c u p r i n scemf.md/.../curriculum_amie_practica_reviz_2.07.2018.pdf3 c u p r i n s i. preliminarii...
Post on 24-Dec-2019
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
2
3
C U P R I N S
I. Preliminarii 4
II. Motivaţia, utilitatea curriculum-ului pentru dezvoltarea profesională 7
III. Competenţe profesionale specifice stagiului de practică 10
3.1. Competenţe – cheie/transversale 10
3.2. Competenţe calificarea asistent medical igienist-epidemiolog 11
IV. Administrarea stagiilor de practică 13
V. Stagierea practică, anul I de studii 14
5.1. Administrarea stagiului de practică 14
5.2. Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici 14
5.2.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 14
5.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 15
5.2.3 Deprinderi practice obligatorii 15
5.3. Stagiul practic de specialitate nr.I - Investigaţii sanitar-igienice şi
sanitar-microbiologice
16
5.3.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 16
5.3.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 18
5.3.3 Deprinderi practice obligatorii 18
VI. Stagierea practică, anul II de studii 19
6.1. Administrarea stagiului de practică 19
6.2. Stagiul practic de specialitate nr.II – Promovarea sănătăţii 19
6.2.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 19
6.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 20
6.2.3 Deprinderi practice obligatorii 20
6.3. Stagiul practic de specialitate nr.III – Servicii de sănătate publică 21
6.3.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 21
6.3.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 23
6.3.3 Deprinderi practice obligatorii 24
VII. Stagierea practică, anul III de studii 26
7.1. Administrarea stagiului de practică 26
7.2. Practica ce precede probele de absolvire 27
7.2.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 27
7.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 30
7.2.3 Deprinderi practice obligatorii 35
VIII. Sugestii metodologice 38
IX. Sugestii de evaluare a stagiilor de practică 38
X. Cerințe față de locurile de practică 40
XI. Resursele didactice recomandate elevilor 42
4
I. PRELIMINARII
Contextul social. Menţinerea şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei reprezintă un
obiectiv de o importanţă primordială în politica oricărui stat, deoarece sănătatea constituie
valoarea cea mai de preţ şi componenta indispensabilă a dezvoltării şi prosperării sociale.
Sănătatea reprezintă procesul de menţinere, optimizare şi dezvoltare a funcţiilor fizice, psihice şi
sociale ale organismului. Capacitatea organismului de a activa la locul de muncă şi în societate,
având speranţă la viaţă mai îndelungată şi adaptare rapidă la schimbările social- economice din
societate este o caracteristică esenţială a stării de sănătate.
Pornind de la convingerea că viaţa şi sănătatea omului sunt cea mai mare valoare, iar
starea bună de sănătate a populaţiei este o condiţie esenţială pentru asigurarea progresului
economic şi social, preocuparea privind sănătatea publică a devenit o prioritate de bază şi
permanentă în politica statului.
Ameliorarea şi fortificarea parametrilor de sănătate a populaţiei pot fi realizate doar prin
intermediul intervenţiilor multidisciplinare şi intersectoriale, necesară fiind implicarea tuturor
sectoarelor sociale, ale căror politici şi programe au impact asupra sănătăţii publice. Asigurarea
securităţii sociale, economice, ecologice, alimentare şi promovarea unui mod sănătos de viaţă au
conturat o nouă viziune privind ocrotirea, fortificarea sănătăţii şi reducerea discrepanţelor în
termeni de sănătate dintre diferitele categorii de populaţie. Aceasta presupune crearea celor mai
bune condiţii preliminare pentru sănătate prin diminuarea factorilor de risc şi realizarea
acţiunilor de prevenire a bolilor pentru individ şi comunitate.
Mediul, organismul şi modul de viaţă sunt cei trei piloni pe care se axează conceptul de
sănătate. Atitudinea conştientă şi plină de responsabilitate faţă de sănătate, ca patrimoniu general
naţional, trebuie să devină o normă a vieţii şi comportamentului tuturor oamenilor. Această
orientare presupune înlăturarea deprinderilor dăunătoare, iniţierea culturii comunicării, a
conduitei, a alimentaţiei, respectarea orarului de muncă şi odihnă, practicarea sistematică a
culturii fizice şi a sportului, dezvoltarea armonioasă a personalităţii.
Dezvoltarea competenţelor de luare a deciziilor pentru un mod sănătos de viaţă, sunt
competenţe cruciale, datorită numărului extrem de mare al populaţiei cu patologii cronice.
Viitorii asistenţi medicali igienişti-epidemiologi vor folosi abilităţile specifice de promovare a
sănătăţii pentru informarea medicală a populaţiei conform vârstei, statutului social şi stării de
sănătate: pentru omul sănătos – menţinerea sănătăţii, pentru omul bolnav – prevenirea
complicaţiilor şi menţinerea timp îndelungat a stării de bine.
Aceste premise au impus necesitatea formării specialiştilor medicali cu studii
postsecundare nonterţiare, capabili prin acţiunile sale specifice educaţionale, preventive,
terapeutice şi de recuperare să contribuie la promovarea şi menţinerea sănătăţii individului,
familiei şi colectivităţilor. Necesitatea modernizării procesului de formare a specialistului
medical cu studii postsecundare nonterţiare, ajustată la reformele actuale din domeniul ocrotirii
sănătăţii, a fost influenţată de apariţia şi implementarea noilor acte legislative. Procesul de
instruire practică în colegiu se organizează în corespundere cu documentele legislative şi
normative din ţară, prin coordonarea şi racordarea la cerinţele europene, care promovează
calitatea pregătirii cadrelor medicale vocaţionale.
5
A. Documentele principale ale politicii Statului Republica Moldova în domeniul
educaţiei şi ocupării forţei de muncă:
1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, (promulgat prin Decretul nr. 633, Monitorul
Oficial nr.319-324, din 24.10.2014);
2. Programul de dezvoltare a învăţământului medical şi farmaceutic în Republica
Moldova pe anii 2011-2020 (Hotărârea Guvernului nr.1006 din 27 octombrie 2010);
3. Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 şi
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei (Hotărârea Guvernului nr. 97 din 01.02.2013);
4. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017;
5. Planul strategic de dezvoltare a Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate, 2008-
2017;
6. Noua Politică de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021;
7. Protocoalele Clinice Naţionale;
8. Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor paliative în Republica Moldova pentru
anii 2014-2018;
9. Strategia Sănătatea 2020.
B. Documente europene:
1. Cadru de calificare european – o coordonare a proceselor de la Bolognia, Kopenhaga
şi Lisabona: Studiu de lungă durată. Sursa: KOH (2001) 678 endg. din 21.11.2001;
2. Comisia Europeană (2001): Noile pieţe europene de forţă de muncă deschise şi
accesibile pentru toţi, KOM (221) 116 endg., Brüssel Comisia Europeană (2002): Instruire
generală şi profesională în Europa;
3. Comisia Europeană (2005): Pe calea spre cadru de calificare european în studii de
lungă durată, Documente de lucru a comisiei, (2005) 957 din 08.07.2005, Brüssel;
4. Comisia Europeană (2005): Modernizarea instruirii generale şi profesionale în
Europa: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, KOM (2005) 549
valabil din 10.11.2005;
5. Consiliul Europei, Comisia Europeană (2006): Modernizarea instruirii generale şi
profesionale: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, raportul
comun referitor la progrese în cadrul programului de lucru "Instruire generală şi profesională
2010", din Instrucţiuni Europene (EU ABl.) C 79/1 din 01.04.2006, Brüssel;
6. Directiva UE2013/55/EG a Parlamentului European şi a Consiliului de recunoaştere
a calificărilor profesionale;
7. European Union Standards for nursing and midwifery: Information for Accession
Countries, Bruxell, 2009.
C. Documentele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul pregătirii cadrelor
medicale vocaţionale
1. Framework for Action on Interprofesional Education and Collaborative Practice.
Geneva, WHO, 2010;
2. Health 2020 policy framework and strategy. EUR/RC62/8. Copenhagen, WHO
Regional Office for Europe. Regional Commitete for Europe. Sixty-secong session. Malta, 10-13
september, 2012;
3. WHO health for all datebase;
4. The Wold Health Report 2006 – Working toghether for health. Geneva, WHO, 2006;
6
5. Nursing and Midwifery Services. Strategic Directions 211-2015.
WHO/HRH/HPN/10.1. Geneva, WHO;
6. Munich Declaration. Nurses and midwives: A Force for Health, 2000, Copenhagen,
WHO Regional Office for Europe, 2000.
Statutul. Curriculum-ul stagiului de practică este un document de tip normativ, un
instrument care organizează şi monitorizează evoluţia eficientă a procesului de instruire practică
a viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi. În cadrul învăţământului axat pe
competenţe, Curriculum-ul stagiului de practică are ca scop formarea la viitorii specialişti
medicali cu studii postsecundare nonterţiare a unui sistem de competenţe profesionale, care vor
asigura încadrarea funcţională a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi în sistemul naţional
de sănătate.
Structura Curriculum-ului stagiului de practică include: preliminarii, repere conceptuale
ale instruirii practice, competenţe-cheie/transversale, competenţe pentru calificarea asistent
medical igienist-epidemiolog, administrarea stagiilor de practică, stagierea practică la anii I, II,
III de studii, tehnologii de evaluare, sugestii de documentare a stagiilor practice, referinţe
bibliografice.
Curriculum-ul stagiului de practică este calificat ca document de tip proiectiv, care
monitorizează proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea eficientă a competenţelor
specifice a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi în conformitate cu:
Cadrul Naţional al Calificărilor;
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al profesiilor;
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al specialităţilor şi calificărilor
pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar.
În elaborarea Curriculum-ului stagiului de practică s-a ţinut cont de următoarele
principii:
adecvării Curriculum-ului stagiului de practică la contextul socio-cultural-economic şi
profesional naţional, şi mondial vizând reformele actuale din sistemul sănătăţii;
abordării ştiinţifice a noţiunilor şi conţinuturilor tematice ce ţin de activitatea
asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi;
pertinenţei privind formularea obiectivelor, selectarea conţinuturilor şi stabilirea
tehnologiilor de fomare şi evaluare a competenţelor specifice calificării;
sistematizării şi continuităţii, creând situaţii de problemă, pentru a forma la elevi
abilităţi de activitate în echipa multidisciplinară;
integrării şi transdisciplinarităţii, care vizează integrarea competenţelor formate în
cadrul disciplinelor studiate cu competenţele formate în cadrul stagiilor practice,
asigurând astfel un demers interdisciplinar şi transcurricular şi aplicativ;
integrării profesionale în scopul promovării autoinstruirii şi educaţiei profesionale
continue din perspectiva reformelor din sistemul sănătăţii;
armonizării cu tendinţele Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Mondiale ale Sănătăţii de
dezvoltare a învăţământului medical postsecundar şi postsecundar nonterţiar.
Curriculum-ul stagiului de practică este axat pe următoarele funcţii didactice:
funcţia normativă – reprezintă actul normativ al procesului de proiectare, organizare,
desfăşurare şi evaluare a procesului de instruire practică în contextul unei pedagogii
axate pe competenţe.
7
funcţia axiologică – formarea la elevi a valorilor caracteristice medicinii moderne, ca
elemente ale competenţelor specifice calificării.
funcţia ştiinţifică – presupune prezentarea structurată, logică a noţiunilor ce ţin de
activitatea asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi, racordarea şi sincronizarea
conţinuturilor cu Planul de învăţământ la calificarea Asistent medical igienist-
epidemiolog.
funcţia metodologică – corelarea conţinuturilor cu strategiile didactice, proiectarea
activităţilor de învăţare-evaluare, dobândirea abilităţilor cognitive (capacităţi, abilităţi,
competenţe) şi valorice (atitudini, experienţă) din domeniul medicinii moderne.
funcţia procesuală – crearea condiţiilor de formare la elevi a experienţelor de rezolvare
autonomă a problemelor medico-sociale, inclusiv aplicarea strategiilor interactive şi
creative de prelucrare şi prezentare a informaţiei.
funcţia evaluativă – asigurarea suportului pentru evaluarea competenţelor specifice
calificării asistent medical igienist-epidemiolog şi elaborarea instrumentelor, criteriilor
de evaluare.
II. MOTIVAŢIA, UTILITATEA CURRICULUM-ULUI PENTRU
DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ
Procesul de instruire în Centrul de excelenţă este unul dinamic, bine structurat, organizat
şi sensibil la cerinţele societăţii şi practicii medicale, iar specialiştii pregătiţi corespund
standardelor naţionale de calificare. Actuala concepţie a procesului educaţional în colegiu
prevede nu numai acumularea de cunoştinţe la specialitate, dar şi formarea, dezvoltarea
competenţelor de îngrijire, comunicare, consiliere, abilităţilor creative şi manageriale, care
permit viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi să se încadreze plenar în activităţile
practice profesionale, în promovarea reformelor din domeniul medicinei moderne.
În formarea viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi prin instruirea practică, se
pune accentul pe activitatea elevilor în instituţiile medicale de profil: Centrele de Sănătate
Publică, în volum de 50 la sută din numărul total de ore acordate pentru formarea iniţială.
Instruirea practică, fiind o parte componentă obligatorie a programului de formare
profesională iniţială, include: practica didactică, practica de iniţiere în specialitate, trei stagii
practice de specialitate şi practica ce precede probele de absolvire.
Stagiile practice de specialitate includ patru tipuri de practică: controlul factorilor fizici,
investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice, promovarea sănătăţii, servicii de sănătate
publică.
Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici - 2 săptămâni.
Stagiul practic de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-
microbiologice - 4 săptămâni.
Stagiul practic de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii - 2 săptămâni.
Stagiul practic de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică - 4 săptămâni.
Practica ce precede probele de absolvire - 21 săptămâni.
8
DISTRIBUIREA ORELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ
PE SEMESTRE ŞI ANI DE STUDII
Nr.
d/o Semestre Stagiile de practică Nr. săptămâni/ore
Total
credite
1. I Practica de iniţiere în
specialitate
2 săptămâni x 36 ore/săptămână
= 72 ore
2
2. II Stagiul practic de
specialitate nr. I
4 săptămâni x 36 ore/săptămână
= 144 ore
4
3. III Stagiul practic de
specialitate nr. II
2 săptămâni x 36 ore/săptămână
= 72 ore 2
4. IV Stagiul practic de
specialitate nr. III
4 săptămâni x 36 ore/săptămână
= 144 ore 4
5. VI Practica ce precede
probele de absolvire
21 săptămâni x 36 ore/săptămână
= 756 ore 25
Total credite 37
Total ore 1188 ore
Planificarea instruirii practice se organizează în alternare cu orele teoretice sau separat
(stagiile practice). Stagiile practice sunt realizate la finele semestrelor pe parcursul a 2 săptămâni
pentru semestrul I şi III, dar pentru semestrul II şi IV - de 4 săptămâni, durata activităţii este de
36 ore pe săptămână.
Practica ce precede probele de absolvire este realizată în anul trei de studiu semestrul VI
cu o durată de 21 săptămâni (inclusiv şi săptămâna sărbătorilor de Paşti). În cadrul acestui stagiu
durata activităţii este de 36 ore/săptămână.
STRUCTURA INSTRUIRII PRACTICE
Bazele practice, unde se dăsfăşoară instruirea practică a elevilor corespund următoarelor
cerinţe:
profilul instituţiei medico-sanitare publice corespunde conţinuturilor de instruire;
INSTRUIREA PRACTICĂ
STAGIILE PRACTICE
ANUL I DE STUDII
PRACTICA DE INIȚIERE
2 săpt
STAGIUL PRACTIC DE
SPECIALITATE NR.I
4 săpt
PRACTICA CARE PRECEDE PROBELE
DE ABSOLVIRE, 21 săpt.
ANUL II
DE STUDII
STAGIUL PRACTIC DE
SPECIALITATE NR.II
2 săpt
STAGIUL PRACTIC DE
SPECIALITATE NR.III
4 săpt
INSTRUIREA PRACTICĂ DIDACTICĂ
9
mentorii - personalul medical mediu din centrele de sănătate publică, instituţiile
medico-sanitare publice, responsabil pentru instruirea practică a elevilor, sunt instruiţi
în domeniul psihopedagogiei;
mentorii manifestă respect şi reponsabilitate pentru educaţia profesională a viitorilor
specialişti şi participă activ în procesul de formare a competenţelor profesionale ale
viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi;
centrele de sănătate publică şi instituţiile medico-sanitare publice manifestă un
management instituţional de performanţă, participativ, abordat complex şi sistemic, în
aşa fel activitatea personalului medical prevede împlicarea activă a elevilor în procesul
de acordare a serviciilor medicale populaţiei;
instituţiile medico-sanitare publice au capacitatea necesară pentru încadrarea tuturor
elevilor în activităţile profesionale;
multitudinea de servicii medicale prestate de instituţia medico-sanitară publică
corespunde cu volumul de abilităţi necesare pentru exersare în conformitate cu stagiul
practic.
Instruirea pracică a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi include:
Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici - 72 ore, 2 credite, este
organizată în semestrul I, pe parcursul a 2 săptămâni, precede examenele de promovare şi
se desfăşoară în laboratorul factorilor fizici din cadrul Centrului Naţional de Sănătate
Publică şi Centrului Municipal de Sănătate Publică Chişinău.
Stagiul practic de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-
microbiologice este organizat în semestrul II, pe parcursul a 4 săptămâni, după susţinerea
examenelor de promovare şi se desfăşoară în laboratorul sanitar-igienic şi sanitar-
microbiologic al Centrului Naţional de Sănătate Publică şi Centrului Municipal de
Sănătate Publică Chişinău.
Stagiul practic de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii este organizat în semestrul
III, pe parcursul a 2 săptămâni, precede examenele de promovare şi se desfăşoară în
Centrele de Sănătate Publică teritoriale.
Stagiul practic de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică este organizat în
semestrul IV, pe parcursul a 4 săptămâni, după susţinerea examenelor de promovare şi se
desfăşoară în Centrele de Sănătate Publică teritoriale.
Practica ce precede probele de absolvire este realizată în semestrul VI de studii, cu o
durată de 21 săptămâni şi i se acordă 25 credite (756 ore, respectiv 1 credit valorificat cu
30 ore). Practica ce precede probele de absolvire este desfăşurată în cadrul Centrelor de
Sănătate Publică teritoriale: Direcţia managementul serviciilor în sănătate, promovarea
sănătăţii şi supravegherea bolilor nontransmisibile – secţia promovarea sănătăţii, secţia
supravegherea maladiilor nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii; Direcţia
controlul maladiilor transmisibile – secţia epidemiologie generală a maladiilor
transmisibile, secţia epidemiologia bolilor aerogene şi prevenibile prin vaccinări, secţia
epidemiologia bolilor hemotransmisibile, secţia dezinfecţie profilactică; Direcţia
protecţia sănătăţii şi supraveghere sanitară – secţia siguranţa alimentelor, secţia
sănătatea copiilor şi tinerilor, secţia sănătatea în relaţie cu mediul, secţia sănătatea
ocupaţională.
10
III. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE STAGIULUI DE
PRACTICĂ
3.1. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE
Taxonomia competenţelor. Elementul de bază al Curriculum-ului sunt competenţele ce
trebuie formate şi dezvoltate în procesul de desfăşurare a stagiilor de practică. Sistemul de
competenţe – cheie/transversale stabilite pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova a
fost definit pe baza competenţelor cheie determinate de Comisia Europeană. Acestea sunt
clasificate în următoarele categorii: competenţe – cheie şi competenţe profesionale.
Competenţe – cheie – reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi membrii societăţii pentru împlinire şi dezvoltare
profesională, incluziune socială şi găsirea unui loc de muncă. Articolul 11. Finalităţile
educaţionale din Codul Educaţiei al Republicii Moldova, pet. 2, include 9 competenţe – cheie:
1. Competenţe de comunicare în limba română.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă.
3. Competenţe de comunicare în limbi străine.
4. Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
5. Competenţe digitale.
6. Competenţa de a învăţa să înveţi.
7. Competenţe sociale şi civice.
8. Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă.
9. Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.
Pe lângă competenţele-cheie, recunoscute ca şi sistem integrator comportamental, care
facilitează dezvoltarea omului ca personalitate şi integrarea socio - profesională, învăţământul
profesional tehnic are misiunea de formare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale.
Competenţa profesională reprezintă capacitatea confirmată de a folosi cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile personale şi sociale în situaţii de muncă sau de studiu, în dezvoltarea
profesională şi personală. În proiectarea curriculară pentru învăţământul profesional tehnic
conform Cadrului de referinţă al curriculum-ului pentru învăţământul profesional tehnic şi
Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 1128 din 26 noiembrie 2015, sunt stabilite două categorii de
competenţe profesionale:
competenţe profesionale generale;
competenţe profesionale specifice.
Competenţele profesionale generale sunt proprii unui grup de profesii-specialităţi înrudite
în cadrul unui domeniu ocupaţional, iar raportarea competenţelor generale la o
profesie/specialitate concretă se efectuează prin formularea competenţelor profesionale specifice.
Competenţele profesionale generale constituie comportamente profesionale ce trebuie
demonstrate în mai multe activităţi profesionale. Sistemul de competenţe profesionale generale
asigură succesul/reuşita activităţii profesionale în toate situaţiile de manifestare, influenţând
calitatea acestora printr-o corelaţie sistemică.
Competenţele profesionale specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini, care, prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea individual sau în grup a
unor sarcini stabilite din contextul activităţii profesionale. Aceste competenţe vor fi formulate în
termini de cerinţe asociate unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru
11
a putea îndeplini anumite lucrări în cadrul unei profesii/specialităţi şi pentru a se integra în
câmpul muncii.
3.2. COMPETENŢE CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL IGIENIST -
EPIDEMIOLOG
Asistentul medical igienist-epidemiolog este specialistul cu studii medicale
postsecundare, care deţine competenţe profesionale în domeniul medicinii, cu formare specială
pentru activitatea în cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat al Sănătăţii Publice, care deţine
competenţe preventive, de îmbunătăţire, menţinere, promovare a sănătăţii fizice şi mintale a
populaţiei.
A. COMPETENŢE PROFESIONALE GENERALE
1. Promovarea imaginii pozitive şi a dezvoltării profesiei de asistent medical igienist-
epidemiolog în contextul social.
1.1 Poziţionarea asistentului medical igienist–epidemiolog în contextul profesiilor din
domeniul sănătăţii.
1.2 Preluarea iniţiativei proprii şi motivarea responsabilităţii în studiul individual cu aplicarea
elementelor de cercetare în Sănătate Publică.
1.3 Identificarea şi promovarea autonomiei în supravegherea şi evaluarea sănătăţii populaţiei.
1.4 Gestionarea corectă şi în termeni stabiliţi a documentelor medicale cu utilizarea TIC cu
referire la activitatea asistentului medical igienist-epidemiolog.
2. Autoinstruirea şi educaţia profesională continuă în depăşirea provocărilor
profesionale.
2.1 Realizarea autoinstruirii şi educaţiei profesionale continue în perspectiva reformelor din
sistemul sănătăţii.
2.2 Dezvoltarea unei atitudini autocritice referitor la autoinstruirea continuă şi responsabilă.
2.3 Respectarea principiilor eticii şi deontologiei medicale în cadrul activităţii profesionale a
asistentului medical igienist - epidemiolog.
3. Activitatea în parteneriat în bază de comunicare eficientă, cooperare şi colaborare
în echipa multidisciplinară.
3.1 Poziţionarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a
maladiilor transmisibile în echipa multidisciplinară.
3.2 Delimitarea responsabilităţilor individuale cu implicarea altor experţi în scopul realizării
eficiente a expertizei igienice.
3.3 Comunicarea eficientă în limba oficială a statului în diverse situaţii socio-profesionale în
echipa multidisciplinară.
3.4 Utilizarea unei limbi moderne la nivel de comunicare profesională.
3.5 Conlucrarea intersectorială în promovarea sănătăţii.
B. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE
1. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea factorilor de mediu şi sociali cu influenţă
asupra sănătăţii umane în baza cunoştinţelor ştiinţific argumentate.
1.1 Participarea la efectuarea supravegherii igienice a obiectivelor comunale, blocurilor
locative şi cultural administrative cu folosirea metodelor de cercetare instrumentale şi
de laborator.
12
1.2 Recoltarea probelor din mediul ambiant pentru investigaţiile de laborator.
1.3 Participarea la efectuarea supravegherii igienice asupra transportului specializat.
1.4 Elaborarea recomandărilor privind remedierea carenţelor depistate la avizarea igienică
a obiectivelor supravegheate de igiena mediului.
1.5 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei de igiena mediului.
1.6 Monitorizarea şi profilaxia maladiilor netransmisibile determinate de factorii de mediu
şi sociali.
2. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea factorilor de risc profesional cu influenţă
asupra sănătăţii umane.
2.1 Participarea la examinarea şi supravegherea igienică a mediului de muncă cu
evidenţierea factorilor de risc profesional.
2.2 Participarea la investigarea cauzelor şi a condiţiilor de apariţie a bolilor profesionale,
intoxicaţiilor, traumelor.
2.3 Prelevarea probelor din mediul profesional pentru investigaţiile de laborator.
2.4 Elaborarea măsurilor de profilaxie a acţiunii noxelor profesionale.
2.5 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei de igiena muncii.
2.6 Monitorizarea şi profilaxia maladiilor netransmisibile cu risc profesional.
3. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor privind siguranţa alimentelor,
calitatea alimentaţiei populaţiei.
3.1 Participarea la examinarea şi supravegherea obiectivelor de alimentaţie publică, de
comerţ cu produse alimentare, cu folosirea metodelor de cercetări instrumentale şi de
laborator.
3.2 Participarea la examinarea, determinarea cauzelor şi condiţiilor de apariţie a
intoxicaţiilor alimentare.
3.3 Recoltarea probelor de materie primă alimentară şi produse alimentare pentru cercetări
de laborator.
3.4 Participarea la efectuarea supravegherii igienice a transportului specializat pentru
transportarea produselor alimentare şi bucatelor gata preparate.
3.5 Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor netransmisibile şi transmisibile
condiţionate de calitatea alimentaţiei.
3.6 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei siguranţa alimentelor.
4. Aprecierea şi monitorizarea condiţiilor de educaţie şi instruire a copiilor şi
adolescenţilor.
4.1 Participarea la examinarea şi supravegherea condiţiilor igienice în instituţiile pentru
copii şi adolescenţi cu folosirea metodelor de cercetare intrumentale şi de laborator.
4.2 Prelevarea probelor din mediul instituţiilor pentru copii şi adolescenţi pentru
investigaţii de laborator.
4.3 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei igiena copiilor şi
tinerilor.
4.4 Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor netransmisibile şi transmisibile
caracteristice copiilor şi tinerilor.
5 . Analiza şi monitorizarea morbidităţii infecţioase a populaţiei cu realizarea măsurilor
preventive şi antiepidemice.
5.1 Participarea la supravegherea epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase cu
realizarea măsurilor antiepidemice primare.
13
5.2 Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a
preparatelor imunobiologice.
5.3 Utilizarea diverselor metode de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare în focarele de
maladii infecţioase cu controlul calităţii şi perfectarea actelor corespunzătoare.
5.4 Realizarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor nosocomiale.
5.5 Analiza datelor statistice şi planificarea măsurilor de remediere a carenţelor depistate
vizând maladiile transmisibile şi nontransmisibile.
5.6 Participarea în organizarea şi controlul respectării normelor şi cerinţelor igienice în
instituţiile medico – sanitare.
5.7 Aplicarea diverselor metode şi tehnici de promovare a modului sănătos de viaţă în
scopul prevenirii maladiilor infecţioase.
6 . Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în
comunitate cu formarea comportamentului sanogen.
6.1 Elaborarea materialelor informative cu tematică de promovare a modului sănătos de
viaţă.
6.2 Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă
printre diverse categorii de populaţie.
6.3 Consilierea populaţiei în vederea formării comportamentului sanogen.
6.4 Participarea la promovarea sănătăţii şi educaţia igienică a populaţiei.
7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă în diverse stări patologice şi situaţii de
calamitate.
7. 1. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă la etapa prespitalicească.
7. 2. Utilizarea tehnicilor de evaluare a parametrilor vitali şi acordarea asistenţei medicale
de urgenţă în situaţii de calamităţi naturale şi sociale.
IV. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ
Stagiile de practică
Semestre
Nr. săptămâni/ore
Perioada
Credite
1. Practica de iniţiere în
specialitate
Controlul factorilor fizici
I
2 săptămâni x 36 ore/
săptămână =
72 ore
15.12 -
28.12 2
2. Stagiul practic de
specialitate nr. I
Investigaţii sanitar-igienice şi
sanitar-microbiologice
II
4 săptămâni x 36 ore/
săptămână=
144 ore
01.06 -
28.06 4
3. Stagiul practic de
specialitate nr. II
Promovarea sănătăţii
III
2 săptămâni x 36 ore/
săptămână =
72 ore
15.12- 28.12 2
4. Stagiul practic de
specialitate nr. III
Servicii de sănătate publică
IV
4 săptămâni x 36 ore/
săptămână=
144 ore
01.06 -28.06 4
5. Practica ce precede probele
de absolvire VI
21 săptămâni x 36
ore/săptămână =
756 ore
12.01 -
31.05 25
TOTAL 1188 ore 37
14
V. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL I DE STUDII
5.1. Administrarea stagiului de practică
Nr.
d/o
Semestr
e
Stagiul de
practică
Nr. săptămâni/ore/ Perioada Repartizarea
activităţii în secţii
1. I Practica de
iniţiere în spe-
cialitate
Controlul
factorilor fizici
2 săptămâni x 36
ore/săptămână =
72 ore
2 credite
15
.12
– 2
8.1
2 1. Activitate în
laboratorul
factorilor fizici - 10 zile.
2. II Stagiul practic
de specialitate
nr. I
Investigaţii
sanitar-igienice şi
sanitar-
microbiologice
4 săptămâni x 36
ore/săptămână
144 ore
4 credite
01
.06
– 2
8.0
6
1. Activitate în
laboratorul sanitar-
igienic -10 zile.
2. Activitate în
laboratorul sanitar-
microbiologic -10
zile.
Total
ore
216 ore 6 săptămâni
Total
credite
6 credite
5.2. Practica de iniţiere în specialitate Controlul factorilor fizici
5.2.1. Competenţe şi abilităţi specifice
1. Aplicarea principiilor de organizare a activităţii laboratoarelor Centrelor de Sănătate
Publică:
1. 1. Aplicarea documentelor legislative, directive şi normativ-metodice în domeniul
activităţii de laborator şi sistemei de control.
1. 2. Amenajarea locului de muncă al laborantului.
1. 3. Determinarea normelor de timp calculate şi folosirea lor la efectuarea cercetărilor de
laborator.
1. 4. Întocmirea planului de activitate a laboratorului conform normativelor în vigoare.
2. Manipularea aparatelor şi ustensilelor de laborator în evaluarea factorilor fizici.
2. 1. Pregătirea locului de muncă, a aparaturii şi materialelor folosite în lucrul asistentului
medical igienist - epidemiolog.
2. 2. Efectuarea la timp şi calitativ a investigaţiilor instrumentale ale factorilor fizici la
obiectivele de supraveghere.
2. 3. Determinarea temperaturii, umidităţii, vitezei curenţilor de aer în laborator.
2. 4. Determinarea intensităţii iluminării cu ajutorul luxmetrului.
2. 5. Aprecierea coeficientului de iluminare naturală.
2. 6. Determinarea unghiului de incidenţă şi de deschidere.
2. 7. Citirea corectă a rezultatelor indicate de luxmetru.
2. 8. Evaluarea igienică a iluminatului laboratorului conform normelor în vigoare.
2. 9. Enumerarea caracteristicilor fizice şi fizico-igienice a zgomotului, vibraţiei ca factori
nocivi a locului de muncă.
15
2. 10. Determinarea intensităţii zgomotului şi vibraţiei de la o sursă din laborator cu
ajutorul sonometrului.
2. 11. Aprecierea igienică a zgomotului măsurat şi formularea unei concluzii despre
poluarea sonoră.
3. Comunicarea eficientă în diverse situaţii socio – profesionale specifice activităţii de
laborator.
3. 1. Elaborarea concluziilor referitoare la rezultatele investigaţiilor de laborator.
3. 2. Comunicarea eficientă cu colegii în echipă la realizarea lucrării practice.
3. 3. Manifestarea unui comportament profesionist cu respectarea eticii şi deontologiei
medicale.
3. 4. Respectarea obligaţiunilor şi responsabilităţilor asistentului medical igienist-
epidemiolog stipulate în fişa de post.
3. 5. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în
funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
3. 6. Comunicarea cu un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de
cauză bazate pe o gândire analitică, creativă, critică.
5.2.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică
Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici se realizează în
Laboratorul factorilor fizici a Centrului de Sănătate Publică. Activitatea zilnică a elevilor se
desfășoară sub supravegherea și monitorizarea medicului igienist sau asistentului
medicului igienist din laboratoarele respective în scopul asigurării calității și siguranței
serviciilor sanitar-igienice prestate.
În cadrul stagiului de practică elevii dobândesc abilităţi inițiale în domeniul
specialităţii alese, bazate pe controlul factorilor fizici. Utilizând diverse metode de
evaluare, elevii sunt învăţaţi să aprecieze/evalueze factorii fizici din mediul ambiant și
ocupațional, să aplice cunoştinţele dobândite în activităţi practice, să propună soluţii
pentru diferite situaţii.
Realizarea manoperelor practice, interpretarea rezultatelor măsurărilor obținute
sunt realizate sub supravegherea personalului medical mediu de specialitate și superior de
profil în baza regulamentelor, Hotărârilor de Guvern, ordine MS RM, instrucțiunilor
interne în vigoare.
Activitatea în laboratorul factorilor fizici a Centrului de Sănătate Publică – 10 zile
Laboratorul factorilor fizici – structura laboratorului factori fizici.
Nomenclatorul investigaţiilor laboratorului factorilor fizici.
Aparatajul şi principiile de determinare a diferitor factori fizici.
Metodele de determinare a microclimatului, zgomotului, vibraţiei, câmpului
electromagnetic.
Documentaţia normativ igienică care reglementează metodele de laborator.
5.2.3. Deprinderi practice obligatorii
1. Amenajarea locului de muncă a laborantului.
2. Respectarea tehnicii securităţii în activitatea de laborator.
3. Determinarea temperaturii aerului atmosferic şi din mediul ocupaţional.
4. Determinarea umidităţii relative a aerului.
16
5. Determinarea vitezei curenţilor de aer.
6. Determinarea presiunii atmosferice.
7. Determinarea parametrilor iluminatului.
8. Determinarea parametrilor zgomotului.
9. Determinarea parametrilor vibraţiei.
10. Determinarea parametrilor câmpului electromagnetic.
11. Completarea documentaţiei de măsurare a factorilor fizici.
5.3. Stagiul practic de specialitate nr. I Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice
5.3.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice
1. Aplicarea principiilor de organizare a activităţii laboratoarelor Centrelor de Sănătate
Publică:
1. 1. Aplicarea documentelor legislative, directive şi normativ-metodice în domeniul
activităţii de laborator.
1. 2. Enumerarea încăperilor laboratorului sanitaro-igienic şi microbiologic.
1. 3. Clasificarea metodelor de investigaţie folosite în laboratorul sanitaro-igienic şi
microbiologic.
1. 4. Aplicarea metodelor, utilajului, principiilor investigaţiilor clasice şi contemporane
aplicate în laboratorul sanitaro-igienic şi microbiologic.
1. 5. Amenajarea locului de muncă al laborantului.
1. 6. Întocmirea planului de activitate a laboratorului conform normativelor în vigoare.
2. Respectarea normelor de protecţie a muncii şi asigurare a securităţii în laboratoarele
sanitar – igienice şi bacteriologice.
2. 1. Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul activităţii în laboratorul sanitaro-
igienic şi de bacteriologie.
2. 2. Explicarea principiilor de păstrare, evidenţă cantitativă, livrare şi distrugere a
substanţelor toxice periculoase.
2. 3. Decontaminarea în caz de expunere la orice substanţă infecţioasă.
2. 4. Respectarea cerinţelor şi tehnicilor de securitate necesare la prepararea soluţiilor
dezinfectante şi la evaluarea calităţii sterilizării.
2. 5. Neutralizarea deşeurilor de baze, acizi şi material biologic.
3. Utilizarea corectă a veselei şi ustensilelor de laborator în prepararea
soluţiilor, mediilor de nutriţie.
3. 1. Spălarea veselei de laborator prin metode chimice, fizice.
3. 2. Aprecierea valorii unei diviziuni pentru vesela gradată (cilindri gradaţi, pipete
gradate, menzure, biurete).
3. 3. Verificarea calităţii spălării veselei (la resturi de substanţe chimice, detergent,
material biologic).
3. 4. Dezinfectarea şi spălarea veselei, utilizată în investigaţii cu material biologic.
3. 5. Folosirea corectă a metodelor de calcul la prepararea soluţiilor procentuale (din
săruri, baze şi acizi).
3. 6. Cântărirea substanţelor chimice necesare pentru prepararea soluţiilor aproximative.
3. 7. Măsurarea corectă a volumelor de lichide (apă distilată sau acid) cu cilindrul gradat.
3. 8. Utilizarea vaselor adecvate pentru păstrarea soluţiilor preparate din sare, bază şi acid.
17
3. 9. Obţinerea apei distilate. Utilizarea apei distilate şi bidistilate în activitatea de
laborator.
4. Aplicarea metodelor de determinare a indicatorilor sanitar-chimici şi
bacteriologici în domeniul de laborator.
4. 1. Pregătirea necesarului pentru recoltarea probelor de aer, apă, sol, produse
alimentare, lavaje.
4. 2. Recoltarea probelor de aer prin aspiraţie şi sedimentare.
4. 3. Aplicarea metodelor – expres de determinare a substanţelor toxice din aer.
4. 4. Prelevarea probelor de apă din surse centralizate, decentralizate şi bazinele de înot
pentru determinarea indicatorilor chimici.
4. 5. Prelevarea probelor de apă pentru analiza microbiologică din surse centralizate,
decentralizate şi bazinele de înot.
4. 6. Recoltarea probelor de bucate din instituţiile pentru copii pentru determinarea
valorii calorice.
4. 7. Recoltarea produselor alimentare pentru determinarea indicilor sanitaro-chimici.
4. 8. Completarea fişei de însoţire a probelor de apă, aer, produse alimentare recoltate.
4. 9. Transportarea probelor în laborator.
4. 10. Determinarea proprietăţilor organoleptice a apei, probelor de produse alimentare.
4. 11. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului, apei şi probelor de produse
alimentare.
4. 12. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţele mari, mâini.
4. 13. Cercetarea testelor de salubritate în scopul controlului calităţii dezinfecţiei.
4. 14. Cântărirea şi prepararea mediilor de cultură.
5. Monitorizarea şi evaluarea riscurilor în activitatea de laborator în conformitate
cu managementul calităţii.
5. 1. Utilizarea şi aplicarea manualului calităţii şi documentelor la care acesta face
referire.
5. 2. Recepţionarea şi inspectarea echipamentelor, materialelor şi reactivilor.
5. 3. Pregătirea veselei pentru sterilizare.
5. 4. Stabilirea metodei de sterilizare şi sterilizarea veselei şi instrumentelor de laborator.
Controlul calităţii sterilizării.
5. 5. Caracterizarea substanţelor utilizate ca dezinfectanţi.
5. 6. Precurăţarea şi curăţarea materialului de laborator.
5. 7. Decontaminarea mediului de lucru în laborator. Spălarea mâinilor. Gestionarea
deşeurilor obţinute în urma activităţii laboratorului.
5. 8. Sterilizarea cu ajutorul autoclavării. Încărcarea autoclavului.
6. Comunicarea eficientă în diverse situaţii socio – profesionale specifice activităţii
de laborator.
6. 1. Elaborarea concluziilor referitoare la rezultatele investigaţiilor de laborator.
6. 2. Comunicarea eficientă cu colegii în echipă la realizarea activităţii practice.
6. 3. Manifestarea unui comportament profesionist cu respectarea eticii şi deontologiei
medicale.
6. 4. Respectarea obligaţiunilor şi responsabilităţilor asistentului medical igienist-
epidemiolog stipulate în fişa de post.
18
6. 5. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în
funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
6. 6. Comunicarea cu un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de
cauză bazate pe o gândire analitică, creativă, critică.
5.3.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică
Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în cadrul Laboratorului sanitar-igienic
și sanitar-microbiologic din incinta Centrelor de Sănătate Publică, sub supravegherea și
monitorizarea personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul
asigurării calității și siguranței activităților prestate.
Evaluarea este efectuată de conducătorul nemijlocit – medicul laborant din
laboratoarele respective în baza regulamentelor, Hotărârilor de Guvern, ordine MS RM,
instrucțiuni interne în vigoare, soft-uri profesionale.
1. Activitatea în laboratorul sanitar-igienic a
Centrului Național de Sănătate Publică – 10 zile
Laboratorul sanitar-igienic – structura laboratorului sanitar-igienic, nomenclatorul
investigaţiilor în diferite sectoare a laboratorului, amenajarea locului de muncă, metodele de
investigaţii clasice şi contemporane, documentaţia normativ igienică care reglementează
metodele de laborator, metodele de spălare a veselei, pregătirea necesarului pentru recoltarea
probelor de aer, apă, sol, produse alimentare, documentaţia de însoţire a probelor, regulile
securităţii muncii în laborator.
2. Activitatea în laboratorul sanitar-microbiologic a
Centrului Național de Sănătate Publică – 10 zile
Laboratorul microbiologic – structura laboratorului microbiologic, nomenclatorul
investigaţiilor în diferite sectoare a laboratorului, metodele de investigaţii clasice şi
contemporane, documentaţia normativă care reglementează metodele de laborator, metodele de
spălare, dezinfecţie şi sterilizare a veselei, metodele de control a calităţii prelucrării veselei,
pregătirea mediilor de nutriţie, regulele securităţii muncii în laborator.
5.3.3. Deprinderi practice obligatorii:
1. Amenajarea locului de muncă a laborantului.
2. Respectarea tehnicii securităţii în activitatea de laborator.
3. Prelucrarea şi spălarea veselei de laborator.
4. Verificarea calităţii spălării, sterilizării şi dezinfecţiei veselei de laborator.
5. Pregătirea necesarului pentru recoltarea probelor.
6. Prepararea soluţiilor aproximative.
7. Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apei.
8. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului.
9. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţele mari, mâini.
10. Cântărirea şi prepararea mediilor de cultură.
19
VI. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL II DE STUDII
6.1. Administrarea stagiului de practică
Nr.
d/o
Sem
estre
Stagiul de
practică
Nr. săptămâni/ore Perioada Repartizarea activităţii
în secţii
1. III Stagiul practic
de specialitate
nr. II
Promovarea
sănătăţii
2 săptămâni x 36
ore/săptămână =
72 ore
2 credite 15.1
2 –
28.1
2 1. Secţia Promovarea
sănătăţii – 10 zile
2. IV Stagiul practic
de specialitate
nr. III
Servicii de
sănătate publică
4 săptămâni x 36 ore/
săptămână
144 ore
4 credite 01.0
6 –
28.0
6
1. Secţia Sănătatea în
relaţie cu mediul – 5 zile
2. Secţia Sănătatea
ocupaţională – 5 zile
3. Secţia Siguranţa
alimentelor – 5 zile
4. Secţia Epidemiologia
generală a maladiilor
transmisibile – 5 zile
Total ore 216 ore
6 săptămâni
Total
credite 6 credite
6.2. Stagiul practic de specialitate nr. II –
Promovarea sănătăţii 6.2.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice
1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului
sănătos de viaţă, reieşind din particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia
epidemiologică.
1.1.Planificarea corectă a măsurilor de educaţie sanogenă.
1.2.Evaluarea sănătăţii populaţiei în relaţie cu determinanţii sănătăţii.
1.3. Evaluarea riscurilor pentru sănătate cauzate de factorii din mediul de viaţă, ocupaţional
şi de odihnă.
2. Propagarea unui mod sănătos de viaţă prin acordarea ajutorului consultativ metodico-
practic instituţiilor medico-sanitare, de învăţământ, altor instituţii şi organizaţii.
2.1. Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale moderne orale, digitale şi
scrise. 2.2 Elaborarea, materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-informative, de
popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii.
2.3 Distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-informative, de
popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii.
2.4 Susţinerea unei ore de educaţie pentru sănătate în raport cu determinanţii stării de
sănătate.
20
3. Monitorizarea realizării Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului
sănătos de viaţă, altor documente normative şi directive la compartimentul nominalizat şi
iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor.
3.1. Supravegherea eficienţei realizării măsurilor de sănătate publică, orientate spre
profilaxia primară, secundară şi terţiară a bolilor netransmisibile.
3.2. Implementarea planurilor şi programelor naţionale în rândurile populaţiei.
3.3. Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe diverse strategii pentru reducerea
influenţei factorilor de risc.
6.2.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică
Formarea competențelor specifice în promovarea sănătăţii, are drept scop
extinderea, aprofundarea şi integrarea cunoştinţelor şi capacităţilor, prin aplicarea
abilităţilor specifice de organizare şi dirijare a activităţilor de educaţie pentru sănătate,
pregătirea specialiştilor din ramurile economiei naţionale în problemele promovării
sănătăţii, reieşind din particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia
epidemiologică.
Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în Centrele de Sănătate Publică, fiind
supravegheați de personalul medical mediu de specialitate și superior de profil, care
monitorizează activitatea elevilor în scopul asigurării calității serviciilor de promovare a
sănătății.
Activitățile realizate în cadrul stagiilor de practică respectă prevederile
Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului sănătos de viaţă,
documentelor normative şi directivele organelor abilitate în domeniul promovării sănătății
(MS RM, Serviciul de supraveghere de stat în Sănătate Publică).
Secţia promovarea sănătăţii – 10 zile
Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate, pregătirea specialiştilor
din ramurile economiei naţionale în problemele promovării sănătăţii, reieşind din
particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia epidemiologică.
Colaborarea şi acordarea ajutorului consultativ metodico-practic instituţiilor medico-
sanitare, de educaţie şi învăţământ, altor instituţii şi organizaţii departamentale în
problemele de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi
profilaxia maladiilor transmisibile şi nontransmisibile.
Monitorizarea realizării Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului
sănătos de viaţă, altor documente normative şi directive la compartimentul nominalizat şi
iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor.
Identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc, socio-economici, de mediu,
biologici, comportamentali şi a sistemului sanitar cu impact asupra sănătăţii publice.
6.2.3. Deprinderi practice obligatorii
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia
promovarea sănătăţii.
2. Identificarea, monitorizarea şi evaluarea diverşilor factori de risc cu impact asupra
sănătăţii publice.
21
3. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi
profilaxia maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.
4. Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de
viaţă.
5. Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă printre
diverse categorii de populaţie.
6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a
populaţiei pe diferite teme.
6.3. Stagiul practic de specialitate nr. III –
Servicii de sănătate publică
6.3.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice
DISCIPLINE IGIENICE
1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei de
protecţie a sănătăţii şi supraveghere sanitară.
1.1 Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.
1.2 Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi
limbajului de specialitate.
1.3 Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor cu
responsabilitate şi profesionalism.
1.4 Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării
documentelor.
1.5 Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională cu
utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.
1.6 Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în funcţie
de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
2. Aplicarea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor fizice, chimice, biologice
a factorilor din mediu, habituali, ocupaţionali.
2.1 Utilizarea aparatajului şi utilajului necesar în evaluarea factorilor fizici şi chimici.
2.2 Determinarea parametrilor fizici ai mediului ambiant, habitual şi ocupaţional.
2.3 Recoltarea conform metodologiei a probelor de apă, sol, produse alimentare, aer cu
completarea documentaţiei de însoţire.
2.4 Formarea deprinderilor de folosire corectă, de mânuire şi întreţinere a aparaturii,
sticlăriei şi ustensilelor de laborator.
2.5 Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul determinării valorii parametrilor
fizici, componenţei chimice, indicatorilor biologici.
3. Analiza riscurilor în diferite categorii de spaţii cu formarea unui comportament de
protejare a sănătăţii personale.
3.1 Diferenţierea comportamentelor sănătoase şi comportamentelor de risc.
3.2 Identificarea factorilor interni şi externi care determină starea de boală şi de sănătate.
3.3 Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii în diverse instituţii şi în comunitate.
3.4 Evaluarea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi siguranţa încăperilor
închise în relaţie cu starea de sănătate.
3.5 Descrierea efectelor pe termen scurt şi lung ale substanţelor nocive asupra organismului.
22
3.6 Manifestarea unui comportament ecologic responsabil.
3.7 Implicarea activă în activităţi de prevenire şi combatere a factorilor de risc asupra
sănătăţii.
4. Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în
comunitate cu formarea comportamentului sanogen, utilizând metode eficiente de comunicare
profesională.
4.1 Conlucrarea cu diverse ministere, departamente, agenţi economici privind
promovarea modului sănătos de viaţă la populaţia ţintă.
4.2 Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a
factorilor de risc din mediu ambiant, habitual şi ocupaţional.
4.3 Informarea populaţiei privind acţiunea alimentaţiei nesănătoase cu recomandarea unui
regim alimentar echilibrat.
4.4 Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale pentru învăţarea şi practicarea
profesiunii.
4.5 Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de
viaţă pentru grupurile ţintă.
4.6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a
populaţiei pe diferite teme.
EPIDEMIOLOGIE
1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei
controlul maladiilor transmisibile.
1.1. Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.
1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi
limbajului de specialitate.
1.3. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor
cu responsabilitate şi profesionalism.
1.4. Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării
documentelor.
1.5. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională
cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.
1.6. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în
funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
2. Participarea la ancheta epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase de diverse forme
nozologice cu realizarea măsurilor antiepidemice primare.
2.1. Interogarea accidentatului (bolnavului) de maladie infecţioasă sau a membrilor
familiei în vederea precizării anamnezei epidemiologice şi aprecierii realizării măsurilor
antiepidemice primare.
2.2. Completarea fişei anchetei epidemiologice a focarului de maladie infecţioasă.
2.3. Realizarea comunicărilor informative-educative cu scop de prevenire a
contaminării altor persoane şi obiecte de uz casnic sau de serviciu.
3. Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a
preparatelor imuno-biologice în cabinetele de vaccinări.
3.1. Evaluarea condiţiilor lanţului frig în instituţiile medico-sanitare publice şi
private.
3.2. Aprecierea calităţii vaccinurilor în baza condiţiilor de păstrare.
23
3.3. Neutralizarea vaccinurilor rebutate.
3.4. Perfectarea actelor de evidenţă a vaccinurilor.
4. Analiza procesului epidemic a maladiilor infecţioase.
4.1 Determinarea cauzelor şi factorilor ce condiţionează răspândirea procesului
epidemic (a unor maladii infecţioase din teritoriul deservit).
4.2 Elaborarea măsurilor de prevenire şi antiepidemice în diverse nozologii.
4.3 Analizarea operativă în scopul determinării schimbărilor recente în dinamica
procesului epidemic şi de a corija planul măsurilor antiepidemice.
6.3.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică
Activitatea zilnică a elevilor se desfășurată sub supravegherea și monitorizarea
personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul asigurării calității
și siguranței serviciilor sanitar-igienice prestate.
Monitorizarea și evaluarea serviciilor sanitar-igienice este efectuată de asistentul
medical igienist-epidemiolog și medicii igieniști epidemiologi în baza Hotărârilor de
Guvern, regulamentelor organelor abilitate (Serviciul de supraveghere de stat în Sănătate
Publică), ordinele și instrucțiuni (MS RM și instuționale) în vigoare.
1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul – 5 zile
Structura secţiei sănătatea în relaţie cu mediul.
Obligaţiunile şi responsabilitatea asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi.
Principiile planificării activităţii anuale.
Planul lunar de lucru al asistentului medical igienist–epidemiolog.
Avizarea sanitară a obiectivelor de aprovizionare cu apă potabilă prin sistem centralizat şi
decentralizat, a bazinelor de apă din zonele de agrement, piscinelor, instalaţiilor de epurare a
apelor reziduale urbane, teritoriilor centrelor populate în probleme de salubrizare a lor şi
prevenţie de poluare a solului cu reziduuri menajere şi deşeuri industriale, întreprinderilor
industriale şi altor surse de poluare cu emisii de noxe în aerul atmosferic privind respectarea
cerinţelor şi normelor igienice cât şi realizarea recomandărilor măsurilor profilactice.
Modul de întocmire a formularelor de evidenţă şi control în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Recoltarea probelor de apă, aer, sol destinate pentru investigaţiile de laborator.
Metodele de cercetări instrumentale a parametrilor microclimei, iluminatului natural şi
artificial, nivelul zgomotului la obiectivele supravegheate.
2. Secţia sănătatea ocupaţională – 5 zile
Structura secţiei sănătatea ocupaţională, principiile de organizare a supravegherii sanitare
de stat a unităţilor economice industriale şi agricole, planificarea activităţii secţiei, documentaţia
legislativă şi normativă în domeniul sănătăţii ocupaţionale.
Efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale a factorilor fizici (zgomot,
iluminat, microclimă, radiaţii electromagnetice), ce pot afecta sănătatea populaţiei, în scopul
determinării calităţii şi inofensivităţii condiţiilor de muncă cu evaluarea riscurilor de poluare a
mediului ocupaţional şi aplicarea măsurilor oportune în vederea diminuării acţiunii factorilor
nocivi asupra sănătăţii lucrătorilor;
24
Supravegherea şi monitorizarea sănătăţii ocupaţionale (morbiditatea cu incapacitate
temporară de muncă, morbiditatea profesională, organizarea efectuării examenelor medicale
obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili
din mediul ocupaţional, conform cerinţelor.
3. Secţia siguranţa alimentelor – 5 zile
Structura, cadrele, organizarea, formele, metodele, volumul şi conţinutul lucrului secţiei
de siguranţă a alimentelor.
Principiile de întocmire a planului de activitate şi a dării de seamă.
Studierea materialelor instructiv-metodice şi principiilor de întocmire a documentelor
medico-sanitare.
Studierea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării de
sănătate.
Controlul riscurilor bacteriene şi nebacteriene pentru siguranţa alimentelor.
Dereglările alimentare cantitative sau calitative, consecinţele nerespectării regimului
alimentar.
Expertizarea igienică a produselor alimentare.
Promovarea principiilor alimentaţiei raţionale.
Pregătirea materialelor pentru realizarea unor convorbiri, lecţii în scop de promovare a
modului sănătos de viaţă.
4. Secţia Epidemiologia generală a maladiilor transmisibile – 5 zile
Structura şi sarcinile secţiei epidemiologie, drepturile şi obligaţiunile asistentului
medicului epidemiolog, documentaţia de evidenţă, de analiză şi rapoartele, precum şi principiile
de completare, starea epidemiologică în teritoriul administrativ, nivelul morbidităţii populaţiei
prin boli transmisibile.
Supravegherea şi controlul de stat al aplicării actelor legislative şi normative care
reglementează determinanţii stării de sănătate, organizarea şi supravegherea măsurilor de
sănătate publică în focarele de boli transmisibile conform legislaţiei sanitare, înregistrarea şi
notificarea bolilor transmisibile.
Metoda de investigaţie epidemiologică a focarelor de boli transmisibile.
Inspectarea primară epidemiologică şi supravegherea focarelor, controlul asupra realizării
măsurilor antiepidemice (depistarea şi examinarea bolnavilor, a contactaţilor, profilaxia de
urgenţă, supravegherea lor).
Supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile prin monitorizarea organizării
vaccinărilor preventive a populaţiei conform indicaţiilor epidemiologice.
Supravegherea respectării condiţiilor de păstrare şi administrare a vaccinurilor populaţiei
în instituţiile medico-sanitare publice.
6.3.3. Deprinderi practice obligatorii
1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul
1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist - epidemiolog.
2. Evaluarea igienică a apeductului şi instalaţiilor la reţea.
3. Efectuarea şi supravegherea tehnicii de dezinfecţie curentă a fântânii.
4. Avizarea igienică a prizei de apă.
5. Avizarea igienică a sondei arteziene.
25
6. Avizarea igienică a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale.
7. Avizarea igienică a instalaţiilor locale de epurare a apelor reziduale.
8. Avizarea igienică a bazinelor de apă din zonele de agrement, a plajelor şi piscinelor.
9. Prelevarea probelor de apă pentru analiza chimică şi bacteriologică din surse
centralizate şi decentralizate, bazinele de apă cu completarea documentelor de însoţire şi
evaluarea rezultatelor.
10. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii chimice, bacteriologice, helmintologice
cu completarea documentelor de însoţire şi evaluarea rezultatelor.
11. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii la
compartimentul Sănătatea mediuliui.
2. Secţia sănătatea ocupaţională
1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog
în secţia Sănătatea ocupaţională.
2. Evaluarea igienico - fiziologică a muncii cu efort preponderent fizic,
neuropsihic.
3. Aprecierea igienică a parametrilor iluminatului industrial şi evaluarea
rezultatelor obţinute.
4. Evaluarea igienică a sistemului de ventilaţie la instituţiile supravegheate la
compartimentul Sănătatea ocupaţională.
5. Determinarea şi evaluarea igienică a parametrilor microclimatului industrial.
6. Determinarea nivelului poluării sonore a mediului ocupaţional şi evaluarea
igienică a rezultatelor determinate.
7. Aprecierea şi estimarea igienică a trepidaţiilor în condiţii de producere.
8. Estimarea igienică a poluării aerului zonei de muncă cu pulberi, substanţe
chimice cu recoltarea de probe necesare.
9. Aprecierea intensităţii radiaţiilor electromagnetice în condiţii industriale şi
evaluarea rezultatelor obţinute.
10. Studierea stării de sănătate a salariaţilor după rezultatele examenelor
medicale obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi
nefavorabili din mediul ocupaţional.
11. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă şi celei profesionale
a angajaţilor unităţilor economice industriale şi agricole supravegheate.
12. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative,
metodico-informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii
la compartimentul Sănătatea ocupaţională.
3. Secţia siguranţa alimentelor 1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la
compartimentul Siguranţa alimentelor.
2. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator, şi expedierea acestora
în laborator cu completarea documentelor de însoţire şi respectarea termenilor de transportare.
3. Evaluarea igienică a produselor alimentare.
4. Aprecierea igienică a alimentaţiei unei colectivităţi.
5. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico
26
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii la
compartimentul nutriţia umană şi siguranţa alimentelor.
4. Secţia epidemiologia generală a maladiilor transmisibile
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în
subdiviziunile direcţiei controlul maladiilor transmisibile.
2. Investigarea epidemiologică a focarelor de boli transmisibile cu completarea
anchetei epidemiologice şi organizarea măsurilor antiepidemice.
3. Înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.
4. Monitorizarea organizării şi îndeplinirii vaccinărilor profilactice în teritoriu.
5. Efectuarea supravegherii activităţii cabinetului de vaccinări profilactice în instituţiile
medico-sanitare publice, cu depistarea neajunsurilor şi încălcărilor şi prezentarea acestora în
formularele necesare.
6. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi
profilaxia maladiilor transmisibile.
VII. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL III DE STUDII
7.1 Administrarea stagiului de practică
Seme
strul
Stagiul de
practic
Nr.
săptămâni/
ore
Peri
oada
Repartizarea activităţii în secţii
VI Practica
ce
precede
probele
de
absolvire
21 săptămâni
x 36 ore/
săptămână =
756 ore
12.0
1 -
07.0
6
I. Direcţia protecţia sănătăţii şi supraveghere
sanitară – 65 zile
1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul – 20 zile
2. Secţia siguranţa alimentelor – 10 zile
3. Secţia sănătatea ocupaţională – 20 zile
4. Secţia sănătatea copiilor şi tineretului – 15 zile
II. Direcţia controlul maladiilor transmisibile –
30 zile
1. Secţia epidemiologia generală a maladiilor
transmisibile - 10 zile
2. Secţia epidemiologia bolilor aerogene şi
prevenibile prin vaccinări - 10 zile
3. Secţia epidemiologia bolilor
hemotransmisibile - 5 zile
4. Secţia dezinfecţie profilactică - 5 zile
III. Direcţia managementul serviciilor în
sănătate publică, promovarea sănătăţii şi
supravegherea bolilor nontransmisibile - 10 zile
1. Secţia promovarea sănătăţii - 5 zile
2. Secţia supravegherea bolilor
nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii -
5 zile
TOTAL 21 săptămâni 756 ore/ 25 credite
27
7.2. Practica ce precede probele de absolvire
7.2.1. Competenţe profesionale şi abilităţi specifice
I. DISCIPLINE IGIENICE
1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei de
protecţie a sănătăţii şi supraveghere sanitară.
1.1. Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.
1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi
limbajului de specialitate.
1.3. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor
cu responsabilitate şi profesionalism.
1.4. Delimitarea responsabilităţilor individuale cu implicarea altor experţi în scopul
realizării eficiente a expertizei igienice.
1.5. Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării
documentelor.
1.6. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională
cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.
1.7. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în
funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
1.8. Comunicarea într-un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de
cauză bazate pe o gândire analitică, creativă, critică.
2. Monitorizarea şi evaluarea riscurilor.
2.1. Aprecierea conţinutului de detergenţi în apa destinată spălării veselei de cantină şi
tacâmurilor.
2.2. Aprecierea calităţii spălării veselei de cantină cu reactivul Balaşov şi aprecierea
eficienţei clătirii veselei.
2.3. Aprecierea calităţii prelucrării igienice a mâinilor, inventarului, utilajului, diverselor
suprafeţe într-un obiectiv de alimentaţie publică.
2.4. Elaborarea concluziilor, deciziilor şi recomandărilor de valorificare a loturilor de
alimente cu conţinut sporit de contaminanţi.
2.5. Aplicarea metodei statistice în evaluarea riscurilor.
2.6. Identificarea fenomenelor patologice legate de expunerea la factorii de risc din
mediu.
2.7. Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a
factorilor de risc din mediul ambiant şi ocupaţional.
2.8. Aplicarea strategiilor preventive şi intervenţionale la populaţiile potenţial supuse
riscului.
3. Participarea la monitorizarea şi evaluarea calităţii factorilor alimentari, ocupaţionali,
de instruire şi a mediului ambiant cu aplicarea metodelor contemporane de investigaţie şi
evaluare.
3.1. Recoltarea probelor de apă pentru investigaţii bacteriologice.
3.2. Recoltarea probelor de apă pentru investigaţii fizico-chimice.
3.3. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii.
3.4. Recoltarea probelor de aer pentru investigaţii.
28
3.5. Recoltarea lavajelor de pe diverse suprafeţe în diverse instituţii.
3.6. Recoltarea probelor de produse alimentare.
3.7. Recoltarea probelor din substraturile mediului ocupaţional.
3.8. Utilizarea eficientă a aparatajului şi utilajului necesar în prelevarea probelor.
3.9. Întocmirea documentelor aferente recoltării probelor.
3.10. Interpretarea rezultatelor obţinute.
3.11. Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul investigaţiilor cu manifestarea unui
comportament corect.
4. Recunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor
fizice, chimice, biologice.
4.1. Aplicarea diverselor metode şi tehnici de investigaţie pentru determinarea factorilor
de mediu biotici.
4.2. Aplicarea diverselor metode şi tehnici de investigaţie pentru determinarea factorilor
de mediu abiotici.
4.3. Determinarea parametrilor fizici ai mediului ambiant şi ocupaţional.
5. Supravegherea respectării normativelor igienice în instituţiile de divers profil.
5.1 Monitorizarea respectării normelor de igienă la obiectivele supuse evaluării la diverse
compartimente din domeniul Sănătăţii Publice, prin aplicarea corectă a legislaţiei cu
elaborarea avizului de examinare igienică.
5.2 Elaborarea propunerilor de remediere a deficienţelor depistate la momentul controlului.
5.3 Stabilirea de termeni şi responsabilităţi în vederea înlăturării deficienţelor de igienă
constatate.
5.4 Efectuarea activităţilor de inspecţie sanitară preventivă şi curentă.
5.5 Aplicarea corectă a sancţiunilor prevăzute de legislaţie.
6. Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în
comunitate cu formarea comportamentului sanogen, utilizând metode eficiente de
comunicare profesională.
6.1 Conlucrarea cu diverse ministere, departamente, agenţi economici privind promovarea
modului sănătos de viaţă la populaţia ţintă.
6.2 Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a factorilor de
risc din mediu ambiant, habitual şi ocupaţional.
6.3 Informarea populaţiei privind acţiunea alimentaţiei nesănătoase cu recomandarea unui
regim alimentar echilibrat.
6.4 Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale pentru învăţarea şi practicarea
profesiunii.
6.5 Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de
viaţă pentru grupurile ţintă.
6.6 Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a
populaţiei pe diferite teme.
6.7 Implicarea în cunoaşterea nevoilor persoanelor sau comunităţii, contribuind la
soluţionarea problemelor lor de sănătate respectând demnitatea umană, nelimitând
consideraţiile de statut social, economic sau politic.
6.8 Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă
printre diverse categorii de populaţie.
29
6.9 Consilierea populaţiei în vederea formării comportamentului sanogen.
7. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă privind sănătatea şi mediul.
7.1 Abordarea creativă a problemelor Sănătăţii Publice în contextul integrării metodelor
de promovare a sănătăţii cu alte discipline.
7.2 Cercetarea şi aprecierea stării de sănătate a populaţiei.
7.3 Implicarea eficientă în situaţiile problemă din domeniul sănătăţii.
7.4 Explorarea impactului situaţiilor de risc asupra individului şi comunităţii.
7.5 Elaborarea strategiilor pentru susţinerea unui stil de viaţă sănătos.
7.6 Aplicarea unor strategii de minimizare a efectelor unor situaţii potenţial periculoase.
II. EPIDEMIOLOGIE ŞI DEZINFECŢIE
1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei
controlul maladiilor transmisibile.
1.1. Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.
1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea
noţiunilor şi limbajului de specialitate.
1.3. Identificarea rolului şi sarcinilor secţiei dezinfecţie profilactică în complexul de
măsuri antiepidemice.
1.4. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea
formularelor cu responsabilitate şi profesionalism.
1.5. Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării
documentelor.
1.6. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate
profesională cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.
1.7. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în
funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.
2. Participarea la ancheta epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase de diverse
forme nozologice cu realizarea măsurilor antiepidemice primare.
2.1. Interogarea accidentatului (bolnavului) de maladie infecţioasă sau a membrilor
familiei în vederea precizării anamnezei epidemiologice şi aprecierii realizării măsurilor
antiepidemice primare.
2.2. Completarea fişei anchetei epidemiologice a focarului de maladie infecţioasă.
2.3. Realizarea comunicărilor informative-educative cu scop de prevenire a contaminării
altor persoane şi obiecte de uz casnic sau de serviciu.
3. Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a
preparatelor imuno-biologice în cabinetele de vaccinări.
3.1. Evaluarea condiţiilor lanţului frig în instituţiile medico-sanitare publice şi private.
3.2. Aprecierea calităţii vaccinurilor în baza condiţiilor de păstrare.
3.3. Neutralizarea vaccinurilor rebutate.
3.4. Perfectarea actelor de evidenţă a vaccinurilor.
3.5. Prevenirea maladiilor infecţioase prin implementarea Programului Naţional de
vaccinare.
4. Analiza procesului epidemic a maladiilor infecţioase.
4.1. Determinarea cauzelor şi factorilor ce condiţionează răspândirea procesului
epidemic (a unor maladii infecţioase din teritoriul deservit).
30
4.2. Elaborarea măsurilor de prevenire şi antiepidemice în diverse nozologii.
4.3. Analiza operativă în scopul determinării schimbărilor recente în dinamica
procesului epidemic şi corijarea planului de măsuri antiepidemice.
5. Realizarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor nozocomiale.
5.1. Aprecierea respectării regimului antiepidemic în instituţiile medico-sanitare publice
şi private.
5.2. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţe şi mâinile personalului cu scopul stabilirii
conţinutului de substanţe dezinfectante, stabilirea gradului de sterilitate.
5.3. Aplicarea metodelor de dezinfecţie în conformitate cu gradul de contaminare şitipul
obiectului dezinfectat.
5.4. Pregătirea veselei de laborator către sterilizare.
5.5. Sterilizarea veselei de laborator, a materialelor infectate.
5.6. Repartizarea probelor de control a sterilizării şi a prelucrării în etuvă.
5.7. Întocmirea şi perfectarea actelor corespunzătoare.
6. Aplicarea normelor de protecţie în timpul activităţii profesionale.
6.1. Aplicarea normelor de protecţie a muncii pentru evitarea accidentelor în timpul
preparării şi manipulării substanţelor dezinfectante.
6.2. Folosirea aparatelor pentru sterilizare cu respectarea condiţiilor de maximă
securitate.
6.3. Prevenirea accidentelor în timpul realizării dezinfecţiei cu respectarea normelor de
protecţie a muncii şi folosirea echipamentului de lucru specific.
6.4. Colectarea deşeurilor medicale, menajere şi dezinfecţia lor.
6.5. Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţii cu substanţe dezinfectante,
dezinsectante, deratizante.
7. Prepararea şi utilizarea diferitor forme de substanţe dezinfectante,
rodenticide, insecticide.
7.1 Pregătirea şi utilizarea soluţiilor de bază şi de lucru din substanţe clorigene.
7.2 Aprecierea conţinutului de substanţe active în soluţiile de lucru a dezinfectanţilor.
7.3 Respectarea regimului de dezinfecţie în timpul carantinei, utilizarea
dezinfectanţilor.
7.4 Prepararea soluţiilor de lucru pentru dezinsecţie, deratizare, momelelor.
7.5 Alegerea locurilor de aplicare a momelilor în corelaţie cu traseele circulate,
obiceiurile speciei, gradul de infestare şi accesibilitatea animalelor domestice.
7.6 Aprecierea corectitudinii organizării măsurilor de combatere a insectelor,
rozătoarelor.
7.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică
Multitudinea de servicii de sănătate publică prestate de instituţiile medico-sanitare
publice (Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică
Chișinău, Centrele de Sănătate Pubică teritoriale) asigură antrenarea și consolidarea
calitativă a abilităţilor specifice şi competenţelor profesionale în cadrul practicii ce precede
probele de absolvire.
Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în instituțiile medico-sanitare publice,
de nivel municipal și territorial (Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul Municipal
se Sănătate Publică, Centrele de sănătate Pubică teritoriale) sub supravegherea și
31
monitorizarea personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul
asigurării calității și siguranței serviciilor sanitar-igienice prestate.
Monitorizarea și evaluarea activităților realizate este efectuată de asistenții igieniști
epidemiologi și medici igieniști epidemiologi în baza documentaţiei normativ-legislative
din domeniul Serviciului se Sănătate Publică (Legea cu privire la supravegherea de stat a
sănătăţii publice nr. 10 din 03.0.2009) ce reglementează activitatea serviciului de sănătate
publică.
1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul - 20 zile
Activitatea elevului în cadrul secţiei sănătatea în relaţie cu mediul este orientată spre
crearea unui sistem de supraveghere de stat a sănătăţii publice, în funcţie de calitatea factorilor
de mediu, trai şi odihnă şi respectarea regulamentelor sanitare, altor acte normative şi directive în
domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice de către instituţii, organizaţii, unităţi
economice, persoane juridice şi persoane fizice.
În această ordine de idei elevul face cunoştinţă cu:
Structura secţiei sănătatea în relaţie cu mediul ca subdiviziune a Centrului de Sănătate
Publică.
Drepturile şi îndatoririle de serviciu ale asistentului medical igienist-epidemiolog.
Documentaţia de evidenţă şi control întocmită în secţia sănătatea în relaţie cu mediul.
Principiile planificării anuale, întocmirea planului lunar de activitate a asistentului
medical igienist-epidemiolog.
Expertiza igienică a obiectivelor mediului ambiant, de habitat, în domeniile de prestări
servicii, comerţ cu mărfuri industriale, distracţie, odihnă, sport, instruire şi educaţie pentru
maturi, şi respectării condiţiilor de igienă în funcţionarea acestora.
Monitorizarea calităţii factorilor de mediu: aerul atmosferic, apa potabilă, apele de
suprafaţă, solul din zona de trai şi agrement.
Familiarizarea cu volumul şi formele de activitate a secţiei sănătatea în relaţie cu
mediul în domeniul supravegherii sanitare preventive.
Familiarizarea cu modul şi formele de activitate a asistentului medical igienist-
epidemiolog referitor la promovarea modului sănătos de viaţă şi atitudinea populaţiei faţă de
întrebările ecologice a mediului ambiant.
2. Secţia siguranţa alimentelor – 10 zile
Activitatea în cadrul secţiei siguranţa alimentelor se concentrează pe două obiective:
Studierea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării de
sănătate.
Diminuarea sau lichidarea riscului ca produsele alimentare să dăuneze consumatorilor.
În timpul activităţii elevii se familiarizează cu structura, cadrele, organizarea, formele,
metodele, volumul şi conţinutul lucrului secţiei de siguranţă a alimentelor. Principiile de
întocmire a planului de activitate şi a raportului semestrial şi anual. Studierea materialelor
instructive-metodice, a metodelor şi principiilor de întocmire a documentelor medico-sanitare.
Luând cunoştinţă de situaţia sanitară, indicii sănătăţii şi morbiditatea populaţiei, elevul atrage
atenţia la acele forme nozologice, care pot fi legate cu dereglările alimentare cantitative sau
calitative, cu nerespectarea regimului alimentar, devierile în starea sanitară a întreprinderilor
alimentare, supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în obiectivele cu profil alimentar.
Pentru a atinge scopurile trasate şi condiţionate de aspectele igienei alimentaţiei elevul se
va implica în:
32
Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în obiectivele de alimentaţie publică şi de
comerţ cu produse alimentare.
Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice la achiziţionarea, transportarea, depozitarea
şi comercializarea produselor alimentare.
Asigurarea supravegherii igienice la fabricarea, păstrarea, transportarea şi realizarea
produselor alimentare.
Evaluarea igienică a produselor alimentare.
Organizarea acţiunilor complexe şi intersectoriale de asigurare a inofensivităţii
produselor alimentare.
Recoltarea lavajelor în diverse obiective alimentare cu întocmirea documentaţiei de
evidenţă şi control.
Anchetarea epidemiologică a cazurilor de toxiinfecţii alimentare în grup şi a altor
îmbolnăviri, cauzate de consumul de alimente insalubre.
Promovarea principiilor alimentaţiei raţionale.
Pregătirea materialelor pentru realizarea unor convorbiri, lecţii în scop de instruire
igienică şi promovare a modului sănătos de viaţă.
3. Secţia sănătatea ocupaţională – 20 zile
Activitatea elevului în secţia sănătatea ocupaţională este orientată spre ocrotirea şi
fortificarea sănătăţii angajaţilor unităţilor economice din ramurile de bază ale economiei
naţionale.
Elevii fac cunoştinţă cu structura secţiei sănătatea ocupaţională, principiile de organizare
a supravegherii sanitare de stat a unităţilor economice industriale şi agricole, planificarea
activităţii secţiei, documentaţia legislativă şi normativă în domeniul sănătăţii ocupaţionale.
Pe parcursul stagierii practice activitatea se concentrează pe:
Supravegherea obiectivelor din diferite ramuri ale economiei naţionale la etapa
preventivă şi curentă asupra întreţinerii şi exploatării întreprinderilor industriale.
Efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale a factorilor fizici (zgomot,
iluminat, microclimă, radiaţii electromagnetice), ce pot afecta sănătatea populaţiei, în scopul
determinării calităţii şi inofensivităţii condiţiilor de muncă cu evaluarea riscurilor de poluare a
mediului ocupaţional şi aplicarea măsurilor oportune în vederea diminuării acţiunii factorilor
nocivi asupra sănătăţii lucrătorilor.
Efectuarea expertizei igienice a materialelor de construcţie, cu eliberarea certificatului
igienic.
Supravegherea şi monitorizarea sănătăţii ocupaţionale (morbiditatea cu incapacitate
temporară de muncă, morbiditatea profesională, organizarea efectuării examenelor medicale
obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili
din mediul ocupaţional, conform cerinţelor).
Organizarea instruirii igienice a angajaţilor şi promovarea unui mod sănătos de viaţă.
Estimarea igienică a amplasării, zona de protecţie sanitară şi utilizarea ei, amenajarea
teritoriului.
Amplasarea reciprocă a încăperilor de producere.
Monitorizarea condiţiilor de organizarea muncii femeilor şi adolescenţilor.
Asigurarea muncitorilor antrenaţi în condiţii de muncă nocive şi periculoase cu
echipament de protecţie individuală şi colectivă, cu alimentaţie profilactică.
33
Asigurarea muncitorilor cu dotări social-sanitare principale şi auxiliare, întreţinerea
lor.
4. Secţia sănătatea copiilor şi tinerilor – 15 zile
În timpul activităţii practice în secţia Sănătatea copiilor şi tinerilor elevii participă la
supravegherea de stat a sănătăţii copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi, în vederea aprecierii
sănătăţii lor, participă la realizarea măsurilor de prevenţie, coordonează activitatea instituţiilor şi
altor servicii cointeresate din teritoriul deservit, întru realizarea prevederilor actelor legislative în
domeniul supravegherii de Stat a Sănătăţii Publice, Programelor Naţionale şi teritoriale
complexe, privind asigurarea, ocrotirea şi fortificarea sănătăţii copiilor şi tinerilor.
Elevii fac cunoştinţă cu conţinutul şi formele de lucru a secţiei, starea sanitară a
instituţiilor pentru copii şi adolescenţi. Monitorizaţi de asistenţii medicali igienişti din secţie
elaborează planul calendaristic de activitate, se familiarizează cu documentele legislative,
instructive, metodice în domeniul igienei copiilor şi adolescenţilor.
Analizează şi interpretează datele stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor, a
morbidităţii, a nivelului de dezvoltare fizică şi intelectuală. Evaluarea regimului de activitate şi
odihnă a copiilor de diferite vârste în instituţiile pentru copii.
Supraveghează şi monitorizează condiţiile sanitar-igienice în instituţiile pentru copii.
Supraveghează regimul de nutriţie şi alimentaţie în colectivităţile de instruire şi
educaţie.
Efectuează investigaţiile instrumentale şi de laborator a mediului de instruire din
instituţiile de învăţământ pentru copii de diferite vârste.
Supraveghează corespunderea legislaţiei sanitare a programelor, metodelor şi
regimurilor de educaţie şi instruire, a manualelor, a mijloacelor tehnice, mobilierului, jocurilor şi
jucăriilor, îmbrăcămintei, încălţămintei, teritoriului şi încăperilor utilizate în procesul de educaţie
şi instruire.
5. Secţia epidemiologie – 25 zile Elevii fac cunoştinţă cu structura şi sarcinile secţiei epidemiologie, drepturile şi
obligaţiunile asistentului medicului epidemiolog, documentaţia de evidenţă, de analiză şi
rapoartele, precum şi principiile de completare, starea epidemiologică în teritoriul administrativ,
nivelul morbidităţii populaţiei prin boli transmisibile.
Elevii se familiarizează cu supravegherea şi controlul de stat al aplicării actelor
legislative şi normative care reglementează determinanţii stării de sănătate, organizarea şi
supravegherea măsurilor de sănătate publică în focarele de boli transmisibile conform legislaţiei
sanitare, înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.
Conţinutul stagiului constă în însuşirea de către elevi a metodei de investigaţie
epidemiologică a focarelor de boli transmisibile. Ei execută inspectarea primară epidemiologică
şi supravegherea focarelor, controlul asupra realizării măsurilor antiepidemice (depistarea şi
examinarea bolnavilor, a contactaţilor, profilaxia de urgenţă, supravegherea lor).
În cadrul secţiei de epidemiologie elevii participă la supravegherea, prevenirea şi
controlul bolilor transmisibile prin monitorizarea organizării vaccinărilor preventive a populaţiei
conform indicaţiilor epidemiologice, supravegherea respectării condiţiilor de păstrare şi
administrare a vaccinurilor în instituţiile medico-sanitare publice.
34
Elevii iau cunoştinţă cu particularităţile activităţii secţiei parazitologie, nivelul
morbidităţii prin invazii parazitare în teritoriu, participă la investigarea cazurilor de helmintiaze
şi organizarea măsurilor necesare.
6. Secţia dezinfecţie profilactică – 5 zile
Rolul dezinfecţiei în cadrul sistemului de măsuri antiepidemice. Activitatea secţiei
dezinfecţie, funcţiile staţiei de dezinfecţie.
Asigurarea situaţiei epidemiologice favorabile în teritoriu prin efectuarea
lucrărilor de dezinfecţie profilactică, care au drept scop final reducerea numerică a populaţiei de
rozătoare şi insecte sinantrope, care sunt surse de infecţie pentru om şi vectorii prin intermediul
cărora se transmite infecţia de la rozătoare sau insecte la om.
Metodele dezinfecţiei: fizice, mecanice, chimice, biologice. Caracteristica
mijloacelor de dezinfecţie. Clasificarea substanţelor de dezinfectare după: mecanismul de
acţiune, indicaţiile toxicologice, concentraţie, stare de agregare, metodele de aplicare.
Metodele de control a eficienţei dezinfecţiei: vizuale, chimice, biologice.
Particularităţile efectuării măsurilor de dezinfecţie în focarele de boli transmisibile.
Particularităţile dezinfecţiei în instituţiile medico-sanitare publice. Importanţa
dezinfecţiei profilactice la obiectivele deservirii comunale, serviciului de aprovizionare cu apă
potabilă, staţiei de epurare a apelor reziduale, la instituţiile alimentaţiei publice, frizerii, băi,
spălătorii. Regimul de dezinfecţie la obiectivele de deservire comunală a populaţiei. Metodele şi
mijloacele dezinfecţiei utilizate.
Metode de dezinsecţie şi condiţiile de aplicare a acestora. Controlul eficienţei
dezinsecţiei. Metode de deratizare şi condiţiile de aplicare a acestora. Aprecierea eficacităţii
măsurilor de deratizare.
7. Secţia promovarea sănătăţii – 5 zile
Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate, pregătirea
specialiştilor din ramurile economiei naţionale în problemele promovării sănătăţii, reieşind din
particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia epidemiologică.
Colaborarea şi acordarea ajutorului consultativ metodico-practic instituţiilor
medico-sanitare, de educaţie şi învăţământ, altor instituţii şi organizaţii departamentale în
problemele de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodic-
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi profilaxia
maladiilor transmisibile şi nontransmisibile.
Monitorizarea realizării Programelor Naţionale de promovare a modului sănătos
de viaţă şi iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor. Identificarea,
monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii publice.
8. Secţia supravegherea bolilor nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii - 5 zile
Secţia supravegherea şi controlul maladiilor nontransmisibile şi a
determinantelor sănătăţii este o direcţie de activitate a Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătăţii Publice.
Supravegherea şi controlul maladiilor netransmisibile este axată pe identificarea,
monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc, socio-economici, de mediu, biologici,
comportamentali şi a sistemului sanitar cu impact asupra sănătăţii publice.
35
Cercetarea, evaluarea determinantelor stării de sănătate cu aprecierea influenţei
lor asupra structurii şi caracteristicii stărilor de boală.
Supravegherea şi monitorizarea implementării măsurilor de prevenire a maladiilor
netransmisibile.
Promovarea modului sănătos de viaţă în comunitate cu formarea
comportamentului sanogen şi prevenirea maladiilor netransmisibile.
7.2.3. Deprinderi practice obligatorii
1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul 1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia
sănătatea în relaţie cu mediului.
2. Întocmirea avizelor de evaluare igienică a obiectivelor supravegheate conform
criteriilor formularului în vigoare (obiectivele mediului ambiant, de habitat, în domeniile de
prestări servicii, comerţ cu mărfuri industriale, distracţie, odihnă, sport, instruire şi educaţie
pentru maturi).
3. Evaluarea igienică a apeductului şi instalaţiilor la reţea.
4. Efectuarea şi supravegherea tehnicii de dezinfecţie curentă a fântânii.
5. Avizarea igienică a prizei de apă.
6. Avizarea igienică a sondei arteziene.
7. Avizarea igienică a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale.
8. Avizarea igienică a instalaţiilor locale de epurare a apelor reziduale.
9. Avizarea igienică a bazinelor de apă din zonele de agrement, a plajelor şi piscinelor.
10. Prelevarea probelor de apă pentru analiza chimică şi bacteriologică din surse
centralizate şi decentralizate, bazinele de apă cu completarea documentelor de însoţire şi
evaluarea rezultatelor.
11. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii chimice, bacteriologice, helmintologice
cu completarea documentelor de însoţire şi evaluarea rezultatelor.
12. Avizarea igienică a unui obiectiv sau cartier la compartimentul salubrizarea
teritoriului.
13. Determinarea parametrilor microclimei.
14. Determinarea parametrilor iluminatului.
15. Determinarea parametrilor zgomotului.
2. Secţia siguranţa alimentelor
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la
compartimentul Siguranţa alimentelor.
2. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator, şi expedierea acestora
în laborator cu completarea documentelor de însoţire şi respectarea termenilor de transportare.
3. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra obiectivelor cu profil alimentar
amplasate în teritoriu cu completarea formularelor necesare de evidenţă şi control.
4. Aprecierea igienică a alimentaţiei unei colectivităţi.
5. Cercetarea sanitaro-epidemiologică a unei izbucniri de intoxicaţie alimentară.
6. Aprecierea şi evaluarea factorilor de risc în unităţile de alimentaţie publică şi
colectivă.
7. Aprecierea igienică a alimentelor cu cantităţi sporite de substanţe alogene.
36
8. Aprecierea igienică a alimentelor uşor perisabile după indicatorii fizico-chimici şi
bacteriologici.
9. Recoltarea lavajelor în diverse obiective alimentare cu întocmirea documentaţiei de
evidenţă şi control.
3. Secţia sănătatea ocupaţională
1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia
Sănătatea ocupaţională.
2. Aprecierea igienică a utilajului de producere, procesului tehnologic şi locurilor de
muncă cu întocmirea documentaţiei necesare.
3. Estimarea igienică a asigurării muncitorilor cu dotări social-sanitare.
4. Evaluarea igienico - fiziologică a muncii cu efort preponderent fizic, neuropshihic.
5. Aprecierea igienică a parametrilor iluminatului industrial şi evaluarea rezultatelor
obţinute.
6. Evaluarea igienică a sistemului de ventilaţie la instituţiile supravegheate la
compartimentul Sănătatea ocupaţională.
7. Determinarea şi evaluarea igienică a parametrilor microclimatului industrial.
8. Determinarea nivelului poluării sonore a mediului ocupaţional şi evaluarea igienică a
rezultatelor determinate.
9. Aprecierea şi estimarea igienică a trepidaţiilor în condiţii de producere.
10. Estimarea igienică a poluării aerului zonei de muncă cu pulberi, substanţe chimice cu
recoltarea de probe necesare.
11. Aprecierea intensităţii radiaţiilor electromagnetice în condiţii industriale şi evaluarea
rezultatelor obţinute.
12. Studierea stării de sănătate a salariaţilor după rezultatele examenelor medicale
obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili
din mediul ocupaţional.
13. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a angajaţilor unităţilor
economice industriale şi agricole supravegheate.
14. Analiza morbidităţii profesionale a angajaţilor unităţilor economice industriale şi
agricole supravegheate.
4. Secţia sănătatea copiilor şi tinerilor
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la
compartimentul Sănătatea copiior şi tinerilor.
2. Supravegherea şi monitorizarea condiţiilor sanitar-igienice în instituţiile preşcolare,
şcolare, preuniversitare, cu completarea formularului în vigoare.
3. Realizarea investigaţiilor instrumentale şi de laborator a mediului de instruire din
instituţiile de învăţământ pentru copii de diferite vârste cu completarea formularelor necesare şi
evaluarea rezultatelor obţinute conform legislaţiei în vigoare (iluminat, microclimat, zgomot).
4. Evaluarea şi monitorizarea mobilierului şi utilajului în instituţiile pentru copii.
5. Monitorizarea regimului de nutriţie şi alimentaţie în colectivităţile de instruire şi
educaţie.
6. Aprecierea igienică a organizării procesului instructiv-didactic în instituţiile
şcolare.
7. Supravegherea corespunderii legislaţiei sanitare a manualelor, jocurilor şi
jucăriilor.
37
8. Analiza şi interpretarea datelor stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor, a
morbidităţii, a nivelului de dezvoltare fizică şi intelectuală în instituţii pentru copii şi
adolescenţi în teritoriul monitorizat.
5. Secţia epidemiologia generală a maladiilor transmisibile
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în
subdiviziunile direcţiei controlul maladiilor transmisibile.
2. Investigarea epidemiologică a focarelor de boli transmisibile cu completarea
anchetei epidemiologice şi organizarea măsurilor antiepidemice.
3. Înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.
4. Monitorizarea organizării şi îndeplinirii vaccinărilor profilactice în teritoriu.
5. Efectuarea supravegherii activităţii cabinetului de vaccinări profilactice în instituţiile
medico-sanitare publice, cu depistarea neajunsurilor, încălcărilor şi prezentarea acestora în
formularele necesare.
6. Aprecierea respectării regimului antiepidemic în diverse instituţii cu divers profil, cu
înregistrarea încălcărilor depistate şi elaborarea de propuneri pentru înlăturarea neajunsurilor.
7. Investigarea cazurilor de helmintiaze şi organizarea măsurilor necesare.
8. Prelucrarea datelor statistice: calcularea şi aprecierea stării sănătăţii populaţiei,
alcătuirea tabelelor statistice şi a diagramelor.
9. Coordonarea activităţii instituţiilor sanitare, altor organizaţii, instituţii şi servicii din
teritoriu în asigurarea măsurilor de control şi răspuns a morbidităţii prin diverse maladii pentru
menţinerea şi ameliorarea sănătăţii publice.
6. Secţia dezinfecţie profilactică
1. Pregătirea şi utilizarea soluţiilor de bază şi de lucru din substanţe clorigene.
2. Colectarea deşeurilor medicale, menajere şi dezinfecţia lor.
3. Prepararea soluţiilor de lucru pentru dezinsecţie.
4. Prepararea soluţiilor de lucru pentru combaterea gândacilor de bucătărie.
5. Prepararea momelilor ratidice proaspete.
6. Aprecierea indicilor prezenţei sau lipsei rozătoarelor la diferite obiective.
7. Pregătirea veselei de laborator către sterilizare.
8. Sterilizarea veselei de laborator, a materialelor infectate.
9. Determinarea eficienţei sterilizării prin intermediul testelor.
10. Recoltarea lavajelor de pe obiecte medicale sterile cu scopul stabilirii gradului de
sterilitate.
7. Direcţia managementul serviciilor în sănătate publică, promovarea sănătăţii şi
supravegherea bolilor nontransmisibile
1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia
promovarea sănătăţii.
2. Identificarea, monitorizarea şi evaluarea diverşilor factori de risc cu impact asupra
sănătăţii publice.
3. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-
informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi profilaxia
maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.
4. Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de
viaţă.
38
5. Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă
printre diverse categorii de populaţie.
6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a
populaţiei pe diferite teme.
VIII. SUGESTII METODOLOGICE
Managementul activităţii profesorului metodist/mentorului este asigurat de documente
reglementative şi de evaluare, care sunt perfectate şi gestionate în termenii stabiliţi:
1. Recomandări pentru conducătorii stagiului de practică la baza clinică.
2. Obligaţiunile profesorului metodist/mentor în cadrul stagiului de practică.
3. Raport de evaluare a activităţii profesorului metodist privind efectuarea stagiului de
practică.
4. Registru de evidenţă a frecvenţei şi reuşitei elevilor pentru anul de învăţământ, propus de
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.
Pe parcursul realizării stagiilor de practică elevii completează un set de acte normative,
specificate în Nomenclatorul de acte pentru stagiile de practică. Activităţile de
perfectare/completare a documentaţiei recomandate dezvoltă la elevi abilităţile specifice de
gestionare a documentaţiei de referinţă, asigură posibilitatea de evaluare finală a fiecărui tip de
stagiu de practică. Pentru elevi sunt propuse următoarele documente:
1. Nomenclatorul de acte pentru stagiile de practică (Practica de inițiere în specialitate,
Stagiul practic de specialitate nr.I, II, III şi Practica ce precede probele de absolvire).
2. Raport privind realizarea stagiului de practică.
3. Referinţă elevului.
4. Agenda formării profesionale.
5. Codul deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.192 din 24 martie 2017.
IX. SUGESTII DE EVALUARE A STAGIILOR DE PRACTICĂ
Activitatea didactică reprezintă un sistem al interferenţei celor trei activităţi: predare-
învăţare-evaluare, care asigură eficienţă doar în cazul când formează o unitate, o continuitate.
Evaluarea competenţelor porneşte de la definirea clară a acestora, drept capacitate de dezvoltare
a problemelor într-un context dat. Prin urmare, pentru evaluarea abilităţilor specifice şi
competenţelor profesionale trebuie identificate cunoştinţele acumulate, deprinderile formate,
atitudinile şi abilităţile dezvoltate, care se conturează inclusiv și prin evaluarea zilnică cu notă a
activităților realizate.
Obiectivele evaluării formării prin practică vor urmări progresul asistenţilor medicali
igienişti-epidemiologi cu referire la abilităţile specifice şi competenţele profesionale formate,
iniţiativa profesională, atitudinile faţă de profesia aleasă, interesele privind evoluţia personală în
diferite activităţi profesionale.
Utilizând diverse metode de evaluare, elevii sunt învăţaţi să aprecieze/evalueze
fenomenele şi procesele medicale, să aplice cunoştinţele dobândite în activităţi practice, să
propună soluţii pentru diferite situaţii. Urmărind formarea specialistului medical, care trebuie să
activeze autonom, calitativ, dar şi în colaborare şi cooperare în echipa multidisciplinară, în relaţii
de parteneriat, este important ca elevii să-şi dezvolte capacităţi de autoevaluare şi evaluare
reciprocă, în scopul promovării sănătăţii pentru informarea medicală a populaţiei.
39
I. Evaluarea stagiului de practică Practica de iniţiere în specialitate se va realiza la
sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:
Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Practica de iniţiere în
specialitate – Controlul factorilor fizici) şi activităţii elevului pe parcursul stagiului de
practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–medicul igienist sau asistentul
medicului igienist din laboratoarele respective.
Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele
normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte al elevului.
Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)
activitatea realizată conform Curriculum-ului stagiilor de practică pe parcursul a 2
săptămâni.
Susţinerea publică a Raportului stagiului de practică (PPT).
Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea notei
medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii Raportului stagiului de practică.
II. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi
sanitar-microbiologice se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală
în baza:
Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Stagiul practic de
specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice) şi activităţii
elevului pe parcursul stagiului de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–
medicul laborant din laboratoarele respective (evaluarea zilnică, cu note).
Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele
normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte al elevului.
Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)
activitatea realizată conform Curriculum-ului stagiilor de practică pe parcursul a 4
săptămâni.
Susţinerea publică a Raportului stagiului de practică (PPT) cu prezentarea materialelor
promoţionale (postere tematice, pliante, PPT).
Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea notei
medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii Raportului stagiului de practică.
III. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii se va
realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:
Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Stagiul practic de
specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii) şi activităţii elevului pe parcursul stagiului
de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–medicul din secţia respectivă
(evaluarea zilnică, cu note).
Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele
normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte al elevului.
Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)
activitatea realizată conform Curriculum-ului stagiilor de practică pe parcursul a 2
săptămâni.
Susţinerea unui discurs public la un subiect din domeniul promovării sănătății într-o
instituție de învățământ.
Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea notei
medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii discursului public.
40
IV. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică
se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:
Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Stagiul practic de
specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică) şi activităţii elevului pe parcursul
stagiului de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit – medicul din secţia
respectivă (evaluarea zilnică, cu note).
Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele
normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte al elevului.
Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)
activitatea realizată conform Curriculum-ului stagiilor de practică pe parcursul a 4
săptămâni.
Susţinerei Raportului stagiului de practică - prezentarea publică a unei Lecţii de
instruire igienică cu tematici incluse în minimul sanitar (prezentare în formatul Power
Point şi pe suport de hârtie) în unul din domeniile specifice ale activităţii: angajaţii
instituţiilor de deservire comunală, instituţiilor de alimentaţie publică şi colectivă,
întreprinderilor industriale, intituţiilor pentru copii şi tineret,etc.
Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea
notei medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii lecţiei de instruire igienică tematică.
V. Evaluarea Practica ce precede probele de absolvire se realizează în două etape:
testarea teoretică la disciplinele de profil/testare integrată
evaluarea deprinderilor practice (examen integrat).
Testarea teoretică a absolvenţilor calificării Asistent medical igienist-epidemiolog este
realizată la disciplinele de profil:
Sănătatea mediului.
Igiena alimentaţiei şi nutriţiei umane.
Epidemiologie.
La fiecare disciplină sunt realizate trei testări, cu calcularea mediei şi notarea notelor în
registru. În borderoul de testare pentru evaluarea cunoştinţelor teoretice la Practica ce precede
probele de absolvire este calculată o medie, constituită din mediile de la trei discipline de profil.
Evaluarea deprinderilor practice la Practica ce precede probele de absolvire este
realizată în formă de examen integrat la disciplinele de specialitate.
Comisia la disciplinele de specialitate este constituită din:
Preşedinte – specialistul dn domeniul practic (Medic Şef Sanitar de Stat, şef secţie din
cadrul Centrelor de Sănătate Publică).
Vice-preşedinte – şef secţie, care asigură managementul secţiei unde îşi fac studii
absolvenţii.
Membrii comisiei – asistenţi ai medicului igienist şi epidemiolog din cadrul Centrelor
de Sănătate Publică, care deţin categorie superioară în specialitate.
Nota finală la Practica ce precede probele de absolvire este calculată din nota medie de
la testarea teoretică şi nota de la examenul integrat la disciplinele de specialitate.
X. CERINŢE FAŢĂ DE LOCURILE DE PRACTICĂ
Stagiile de practică se desfășoară în unitățile economice - Centrul Națională de Sănătate
Publică, Centrele Municipal de de Sănătate Publică Chișinău CSP teritorial, care desfășoară
41
activităţi compatibile cu domeniul de formare medicală, şi prin varietatea sa de servicii de
sănătate publică oferite poate participa la procesul de instruire practică al elevilor Centrului de
excelență.
Modalitatea de identificare a unității economice pentru desfășurarea stagiului de practică se
realizează după cum urmează:
a. unitatea economică propusă de Centrul de excelență în medicină și farmacie „Raisa
Pacalo” pentru aprobare Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii
Moldova.
b. unitatea economică este selectată la propunerea elevului. Analiza și validarea locurilor de
practică selectate de elevi se realizează de către Centrul de excelență în medicină și farmacie
„Raisa Pacalo”;
c. unitatea economică aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătății RM.
d. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova aprobă prin ordin
instituţiile medico-sanitare publice de stat, private și departamentale în calitate de baze clinice
pentru realizarea instruirii practice.
Stagiile de practică efectuate în cadrul unităților economice se organizează și se
desfășoară în baza Contractului de parteneriat.
Bazele practice, unde se desfăşoară stagiile de practică a elevilor corespund următoarelor
cerinţe:
profilul instituţiei medico-sanitare publice corespunde conţinuturilor de instruire;
mentorii - personalul medical mediu din instituţiile medico-sanitare publice, sunt
responsabili și posedă abilități în instruirea practică a elevilor.
mentorii manifestă respect şi reponsabilitate pentru educaţia profesională a viitorilor
specialişti şi participă activ în procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor
asistenţi medicali igienişti-epidemiologi;
instituţiile medico-sanitare publice manifestă un management instituţional de
performanţă, participativ, abordat complex şi sistemic, încât personalul medical implică activ
elevii în procesul de acordare a serviciilor de sănătate publică populaţiei;
instituţiile medico-sanitare publice au capacitatea necesară pentru încadrarea tuturor
elevilor în activităţile realizate;
multitudinea de servicii prestate de instituţia medico-sanitară publică corespunde cu
volumul de competenţe şi abilităţi necesare pentru antrenare în conformitate cu programul
stagiului de practică;
instituţiile medico-sanitare publice asigură respectarea prevederilor
contractului/convenţiei-cadru de parteneriat privind efectuarea stagiilor de practică al elevilor;
instituţiile medico-sanitare publice organizează și asigură condiţii corespunzătoare
pentru desfăşurarea eficientă a stagiului de practică în corespundere cu curriculum-ul stagiului de
practică;
instituţiile medico-sanitare publice desemnează conducătorul de practică din cadrul
unităţii economice din rândul specialiştilor de înaltă calificare şi cu experienţă în domeniu;
instituţiile medico-sanitare publice asigură accesul elevilor la fondul de literatură de
specialitate de care dispune unitatea economică, diverse proiecte de dezvoltare, alte materiale, la
utilajul şi echipamentele corespunzătoare, în conformitate cu curriculum-ul stagiilor de practică;
instituţiile medico-sanitare publice efectuează instructajul elevilor privind aspecte de
organizare și norme de protecție/de securitate a muncii;
42
instituţiile medico-sanitare publice se includ în procesul de formare prin practică a
elevilor, antrenându-se în organizarea şi desfăşurarea instruirii practice, soluţionarea problemelor
posibile;
instituţiile medico-sanitare publice evaluează nivelul competenţelor profesionale
obţinute de elev, precum şi comportamentul şi modalitatea de integrare a acestuia în activitatea
unităţii economice.
activitatea laboratoarelor prevede organizarea şi asigurarea unor condiţii optime pentru
efectuarea calitativă a investigaţiilor sanitaro-chimice şi toxicologice şi prevenirea accidentelor
de muncă, intoxicaţiilor acute şi cronice, bolilor profesionale etc.
exploatarea aparatajului şi utilajului medical de laborator se efectuează în strictă
conformitate cu cerinţele, regulile, instrucţiunile de lucru expuse în fişele tehnice, documentaţia
de însoţire (paşapoarte), anexate la articolele de tehnică medicală şi aparatajul respectiv.
acces la exploatarea utilajului şi tehnicii medicale are numai personalul special instruit
şi atestat, apt, după starea sănătăţii şi calificare pentru a îndeplini lucrările necesare.
instituția de profil asigură anual realizarea controlului metrologic a aparatajului,
mijloacelor de măsurare şi articole tehnice cu eliberarea certificatului.
XI. RESURSELE DIDACTICE RECOMANDATE ELEVILOR
1. Andriţchi V., Organizarea procesului educaţional. Ghid de formare profesională a
cadrelor didactice, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2007.
2. Akulova K., Buştuiev K., Igiena comunală, Lumina, Chişinău, 1992.
3. Babiuc C., Dumbrava V-T., Medicina internă, Centrul Editorial- Poligrafic,
Chişinău, 2008.
4. Bălănuţă M., Rubţova S., Bălănuţă E., Nistor I., Microbiologia, sanitaria şi igiena
alimentară, Editura Ruxanda, Chişinău 1999.
5. Bivol G., Ghid practic al medicului de familie, Cartier, Ediţia 1, noiembrie, Chişinău,
2003.
6. Bocşan I., Rădulescu A., Brumboiu I., Şuteu O., Achimaş A., Epidemiologie
practică pentru medicii de familie, Editura medical universitară ,,Iuliu Haţieganu”, Cluj–
Napoca, 1999.
7. Bolocan L., Sănătatea psihică la copii şi adolescenţi, În: Symposia profesorum, seria
Psihologie şi Pedagogie, Chişinău, 2001.
8. Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2004
9. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Cardiologie, Editura F. E. –P
Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.
10. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Pneumologie, Editura F. E. –P
Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.
11. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Gastroenterologie/hepatologie
Editura F. E. – P Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.
12. Botgros I., Boian I., Gantea I., Concepţia implementării, evaluării şi dezvoltării
curriculumului şcolar, Chişinău, 2002.
13. Butorov I., Negrean M., coaut. Gastroenterologie, curs de lecţii, Polidanus,
Chişinău, 2007.
43
14. Charles T., Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith., Aplicarea tehnicilor de
dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, Supliment al revistei Didactica PRO, Nr. 2 (8),
Chişinău, 2003.
15. Chicu V., Curocichin G., Friptuleac G., Promovarea sănătăţii (curs), Centrul
Editorial – Poligrafic Medicina, Chişinău, 2006.
16. Chicu V., Curocichin G., Nemerenco A., Comunicarea în promovarea sănătăţii,
în situaţii de risc şi de criză, Chişinău, 2009.
17. Chirlici A., Jalbă U., Igiena alimentaţiei (compendiu de lucrări practice), Centrul
Editorial – Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2000.
18. Cîndea D., Cîndea R., Comunicarea managerială aplicată, Expert, Bucureşti,
1998.
19. Conflictele şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor.
Editura Arc, 1998.
20. Corcimaru I., Hematologie, Centru Editorial-Poligrafic Medicina, Chişinău, 2007.
21. Creţu C., Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, curs Editura
Universităţii „Al.I.Cuza", Iaşi, 2000.
22. Cristea S., Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti: Grupul editorial Litera
Internaţional, 2000.
23. Crişan A., Unele aspecte ale definirii conceptului de „curriculum” în literatura de
specialitate // Revista de Pedagogie şi Psihologie, nr. 1, Chişinău, 1991.
24. Crişan Al., Curriculum şi dezvoltare curriculară: un posibil parcurs strategic, Revista
de pedagogie, nr.3-4, Bucureşti, 1994.
25. Danii C., Babii V., Tinerii Previn HIV/SIDA. Ghid de actiune pentru educatorii de la
egal la egal, Centrul National de Resurse pentru Tineri, Chisinău. 2008.
26. David D., Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Polirom, 2006.
27. D'Hainaut L., Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
28. Dumitrescu P. Constantin, Secretul sănătăţii – greutatea corporală, Editura Porus
M, Bucureşti, 1994.
29. Educaţie pentru toleranţă. Auxiliar didactic în ajutorul dirigintelui, Chişinău, 2005.
30. Educaţia sanitară în şcoală pentru prevenirea SIDA şi ITS. Ghidul Profesorului,
Lyceum, 2009.
31. Esanu R., Goras-Postică V., Sclifos l., Solovei R., Integrare europeană pentru tine.
Ghid metodologic pentru profesori, Centrul Educational ProDidactica, Chisinau, 2009.
32. Ghidul carierei mele, Colecţia Educaţia 2000, Humanitas Educaţional, Bucureşti,
2003.
33. Ghidul consumatorului pentru produse alimentare, Chişinău, 2008.
34. Ghidul voluntarilor din cadrul Serviciilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor,
2007, p.104.
35. Ghid Naţional de biosiguranţă pentru laboratoare, Chişinău, 2011.
36. Ghid Naţional de reglementări pentru transportul substanţelor infecţioase,
Chişinău 2011.
37. Ghid în domeniul asigurării calităţii şi controlului calităţii în laboratoarele
medicale, Chişinău 2008.
38. Guţu V., Silistraru N., Platon C., Teoria şi metodologia curriculum-ului universitar:
44
Pedagogie universitară în dezvoltare//coord. şt.: Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie şi Psihologie.
– Ch.: Centrul Ed. al USM, 2003.
39. Guţu V., Cimpoeş Gh., Babuc V., Proiectarea curriculumului învăţământului agrar
din Republica Moldova, Chişinău, 2001.
40. Friptuleac G., Ecologie umană, Centrul Editorial – Poligrafic Medicina,
Chişinău,2006.
41. Friptuleac Gr., Igiena mediului, Centrul Editorial Poligrafic Medicina, Chişinău,
2012.
42. Friptuleac Gr., Alexa A., Igiena mediului, Chişinău, 1998.
43. Friptuleac Gr., Băbălău V., Chirlici A., Cebanu S., Ecologie umană, Chişinău,
2008.
44. Friptuleac Gr., Meşină V., Moraru M., Igiena muncii vol.1, Centrul editorial–
Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2009.
45. Friptuleac Gr., Meşina V., Moraru M., Igiena muncii vol.2, Centrul editorial–
Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2011.
46. Friptuleac Gr., Meşina V., Sănătatea şi factorii ocupaţionali, Casa editorial-
poligrafică Bons Offices, Chişinău, 2006.
47. Hăbăşescu I., Igiena copiilor şi adolescenţilor (lucrări practice), Chişinău, Centrul
Editorial – Poligrafic Medicina, 2009.
48. Ivan A., Azoicăi D., Grigorescu R., Epidemiologie generală şi specială, Editura
Polirom, Iaşi, 1996.
49. Ivan A., Azoicăi D., ş.a., Tratat de epidemiologie, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
50. Lungu S., Geriatrie, Editura Poligraf, Chişinău, 2004.
51. Manea M., Medicina de familie – veriga primordială a reformării sistemului de
sănătate// Materialele Congresului I al Medicilor de familie din republica Moldova, Chişinău, 14
septembrie 2000.
52. Manolache A., Negrean M., Managementul practicii medicale în îngrijiri
geriatrice, Asociaţia Acasă, Chişinău, 2012.
53. Manolache A., Negrean M., Standarde/protocoale ale deprinderilor practice,
Tipogr. Prag -3 SRL, Chişinău, 2008.
54. Măgureanu E., Busuioc C., Bocărnea C., Practica epidemiologică în bolile
transmisibile, Editura Medicală, Bucureşti, 1988.
55. Medicina de familie – viriga primordială a reformării sistemului de sănătate,
Materialele Congresului I al Medicilor de familie din republica Moldova, Chişinău, 14
septembrie 2000, pag,2.
56. Melnic B., Formarea calităţilor omeneşti, Ştiinţa, Chişinău, 1992.
57. Mincu Iu., Mogoş V., Bazele practice ale nutriţiei omului bolnav, Bucureşti, 1998.
58. Nicolau A., Cunoaşte-te pe tine însuţi, Polirom, Iaşi, 2003.
59. Niculescu R.M., Curriculum educaţional, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000.
60. Niculescu R.M., Teoria şi managementul curriculum-ului, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, 2003.
61. Obreja G., Boli infecţioase, profilaxie şi combatere (ghid practic), Chişinău, 2004.
62. Opopol N., Obreja G., Ciobanu A., Nutriţia în sănătate publică, Casa editorial –
Poligrafică Bons Offices, Chişinău, 2006.
63. Ostrofeţ Gh., Tafuni O., Tihon A., Ciobanu E., Igiena generală, elaborări
45
metodice la lucrările practice, Centrul editorial – Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2009.
64. Opopol N., Russu R., Sănătatea mediului, Casa editorial – poligrafică BONS
Offices, Chişinău, 2006.
65. Panţuru S., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Aspecte de
management al curriculumului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2008.
66. Planul de învăţământ, calificarea: Asistent igienist epidemiolog, Chişinău, 2013.
67. Prisăcaru V., Barabaş M., Chicu V., Obreja G., Gîlcă V., Epidemiologia, Centrul
Editorial Poligrafic Medicina al USMF „N. Testemiţanu”, Chişinău, 1998.
68. Prisăcaru V., Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale, Chişinău,
2009.
69. Prisăcaru V., Epidemiologie generală. Bazele medicinii prin dovezi, Chişinău 2012.
70. Pogolşa L., Bucun N., Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale-
deschidere spre o personalitate integrală// Materialele Conf. Şt. Intern. 22-23 oct. 2009/ coord.
şt.: IŞE Chişinău.
71. Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova anii 2007- 2021.
72. Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-
2016.
73. Pleşa A., Managementul curriculum-ului, în Managementul educaţional pentru
instituţiile de învăţământ, cap.V., Bucureşti, 2001.
74. Suveică L., Bazele nutriţiei, ghid practic, Chişinău, 2001.
75. Saulea A., Gerontologie, Editura Epigraf, Chişinău, 2009.
76. Stempovscaia E., Standarde de îngrijiri nursing pentru asistente medicale şi moaşe,
Tipog. GrafemaLibris, Chişinău, 2007.
77. Stog L., Responsabilitatea ca dimensiune a personalităţii, Chişinău, 1998.
78. Ungureanu D., Teoria curriculum-ului (Note de curs), Editura Mirton, Timişoara,
2000.
79. Volovei V., Mocanu V., Ciocanu M., Sănătatea populaţiei Republicii Moldovei:
aspecte medico-sociale (realizări, opinii, perspective), Polidanus SRL, Chişinău, 2008.
80. Все в наших руках. Пособие по первичной профилактике ВИЧ/СПИДА.
Молодежный социально-профилактический центр "Двери", Москва, 2001.
81. Навыки необходимые для здоровья. Всемирная Организация
Здравоохранения, АлмаAта, 2003.
82. Профилактика ВИЧ-ифекции, Информационный сборник для руководителей
школ. Бишкек, 2009.
83. www. ms.gov.md, Protocoalele Clinice Naţionale.
84. www. ms.gov.md, Protocoalele standardizate pentru medicii de familie.
85. www. ms.gov.md, Acte normative care au stat la baza organizării şi dezvoltării
Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.
top related