bunuri cu semnificatie etnografica

Bunuri cu semnificatieetnografica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOGRAFIA TURISMULUI

-2012-

Etnografia este știința care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția, originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, moravurile și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce.

Patrimoniul etnografic se împarte pe tipuri de obiecte, în funcţie de materialul din care sunt ele confecţionate: piese de lemn, piese ceramice, piese din sticlă, os, piatra, piese metalice, piese din lemn si metal, piese textile, dar şi în funcţie de utilitatea acestora: unelte de câmp, unelte folosite în gospodărie, mijloace de transport, piese folosite în cadrul unor obiceiuri şi tradiţii populare, piese de păstorit, mobilier, textile de interior, port popular etc.

http://www.cmiabc.ro/imgs/sectii/etnografie/2.jpg

Dupa V. Butura (1977) si Dictionarul de arta popular(1996), principalele zone etnografice din Romania sunt: Moldova, Transilvania, Maramures, Oltenia, Muntenia, Banat, Crisana, Dobrogea, fiecare zona cu numeroase regiuni.

Principalele zone etnografice din Romania

Zona etnografica Maramures

Actualul judeţ Maramureş împreună cu celelalte zone etnografice conturează minunata Ţară a Romaniei. Aceste zone, distincte din punct de vedere geografic, istoric şi etnografic, au avut de-a lungul istoriei o soartă asemănătoare.

Tara Maramuresului constituie una din putinele zone in care s-au pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta originalitate : case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor

In Maramures aproape fiecare sat, in intregul lui, este un muzeu viu. Un muzeu populat cu oameni, care vietuiesc cu dezin voltura printre „ex ponate”. Fiecare localitate pare a fi un „muzeu al satului”, cu ulite nici macar pietruite, strajuite de-o parte si de alta de gospodarii si anexe construite eminamente din lemn – veritabile monu mente de arhitectura si arta populara

Monumentele de arhitecturǎ, bisericile, troitele şi porţile

maramureşene

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramureşene se constatǎ unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului, ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii, ci pe un sistem de grinzi şi console.

Biserici

Troita maramureseana

ro.wikipedia.org

Din punct de vedere al valorii culturale, se disting troițele de hotar. "Există indicii că, încă de la începutul sec. al XVII-lea, în mai multe comunități maramureșene existau troițe de hotar, monumente complexe, sculptate în lemn. S-a păstrat doar Troița Rednicenilor (foto) din hotarul comunei Berbești, datată în sec. al XVIII-lea și care, prin elementele ce o compun și prin tratarea lor sculpturală, se înscrie în stilul gotic" (M. Dăncuș, 1986).

Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie porţile, adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ. Poarta maramureşeanǎ "clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ, confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. Poarta maramureşeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, şi o marcǎ de identitate culturalǎ, zonalǎ şi localǎ. Poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureşului, reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi model.

Portile maramuresene

Casa si gospodaria taraneasca

Intrând într-o casǎ ţǎrǎneascǎ se observa abundenţa produselor textile de tot felul, colorate, mobilier modern în amestec cu piese tradiţionale, vase emailate cu motive strident colorate.

obiecte din ceramica

impodobite cu stergare

lada de zestre

deasupra patului se afla un raft cu cergi, prosoape, fete de masa –

asezate in straturi si care

infrumuseteaza interiorul camerei

razboi de tesut

Țolul maramuresean

Lepedeu si fete de perne

Stergare

Covor

Creatii artistice din lemn

Lada de zestre

http://www.vacanteperoti.ro/Muzeul-Etnografic-Sighet.php

Obiecte de decor in Muzeul etnografic Sigetul Marmatiei

Relicva a industriei casnice textile, fusul nu a avut decât un rol secundar, multa vreme insignifiant, in acest proces fiind un simplu instrument de depozitare vremelnica a lânii toarse manual. Din punct de vedere social, furcile pe care se aseza lâna netoarsa aveau o mai mare valoare, deoarece erau confectionate si gravate artistic, cu migala, de feciori, pentru mame, sotii sau “dragute”, prilej de mândrie la “sezatoare”.

Mesteri ce au preluat arta celui care a inventat-o -Stan Ion Patraş-

•Unelte folosite pentru prelucrarea lemnului

Dălţi cu mânere octogonale

Rindea ornată cu talpă arcuită

2 echere si compas pentru tamplari

fierastrau

Muzeul Satului Maramuresean - un atelier de tamplarie.

1. 2.3.

4.5.

6. 7.

Industria casnică textilăPrelucrarea de canepa de catre Ples Ioana din Ieud. Toata povestea procesului ilustrata mai jos

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Vartelnita

Suveici

Razboi de tesut

Roata de tors

Hecelă-torsul cânepii

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Tesutul de cergi in Maramures. Grad Anuta din Salistea de Sus.

Unelte din fier

Atelier de fierarie - Ieud - jud. Maramures

Potcovit la Botiza

Piese de ceramica

Cuptorul ceramic al lui Tanase Burnar din Sacel, descendent al celebrei familii de olari

Cocean.

ceramică roşie nesmălţuită (Săcel)

ceramica smălțuită ornamentată cu cornul-Vama

Ceramica ornamentata prin zgrafitare

Ceramica decorată cu pensula

Pictura pe lemn Iconografia maramureșană are o îndelungată și bogată tradiție, fiind apreciate în mod deosebit icoanele pe lemn.

Icoane in Muzeul Etnografic Sighetu Marmatiei

Costumul femeiesc

zadii vargate cu dungi orizontale

Poalele

Opinci

naframa

Zgărdanul

Podoabe tradiționale

Costumele moroșencelor capătă culoare și mulțumită podoabelor tradiționale. Cocoanele și femeile tinere poartă mândre în jurul gâtului "zgărdane" făcute din mărgele mici, viu colorate, înșirate pe ață în diverse motive (în special motivul S, romburi, flori).

http://static.infoturism.ro/poze-vacanta/img_useri/t_88368.jpg

Fete din Salistea de Sus,Maramures, port traditional.

Costumul barbatesc

Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta neîncheiat.

Cămeşa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.

Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba.

Straiţapalariile din paie cu borurile mai largi si cu pana

opinci din piele de vită sau de porc

Instalatii tehnice

Vâltorile sunt instalatii traditionale care functioneaza pe principiul hidraulic, utilizate pentru spalarea si limpezirea textilelor de mari dimensiuni.

Unelte folosite in agricultura

•Unelte folosite pentru pastorit

Mocanita

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-de-basm.html

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-de-basm.html

Maramureşul, vatrǎ de culturǎ şi civilizaţie care şi-a dǎltuit in lemn istoria,

este locul unde tradiţiile, portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva in

Romania. Maramureşul este un imens muzeu in aer liber, iar viaţa de zi cu zi a satului

maramureşean este o adevaratǎ intoarcere in timp.

Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa galerie de arta populara.

In zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic

colorate, cusute cu migala si fantezie;

Arta şi civilizaţia popularǎ maramureşeanǎ reprezintǎ una din

componentele de bazǎ ale culturii şi civilizaţiei naţionale, capabilǎ sǎ oglindeascǎ intr-

o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice,

generate de un evantai larg de emoţii şi talente cu adanci rǎdǎcini in spaţiul carpato-

danubiano-pontic cu indelungate evoluţii istorice şi care au inceput sǎ fie apreciate şi

mai bine cunoscute abia la inceputul secolului XIX.

Concluzie