climatul local de la o zona la alta a
Comunității Europene și datorita preferințelor locale pentru rasa și greutatea finala a animalelor în
cauza, exista îndoieli ca o tehnica de adăpostire bine dezvoltata într-o țară va fi la fel de viabila și
eficienta într-o alta tara. Este cunoscut faptul ca, în acest sector, mai multe sisteme de adăpostire sunt
dezvoltate și testate doar în interiorul unei singure tari și nu au fost însușite în afara acesteia. Ar fi
greșit din punct de vedere științific să presupunem ca anumite tehnici ar putea atinge același nivel de
performanta pe întreaga suprafața a CE.
O caracteristica a acestui sector este aceea ca proiectarea și realizarea sistemului de adăpostire
a animalelor reprezintă ele însele o tehnica fundamentala ce contribuie, de asemenea, la Pagina 51
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI performantele generale de mediu. În mod tradițional, sistemul de adăpostire este o investiție pe
termen lung și acest aspect trebuie luat în considerare atunci când se stabilesc prioritățile privind
implementarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în fiecare caz.
Buna practica agricola este o parte importanta a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile.
Deși este dificila măsurarea beneficiilor de mediu în ceea ce privește reducerea emisiilor sau a
consumului de apă și energie, este clar ca managementul conștient al fermelor va contribui la
îmbunătățirea performantelor de mediu ale fermelor de creștere intensiva a păsărilor.
Pentru îmbunătățirea performantelor generale de mediu ale unei ferme de creștere intensiva a
animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile trebuie sa:
identifice și să implementeze programe educaționale și de instruire pentru
personalul din cadrul fermei,
înregistreze consumul de apă și energie, cantitățile de hrana pentru animale,
deșeurile rezultate și folosirea fertilizatorilor anorganici și a dejecțiilor,
dețină o procedura de urgenta pentru abordarea incidentelor și emisiilor
neplanificate,
implementeze un program de reparație și întreținere, care să asigure ca
structura și echipamentul se afla într-o buna stare de funcționare, iar instalațiile
sunt păstrate curate,
planifice corespunzător activitățile pe amplasament, cum ar fi livrarea
materialelor și îndepărtarea produselor și a deșeurilor și sa
planifice aplicarea corespunzătoare a ingrasamintelor naturale pe sol.
Una dintre provocările majore în cadrul modernizării producției de păsări este nevoia de a
echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluării asupra mediului cu creşterea cerinţelor de trai ale
animalelor, şi în acelaşi timp menţinerea profitabilităţii afacerii.
Activitățile agricole în creșterea intensiva a păsărilor pot duce la un număr de fenomene de
mediu :
- acidificarea (NH3, SO2, NOx)
- eutrofizarea (N, P)
- reducerea stratului de ozon (CH3Br) Pagina 52
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - creşterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O)
- neplăceri locale (miros, zgomot)
- răspândirea de metale grele şi pesticide.
Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea
atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu creşterea intensivă de păsări.
Aspectul cheie al creşterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece păsările
metabolizează hrana şi excretă aproape toţi nutrienţii prin dejecţii. Calitatea şi compoziţia dejecţiilor,
precum şi modul de stocare şi de manipulare sunt factori determinanţi pentru nivelul de emisii.
Întrucât cercetările au început relativ recent, multe aspecte nu sunt încă cunoscute sau
măsurate.
Emisiile sunt adesea difuze şi foarte greu de măsurat. Se creează modele pentru a permite o
estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibilă măsurarea. De asemenea, au fost identificate
o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) şi emisiile de N şi P în sol şi în apele
subterane sau de suprafaţă.
4.1. APA
Alimentarea cu apă Alimentare cu apa: se va face din sursa subterana proprie : put forat cu H propus 100-120 m,
printr-o retea de distributie a apei de tip inel.
Pagina 53
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Putul va fi echipat cu electropompe submersibile si pompe hidrofor in vederea asigurarii
debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.
Pe conducta de refulare a pompei submersibile in “cabina Put Forat” se va monta un apometru
pentru contorizarea consumului de apa. Apa va fi inmagazinata intr-un bazin amplasat langa
gospodaria de apa. Statia de pompare va fi folosita atat pentru consumul tehnologic cat si pentru
alimentarea hidrantilor de incendiu interiori si exteriori. Gospodaria de apa se va racorda la reteaua
inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin de vane.
In jurul forajului, pe o raza de 10 m, se va institui zona de protectie sanitara cu regim sever. Gura
putului va fi protejata de o cabina, terenul din jurul putului se va betona cu o panta spre exterior
pentru a preveni inundarea cabinei. Stocarea apei in rezervor nu va depasi 24 ore. Zona de protectie
sanitara cu regim sever, pentru put va fi de 10 m, pentru rezervor 20 m, pentru statia de pompare –
10 m, Zona de protectie va fi instituita inaintea darii in functiune a obiectivului.
- Reteaua de Distributie apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva a
puilor de carne se va face prin intermediul unui inel de alimentare cu apa racordat prin doua
bransamente avand Dn 110 mm la gospodaria de apa. Conductele exterioare de distributie apa
potabila si combatere a incendiilor vor fi realizate din polietilena de inalta densitate. Conductele
interioare de distributie apa potabila si tehnologica vor fi realizate din polipropilena, iar cele de
incendiu se vor realiza din Ol-Zn.
Bransamentele de apa tehnologica si de incendiu la fiecare hala se vor face separat cu
ajutorul unor conducte din PEID DN 75mm. La interior, aceste conducte vor fi din Ol-Zn si se vor
ramifica pentru separarea retelelor (hidranti interiori/spalare hale si apa tehnologica adapare pui). Pe
reteaua de apa tehnologica adapare pui se va monta o electrovana actionata de la butoane amplasate
langa hidrantii interiori ce va opri alimentarea cu apa in caz de incendiu.
Filtrul sanitar va avea un racord din PEID Ø40 mm, iar conductele interioare vor fi din PPR
PN10. Apa calda va fi preparata cu ajutorul unui boiler bivalent ce va primi agent termic de la
centrala termica murala si de la panourile solare amplasate pe acesta.
Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota 0,8m – 0,9 m, pentru
preintampinarea inghetului.
Retea distributie: Pagina 54
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Conducta aductiune L=15 m, PED Ø 75 mm
- Inel retea distributie L=625 m , PED Ø 110 mm
- Ramificatii retea distributie L=45 m PED Ø 75 mm
- Ramificatii retea distributie pentru hidranti exteriori L=65 m Ol-Zn Ø 110 mm.
Debitul de calcul necesar stingerii incendiilor este de qc=15 l/s (54 m3/h) și va fi asigurat de
gospodăria de apa.
Debitul de calcul necesar cerințelor potabile și tehnologice este de Qor_max=8,71 mc/h și va
fi asigurat de gospodăria de apa.
Instalații de protecție la incendiu
Hidranți interiori
Hidranții de incendiu interiori s-au prevăzut conform prevederilor normativului NP086-05 și a
standardelor SR EN 671-1 și SR EN 671-2, amplasarea hidranților făcându-se astfel încât fiecare
punct să fie protejat cu doua jeturi simultane.
Necesarul de apă aferent combaterii incendiului interior la halele de creștere intensiva a
puilor, va fi asigurat de o rețea inelara din otel zincat, racordata la branșamentul de apă incendiu al
clădirii și va fi montata aparent pe perete, prevăzuta cu racorduri pentru hidrant având Dn 50 mm.
In conformitate cu prevederile NP086-05 debitul de calcul pentru stingerea incendiilor cu
hidranți interiori în hale va fi de qc=2x2, 5 l/s=5 l/s, corespunzător a doua jeturi simultane.
Asigurarea debitului și presiunii necesare pentru hidranții interiori se va realiza din inelul
exterior de alimentare cu apă prin intermediul unui cămin de vane prevăzut pentru racordarea fiecărei
hale care fac obiectul prezentului proiect.
La realizarea instalației s-au avut în vedere următoarele :
rețelele de distribuție interioare s-au prevăzut a fi realizate din conducte de OL-Zn care vor fi
amplasate în spatii încălzite pentru a fi ferite de îngheț ;
hidranții interiori vor fi amplasați în așa fel încât fiecare punct al clădirii să fie stropit de 2
jeturi în funcțiune simultana. Aceștia sunt amplasați în locuri vizibile, în cutii metalice
aparente și vor fi marcați conform SR EN 671-1 si/sau SR EN 671-2.
cutiile care vor fi executate conform SR EN 671-2 în vigoare vor fi amplasate astfel încât să
fie protejate împotriva loviturilor;
robineții hidranților interiori se montează între 0.8 m - 1.5 m față de pardoseală finita; Pagina 55
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI instalația interioara de incendiu este menținuta permanent sub presiune, ce este asigurata de
stația de pompare.
Pe racordurile de la rețelele exterioare, la intrarea în clădire și în punctele cele mai înalte ale
instalației se vor monta manometre pentru citirea presiunii.
Hidranți exteriori
In conformitate cu Normativul NP 086-05 se prevede o instalație de stingere cu hidranți
exteriori care va asigura stingerea din exterior a unui eventual incendiu.
Asigurarea debitului de apă necesar combaterii incendiului exterior, respectiv 10 l/s, se va
realiza prin intermediul hidranților supraterani, având Dn 65 mm, montați pe rețeaua exterioara de
apa, astfel amplasați încât să se asigure funcționarea simultana a doi dintre ei, în fiecare punct al
incintei.
In urma încadrării conforme cu Normativul NP 086-05 și STAS 1478/90, rezulta următoarele
date caracteristice pentru rețeaua exterioara de hidranți:
debitul de apă pentru un incendiu exterior : Qie = 10,0 l/s,
numărul de jeturi simultane: 2
debitul de calcul al unui hidrant exterior subteran: qeh = 5 l/s,
acționare: manuala
timp teoretic (normat) de funcționare: 180 de minute
alimentarea cu apă se va face din rețeaua de incinta care va asigura debitul de calcul și
presiunea necesara intervenției;
alimentarea cu apă pentru hidranții exteriori se va face printr-o rețea de distribuție inelara, Dn
180, împărțită în sectoare prin vane de sectorizare, astfel încât să nu se poată izola în caz de
avarie, porțiuni mai mari de 300 m. Vanele de sectorizare se vor sigila în poziția “NORMAL
DESCHIS”.
GOSPODĂRIA DE APA
Gospodăria de apă pentru instalațiile de stingere incendii s-a proiectat conform NP-086/05 și
SR-1478/90.
Aceasta asigura stocarea și pomparea apei pentru stingere incendii și va funcționa cu
următoarele echipamente:
Pagina 56
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI instalația de alimentare și menținere nivel constant în rezervor formata din 2 robinete cu
plutitor;
rezervorul de înmagazinare pentru apă incendiu se va dota cu preaplin și golire, acesta fiind
montat într-un spațiu special prevăzut în incinta obiectivului;
coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea și reglarea rezervelor intangibile din
rezervor;
grupuri de pompare cu funcționare automata pentru fiecare sistem de protecție, inclusiv
tabloul electric de alimentare și control.
Stația de pompare va avea acces direct din exterior, prin intermediul unei trape, având 2,5 x
2,5 m, racorduri pentru alimentarea directa din rezervoare de la pompele mobile.
Fiecare sistem de protecție la foc inclusiv nivelele apei din rezervorul de incendiu, stațiile de
pompare, vanele de alimentare senzori de curgere va fi prevăzut cu sistem de citire și transmisie date
centralizat.
Pentru asigurarea necesarului de apă tehnologica și potabila, se vor considera următoarele
echipamente:
instalația de filtrare a apei, formata din 2 filtre autocurățătoare cu cartuș inox pentru apă
potabila, vane de închidere, manometre, by-pass;
instalația de alimentare și menținere nivel constant în rezervor formata din 2 robinete cu
plutitor;
rezervorul de înmagazinare pentru apă potabila se va dota cu preaplin și golire, acesta fiind
montat într-un spațiu special prevăzut în incinta obiectivului;
coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea și reglarea nivelului din rezervor;
grupuri de pompare cu funcționare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare și control.
Pentru asigurarea debitului și înălțimii de pompare a instalațiilor menționate mai sus s-a
prevăzut o gospodărie de apă formata din următoarele:
rezervor tampon pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu cu un volum de 111
mc;
rezervor tampon pentru asigurarea rezervei de apă tehnologica și potabila cu volum de 67 mc;
grup pompare hidranți exteriori-interiori;
Pagina 57
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI grup pompare apă potabila/tehnologica.
Grupul de pompare pentru hidranți interiori și exteriori, comun, format din 2 pompe(1+1) și o
pompa pilot. Pompele active și cea de rezerva vor avea pornire automata și oprire exclusiv manuala și
vor fi prevăzute, de asemenea cu sistem de alternare la prima oprire. Pompa pilot va avea pornire și
oprire automata, având rolul menținerii presiunii de stand-by a sistemului.
Alimentarea cu energie electrica a pompelor se va face de la sursa de baza cat și de la o sursa
de rezerva conform NP-086/05 și I7/2002. Se prevede un distribuitor de apă având următoarele
racorduri: doua racorduri DN 100 mm, la rețeaua inelara pentru hidranții exteriori, un racord DN 150
mm la cele doua prize de realimentare de la mașinile pompierilor tip B-DN80 mm, 2 racorduri de
alimentare DN 150 de la stația de pompe, un racord de golire distribuitor, un racord manometru, un
racord conducta de by-pass. Pe racorduri, se vor monta detectoare de curgere a apei având rolul
semnalizării declanșării instalației la centrala de control și semnalizare din cadrul camerei de
pompieri.
Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de apă în cazul
funcționării instalațiilor de stins incendiu, conform NP-086/05, și anume:
o Funcționarea instalației de hidranți interiori timp de 10 minute;
o Funcționarea instalației de hidranți exterior timp de 3 ore;
Alimentarea rezervorului se va face prin intermediul puțurilor forate care vor asigura debitul
de apă necesar în cazul izbucnirii unui incendiu și vor realimenta rezervorul.
Rezerva intangibila de apa incendiu are un volum util de Vin=111 mc. Rezerva intangibila de
apa de incendiu trebuie refacuta in 24 de ore, asadar este necesar un debit de apa pentru umplere de
4,7 mc/h.
Grupurile de pompare sunt amplasate într-un loc special amenajat, amplasat îngropat, într-un
cămin din beton armat, ranga rezervorul de incendiu.
Gospodăria de apă pentru consum tehnologic și potabil, este alcătuita din:
o Rezervor suprateran, separat de cel de incendiu, având un volum util Vap=65 mc .
o Grup de pompare format dintr-o pompa activa și una de rezerva.
o Recipient de hidrofor cu membrana.
Pagina 58
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Conform precizărilor H.G. nr. 930/2005, pentru acviferele de adâncime care realizează
condiții de izolare, protecția sanitara se realizează prin instituirea zonei de protecție sanitara cu regim
sever, circular, cu raza de 10 m (cf. art. 14). Zona de protecție sanitara se instituie odată cu punerea în
funcțiune a captărilor, fiind o condiție esențială în eliberarea autorizației de gospodărire a apei.
Pentru a asigura protecția sursei de apă în zona captării se vor lua următoarele masuri:
- împrejmuirea ei cu gard de plasa
- marcarea limitelor zonei de protecție sanitara de către deținător, cu plăcuțe
avertizoare cu mențiunea ,,Zona de protecție sanitara”
- interzicerea persoanelor neautorizate în zona de protecție
- interzicerea depozitarii gunoaielor
- interzicerea excavaţiilor în teren, a haznalelor sau deversarea de ape uzate.
Debitele captate vor fi contorizate cu apometre.
Cantitatea totală de apă utilizată include nu numai consumul de către păsări, dar şi apa
utilizată pentru curăţirea adăpostului, echipamentelor şi incintei fermei.
Utilizarea apei pentru curăţire afectează volumul de apă reziduală produsă la fermă, de aceea
se vor utiliza pentru spălarea halelor aparate cu presiune.
În sectorul de păsări, apa este necesară pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale acestora.
Alimentarea cu apă depinde de un număr de factori, cum ar fi:
* specia şi vârsta păsărilor
* condiţia păsărilor (sănătate)
* temperatura apei
* temperatura ambientală
* compoziţie hrană şi
* sistemul de băut utilizat.
Cu creşterea temperaturilor ambientale alimentarea minimă cu apă pentru păsări de carne
creşte geometric (xn). Referitor la sistemele de băut, dispozitivele de băut cu duză, alese de titularul
proiectului arată un consum mai scăzut decât sistemele circulare de băut, datorită unei pierderi prin
scurgere mai scăzute.
Media nivelelor consumului de apă din Tabelul 3.11 din B.A.T. este următoarea:
TABELUL 3.11: Consumul de apă la diferite specii de păsări Pagina 59
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Specia de păsări Raport mediuapă/hrană(litri /kg) Consum de apă per ciclu(l/cap/ciclu) Consum de apă anual(l/loc pasăre/an)Pui de carne 1,7 - 1,9 4,5 - 11 40 - 70
Volumul de apă utilizat pentru curăţire este variabil şi depinde de tehnica aplicată şi de
presiunea apei a curăţitorului cu apă la înaltă presiune. De asemenea, utilizând apă caldă sau abur în
loc de apă rece, se va reduce volumul de apă pentru curăţire utilizat.
Specia de păsări Utilizare în m3 per m2 la curăţenie
cicluri per an Utilizare în m3 per m2 per anPui gril 0,002 - 0,020 6 0,012 - 0,120
BREVIAR DE CALCUL
Determinarea cantităţilor de apă de alimentare s-a efectuat conform:
SR 1343-1/2006; STAS 1478/90; Ord. MS. nr. 1957/95;
Determinarea cantităţilor de ape pluviale, conform STAS 1846/90.
Elemente de calcul:
- Număr de salariaţi;
- Număr de pui;
- Suprafaţă (totală, construită, etc.).
Structura necesarului de apă:
- Apă în scop potabil;
- Apă în scop tehnologic.
ALIMENTAREA CU APĂ
Necesarul de apă în scop potabil și igienico-sanitar, Npi:
Npi=U x n Pagina 60
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Unde : U1=nr. muncitori..........................................................................=17;
n1=necesarul specific de apă .......................................................= 60 l/om/zi.
U2=nr. personal administrativ ......................................................=3;
n2=necesarul specific de apă..........................................................=20 l/om/zi.
Npi= 17 x 60 +3 x 20=1.280 l/zi ................................................=1,2 mc/zi.
Necesarul de apă în scop potabil și igienico-sanitar, Nt:
Necesarul de apă pentru pui, Nap
Nap=U x n
Unde : U =nr. capete pui ..........................................................................= 148.610;
n=necesarul specific de apă .......................................................= 0,18 l/pui/zi.
Nap= 148.200 x 0,18 = 26 749 l/zi ............................................................= 26,749 mc/\zi
Nap= 7865 mc/an
Necesarul de apă pentru spălarea echipamentului de lucru, Nse
Nse=U x n,
Unde : U =echipament supus spălării ....................................................= 1 kg/zi;
n=necesarul specific de apă .......................................................= 65 l/kg echip .
Nse= 1 x 65 = 65 l/zi ........................................................................=0,07 mc/zi
Nse= 25,5 mc/an
Apa pentru umidificarea aerului din hale , Nua:
30 l/hala/ora x 24 ore x 60 zile/an x 5 hale = 216 mc/an........................=3,6 mc/zi
Nua= 216 mc/an Pagina 61
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Necesarul de apă pentru spălat platforme betonate și căi de acces , Nsp
Nsp=U x n
Unde : U =suprafața platforme betonate și căi de acces ........................= 975 mp;
n=necesarul specific de apă/serie ................................................= 6,0 l/mp .
Nsp=975 x 6,00= 5850 l/serie.........sau 2,34 mc/zi .....................................= 40,95 mc/an.
Necesarul de apă pentru spălarea și clătirea suprafețelor din hale , Nsh
Nsh=U x n
Unde : U =suprafața totala din hale ................................................= 7405,8 mp;
n=necesarul specific de apă...................................................= 10,0 l/mp .
Nsh= 1481,16 x 10,0 l/mp x 1 spălare/serie x 2 hale/zi = 29,62 mc/zi
Nsh= 7405,8 x 10,0 l/mp x 1 spălare/serie x 7 serii/an = 518,4 mc/an
Necesarul de apă tehnologica când nu se spală halele :
Ntp= Nap+Nua+Nse= 26,7+3,6+0,07=30,37 mc/zi
Necesarul de apă tehnologica în perioada de spălare a halelor:
Nts=Nse+Nsp+Nsh = 0,07+2,34+29,62= 32,03 mc/zi
Așadar:
Nt= Nts= 32 mc
NECESARUL DE APĂ AL FOLOSINȚEI, N :
N=Np + Nt = 1,2 + 32 = ....................................................................= 33,2 mc/zi
- Q zi mediu = 33,2 mc;
- Q zi maxim = 33,2 x 1,4= 46,48 mc;
- Q or maxim = 46,8 x 3 x 1/24 = 5,85 mc; Pagina 62
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CERINȚA DE APĂ LA SURSA QS
Qs=KS x Kp x N/1.000 = 1,02 x 1,1 x (33200+111000)/1.000 ...........................= 161,79 mc/zi
Volumul de apă consumat ,
V anual: 8643,85 mc
Cerința de apă potabila : Ks x Kp x Ni = 1,02 x 1,1 x 1,2 = 1,35 mc/zi
Cap= 1,4 mc/zi
Cerința de apă tehnologica : Ks x Kp x Nt = 1,02 x 1,1 x 33,2= 37,25 mc/zi
Cat = 37,25 mc/zi
Cerința pentru refacerea rezervei de incendiu , Cri
Ks x Kp x Nt = 1,02 x 1,1 x 111
Cri = 124,54 mc/zi
Pagina 63
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Managementul apelor uzate
Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o conducta de PVC-KG
cu Dn=200 mm în canalizarea menajera din incinta prin intermediul căreia vor ajunge într-un bazin
vidanjabil cu un volum aproximativ de 25 mc.
Apele tehnologice uzate provenite de la spălarea și clătirea halelor de creștere a puilor precum și
de la spălarea platformelor și cailor de acces betonate vor fi colectate de o rețea de conducte din tuburi
de PVC-KG cu Dn=200 mm și vor fi direcționate către un sistem de colectare a apelor tehnologice.
Acesta va avea un sistem de filtrare/decantare care va opri resturile grosiere. Apa uzată
tehnologică va ajunge într-un bazin de retenție cu un volum aproximativ de 180 mc. O parte din aceasta
apă va fi utilizata pentru umectarea așternutului cu dejecții de pe platforma betonata în vederea
împiedicării autoaprinderii acestuia, precum și pentru favorizarea fermentării, iar restul va fi utilizata
pentru irigarea terenurilor agricole aparținând unor societăți cu care se va încheia un contract de
colaborare.
Apele pluviale căzute de pe acoperișuri și suprafața amenajata a fermei vor fi colectate prin
jgheaburi și de o rețea de rigole pluviale și se vor deversa pe teren.
Ape menajere uzate, Qm
Qm= 0,8 x (Np)
Qm= 0,8 x 1,2 = ..................................................................................................= 1,0 mc/zi
Ape tehnologic uzate, Qt:
Qt:Nse + Nsp+Nsh= 0,07 +2,34+29,62= 32 mc/zi
Ape menajere uzate, Qm: Ape tehnologice uzate, Qt:
Volum zilnic maxim = 1,2 mc Volum zilnic maxim = 44,8 mc
Volum zilnic mediu = 1,0 mc Volum zilnic mediu = 32 mc
Q orar maxim = 0,15 mc/h Q orar maxim = 5,85 mc/h
Vanual = 375 mc Vanual = 559,35 mc
APE METEORICE Pagina 64
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Preluarea apelor pluviale de pe clădiri se va realiza prin intermediul jgheaburilor și burlanelor.
Apele pluviale de pe suprafețele betonate vor fi preluate cu ajutorul unor rigole și deversate la
teren.
Pentru determinarea calculului de dimensionare al rețelei de evacuare ape pluviale s-au respectat
următoarele standardizări romane: STAS-1846/9 și STAS-1795/87 astfel:
Debitul de calcul al apelor meteorice se determina cu formula:Qp = SxФxIx0,0001 (l/s)
unde:S – suprafața de calcul aferenta învelitorilor în mp;Ф – coeficient de scurgere aferent construcțiilor calculat cu relația
qpqc
=φ
in care:- qc – debitul de apă de ploaie căzuta pe aria S, care ajunge în canalizare în l/s;- qp – debitul de apă de ploaie căzuta pe aria S, în l/s;
I – intensitatea ploii de calcul în funcție de frecventa, f, și de durata ploii de calcul conform STAS 1846/90, în l/sxha
- Hale: Se aleg:S= 10867,15 mp = 1,09 ha – suprafața teraselorФ = 0,90 – învelitori azbociment (conform SR-1846/90 tabel 1)i = f(f, t) f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)t = 15 minute i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)Qp = 1,09 x 0,90 x 200 l/sQp = 196,2 l/s- Suprafețe betonate:
Se aleg:S= 13000 mp = 1,3 ha Ф = 0,85 – beton (conform SR-1846/90 tabel 1)i = f(f, t) f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)t = 15 minute i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)Qp = 1,3 x 0,85 x 200 l/sQp = 221 l/s
Debitul total de ape meteorice: Pagina 65
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Qt = 196,2 + 221 = 417,2 l/sQt = 1502 mc/h
Prognozarea impactului
Apele uzate tehnologice nu constituie o sursă importantă de emisii rezultate din activitatea de
creştere a păsărilor, acestea având un regim discontinuu şi putând fi colectate şi tratate separat. Funcţie
de capacitatea de asimilare a solurilor pe care le deţine titularul proiectului şi de analize, acestea vor
putea fi aplicate pe câmp prin irigatoare de debit mic (tehnologie BAT) sau vor fi vidanjate de către
operatori autorizați.
Dezinfecţia halelor de păsări se face la depopularea acestora, prin pulverizarea unor soluţii
dezinfectante de VIROCID 1 – 1,5 % concentraţie. Cantitatea de soluţie dezinfectantă utilizată este de
cca. 28 l pe serie.
Măsuri de diminuare a impactuluiO reducere a consumului de apă la ferme poate fi realizată reducând pierderile prin scurgere când
se adapă păsările şi reducând toate celelalte utilizări nu neapărat legate de necesităţile nutriţionale.
Utilizarea raţională a apei poate fi considerată a fi o parte a unei bune practici şi poate cuprinde
următoarele acţiuni, care sunt şi Cele Mai Bune Tehnici Disponibile:
* curăţirea adăposturilor pentru păsări şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune la
sfârşitul fiecărui ciclu de producţie. Cu toate acestea este important a se găsi un echilibru în ceea ce
priveşte curăţenia şi utilizare a cât mai puţină apă;
* calibrarea regulată a instalaţiilor pentru apă de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere;
* ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă (apometre);
* detectarea şi repararea scurgerilor.
Reducerea consumului de apă al păsărilor nu este considerată a fi o măsură practică. Acesta va
varia în concordanţă cu dieta lor şi, deşi câteva strategii de producţie includ alimentarea restricţionată cu
apă, alimentarea permanentă cu apă este în general considerată a fi o obligaţie.
Pagina 66
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.2. AERUL
Specificul climei acestei regiuni este dat de poziția regiunii în proximitatea curburii Carpaților și
a orogenului nord Dobrogean, dispoziția în trepte a reliefului și de principalii centri barici care
acționează peste Sud – estul Europei. Poziția în proximitatea celor doua obstacole orografice determina
pe de o parte canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european și
scandinav și producerea unor vanturi cu direcție predominanta nordica (21.2 %) sau nord-estica
(15.9%) la Râmnicu Sărat și pe de alta parte generarea efectelor foehnale la coborârea maselor de aer cu
circulație vestica pe versantul extern al curburii carpatice.
Caracterizarea surselor de poluanți atmosferici aferente obiectivului:
Principale surse de emisii de noxe din ferma de creștere a păsărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Emisii aer - poluanţi
Sursa de emisii poluanţi în aer
Amoniac (NH3) Halele de păsări, stocarea şi împrăştierea dejecţiilorMetan (CH4) Halele de păsări, stocarea şi împrăștierea dejecţiilorProtoxid de azot (N2O) Halele de păsări, stocarea și împrăștierea dejecţiilorNOx Încălzirea clădirilor și instalații de combustie (aeroterme și sobe cu lemne)Dioxid de carbon (CO2) Halele de păsări, combustibil utilizat la încălzire și transport, arderea resturilorMiros (H2S) Halele de păsări, stocarea și împrăștierea de dejecţiilorPraf Stocarea hranei - furaje, halele de păsări, stocarea și împrăștierea dejecţiilor solideFum /CO Arderea resturilor
O mare atenţie este acordată emisiilor de amoniac pentru că sunt considerate un factor important
al acidificării solului şi apei. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute şi pătrunzător şi în concentraţii
mari poate irita ochii, gâtul şi mucoasele oamenilor şi animalelor. Se ridică uşor din dejecţii şi se
împrăştie prin clădiri şi este eventual eliminat de sistemele de ventilaţie. Factori ca temperatura, Pagina 67
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ventilaţia, umiditatea, procentul de stocare şi compoziţia hranei (proteine brute) pot de asemenea să
afecteze nivelul de amoniac.
Nivelele mari de amoniac afectează şi condiţiile de muncă la ferme şi în multe state membre
normele stabilesc limite ridicate pentru concentraţia de amoniac acceptabilă.
Alte gaze
Mult mai puţin se cunoaşte despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost făcute unele cercetări,
în special pentru metan şi protoxid de azot. Creşterea nivelului de protoxid de azot poate apărea prin
procesul de tratare a dejecţiilor lichide dar şi la cele solide. Nivelul de dioxid de carbon rezultat din
respiraţia animalelor cu căldura degajată de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula în hale dacă
acestea nu sunt ventilate corespunzător.
Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) şi azot gaz (N2).
Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apariţia efectului de seră, în timp ce azotul gaz
este dăunător mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitraţi în sol, fie derivaţi din
bălegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenţa bălegarului favorizează acest proces.
Reducerea emisiilor în aer se poate realiza prin reducerea cantităţii de excremente produse, prin
modificarea compoziţiei excrementelor şi/sau prin colectarea lor din adăpostul pentru păsări şi fie se
depozitează în altă parte într-un sistem de depozitare adecvat fie se împrăştie direct pe sol. Reducerea
emisiilor de amoniac se poate realiza prin uscarea dejecţiilor concretizată într-o concentrare a N în
dejecţii cu scăderea emisiilor de amoniac. Există totuşi riscul unor emisii semnificative de amoniac la
împrăştierea dejecţiilor uscate direct pe sol prin umectare şi fermentare.
Minimizarea emisiilor fugitive în aer
Tehnologiile de reducere a emisiilor de la fermele de creştere intensivă a păsărilor merg de la
cele mai simple şi mai puţin costisitoare până la cele complicate de ultimă generaţie.
Scăderea emisiilor de amoniac prin modificarea cantităţilor de proteine ingerate prin hrană sau prin
uscarea dejecţiilor înainte de depozitare reprezintă metode din cele mai simple în timp ce tehnologiile de
ultimă generaţie excelează prin spălarea gazelor emise de la halele de creştere a puilor sau de la
depozitele de dejecţii în scrubere umede sau folosirea tunelelor de uscare şi a centurilor perforate de
colectare a dejecţiilor.
Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul evaluării/analizei BAT
Sunt prevăzute următoarele măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi:
- verificarea/repararea periodică a tuturor instalaţiilor şi construcţiilor din incinta fermei; Pagina 68
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - adoptarea unor tehnici de nutriţie prin care să se reducă cantităţile de azot şi fosfor din
dejecţiile de pasăre şi implicit emisiile de azot şi fosfor în factori de mediu;
- colectarea controlată a cadavrelor de pasăre funcţie de natura morţii;
- urmărirea consumurilor de energie şi utilităţi pe tipuri de operaţii, pentru depistarea pierderilor
şi eliminarea acestora.
Scăderea emisiilor de amoniac prin modificarea cantităţilor de proteine ingerate prin hrană sau
prin uscarea dejecţiilor înainte de depozitare reprezintă metode din cele mai simple în timp ce
tehnologiile de ultimă generaţie excelează prin spălarea gazelor emise de la halele de creştere a puilor
sau de la depozitele de dejecţii în scrubere umede sau folosirea tunelelor de uscare şi a centurilor
perforate de colectare a dejecţiilor.
Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT
Emisiile în aer de la fermele pentru creşterea puilor se concretizează în următoarele substanţe
rezultate atât din halele de creştere a puilor cât şi de la sistemele de ventilaţie sau sistemele de depozitare
a dejecţiilor: preponderent amoniac, protoxid de azot N2O, metan CH4 şi alţi compuşi volatili
nonmetanici (fenol, aldehidă acetică, etc.).
Concentraţii mari ale poluanţilor enumeraţi se datorează în special depozitării la interiorul halelor de
creştere a dejecţiilor. Aceste probleme pot fi soluţionate prin colectarea frecventă a dejecţiilor şi
depozitarea lor în spaţii special amenajate.
Emisii în aer datorate împrăştierii dejecţiilor direct pe sol
La împrăştierea dejecţiilor direct pe sol în general între 35-65% din compuşii cu azot ai acestora sunt
eliminate în aerul atmosferic sub formă de amoniac.
Cantitatea de substanţe poluante eliberate în mediu depinde de compoziţia dejecţiilor împrăştiate
direct pe sol precum şi de o serie de factori externi prezentaţi în tabelul următor:
Factor Caracteristica Influenţa asupra emisiilor
Solul pH la pH-uri mici emisii miciCapacitatea de schimb de cationi a solului dacă solul are o capacitate de schimb de cationi mare emisiile sunt miciumiditatea neconcludentFactori climatici temperatura la temperaturi mari emisii mari
Pagina 69
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI precipitaţii Prin diluare scad emisiile în aer dar se produce poluare solului în adâncime şi a apelor freaticeviteza vântului La viteze mari ale vântului emisii mariumiditatea aerului La umiditate mică a aerului emisii mariManagement metoda de împrăştiere Se pot utiliza tehnici de întindere pe sol care scad emisiile Tipul dejecţiilor Conţinutul de materie uscată precum şi concentraţia de compuşi azotici influenţează semnificativ emisiileTimpul şi doza de aplicare Se vor evita zilele calde, uscate, însorite şi nu se vor aplica dejecţiile pe sol în straturi groase şi în cantităţi mari pentru obţinerea unor emisii reduse
În activitatea de creştere a păsărilor, aşa cum se va desfăşura în cadrul Fermei de păsări Boldu
deţinută de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L., pot fi identificate următoarele surse de poluare a aerului:
- mijloacele de transport auto (încărcare – descărcare pui) – surse mobile de poluare a aerului
- halele de păsări; în perioadele reci ale anului, halele vor fi încălzite cu aeroterme care
funcţionează cu gaz metan; arderea va fi completă, întrucât gazele arse vor fi evacuate în halele de
păsări, iar o funcţionare anormală ar duce la concentraţii mari de gaze în hale – surse staţionare
dirijate;
- centrală termică murală utilizată pentru încălzirea spaţiilor administrative (birouri, filtru sanitar)
- platforma pentru stocarea temporară a dejecţiilor - surse staţionare difuze;
- împrăştierea dejecţiilor pe terenuri agricole - surse staţionare difuze.
Prevederi ale BREF pentru emisiile în aer
Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura şi compoziţia dejecţiilor. Din punct
de vedere al mediului, dejecţiile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor.Pierderi totale kt %Pierderi prin hala 29.21 68.6Pierderi prin stocare 0.21 0.5Pierderi la împrăștiere pe terenuri agricole 12.4 29.1Pierderi de mirosuri 0.74 1.8Total 42.58 100 Pagina 70
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Caracteristicile dejecţiilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimată în % materii
uscate şi în concentraţia de nutrienţi (N, P, etc.) şi de eficienţa cu care animalul poate converti hrana în
produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentraţiile în dejecţiile proaspete
urmează aceeaşi variaţie ca şi a hranei.
Măsurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea şi tratarea
dejecţiilor afectează structura şi compoziţia dejecţiilor şi în final influenţează emisiile asociate aplicării
dejecţiilor pe terenurile agricole.
Asociat cu stocarea în hale a dejecţiilor se degajă N2O, CH4, VOC şi în cantităţi mici, H2S.
Concentraţia de amoniu poate avea valori ridicate, de până la 40 ppm în halele în care sunt
crescute păsări .
Concentraţia de N2O şi CH4 sunt uşor mai ridicate decât în aerul ambiental.
Concentraţiile de pulberi ajung până la valori de 10 mg/mc (de la 2-10 mg/mc pentru particule
nerespirabile şi între 0,3-1,2 mg/mc pentru particule respirabile).
Tippasăre NH3 CH4 N2O PulberiAspirabile RespirabileKg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/anpui de carne 0,005 – 0,315 0,004 – 0,006 0,009 – 0,024 0,119 – 0,182 0,014 – 0,018Estimările privind emisiile de amoniac şi metan în aer rezultate din halele de creştere a păsărilor
datorate fermentației enterice și managementul dejecțiilor sunt următoarele:
1. Emisia de amoniac din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd
Pentru calculul emisiilor de amoniac se va aplica metodologia recomandată în documentul
“EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie. Din capitolul Grupa 10
Agriculture, subcapitolul Manure management regarding nitrogen compounds, se va aplica
metodologia simplificată 4. SIMPLER METHODOLOGY, subcapitolul 4.1 Ammonia.
Abordarea prin metoda simplificată a emisiilor de amoniac rezultate din creşterea în adăpost a
păsărilor se referă la folosirea unui factor de emisie mediu pe cap de pasăre. Acesta se multiplică cu
numărul de animale crescute pe durata unui an ce fac parte din aceeaşi categorie.
Pagina 71
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Vom folosi factorii de emisie prezentaţi de documentul menţionat în tabelul 4.1. Aceştia sunt
calculaţi ca o medie europeană a tehnicilor de creştere intensivă a animalelor începând cu o emisie
medie de azot în excreţia pe cap de animal şi folosind un procentaj de volatilizare pentru pierderile de
amoniac în adăposturi ca şi factori de volatilizare pentru emisia de azot din fermentaţia enterică a
dejecţiilor depozitate în afara adăposturilor, dar şi pentru azotul din împrăştiere.
Factorul de emisie este calculat pentru fiecare tip de animal care se consideră a fi prezent
365 zile/an în adăpost. Ca urmare a golirii adăpostului între două cicluri de producţie numărul de locuri
pentru animale într-o fermă este mai mare decât numărul mediu de animale care sunt prezente în fermă
pe durata unui an.
Formula de calcul a emisiilor de amoniac pentru fiecare categorie de animal este următoarea :
E poluant, animal = P animal × EF poluant,animal [ Kg NH 3 / an]
unde :
E poluant, animal – emisia de poluant respectiv de amoniac pentru fiecare tip de
animal crescut intensiv [KgNH3/an] ;
P animal – numărul de animale de acelaşi tip crescute pe durata unui an ;
EF poluant,animal – factorul de emisie pentru fiecare tip de animal crescut pe durata unui an
prezentat în tabelul 4.1.
Factorul de emisie EFpoluant, animal se obţine din tabelul 4.1 prin însumarea factorilor de emisie
propuşi pe fiecare tip de activitate desfăşurată în fermă : creşterea în adăpost (animal housing),
depozitarea în afara adăpostului (storage outside the housing), împrăştierea pe suprafaţă (surface
spreading of waste).
Tabelul 4.1 : Factorii de emisie pentru amoniac utilizaţi în metoda simplificată folosită la calculul emisiei de amoniac din managementul dejecţiilor exprimat în Kg NH3/tip animal/an
SNAP code
Activity N excreted
Animal housing
Storage outside the housing
Surface spreading of wastem
Sum housing and management100908 Broilers (broilers and parents) 0,6 0,15 0,02 0,11 0,28
2 – factorul de emisie este calculat pentru femele adulte; emisiile pentru animale tinere fiind incluse în datele din tabel.
Emisia de amoniac = 108.302 × 0,28 = 30324,56 kg NH3/an, unde :
Pagina 72
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 108.302 reprezintă numărul de păsări considerate a fi prezente 365 de zile pe an (halele sunt
populate 266 zile pe an cu 148.610 capete pui, ceea ce înseamnă că 365 zile se consideră că vor sta
108.302 capete pui);
0,28 – factor de emisie obţinut din creşterea în adăpost, depozitarea dejecţiilor în afara
adăpostului și împrăștierea dejecțiilor.
2. Emisia de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd
Pentru calcului emisiilor de metan se vor aplica prevederile subcapitolului 4.3 CH4 EMISSIONS
FROM MANURE MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 utilizându-se ecuaţia 4.15 pentru determinarea
cantităţii de metan emis anual, rezultată din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd după cum
urmează :
Emisii de CH4 (Gg/an) = EF × populaţia / (10 6 kg / Gg ) [ecuaţia 4.15]
unde :
EF – factor de emisie pentru metan corespunzător populaţiei respective de animale (kg/cap
animal/an). Acesta se va alege din documentul “Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse
Gas Inventories : Reference Manual “, capitolul 4. Agriculture astfel:
- pentru păsări EF=0,018 Kg CH4/animal/an;
Populaţia – numărul de capete de animale pentru populaţia respectivă
Emisia de metan = 108.302 × 0,018 = 1949,36 kg CH4/an
4.3. SOLUL
Teritoriul analizat se suprapune treptei de câmpie subsidentă a Buzăului și Călmățuiului,
subdiviziune a Câmpiei Romane, situată între Câmpia Râmnicului la nord, Câmpia Brăilei la est,
Bărăganul Ialomiței la sud și Câmpia Sărata la vest. Unitatea de relief ce include terenul în cauza, se
situează la limita de tranziție între câmpia piemontana și cea tabulara de la sud estul ei, dezvoltate în
egala măsura la contactul cu domeniul luncii. Terasa medie pe care este situata suprafața de teren ce face
obiectul prezentului studiu, este rezultatul evoluției conjugate atât a Buzăului, a cărui albie era trasata
Pagina 73
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI mai la sud de cea actuala, cat și a unui paleo-curs al Câlnăului al cărui punct de confluenta în Buzău era
mai la sud, favorizând dezvoltarea unei terase. Liniile majore ale reliefului actual sunt rezultatul
evoluției în timp geologic a regiunii marcate îndeosebi de părăsirea succesiva a albiei de către Buzău și
tendința continua de deplasare către nord est, trăsături ce definesc fenomenul de subsidență activa.
Regiunea se înscrie zonei în care nota dominanta specifica este cea data de relieful de tip
acumulativ. Trebuie însa precizat ca înfățișarea actuala a reliefului minor este în mare măsura
determinata de intervenția antropica puternica asupra albiei Buzăului și depozitelor de pe treapta de 65
-90 m altitudine. Aceste intervenții se regăsesc în teren în microferme de relief mare amploare sunt
digul ce însoțește malul drept al râului, depozitele de pietrișuri, și excavațiile. Cea mai mare parte a
terenului se caracterizează prin cvasiorizontalitate, și scădere în altitudine către est și nord Altitudinea
medie este de 75 m extremele altitudinale adăugând sau scăzând acestei valori maxim 2,5 m.
Stratificația solului:
Conform STUDIULUI GEOTEHNIC realizat de P.F. ing. Belcescu Lucia, prospectarea terenului
a constat în observaţii directe și s-au efectuat manual 4 foraje geotehnice, amplasate conform planului de
situaţie anexat.
La efectuarea forajelor s-au prelevat probe tulburate și netulburate care au fost analizate în
laborator.
Din interpretarea și corelarea datelor obţinute a rezultat următoarea stratificație:
l. La suprafaţa este prezent un strat de sol vegetal cafeniu cu rădăcini de plante până la
adâncimea de 0.60-0.70 m fata de TN.
2. Urmează un strat de praf argilos gălbui cu calcar diseminat și concrețiuni calcaroase pentru
care s-au obţinut în laborator următoarele rezultate:
Compoziţia granulometrica este următoarea ;
argila = 18-26%
praf =49-60%
nisip =14-29%
Umiditatea naturala = 9.4 - 20.3 %
Indicele de plasticitate Ip =9.80-34.3
Indicele de consistenta Ic =0.91-1.30
Greutatea volumetrica naturala =l .45-1.94 gr/cm3
Greutatea volumetrica uscata =1.33-1.5 7 gr/cm3
Pagina 74
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Volumul porilor n =405-49.5 %
Indicele de porozitate e =0.68-0.98
Gradul de umiditate S =0.23-0.75
Modulul de compresie edometric E2-3= 41.6-143 daN/cm2
Tasarea specifica ep2=2.6-5.3 cm/m
Tasarea suplimentara la inundare im3 =3.6-4.0 cm/m
Unghiul de forfecare = 16-22°
Coeziunea interna c = 0.24-0.32 daN/cm2
Pământul analizat este un praf argilos, gălbui, locssoid din grupa A, uscat-umed (gradul de
umiditate 5=0.23-0.75), cu o plasticitate medie (indicele de plasticitate Ip=9.4-34.5 ), de consistenta
plastic vârtos-tare (indicele de consistenta Ic=0.91-1.30) , în curs de consolidare (greutatea volumetrica
= l .45-1.94 gr/cmc), porozitatea n=40.5-49.5%.
Compresibilitate este mare-foarte mare în special la inundare (modulul de compresie dometric
E2-3=41.6-142.8), tasarea specifica ep2=2.6-5.2 cm/m, tasarea suplimentară la inundare im3=3.6-4.0
cm/m, rezistenta la taiere este caracterizata de valori ale unghiului de frecare 0= 16-22° și ale coeziunii
c=0.24-0.32 daN/cm2.
3. În continuare s-a întâlnit un strat de praf gălbui cu umiditate mare între 2-3 m adâncime fata
de TN, plastic consistent-plastic-moale și cu capacitate portanta redusa, gradat trece în nisip prăfos
gălbui, umed în baza.
Valorile caracteristicilor geotehnice variază în limite largi datorita variaţiei compoziţiei
granulometrice din cadrul stratului cat și situaţia geomorfologica prin depuneri de umpluturi (gunoi) și
câteva excavaţii cum și fundaţiile vechi și şanţurile adiacente.
In cazul creşterii umidităţii valorile caracteristicilor geotehnice de mai sus sunt influenţate
negativ.
Cu fiecare foraj efectuat s-a întâlnit următoarea stratificație:
Foraj F1
0.00-0.60 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante
0.60- 1.60 m praf argilos gălbui
1.60-6.00 m praf gălbui nisipos în baza
Foraj F2
0.00-0.60 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante
0.60-2.00 m praf argilos gălbui loessoid
Pagina 75
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2.00-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid
Foraj F3
0.00-0.70 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante
0.70-1.60 m praf argilos gălbui loessoid
1.60-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid
Foraj F4
0.00-0.30 m umplutură
0.30-0.70 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante
0.70-2.00 m praf argilos gălbui loessoid
2.00-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid
APA SUBTERANA
La data efectuării lucrărilor de teren (mai 2010) pana la adâncimea de 6.00 m atinsa cu forajele
nu s-a interceptat nivelul apei subterane dar din prospectările efectuate anterior în zona, rezulta ca
primul nivel freatic este situate la adâncimea de 8 m fata de TN și poate oscila în funcţie de precipitaţii
cu ±l-2 m.
Coeficienţii geotehnici pentru calcul au următoarele valori medii:
Coeficient, simbol, unitate de măsura Praf argilosGreutate volumetrica (KN/m3) 17Unghiul de frecare interna (grade) 20Coeziunea c (KPa) 24Modulul de deformaţii (edometric) M2-3 (KPa) 5500Tasarea specifica ep2 (cm/m) 3-6Coeficientul de cedare elastica Cz 4Presiunea convenţionala ptr. sarcini fundamentale Pc (KPa) 150
SURSE DE POLUARE A SOLURILOR
După punerea în funcţiune a obiectivului o sursă de poluare a solurilor ar putea fi depozitarea,
transportul și împrăștierea de câmp a dejecţiilor.
O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă de diferiţi compuşi ai acestora sunt eliminaţi
în urma activităţii ce se va desfăşura pe amplasament, de creştere a păsărilor.
Dejecţiile animaliere conţin cantităţi variabile din aceşti nutrienţi precum şi o serie de minerale şi
elemente elementare sulf, magneziu, etc.
Principalele surse de poluare cu N şi P sunt:
Pagina 76
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - pentru N – scurgeri accidentale de ape de spălare, procesele de denitrificare a compuşilor cu
azot, NO2, NO, N2, spălarea cu ape pluviale a solului pe care s-au împrăştiat dejecţiile animaliere cu
poluarea apelor subterane;
- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare şi spălarea cu ape pluviale a solului pe
care s-au împrăştiat dejecţiile animaliere cu poluarea apelor subterane;
- acumularea N şi P în componenta organică a solului.
Principalele substanţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate din împrăştierea directă a
dejecţiilor pe sol.
Soluri şi ape subterane Operaţia tehnologicăCompuşi cu azot
Împrăştierea dejecţiilor direct pe sol
FosforK şi NaMetale greleAntibiotice
Emisiile de poluanţi şi influenţa lor asupra solului şi apelor subterane a fost exprimată prin
cantitatea de dejecţii animaliere datorate creşterii intensive a animalelor în sisteme zootehnice.
Azotul
Poluarea din agricultura și în special poluarea cu azot, a fost identificata în timpul cercetărilor ca
un risc pentru calitatea solurilor şi apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de
nitrați în apa de băut, eutrofizarea apelor de suprafața ( în asociație cu fosforul) și a apelor de coasta,
precum și acidificarea solurilor și a apelor. (Eutrofizarea implica creşteri excesive ale algelor și poate
duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de către oameni ).
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea și limitarea
aplicării de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt obligate să identifice zonele vulnerabile
la poluarea cu compuși de azot prin infiltrarea în ape și să ia masuri speciale de protecție. În aceste zone
împrăștierea pe teren este restricționata la un nivel maxim de 170 kg. N/ha pe an. În 2000 totalul zonelor
vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor EU-15. [205, EC, 2001]
Mai puține probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea
de dejecţii produsă. Creşterea intensiva de animale şi implicit poluarea cu azot sunt concentrate în
diferite tari și regiuni din UE. Nivel critic pentru surplusul de azot se găsește la fermele de păsări.
Pagina 77
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Fosfor
Fosforul este un element esențial în agricultura şi joaca un rol important pentru toate formele de
viață. În sistem natural (nu la ferme) P este reciclat în sol prin gunoi și reziduuri naturale și vegetale și
acolo rămâne. într-un asemenea ecosistem P este eliminat prin recolte sau produse animale și
suplimentar se aduce P pentru a susține productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-
10%) cantități mari sunt aplicate în exces sporind astfel cantitatea de P din bălegar.
Ca sursa de fosfor, aplicarea bălegarului se estimează cu un aport de 50% din cantitatea de P din
apele de suprafața și sol.
Concentrații de 20-30 micrograme P/l. în lacuri sau râuri cu curgere lenta pot cauza eutrofizarea
apei, cu pericolul de creștere de alge albastre toxice (cianofite) în apă proaspătă, în care P este limitat.
Emisii de metale grele
Metalele grele sunt considerate a fi metalele cu o densitate mai mare de 5 g/cm3. elementele care
se încadrează în această categorie sunt nutrienţi esenţiali Cu, Cr, Fe, Mn, Ni şi Zn, dar şi Cd, Hg şi Pb
care nu sunt elemente esenţiale. Acestea din urmă au tendinţa de a se acumula în mediul în care sunt
eliberaţi şi la depăşirea unei anumite concentraţii devin toxice pentru microorganisme, animale şi plante
deci pentru mediu.
Un studiu german arată că principalele surse de metale grele în agricultură sunt:
Depunerile atmosferice – Cd, Pb, Zn;
Îngrăşăminte de natură organică – Cr, Cd;
Emisii difuze din dejecţii animaliere – Cu, Zn, Ni.
Tipul dejecţiilor
Metale grele(mg/kg materie uscată)
Cd Cr Cu Ni Pb ZnDejecţii de păsări – cu umiditate mare0,2 - 0,3 <0,1 - 7,7 48 - 78 7,1 şi 9,0 6,0 şi 8,4 330 - 456
Tot în studiul german s-a făcut o estimare a încărcării solurilor la împrăştierea directă a dejecţiilor pe sol
prezentată în tabelul următor:
Estimarea încărcării cu metale grele datorată împrăştierii dejecţiilor animaliere direct pe sol.
Tipul dejecţiilor
Metale grele(g/ha/an) Pagina 78
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ieşiri106 tone materie uscatăCd Cr Cu Ni Pb Zn
Dejecţii de păsări – cu umiditate mare0,3 0,00 0,14 1,07 0,14 0,13 7,01
MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Emisia, în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor (composturilor), poate fi
prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerințele solului, exprimate în funcție de necesarul de
nutrienţi al solului şi vegetației. Rata aplicării este raportul între concentrația de nutrienți din
îngrășăminte (composturi), volumul acestora și suprafața disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). În
general, cerința de P2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai scăzuta decât cea de N, astfel, o fertilizare
echilibrata va include atât aport de N cat și de P, însă în așa fel încât să se evite saturarea progresiva cu
fosfor a solului.
Aportul de nutrienți în sol și vegetație este complex și dependent de sol, de condițiile
meteorologice din timpul aplicării, de anotimp și de tipul de iarba sau de recolta. În mod ideal, pentru a
preveni aplicarea unui exces de nutrienți, nu mai trebuie aplicate îngrășăminte (composturi) pana când
solul/recolta vor permite. Având date concentrația de nutrienți și volumul îngrășământului, se poate
determina macheta cerinței cantitative de nutrienți pentru combinația cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata
maxima de aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra
producției șeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi crescute).
Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:
- balanța nutrienților din sol;
- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.
Balanța nutrienților calculează diferența între intrările și ieșirile totale de nutrienți în și respectiv
din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balanței necesare scopurilor naționale. Aceasta
arată orice exces de nutrienți aplicați (N și P) și oferă indicații asupra eficientei nutrienților utilizați în
sectorul agricol. Calculele dau indicații referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor
naturale și ale altor deșeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologica a acestuia,
precum și la utilizarea culturilor. Pagina 79
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor mineralelor care intra
și ies din sistemul de producție animala, corelata cu aplicarea tehnicilor de management nutrițional.
Aceasta indica eficienta nutrienților utilizați. Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienți necesar
culturii pentru calcularea ariei disponibile împrăștierii ingrasamantului organic.
Evaluarea numărului de animale în funcție de terenul disponibil este o abordare mai pragmatica și este
aplicata, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea Europeana a calculat balanța și
Standardele de producție a azotului pentru diferite categorii de animale și le-a prezentat în referințele
date.
Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utilizării balanței nutrienților
asupra solului. Ținta este să se evite acumularea unui exces de nutrienți în sol, datorita aplicării
ingrasamintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca în mod deliberat să se cauzeze un exces
temporar de nutrienți, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe
același teren.
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Caracterizarea geomorfologică
Din punct de vedere geomorfologic regiunea studiată face parte din zona marginală vestică a
Câmpiei Române de NE. Regiunea este amplasată în lunca râului Buzău (malul drept) care reprezintă un
golf al Câmpiei Române ce pătrunde adânc în regiunea colinară reprezentând o câmpie aluvionară de
divagare, slab fragmentară, cu mişcări actuale de subsidenţă ce se dezvoltă la poalele câmpiei
piemontane.
Caracterizare geologică
Din punct de vedere geotectonic zona cuprinde depresiunea marginală a geosiclinalului carpatic
format la sfârşitul neogenului pe un fundament cutat, scufundat, de vârstă caledonică şi hercinică.
Pagina 80
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sarmaţianul este cea mai veche formaţiune care apare la zi în axul anticlinalului Monteoru în
partea nord-vestică a zonei – urmează Meoţianul, Ponţianul, Dacianul şi Levantinul care aflorează pe
flancurile anticlinalelor Monteoru şi Berca sub forma unor alternanţe de marne şi nisipuri, argile la
partea superioară.
Pleistocenul inferior (Villafranchian) prezintă o mare dezvoltare şi are o importanţă deosebită în
hidrogeologia zonei , alcătuind complexul psefitic al Stratelor de Cândeşti. Stratotipul acestor formaţiuni
apare bine deschis în dreptul localităţii Cândeşti. Acest complex este alcătuit la partea inferioară din
pietrişuri şi nisipuri medii între care se intercalează strate groase de argile şi argile nisipoase. Pe măsura
ridicării pe verticală pietrişurile prezintă dimensiuni mai mari, iar intercalaţiile argiloase sunt mai
subţiri.
În zona amplasamentului, depozitele recente au o grosime apreciabilă, aluviunile fiind constituite
din nisipuri grosiere, cu pietrişuri şi bolovănişuri situate direct peste pietrişurile de Cândeşti.
4.5. BIODIVERSITATEA
Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de carne nu se
află în interiorul său în vecinătatea vreunei arii naturale protejate de interes național sau ca parte
integranta a rețelei Natura 2000 în Romania.
În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional _
Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele naturale sau construite,
delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt
declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea
evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural
naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.
Pagina 81
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea
geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în
anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.
Cele mai apropiate rezervații și monumente ale naturii localizate în apropierea amplasamentului
fermei de păsări și listate în Anexa nr. 1 – Zone naturale protejate de interes național și monumente ale
naturii din Legea nr. 5/2000, sunt Balta Albă și Balta Amară. Acestea sunt localizate la peste 3500 m
(Balta Albă) și cca. 9000 m (Balta Amară), pe direcția S-E față de terenul pe care va fi construită ferma,
în comuna Balta Albă și nu vor fi afectate de activitatea propusă în cadrul proiectului.
Balta Albă este rezervație naturala geologica, de zonă umeda, botanică și zoologică și are
suprafața de 600 ha. Rezultata din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche albie
a râului Râmnicul Sărat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Câmpiei (de subsidență) a
Râmnicului basculând în direcția NE; în balta creată, prin aportul apelor salmastre din strate freatice
(cca. 70-80%) și din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafața (cca. 20-30%), inițial s-a
dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care într-o piramida trofica apreciabila, a servit ca baza
nutrițională pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta și Lunca Dunării - spre râurile interioare mari, ex.
Buzău) cat și pentru avifauna în migrație (pe culoarul central European: Scandinavia - Polonia -
Romania - Asia Mica și Balcani - Egipt) contribuind la salvarea speciilor African - euroasiatice; astfel,
s-a realizat natural, de secole, ceea ce convențiile internaționale recente își propun să realizeze:
conservarea pasarilor de apă migratoare (v. acordul adoptat la Haga la 16 iunie 1995 - ratificat de tara
noastră prin Legea 89/2000).
Totuși agricultura extensivă (prin chimizare) și lipsa perdelelor forestiere (tăiate în anii 50-60) au
lipsit de protecția necesara solurile și apele astfel încât (in prezent) apele excesiv eutrofizate au dezvoltat
alte raporturi fizico-chimice și biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita) care inițiază nămolul
sapropelic de interes curativ (medical) și cosmetic (produsele Pell-Amar).
Balta Amară este rezervație naturala geologica, de zona umeda, zoologică, aflata tot în comun
Balta Albă, cu suprafața de 900 ha.
Este o balta constituita pe un braț abandonat al râului Buzău, ca un liman fluviatil - în mediul
căreia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apă dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau de
migrație. Ca și la Balta Alba, și aici indicele de ariditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului, astuparea
izvoarelor din pânza freatica - a diminuat adâncimea apei (libera de mal) și recent, prin apariția unui
cordon sedimentat longitudinal, s-a micșorat volumul apei utile, afectând sever ihtiofauna și diminuând
major apetitul speciilor de avifauna a căror marca genetica le îndrumau de secole spre aceste bălti, acum
Pagina 82
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI cu rol de halta (pentru hrănire și refacere) iar cândva cu însemnate spatii (in asociațiile de specii
higrofite) favorabile pentru cuibărit.
Acestea au fost declarate de asemenea arie de protecţie specială avifaunistică (Balta Albă-Amara-
Jirlau-ROSPA 0004) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
special avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
și sit de importanţă comunitară (Balta Albă-Amara-Jirlau-Lacul Sărat Caineni-ROSCI 0005) prin Ordinul
M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de importanță
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, pentru habitate de
plante de sărătură, galerii rîpariene şi tufărişuri de cătină albă şi roşie, specii de mamifere, peşti,
nevertebrate, amfibieni şi reptile cuprinse în Directivele europene.
4.6. PEISAJUL
Ferma de păsări Boldu se va realiza cu respectarea Planului Urbanistic General al comunei Boldu
şi a Regulamentului Local de Urbanism, care furnizează toate elementele pentru încadrarea în peisaj a
obiectivului. Faţă de starea actuală, zona nu se va schimba, sau schimbarea nu va fi semnificativă.
Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter
este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Această definiţie a peisajului este
dată în Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la
Florenţa la 20 octombrie 2000”.
Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la
Florenţa la 20 octombrie 2000”, a fost adoptată din preocuparea Statelor membre ale Consiliului
Europei - de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în vederea: Pagina 83
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi că
acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social;
- preocupării să se ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă
între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu;
Prin construirea fermei de păsări pe amplasamentul analizat, în prezent fiind un teren
neproductiv, va exista un impact local asupra peisajului, dar care este nesemnificativ, deoarece destinația
actuală a terenului este de unități zootehnice, în trecut (până în anul 1990) funcționând o fermă avicolă.
Nu se impun măsuri pentru protejarea peisajului.
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social și economic prin atragerea
forței de muncă, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, etc.
Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viață din zonă ar putea fi unul negativ
pentru populația din partea de nord a comunei, care se află la o distanță de cca. 600 m față de fermă. De
asemenea, tranzitarea comunei cu autovehiculele destinate transportului păsărilor, atât la populare, cât și
la depopularea halelor, aprovizionării cu furaje sau pentru transportul dejecțiilor ar putea crea disconfort
locuitorilor din zonă.
Măsurile care se impun pentru diminuarea impactului, în legătură cu acest aspect vor fi detaliate
în capitolul de concluzii.
Pagina 84
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
Nu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural, arheologic sau
monumentele istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELORTitularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ pentru construirea fermei de
păsări.
Locaţia se pretează foarte bine desfăşurării activităţii de creştere a păsărilor deoarece a avut în
trecut aceeași destinație și dispune de posibilitatea de a racorda ferma la rețelele de utilități existente în
zonă (energie electrică și gaze naturale).
6. MONITORIZAREAIn Directiva IPPC 96/61 EC, art. 9.5 se acordă fermierilor un statut special în ceea ce privește
monitorizarea: “Autorizarea trebuie să conțină și reglementarile de monitorizare a emisiilor, specificând
metodologia de măsurare și frecventa, procedura de evaluare și obligația de a furniza autorităților
Pagina 85
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI competente datele necesare cerute în autorizație. Pentru instalațiile necesare prevăzute la pct. 6.6 în
Anexa 1, trebuie avute în vedere costurile și beneficiile realizate”.
Acest text nu trebuie văzut ca un semnal de obligaţii de monitorizare excesiva dar ele trebuie
aplicate la fermele de păsări.
In continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare.
Fermierii vor înregistra, cheltuielile făcute de ei în special pentru furajare, combustibili (inclusiv
electricitate), consumurile de apă etc. Întrucât furajele și apa sunt principalele intrări pentru şeptelul
fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări indiferent dacă sunt sau nu sunt păstrate chitanţele (facturile).
Înregistrarea computerizata și administrarea costurilor, intrările-ieşirile etc., sunt tot mai mult
aplicate la unităţile mari. Acolo unde se aplica sistemul de înregistrări, unitatea trebuie să fie echipata cu
apometre, contoare de electricitate și calculatoare astfel să se asigure și un control al climatului din
interiorul halelor .
Trebuie de asemenea avut în vedere ca depozitele de dejecţii trebuie verificate pentru a depista
scurgerile.
In mod curent, fermierii nu monitorizează și controlează emisiile în aer, dacă aceasta nu se
impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refera în special la zgomot și emisii
odorizante.
In Irlanda monitorizarea emisiilor și a punctelor de prelevare probe de aer (mirosuri), zgomote,
ape de suprafaţa/freatice, teren și reziduuri, este impusa prin Licenţa de Control Poluare.
Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri pentru a decide
dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului.
Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil),
cantităţile de hrană pentru animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi
bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi
evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual,
după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea,
monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea de situaţii anormale şi să permită ca să fie întreprinse
acţiuni corespunzătoare.
Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care
urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecărui
factor:
Pagina 86
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Pagina 87
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Propunere Plan de monitorizare a mediuluiFerma de păsări Boldu S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.Componenta de mediu Periodicitatea propusă Parametrii analizaţi Valori limită de emisie – acte normative Locul de prelevareApa apa uzată menajeră La fiecare vidanjare pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile, fosfor total, cupru, zincNTPA 002 Bazin vidanjabil
apă tehnologică trimestrial pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile, fosfor total, cupru, zincValori limită acceptate în studiul OSPA Bazin colectare
apă subterană anual pH, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, fier, cupru, zinc Legea nr. 458/2002 Foraje de hidro-observaţie amonte și aval de platforma de stocare dejecțiiAer aer în emisie nu este cazul - - -aer în imisie anual NH3, CH4,zgomot Valori calculate – PRTRSTAS 10009/1988 -La limita amplasamentului fermei, spre zona rezidenţialăSol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb, Azotiţi, Fosfor Ordinul 756/1997 Zona forajelor de hidro-observaţie
Pagina 88
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
7. SITUAȚII DE RISCUn plan pentru evenimente neprevăzute va ajuta titularul activităţii să rezolve situaţii
neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei sau a altor factori de mediu,
dacă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui
act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute va include:
* un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă
* detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere, care pot fi
utilizate la rezolvarea problemei de poluare
* numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi de la
proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă
* planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la
depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de dejecţii, deversare
necontrolată din supra-plinul de dejecţii sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri.
Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea dacă se pot
trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate.
Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura că acestea sunt în
bună stare de funcţionare.
Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru activitatea care se va desfăşura
va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se vor pune la dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi
manuale şi personalul va primi o calificare corespunzătoare.
Depozitul de dejecţii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere şi trebuie să fie
corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar. Depozitele ar trebui să fie
golite de câte ori va fi necesar, depinzând de calitatea construcţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei
freatice, astfel ca suprafaţa să poată fi verificată şi orice probleme structurale, defecţiune sau
degradare să fie remediate. În câteva situaţii unde inspecţia vizuală la asemenea construcţii este
limitată este recomandată monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri.
După finalizarea lucrărilor, înainte de punerea în funcţiune, titularul activităţii va elabora
toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizează situaţiile de risc, respectiv:
Plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale şi dezastre;
Plan de măsuri şi intervenţie privind pericolul îmbolnăvirilor cu gripă aviară; Pagina 89
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Alte asemenea planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILORNu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării evaluării
impactului asupra mediului.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNICTitularul proiectului – S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, propune construirea unei
ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu,
extravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1, județul Buzău.
Terenul este proprietatea privată a Comunei Boldu, care a constituit un drept de superficie
(folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra acestuia, în favoarea titularului de
proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, conform contractului de superficie autentificat sub
nr. 4426/11.10.2010, anexat prezentei lucrări.
Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri agricole, situată în
extravilanul localității Boldu, folosința actuală curți – construcții și destinația stabilită prin planurile
de urbanism și amenajare a teritoriului (PUG aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/2000) – zonă unități
agrozootehnice. Terenul dispune perimetral de drumuri de exploatare.
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe direcția Sud-Vest;
- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-Vest;
- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta Albă, pe direcția Sud-
Est;
- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele, pe direcția Nord-Est;
- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.
Pagina 90
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Terenul analizat are destinația zonă unități zootehnice, prevăzută în Planul Urbanistic
General al comunei Boldu. Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-
Sărat – Brăila, se virează stânga în localitatea Boldu.
Proiectului analizat în prezentul studiu - CONSTRUIRE FERMĂ PENTRU CREȘTERE
PUI DE CARNE ÎN SAT BOLDU, COMUNA BOLDU, JUDEȚUL BUZĂU prevede:
⇒ Construirea a 5 hale de producție pe structură metalică cu pereți și acoperiș din panouri
termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88 m
⇒ realizarea alimentarii cu apă dintr-un put forat, canalizare, evacuarea apelor uzate și a celor
pluviale în sistemul de colectare a apelor tehnologice;
⇒ realizarea alimentarii cu energie electrica a întregii ferme din rețeaua RENEL aflata în
proximitate pana în postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul
interior, exterior precum și al aparatelor tehnologice;
⇒ realizarea alimentarii cu gaze naturale ce vor fi folosite ca metoda principala pentru
încălzirea imobilelor din cadrul fermei;
⇒ utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adăpare, climatizare, încălzire,
ventilație;
⇒ construirea de clădiri/construcții anexa necesare desfășurării activității de creștere a puilor de
carne – bazin de retenție ape tehnologice uzate, platforma gunoi, depozit așternut, post
transformare, gospodărie de apa, filtru sanitar, camera frigorifica și camera necropsie;
⇒ construirea drumurilor și aleilor de acces în incinta fermei.
⇒ Împrejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.
Caracteristici dimensionale ale construcțiilor :
Suprafața totala construita : Sc = 9 228.17 mp
Suprafețe construite hale (5 x 1552.32 mp) Sc = 7 761.60 mp
Suprafețe construcții anexe: Sc = 1 466.57 mp
Arie utila totala hale producție (5 x 1481.16 mp) Su = 7 405.80 mp
Suprafețe desfășurate hale: Sd = 7 761.60 mp
Suprafețe desfășurate construcții anexe : Sd = 1 466.57 mp
Regimul de înălțime al construcției : Parter
Locuri parcare parter-exterior 5 mașini
LUCRĂRI PROPUSE Pagina 91
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lucrările propuse în proiect, necesare funcționării fermei de creștere a puilor de carne, sunt
următoarele:
Dimensiuni Hala TIP :
o exterior 14.00 x 110.88 m; Sconstruită = 1552.32 mp
o interior 13.38 x 110.70 m; Sutilă = 1481.16 mp
5 Halele de producție noi construite pe structura metalica, închisă cu panouri termoizolante
și vor avea dimensiuni în plan 14.00 m x 110.88 m. Amplasarea acestora, detaliata în planul de
situație, s-a făcut ținându-se cont de normele de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,
exigentele sanitar-veterinare, etc.
Construcții anexa aferente halelor de creștere pui:Puț forat – se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apă după efectuarea unui studiu hidrologic. Acesta va fi echipat cu electropompa submersibila și pompa hidrofor în vederea asigurării debitelor de apă necesare funcționarii obiectivului. Pentru protectia apelor subterane este prevazut 1
foraj de observatie amplasat in parteade nord a amplasamentului intre a bazinul de retentie ape uzate si platforma de gunoi (concret – la jumatatea distantei dintre platforma de gunoi si bazinul de retentiem ape uzate tehnologice).- foraj propus: Y=676683.192 X=427917.938,
- gospodaria de apa
Y=676679.436 X=427921.623
Y=676672.678 X=427914.015
Y=676668.726 X=427917.276
Y=676675.515 X=427924.842
- reteaua de distributie a apei, de tip inel,
- canalizarea, de tip separator, ape uzate tehnologice de ape uzate menajere,
- platforma de gunoi,
Y=676692.676 X=428140.898
Y=676716.281 X=428121.203
Y=676704.844 X=428108.195
Y=676681.482 X=428128.011
- bazin de retentie,
Pagina 92
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Y=676721.994 X=428102.272
Y=676724.329 X=428104.994
Y=676739.122 X=428092.159
Y=676736.981 X=428089.437
- dezinfector rutier,
Y=676658.176 X=427911.973
Y=676660.667 X=427909.867
Y=676648.021 X=427894.552
Y=676645.147 X=427896.849
- bazin vidanjabil ape uzate menajere,
Y=676664.142 X=427895.328
Y=676667.193 X=427892.641
Y=676664.577 X=427889.787
Y=676661.588 X=427892.461
- 1 foraj de observatie: Y=676720.287 X=428108.072
- depozitul de asternut,
Y=676737.864 X=428004.853
Y=676749.043 X=427995.440
Y=676737.160 X=427981.459
Y=676726.121 X=427991.014
Inel apă - se va realiza inelul de apă pentru întreaga ferma asigurându-se numărul necesar
de hidranți și debitul de apă stabilit în masurile de prevenire și stingere a incendiilor
Sistemul de colectare ape tehnologice – se va construi un bazin de retenție ape uzate de
aproximativ 180 mc în care să se acumuleze apa utilizată în întreaga ferma, urmând ca apele să fie
utilizate periodic pentru umectarea dejecțiilor stocate pe platforma și aplicate pe terenuri agricole, ca
îngrășământ, în conformitate cu recomandările studiului OSPA.
Apele pluviale de pe spatiile verzi perimetrale vor fi colectate prin rigole perimetrale si deversate santul care margineste amplasamentul pe latura de nord- nord-vest, cu drumul de acces.
Filtru sanitar – va avea regim de înălțime parter, urmând a fi utilizat de către personalul
productiv aferent fermei avicole de creștere a puilor de carne. Construcția va corespunde normelor Pagina 93
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI de proiectare pentru clădiri cu destinația de locuința temporara la locul de munca și a filtrului sanitar,
finisaje interioare și exterioare corespunzând zonei în care se încadrează imobilul. Imobilul va fi
construit pe cadre din B.A. cu pereți exteriori din BCA și interiori din gips carton, acoperișul va fi
din țigla metalica și ferestrele vor fi din tâmplărie PVC cu geam termoizolant. Clădirea filtrului
sanitar va avea în componenta pe lângă funcțiunea de baza (filtru sanitar) un dormitor pentru
personal, birouri pentru personalul TESA și economist, sala de mese pentru personalul TESA și
angajații societății, spălătorie cu loc de uscare a rufelor, farmacie, depozit materiale.
Clădire posturi de transformare și distribuție energie electrica – Construcție tipizata din
panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfășurata pe Parter. Clădirea va fi tehnologica,
având rolul de a adăposti echipamentele de preluare/distribuție a energiei electrice din incinta.
Aceasta va fi montata pe o platformă betonată.
Depozit așternut (paie și/sau rumeguș) – Va avea o structură metalică cu platformă
betonată cu suprafața construita 266.07 mp și suprafața utila de 250.00 mp.
Facilitate de stocare temporară a dejecțiilor – Va fi o platformă betonată pentru
depozitarea așternutului (paie și/sau rumeguș, dejecții și resturi de furaje) scos din hale la sfârșitul
perioadelor de creștere pana când acesta va fi preluat de o societate agricolă cu care se va încheia
contract pentru împrăștiere pe terenuri agricole. Suprafața construita a platformei va fi de 526.30 mp
și suprafața utila de 500.00 mp închisa perimetral cu un zid având înălțimea de 2,00 m. Gunoiul va
putea fi depus și ridicat având acces din doua direcții. Platforma de gunoi a fost dimensionata astfel
încât să se poată depozita dejecțiile generate de cca. trei serii de pui (4 – 6 luni).
Coordonatele platformei de gunoi vor fi:
Y=676692.676 X=428140.898
Y=676716.281 X=428121.203
Y=676704.844 X=428108.195
Y=676681.482 X=428128.011
Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de aproximativ
148.610 capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o
greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.
Pagina 94
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Breviar de calcul al dejecțiilor Halele pentru creșterea puilor de carne pe așternut permanent au suprafața utilă de 1481 mp fiecare. Cele 5 hale vor avea o suprafață utilă totală de 7405 mp. Așternutul cu dejecții de pasăre la sfârșitul seriei va avea o grosime medie de 3 cm. Volumul gunoiului de grajd evacuat din cele 5 hale la sfârșitul perioadei de creștere va fi :V= 5 hale X 1481 mp X 0,03 m = 222 mc.După aproximativ 52 de zile se depozitează gunoiul de la o serie. La fiecare serie gunoiul se va depozita maxim 6 luni pe platforma, adică 180 zile . În 180 zile se va colecta gunoi de la aproximativ 3,5 serii de pui. Deci capacitatea platformei va cuprinde :- 3,5 serii x 222 mc dejecții /serie = 777 mc gunoi de grajd;Volumul platformei : Suprafața X înălțimea pereților = 500 mp x 1,8 mp = 900 mc.Datele folosite la calculul volumului de dejecții au fost furnizate de către titular.Gospodăria de apă va fi realizata dintr-o structura metalica capabila să asigure necesarul de
apă intangibila pentru stingerea incendiilor și o rezerva de apă pentru procesele tehnologice din
ferma (inclusiv apa de băut pentru păsări).
Gospodaria de apa pentru consum tehnologic si potabil, este alcatuita din:
- Rezervor, separat de cel de incendiu, avand un volum util Vap=67 mc;
- Grup de pompare format dintr-o pompa activa si una de rezerva;
- Recipient de hidrofor cu membrana.
Coordonatele gospodaria de apa vor fi:
Y=676679.436 X=427921.623
Y=676672.678 X=427914.015
Y=676668.726 X=427917.276
Y=676675.515 X=427924.842
Camera frigorifica și camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de 80
mm, pe o platforma betonata. Structura de rezistenta a acestora va fi metalica.
Pagina 95
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Camera frigorifica va fi construita pe aceeasi platforma cu cabina poarta, ocupand o suprafata
de 4.08mp. Dimensiunile in plan vor fi aprox. 2.00m x 1.96m.
Pentru a fi in conformitate cu cerintele sanitar-veterinare, in vederea depozitarii deseurilor
(cadavre pasari), se va achizitiona o vitrina (lada) frigorifica cu o capacitate de aproximativ 250 l ce
va mentine temperatura in camera de depozitare intre 0 - 4° C, impiedicand astfel procesul de
alterare a cadavrelor.
Caracteristici lada frigorifica:
a.volum brut/util ~282/247 l.
- capace izolate, drepte, glisante si suprafata din aluminu.
- temperatura reglabila intre +2° C ~ +8° C.
b. putere electrica absorbita: 100 W
c.consum: 0,9 KWH/24 ore
Aleile și platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform
normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislației rutiere din Romania. Incinta
fermei va fi împărțită în 2 zone, curată și murdară, accesul spre zona curată făcându-se după ce
automobilele trec prin rampa de spălare și dezinfectare. Va fi prevăzut în zona carosabil și un cantar
auto.
Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din
Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de
protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii puilor de carne.
În urma realizării investiţiei, ferma de păsări va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura
hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii puilor de carne. Ele formează un flux continuu,
care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescuţi puii de carne, se asigura depozitarea
furajelor în buncăre, hrănirea automată, microclimatul necesar în orice anotimp şi se încheie cu
eliminarea patului epuizat şi a dejecţiilor şi transportul lor la platforma de depozitare temporară.
Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de aproximativ
148.610 capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o
greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.
Pagina 96
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIAnaliza impactului asupra factorilor de mediu realizată pentru proiectul propus de S.C. AMC
ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, evidenţiază următoarele aspecte: Pagina 97
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiectul încorporează Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, așa cum rezultă și din tabelul
anexat „Compararea proiectului Fermei de păsări Boldu AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău
cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile prevăzute în BREF”
Amplasarea terenului pe care se dorește realizarea investiției în raport cu zonele protejate –
locuințe nu respectă distanța minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al
populației.
Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 10 din același act normativ „Zonele de protecție
sanitară se stabilesc, ca formă, mărime și mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătății
populației și mediului înconjurător” și nu se schimbă destinația terenului prevăzută în Planul
Urbanistic General al comunei Boldu iar folosința actuală a acestuia este neproductiv (pășune),
apreciem că proiectul se poate realiza la o distanță măsurată de 500 m față de cea mai apropiată
locuință, cu respectarea următoarelor condiții:
- se va realiza o perdea vegetală de protecție pe laturile de Sud-Vest și Sud-Est ale
amplasamentului propus;
- se va reface drumul de acces la fermă, perpendicular pe DN 22;
- se va solicita acordul notarial al locuitorilor din zona posibil afectată;
- având în vedere dispunerea localității în raport cu DN 22, se va analiza posibilitatea
realizării accesului la fermă fără a produce disconfort prin zgomot, miros, sau antrenarea pulberilor
în suspensie sedimentabile;
- la ședința de dezbatere publică a raportului privind impactul asupra mediului, vor fi invitați,
cu confirmare de primire a invitației, locuitorii din zona posibil afectată de realizarea proiectului
(locuințele din partea de nord a comunei – ultimul rând de case).
Pe baza informaţiilor oferite de titularul proiectului, ţinând cont de toate aspectele analizate
în prezenta lucrare, incluzând recomandările BAT/BREF, putem spune că proiectul poate primi
decizia favorabilă a autorităţii competente pentru protecţia mediului, după evaluarea propunerilor
motivate ale publicului, în etapa de dezbatere publică a prezentului raport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului.
Se apreciază că proiectul propus de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. respectă recomandările
BAT/BREF şi se încadrează în cerinţele privind obţinerea acordului de mediu, în vederea
promovării investiţiei. Pagina 98
FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI În condiţiile respectării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, alături de măsurile de
reducere a poluării factorilor de mediu, impactul se apreciază ca fiind în limite admisibile.
Elaborat : SC DIVORI PREST SRL Drd. Ing. jurist Iuliana FECHETE Sing. Adrian SIMULESCU
Pagina 99
top related