caiete de studii nr.29
Post on 29-Jan-2017
239 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CAIETE DE STUDIINr. 29
Iunie 2011
N o t
Opiniile prezentate apar in în întregime autorilor i ele nu implic sau angajeaz în vreun fel Banca Na ional a României.
Tehnoredactarea Caietelor de studii a fost realizat de c tre Direc ia Studii Economice.
Reproducerea publica iei este interzis , iar utilizarea datelor în diferite lucr ri este permis numai cu indicarea sursei.
Publica ia este disponibil la adresa: www.bnr.ro
ISSN 1224-4449 (versiune tip rit )
ISSN 1584-0883 (versiune online)
INTERMEDIEREA FINANCIAR – ÎNCOTRO?
SEMINAR TIIN IFICorganizat de
BANCA NA IONAL A ROMÂNIEIîn data de 27 mai 2010
Cuvânt de deschidere..............................................................................................7
FLORIN GEORGESCU Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României
Contribu ia politicii pruden iale a BNR în cadrul mix-ului de politici economice................................................................9
FLORIN GEORGESCU Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României
M suri pruden iale ale BNR pentru asigurarea cre terii s n toase a creditului neguvernamental..............................................28
VERONICA R DUC NESCU Director, Banca Na ional a României
Managementul activit ii bancare în perioadele de cre tere, dar i de criz economic . Studiu de caz: BRD – Groupe Société Générale...............................................36
PETRE BUNESCU Vicepre edinte, BRD – Groupe Société Générale
Criza nanciar – motiv de schimb ri?..............................................................45
NICOLAE CINTEZ Director, Banca Na ional a României
Cuvânt de închidere..............................................................................................56
MUGUR IS RESCU Guvernator, Banca Na ional a României
Cuprins
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
7
Cuvânt de deschidere
Stima i invita i i colegi,
Seminarul la care particip m ast zi, intitulat „Intermedierea nanciar – încotro?”, este organizat
de Banca Na ional a României sub auspiciile domnului academician Mugur Is rescu, guvernatorul
BNR, i face parte din seria de evenimente tiin i ce prilejuite de celebrarea a 130 de ani de la
în in area institu iei noastre.
În cadrul acestui seminar vor putea audiate patru prezent ri. Dintre acestea, trei vor sus inute
de reprezentan i ai b ncii centrale, iar una de c tre un reprezentant al unei b nci comerciale,
domnul Petre Bunescu, vicepre edinte al BRD – Groupe Société Générale, c ruia îi mul umim c
a acceptat invita ia noastr . Domnul guvernator Mugur Is rescu va prezenta cuvântul de închidere
i ne va expune pozi ia domniei sale referitoare la tema supus dezbaterii.
De ce intermedierea nanciar i nu un alt subiect? Pentru c activitatea de intermediere nanciar
este, dup cum cunoa tem cu to ii, foarte important din punct de vedere economic i nanciar,
dar i social. Aceast activitate reu e te, într-o prim faz , s mobilizeze economisirea realizat în
societate i, în faza a doua, s aloce e cient, potrivit principiilor economiei de pia , în condi ii de
minimizare a riscurilor, aceste resurse c tre persoane zice, persoane juridice sau diferite entit i
guvernamentale. În rela iile cu restul lumii, intermedierea nanciar asigur plasarea pe pie ele
externe a surplusului de economii sau – în cazul în care exist un sold negativ între economisire i
investire – realizeaz , prin sistemul bancar, acoperirea acestui de cit cu resurse atrase de pe pie ele
externe.
Sub aspectul dinamicii, interme dierea nanciar este un rezultat direct al ac iunii de crea ie
monetar realizate atât la nivelul b ncilor comerciale, cât i al b ncii centrale. Un seminar foarte
bine realizat pe tema crea iei i lichidit ii monetare a fost g zduit, nu cu mult timp în urm , de
institu ia noastr .
A adar, Banca Na ional a României – care are ca obiectiv fundamental asigurarea i men inerea
stabilit ii pre urilor – ac ioneaz pentru reducerea ratei in a iei, ceea ce permite cre terea gradului
de monetizare a economiei i, implicit, sporirea nivelului intermedierii nanciare.
Consider c este interesant de urm rit evolu ia acestor importan i parametri monetari, luând ca
reper anul 2004. Rata anual a in a iei (decembrie/decembrie) a coborât de la 9,3 la sut în 2004
la 4,7 la sut în anul 2009. Pe acest fond al cre terii cererii de bani – respectiv al comportamentului
pozitiv al de in torilor de bani de a p stra moneda na ional i nu de a o utiliza cu rapiditate de
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
8
teama in a iei, care erodeaz puterea de cump rare – gradul de monetizare a economiei, exprimat
ca raport între agregatul monetar M3 i produsul intern brut, s-a majorat de la 26 la sut în 2004
la 39 la sut în 2009. Implicit, viteza de rota ie a banilor s-a redus de la 3,8 rota ii/an (semn de
încredere mai sc zut ) în 2004 la 2,6 rota ii/an (semn de încredere mai ridicat ) în anul 2009.
Pe fondul acestor evolu ii pozitive, intermedierea nanciar a crescut de la 17 la sut în anul 2004
la aproape 41 la sut în 2009.
Dinamica intermedierii nanciare depinde, în mod direct, atât de asigurarea la un moment dat a
stabilit ii macroeconomice, cât i de credibilitatea i consisten a mix-ului de politici economice în
scopul men inerii acesteia, evolu ii care se re ect în formarea i dinamica a tept rilor pie elor i ale
publicului. Asigurarea unei dinamici adecvate a intermedierii nanciare contribuie, în mod direct,
la men inerea stabilit ii nanciare – un alt obiectiv important al b ncii centrale, stipulat în Statutul
acesteia, al turi de asigurarea stabilit ii pre urilor.
P strarea ritmului de cre tere a intermedierii nanciare în limite sustenabile se realizeaz printr-o
combina ie e cace între utilizarea instrumentelor politicii monetare i atributele pe care le are
politica de reglementare i supraveghere pruden ial . Este vorba despre un reglaj n între aceste
dou politici i, în cadrul lor, între instrumentele, componentele, pârghiile pe care ecare dintre
acestea le are la dispozi ie.
V mul umim foarte mult pentru participarea la acest seminar consacrat con inutului, evolu iei i
e cien ei politicii de reglementare i supraveghere pruden ial în raport cu dinamica i structura
intermedierii nanciare.
Florin Georgescu
Prim-viceguvernator
Banca Na ional a României
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
9
CONTRIBU IA POLITICII PRUDEN IALE A BNR ÎN CADRUL MIX-ULUI DE POLITICI ECONOMICE
FLORIN GEORGESCU
Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României
Subiectul a fost ales datorit interesului pe care l-a suscitat în ultima perioad . De exemplu, chiar
ieri domnul guvernator a dezvoltat acest subiect, al necesit ii obiective de stabilire în cadrul
unei ri a unei combina ii e ciente, realiste, de politici economice, care s asigure stabilitatea
macroeconomic i premisele pentru o cre tere economic s n toas , sustenabil , respectiv care
s nu genereze dezechilibre de tipul in a iei, de citului extern, deprecierii monedei na ionale i
altele.
Respectarea dozajului e cient i utilizarea ec rei pârghii din cadrul mix-ului, a a cum a fost
programat, dar i potrivit atribu iilor, caracteristicii i con inutului ec reia dintre politici,
constituie coordonate esen iale pentru e cien a mix-ului în ansamblul s u. Aceasta, deoarece nu
se poate substitui inac iunea unei politici sau a alteia prin intensi carea ac iunii altor politici care
par mai facile, mai pu in sup r toare pentru public la un moment sau altul. În aceste condi ii,
se produc efecte adverse sau perverse, iar rezultatele pot arti cial favorabile pe termen scurt,
dar pe termen mediu i lung ele devin negative, trebuind, ulterior, s se recurg la utilizarea mai
pronun at a pârghiilor care au fost evitate în perioada anterioar , ceea ce genereaz un cost mai
mare din punct de vedere economic i social, datorit neadopt rii la timp a m surilor corecte.
De aceea m-am oprit asupra acestui subiect, încercând s subliniez valen ele, dar i limitele politicii
pruden iale în cadrul mix-ului de politici economice.
Consider c în discu ia despre politica pruden ial este bine s ne amintim ceea ce spuneau
clasicii – un dicton al lui Sofocle a rm c „pruden a în ac iune depinde de cunoa tere”, iar
Victor Hugo sus inea c „pruden a d sfaturi în elepciunii”. Aceasta nu înseamn c Banca
Na ional d sfaturi b ncilor comerciale, dar le orienteaz , creeaz un anumit cadru de mi care,
tocmai spre binele ec reia dintre ele i spre binele sistemului bancar, al stabilit ii nanciare,
în general. M voi referi în continuare la reperele unui mix e cient de politici economice, apoi
la factorii determinan i ai intermedierii nanciare în România, la riscurile la adresa stabilit ii
macroeconomice, m surile pruden iale adoptate de BNR pentru limitarea cre terii nesustenabile
a creditului în economie, apoi la m surile anticiclice implementate de BNR dup intrarea în
recesiune economic , iar în nal voi prezenta concluziile studiului întreprins i obiectivele pentru
perioada urm toare.
Corela ia dintre mix-ul de politici economice i ciclul de afaceri va un subiect dezb tut intens
în perioada urm toare, în încercarea de a se evita situa iile în care anumite componente ale
mix-ului, care ar trebui s ac ioneze anticiclic, au un comportament prociclic, iar alte componente,
care ar trebui s e neutre – de exemplu, politica monetar sau cea pruden ial – devin anticiclice.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
10
Pentru a compensa inac iunea altor politici, politica monetar i cea pruden ial au trebuit s
î i asume pozi ii anticiclice atât în perioadele de avânt, cât i în perioadele de declin economic,
precum cea actual , în care aceste dou politici încearc s stimuleze revenirea economiei la
dinamici pozitive. Este important alc tuirea unui mix e cient de politici economice, atunci când se
contureaz arhitectura politicilor pentru anul urm tor, începând cu politica scal-bugetar , politica
veniturilor, continuând cu politica monetar – de nit separat de c tre autoritatea monetar –,
politicile de ajustare structural , dar e cien a mix-ului depinde i de dozajul adecvat al ec rei
componente. Corelarea mix-ului de politici economice cu ciclul economic trebuie s aib la baz
urm toarele fundamente:
impulsul indus în economie de politica scal este necesar s e de semn contrar celui al devia iei PIB de la nivelul s u poten ial: atunci când economia func ioneaz în mod efectiv la parametri peste PIB poten ial, impulsul din zona scal trebuie s e restrictiv, iar autoritatea care gestioneaz aceast politic trebuie s încerce s frâneze dinamica economic . Atunci când PIB este sub poten ial, de citul de cerere trebuie suplinit printr-un stimul venit din zona scal , ceea ce înseamn c impulsul scal trebuie s e pozitiv, astfel încât s stimuleze revenirea economiei la poten ial;
asigurarea stabilit ii pre urilor printr-o politic monetar restrictiv în perioadele cu exces de cerere, a a cum a fost situa ia economiei române ti pân în 2008;
prezervarea stabilit ii nanciare prin politici pruden iale orientate spre consolidarea rezervelor de capital i de lichiditate ale b ncilor, precum i spre limitarea elementelor de vulnerabilitate sistemic ;
costul unitar cu for a de munc trebuie s permit economiei române ti s r mân competitiv prin men inerea unui raport subunitar între majorarea câ tigurilor salariale i dinamica productivit ii muncii.
Autori recunoscu i în mediul academic pentru lucr ri referitoare la reglementarea i supravegherea
bancar semnaleaz c aplicarea politicii pruden iale este o condi ie necesar , dar nu i su cient
pentru asigurarea stabilit ii nanciare. Astfel, Llewelyn (1998) sus ine c „a tept rile legate
de ceea ce poate realiza reglementarea bancar trebuie gestionate la niveluri realiste”. Atât din
postura de consumatori, dar mai ales la nivelul factorilor de decizie, trebuie s m con tien i
c exist limite ale reglement rii, c aceasta nu poate acoperi toate riscurile, iar m surile
pruden iale se pot dovedi uneori ine ciente, dup cum se va putea observa în continuarea
prezent rii – dac nu de la început, ele î i pot pierde e cacitatea pe parcurs. Pe de alt parte,
J. Caruana, în prezent director general al BRI, fost guvernator al B ncii Centrale a Spaniei i
director în cadrul FMI, a rm c i în condi iile în care reglement rile pruden iale au o orientare
macropruden ial mai pregnant , în sensul c privesc sistemul în ansamblul s u, acestea nu
sunt su ciente pentru a preveni acumularea vulnerabilit ilor sistemice. În acest context, pentru
minimizarea riscului, este necesar men inerea unui sistem bancar s n tos, inclusiv prin implicarea
unor mecanisme complementare la nivelul b ncilor comerciale, cum ar pilonul III din Acordul
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
11
Basel II. Concret, trebuie s existe o disciplin de pia cât mai riguroas , în sensul asigur rii
transparen ei activit ii b ncilor sub toate formele, s existe cerin e de publicare a datelor relevante
privind activitatea institu iilor de credit, obliga ii privind prezentarea contractelor de asigurare
încheiate pentru diverse tipuri de riscuri, precum i norme referitoare la guvernan a intern a
b ncilor.
Politica scal i cea de venituri trebuie s joace un rol activ în limitarea cre terii nes n toase
a creditului, precum i în prevenirea supraevalu rii pre ului activelor, ceea ce – dup cum
demonstreaz datele prezentate în continuare – nu s-a întâmplat în România în ultima perioad .
Intermedierea nanciar , a c rei evolu ie este prezentat în Gra cul 1, a crescut de la aproape
10 la sut în 2001 la aproximativ 41 la sut în 2009 (de 4 ori), sporul mediu anual al gradului
de intermediere ind de 3,5 ori mai mare în intervalul 2005-2008 fa de perioada 2001-2004
(5,5 puncte procentuale comparativ cu 1,6 puncte procentuale).
Gra c 1Intermedierea nanciar *
procente
9,8
14,4
38,535,6
20,7
16,6
11,3
40,7
26,8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
* credit neguvernamental/PIB
Sursa: BNR, INS
Factorii care au sus inut cre terea intermedierii nanciare au fost atât de natura ofertei, cât i de
natura cererii.
În ceea ce prive te factorii din perspectiva ofertei:
În primul rând trebuie avut în vedere cre terea competi iei la nivelul sistemului bancar, pe fondul
unor rezerve de capital solide. Gra cul 2 este ilustrativ în ceea ce prive te intensi carea competi iei
între b nci. Indicele Her ndahl-Hirschman (scala din stânga a gra cului) arat c , în România,
exist o concuren accentuat în sectorul bancar. Conform de ni iei, valori sub 1 000 de puncte
ale indicelui respectiv indic o competi ie acerb – pentru sistemul bancar românesc acest lucru
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
12
este valabil începând cu 2008, valori situate între 1 000 i 1 800 de puncte sugereaz o concentrare
moderat – care a caracterizat sistemul în perioada 2001-2007, iar valori de peste 1 800 de puncte
denot un sistem bancar puternic concentrat, ceea ce nu s-a întâmplat în România. Aceea i idee este
sus inut i de evolu ia descendent a ponderii primelor cinci b nci în totalul activelor sistemului,
i anume de la 66,1 la sut în 2001 la 54,4 la sut i 52,5 la sut în 2008 i respectiv 2009.
Gra c 2Gradul de concentrare a portofoliului b ncilor
0
200
400
600
800
1 000
1 200
1 400
1 600
1 800
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090
10
20
30
40
50
60
70
80
90indicele Herfindahl-Hirschman
ponderea primelor 5 b nci în total activ (scala din dreapta)
puncte procente
Sursa: BNR
Apeten a pentru competi ie a b ncilor din România a fost re ectat i de cre terea agresivit ii
campaniilor promo ionale derulate de acestea, ceea ce a contribuit la extinderea rapid a creditului
în economie, în special în sectorul gospod riilor popula iei, tot mai interesat de achizi ionarea
îndeosebi a bunurilor de folosin îndelungat i, par ial, de investi ii imobiliare. Comparativ cu
agen ii economici, popula ia se a a, la începutul anilor 2000, într-o pozi ie net defavorabil , în
sensul c sectorul corpora iilor fusese privatizat, restructurat, avea o soliditate nanciar mai mare
i expertiz în domeniu, dispunea de personal cali cat pentru a negocia cu b ncile, ceea ce a
favorizat un acces mai facil la credite, dar i o nevoie de nan are mai redus . În plus, apelul
mai redus la nan are bancar al companiilor în compara ie cu gospod riile popula iei s-a datorat
faptului c foarte multe dintre acestea, apar inând ac ionarilor str ini, au avut acces la resurse mai
ieftine decât creditul bancar autohton, puse la dispozi ie de companiile-mam .
Un al doilea factor care a ac ionat tot pe partea ofertei a constat în cre terea atractivit ii pie ei
nanciare române ti. Astfel, diferen ialul de dobând a fost favorabil pie ei autohtone, la acesta
ad ugându-se i aprecierea monedei na ionale (Gra c 3).
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
13
Gra c 3Diferen ialul de dobând fa de zona euro
procente pe an
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
iun.
05au
g.05
oct.0
5de
c.05
feb.
06ap
r.06
iun.
06au
g.06
oct.0
6de
c.06
feb.
07ap
r.07
iun.
07au
g.07
oct.0
7de
c.07
feb.
08ap
r.08
iun.
08au
g.08
oct.0
8de
c.08
feb.
09ap
r.09
iun.
09au
g.09
oct.0
9de
c.09
feb.
10
zona euro
România
Sursa: BNR, Eurostat
Totodat , liberalizarea deplin a contului de capital în septembrie 2006 a instituit legalitatea intr rilor
de capital str in, plasamentele putând efectuate în mod transparent; pân la acea dat , capitalurile
au ajuns în ar sub forma depozitelor constituite îndeosebi prin intermediul a a-numitelor SPV
(Special Purpose Vehicles), care reprezentau persoane juridice în in ate în scopul fructi c rii
capitalului în România. Dup octombrie 2008, când efectele crizei s-au manifestat i în România,
lichidit ile pe pia a monetar s-au redus, în special ca urmare a temper rii in uxurilor de capital
str in. În aceast situa ie, b ncile s-au orientat spre atragerea economiilor interne, oferind rate ale
dobânzilor pasive sensibil superioare ratei dobânzii de politic monetar , în special în perioada
octombrie 2008 – iulie 2009, fapt ce a distorsionat mecanismul de transmisie a politicii monetare,
în special prin canalul ratei dobânzii. Dup cum vom ar ta în continuare, aceast distorsiune este
i o expresie a dezechilibrelor economice din perioadele anterioare.
Un alt factor favorizant al cre terii creditului a fost dominan a capitalului str in. Astfel, b ncile
cu capital str in de ineau în 2001 aproximativ 55 la sut din totalul activelor sistemului bancar
(Gra c 4). Aceast pondere a crescut la 62 la sut în 2005, s-a majorat la 89 la sut dup privatizarea
B ncii Comerciale Române i s-a stabilizat ulterior la 85-86 la sut . Desigur, aceste evolu ii au
intervenit pe fondul sc derii ponderii activelor de inute de b ncile cu capital de stat i al men inerii
la un nivel relativ stabil a ponderii activelor b ncilor cu capital privat românesc începând cu anul
2006. O tendin similar este pus în eviden i de analiza structurii ac ionariatului bancar din
punct de vedere al sectorului de provenien a capitalului.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
14
Gra c 4Structura activului bancar
în func ie de ac ionariatStructura capitalului bancar
în func ie de ac ionariatprocente
40,4
6,9
7,43,2
31,0
7,2
62,2
88,6 85,4
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
capital de statcapital românesc privatcapital str in
procente
25,7
4,8
14,912,3
8,0
25,9
6,3 10,6
68,9
78,8
77,1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
capital de statcapital românesc privatcapital str in
Sursa: BNR
În paralel cu aceste evolu ii a ac ionat un al patrulea factor, i anume diminuarea costului creditului
datorit reducerii ratei in a iei i, implicit, a ratei dobânzii de politic monetar , ceea ce a condus
la sc derea ratelor dobânzilor active practicate de b nci (Gra c 5).
Gra c 5Costul creditului
0
10
20
30
40
50
60
dec.01 dec.02 dec.03 dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08 dec.090
10
20
30
40
50
60
rata dobânzii de politic monetar
rata dobânzii active (lei)
rata dobânzii active (FX)
rata anual a infla iei (scala din dreapta)
procente pe an procente
Sursa: BNR, INS
O contribu ie în sensul reducerii costului creditului a revenit i a tept rilor pozitive ale institu iilor
de credit cu privire la evolu ia economiei, în contextul intr rii României în NATO în aprilie 2004,
al semn rii Tratatului de aderare a României la UE în aprilie 2005 i al îmbun t irii rating-ului
de ar pân la nivelul investment grade. Sc derea ratelor dobânzilor la lei a impulsionat cererea
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
15
pentru creditele în moned na ional , îns evolu ia nu a fost su cient pentru a conferi un avantaj
acestui segment de creditare, componenta în valut ind în continuare preferat , în condi iile
aprecierii nominale a leului în raport cu principalele valute.
Din perspectiva cererii de credite, expansiunea a fost sus inut de:
Majorarea accentuat a veniturilor disponibile ale bene ciarilor de credite – popula ie i companii – generat de politici scale i de venituri prociclice. Atunci când economia cre tea de la sine, prin valori carea factorilor s i de produc ie, aceste dou tipuri de politici au ad ugat la cre terea natural stimuli suplimentari inoportuni i contraproductivi la momentul respectiv, iar veniturile au crescut mai rapid decât productivitatea muncii – dinamica anual a salariilor a atins 30 la sut în 2005 i aproximativ 28 la sut în 2007, în timp ce productivitatea muncii nu a dep it 8-10 la sut în termeni anuali în intervalul 2004-2008. Diferen a de dinamic dintre cei doi indicatori a fost acoperit de câ tigurile anterioare de productivitate realizate i acumulate în perioada 1999-2003, dar, pe de o parte, acestea au fost gradual erodate de comportamentul politicii de venituri atât din sectorul public, cât i din cel privat, iar pe de alt parte, agen ii economici au fost supu i i efectului de menghin generat de aprecierea monedei na ionale.
În plus, pe pia a muncii a existat de cit de for de munc în unele sectoare, ca efect al migr rii acesteia spre alte economii, în principal europene, a ate de asemenea în faza de ascensiune a ciclului economic. Fenomenul a atras dup sine cre terea salariilor, for a de munc disponibil r mas în ar ind mai scump , iar aceasta s-a tradus în eligibilitate sporit pentru accesul la credite bancare.
În acela i timp, dup cum ilustreaz i Gra cul 6, politica scal a devenit i ea prociclic , generând de cite bugetare din ce în ce mai mari.
Gra c 6E cien a pie ei muncii i pozi ia scal
-10
0
10
20
30
40
50
60
2004 2005 2006 2007 2008 2009
deficitul bugetului consolidat (% în PIB)productivitatea muncii pe ansamblul economiei (PIB/popula ie ocupat ), varia ie anualcâ tigul salarial mediu net în economie (varia ie anual )
procente
Sursa: MFP, INS, calcule BNR
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
16
Cre terea remiterilor lucr torilor români din str in tate (Gra c 7), uxul cumulat înregistrat în intervalul 2005-2008 (20,8 miliarde euro) ind de patru ori mai mare decât cel corespunz tor perioadei 2001-2004 (5,1 miliarde euro). Au existat, de asemenea, intr ri nete de fonduri de la Uniunea European , în cre tere în perioada 2008-2009 fa de nivelul mediu consemnat în perioada anterioar ader rii, dar din p cate aceast evolu ie favorabil nu s-a men inut.
Gra c 7In uxurile valutare din str in tate
0
1
2
3
4
5
6
7
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
transferuri valutare ale lucr torilor români din str in tate
intr ri nete de fonduri europene
mld. EUR
Sursa: BNR
Efectul de avu ie i de bilan , care, prin majorarea averii nete a popula iei, a crescut eligibilitatea acesteia în contractarea de împrumuturi bancare. Pornind de la un nivel redus în 2002, raportul dintre averea net i venitul disponibil al popula iei a urmat o traiectorie constant ascendent în perioada 2002-2007, pentru ca în urm torii doi ani s se ajusteze pân la un nivel comparabil cu cel din 2005 (Gra c 8); cre terea accelerat din prima perioad s-a dovedit nesustenabil , în condi iile în care s-a bazat în bun m sur pe balonul speculativ dezvoltat pe pia a imobiliar .
Gra c 8Efectul de avu ie i de bilan al popula iei
0
300
600
900
1 200
1 500
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090
300
600
900
1 200
1 500active nefinanciareactive financiare neteaverea net / venit disponibil (scala din dreapta)
mld. lei procente
Sursa: BNR, INS, CNVM, CSA, CSSPP, calcule BNR
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
17
Tot pe partea de cerere de credite, popula ia a fost încurajat de evolu ia persistent în sensul aprecierii monedei na ionale – de la un curs de 4,1 lei/euro în ultima parte a anului 2004 s-a ajuns la 3,1 lei/euro la jum tatea anului 2007. De i ulterior s-a revenit la cota ii de 4,2 lei/euro, aprecierea ini ial a crescut atractivitatea împrumuturilor în valut (Gra c 9).
Gra c 9Cursul de schimb al monedei na ionale
3,0
3,2
3,4
3,6
3,8
4,0
4,2
4,4
dec.
03
mar
.04
iun.
04
sep.
04
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
RON/EUR
Sursa: BNR
O contribu ie la cre terea cererii de credite au adus i investi iile str ine directe (ISD), care au stimulat crearea de noi locuri de munc , au generat venituri, îns trebuie men ionat c structura acestora nu a fost cea mai adecvat pentru România. A fost potrivit pentru investitori, al c ror obiectiv pe termen scurt i mediu este pro tul, îns nu i din perspectiva dezvolt rii economiei române ti pe termen mai lung, structura optim din acest punct de vedere ind cea care permite apari ia i consolidarea de noi sectoare de activitate generatoare de valoare ad ugat mai mare. Din p cate, de i volumul ISD a crescut semni cativ între 2004-2008, structura acestora relev localizarea preponderent în sectorul serviciilor, deci în cel non-tradable (intermediere nanciar , asigur ri, tranzac ii imobiliare, comer ) i în construc ii (Gra c 10). De i volumul investi iilor este ridicat i în industrie, importan a relativ a acestui sector în stocul ISD a sc zut de la peste 50 la sut în 2004 la aproximativ 41 la sut în 2008. Evolu ia este explicat de faptul c , în intervalul 2004-2008, doar 30 la sut din in uxurile ISD (34 miliarde euro) s-au orientat, în mod liber, potrivit principiilor pie ei, c tre industrie i numai 3 la sut c tre sectorul IT i comunica ii, domenii creatoare de valoare ad ugat consistent . Focalizarea acestor intr ri în propor ie de dou treimi c tre institu ii nanciare, comer i sector imobiliar a contribuit la conturarea unui model nesustenabil de cre tere economic , bazat pe consum din import i investi ii realizate cu multe importuri, acestea ind generatoare de dezechilibru comercial, valutar i ind nan ate dintr-o datorie extern a at într-o expansiune îngrijor toare în perioada respectiv .
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
18
Gra c 10Volumul i destina ia investi iilor str ine directe
-10123456789
10111213
2003
2004
2005
2006
2007
2008
credite intra-grupprofituri reinvestiteparticipa ii la capital
mld. EUR
1,95
5,18 5,28
9,05
7,25
9,49
0102030405060708090100
2003
2004
2005
2006
2007
2008
alte sectoare
intermedieri financiarei asigur ri
tehnologia informa ieii comunica ii
construc ii i tranzac ii imobiliare
comer
industrie
%9,6
flux stocmld. EUR 15,0 21,9 34,5 42,8 48,8
Sursa: BNR
Pân în acest punct am trecut în revist factorii de natura ofertei i a cererii, care au ac ionat în
sensul major rii nivelului creditului în economie. Din ac iunea acestora, lua i individual, dar i din combina ia lor, pentru c unii s-au suprapus, au rezultat opt riscuri majore la adresa
stabilit ii macroeconomice.
Primul dintre acestea const în supraînc lzirea economiei – PIB a evoluat peste nivelul s u poten ial
în perioada 2006-2008 (Gra c 11), înregistrându-se o medie anual a gap-ului pozitiv de 4,4 la sut ,
în cre tere de la un an la altul.
Gra c 11Dinamica anual a PIB real
5,75,1 5,2
8,5
4,2
7,9
6,37,3
-7,1
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
procente
Sursa: INS
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
19
Cel de-al doilea este reprezentat de adâncirea de citului bugetului general consolidat, care a
condus la: (i) alimentarea supraînc lzirii economiei; (ii) presiune asupra de citului de cont curent;
(iii) sporirea dependen ei de nan area extern ; (iv) epuizarea spa iului scal – în 2009, când ar
trebuit s sprijinim din punct de vedere scal economia, a a cum au f cut rile dezvoltate, spa iul
scal era deja epuizat, ceea ce ne-a obligat nu la stimularea economiei, ci chiar la ajustare scal
(ac iune prociclic ).
Gra cul 12 prezint comparativ evolu ia de citului bugetului general consolidat efectiv i a celui
ajustat ciclic. De citul structural (sau ajustat ciclic) se determin prin sc derea sau adunarea – depinde
de situa ia concret – a in uen ei ciclului economic. Astfel, în 2008, de citul efectiv calculat conform
metodologiei SEC95 a fost de 5,4 la sut din PIB, dar, în fapt, s-a cifrat la 8,5 la sut din PIB (de cit
structural), deoarece economia func iona peste poten ial, încasa venituri mai mari decât cele cuvenite
dac ar func ionat la poten ial (potrivit „c r ii tehnice” a economiei române ti, la poten ialul dat
de factorii de produc ie de care dispuneam). Turând economia mai mult, ea a generat o utilizare mai
intensiv a factorilor, iar politica scal , în momentul în care ar trebuit s dea un impuls pozitiv
economiei intrate în recesiune, s-a v zut în imposibilitatea de a realiza acest lucru, nemaiexistând
spa iu scal. Excluzând din de cit partea care se datoreaz ciclului economic, în 2008, de exemplu,
veniturile efective sunt supraestimate cu 3 puncte procentuale din PIB, iar în 2001 subestimate cu
mai pu in de 1 punct procentual din PIB al perioadei. Aceste judec i economice se pot face atât
ex post, cât i ex ante, iar discu iile pe aceast tem ar presupune desf urarea unui seminar distinct.
Gra c 12Pozi ia scal
-3,5
-2,0-1,5
-1,2 -1,2
-2,2-2,5
-5,4
-1,5-0,8
-2,9
-4,0
-8,5 -8,3
-1,6
-3,2
-0,8
-7,5
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
deficit bugetar consolidat
deficit bugetar ajustat ciclic
procente în PIB
Sursa: Comisia European , calcule BNR
Ecartul dintre economisirea intern i investi ii (Gra c 13) a crescut de la 7,1 la sut din PIB în
2004 la 13,7 la sut din PIB în anul 2008.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
20
Gra c 13Rata de investire i rata de economisire
0
5
10
15
20
25
30
35
2004 2005 2006 2007 2008 2009
rata de investire
rata de economisire
pondere în PIB, procente
Sursa: INS, calcule BNR
Situa ia de citului contului curent al balan ei de pl i (Gra c 14) s-a deteriorat pe fondul adâncirii
de citului balan ei comerciale, alimentat de ampli carea importurilor de bunuri de folosin
îndelungat , autovehicule, unele echipamente, nan ate preponderent din împrumuturi bancare,
importuri localizate în sectoare economice nu foarte e ciente din punct de vedere macroeconomic,
dup cum s-a ar tat anterior.
Gra c 14De citul contului curent
-5,5
-3,3
-5,8
-8,4 -8,6
-10,4
-13,4
-11,6
-4,5
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
procente în PIB
Sursa: BNR, INS
În acela i timp a crescut riscul corec iei prin deprecierea monedei na ionale, ca efect al aprecierii
anterioare nesustenabile (efectul de pendul). Într-un context caracterizat de un de cit extern
considerabil, a crescut dependen a b ncilor fa de sursele externe de nan are, demonstrat de
indicatorii reprezenta i în Gra cul 15: în totalul pasivului bilan ier al b ncilor, ponderea pasivelor
externe a crescut de la 15,9 la sut în 2004 la 30,7 la sut în 2008, iar economisirea intern sub
forma depozitelor atrase de la companii i popula ie i-a redus contribu ia în acela i interval de
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
21
timp de la 62,3 la sut la 44,6 la sut , o u oar inversare de tendin manifestându-se în anul 2009,
pe fondul crizei nanciare.
Gra c 15Structura pasivului bilan ier al b ncilor
15,9 20,9 22,5 28,3 30,7 26,3
62,3 57,5 55,0 49,7 44,6 46,1
11,7 12,2 11,8 9,9 10,6 12,1
0
20
40
60
80
100
2004 2005 2006 2007 2008 2009
pasive externe depozite atrase de la companii i de la popula ie
capital i rezerve
depozite interbancare depozite atrase de la sectorul guvernamental
alte pasive interne
procente
Sursa: BNR
Datoria extern total (Gra c 16) a crescut, de asemenea, în ritm accelerat (cu 236 la sut în
perioada 2005-2008), în special datorit componentei pe termen scurt (+543 la sut ), ceea ce a
creat o alt vulnerabilitate macroeconomic . Sectorul privat este cel care a împins datoria extern
c tre nivelurile actuale deoarece 82 la sut din cre terea acesteia a fost generat în aceast zon a
economiei (Gra c 17).
Gra c 16Datoria extern total
18,324,6 28,6
38,7
51,8
65,5
3,2
6,3
12,5
19,8
20,6
14,6
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2004 2005 2006 2007 2008 2009
datorie extern pe termen scurt
datorie extern pe termen mediu i lung
mld. EUR
Sursa: BNR
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
22
Gra c 17Datoria extern pe termen mediu i lung
5,70,4 0,9 1,0 3,2 5,5
7,27,9
12,4 17,0
25,3
35,5
39,0
10,011,3
10,7
10,2
10,7
13,5
0
10
20
30
40
50
60
70
2004 2005 2006 2007 2008 2009
datorie public i public garantat
datorie privat
depozite ale nereziden ilor
împrumuturi de la FMI
mld. EUR
Sursa: BNR
Rezultatele econometrice pun în eviden o caracteristic interesant – tocmai datorit unei economii reale nu foarte performante sub aspectul ofertei, la o cre tere cu 100 lei a creditului neguvernamental, 35 lei se reg sesc în sporirea datoriei externe pe termen mediu i lung. Astfel, în anul 2007, popula ia i companiile au devenit debitori ne i ai sistemului
bancar, raportul credite/ depozite ajungând pân la 125 la sut în 2008; ulterior raportul se atenueaz c tre niveluri mai sustenabile (Gra c 18).
Gra c 18Pozi ia net a clientelei nebancare
40
80
120
160
200
240
280
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
0
30
60
90
120
150
180credite acordate clientelei nebancaredepozite atrase de la clientela nebancar raportul credite / depozite (scala din dreapta)
mld. lei procente
Sursa: BNR
Reac ia BNR în acest context macroeconomic a vizat atenuarea cre terii nesustenabile a creditului i a constat în m suri de politic monetar care s tempereze dinamica segmentului în valut , prin folosirea unor instrumente care s reduc atractivitatea acestuia în raport cu componenta în lei – e prin opera iuni de modi care a ratei RMO, e prin opera iuni de coborâre a dobânzilor la creditele în lei, e prin opera iuni pe pia a monetar i valutar . Gra cul 19 ilustreaz modi c rile operate la nivelul ratei RMO i r spunsul dinamicii creditului în valut ,
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
23
iar Gra cul 20 re ect secven a m surilor pruden iale implementate de banca central i schimb rile produse la nivelul ritmului de cre tere a creditului acordat popula iei, pe total i pe monede de denominare. Au fost adoptate zece m suri înainte de aderarea la UE – ase
modi c ri ale ratei RMO (îndeosebi pentru pasivele în valut ) i patru m suri pruden iale.
Gra c 19M suri de politic monetar pentru atenuarea dinamicii creditului în valut
-30
0
30
60
90
120
150
dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.06 iun.07 dec.07 iun.08 dec.08 iun.09 dec.09
varia ie anual real (%)
(2) Cre terea ratei RMO pentru resursele atrase dup 24.02.2005, cu scaden a mai mare de doi ani,
de la 0 la 30 la sut (feb. 2005)
(2) Cre terea ratei RMO pt. resursele atrase pân la24.02.2005, cu scaden a mai mare de doi ani, de la 0 la 15 la sut (feb. 2005)
(1) Cre terea ratei RMO pentru resursele cu scaden a mai mic de
doi ani, de la 25 la 30 la sut (aug. 2004)
(3) Rata RMO a fost ridicat la 30 la sut pentru toate resursele atrase în valut (aug. 2005)
(4) Rata RMO a fost ridicat de la 30 la 35 sut pentru toate resursele
în valut (ian. 2006)
(5) Rata RMO a fost ridicat de la 35 la 40 sut pentru toate resursele în valut (mar. 2006)
Sursa: BNR, INS
Gra c 20M suri pruden iale pentru atenuarea dinamicii creditului acordat popula iei
-50
0
50
100
150
200
250
300
dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.06 iun.07 dec.07 iun.08 dec.08 iun.09 dec.09
lei valut total
varia ie anual real (%)
(5) Introducerea unor cerin e mai stricte de provizioane pentru creditele acordate debitorilor neacoperi i la riscul valutar
(mar. 2008)
(2) Înt rirea condi iilor anterioare pentru moderarea
cre terii creditului (aug. 2005)
(3) Limitarea expunerii b ncilor la riscul valutar (sep. 2005)
(4) Introducerea reglement rii i supravegherii institu iilor
financiare nebancare - IFN (feb. 2006)
(6) Introducerea unor cerin e de îmbun t ire a calit ii
managementului riscului bancar (sep. 2009)
(1) Stabilirea gradului maxim de îndatorare
i a avansului pt. persoanele fizice
(ian. 2004)
Sursa: BNR, INS
Toate aceste interven ii legale i statutare destinate frân rii dinamicii alerte a creditului au fost
anulate odat cu momentul intr rii în recesiune, adoptându-se o atitudine anticiclic prin relaxarea
unor componente ale politicii monetare i pruden iale.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
24
Principalele constat ri rezultate din analiza ac iunilor pruden iale aplicate:
În cele ase luni anterioare implement rii m surilor de înt rire a criteriilor de eligibilitate pentru
persoanele zice (august 2005), creditul acordat popula iei a crescut cu 49 la sut (57 la sut în cazul
componentei în valut ), în timp ce în cele ase luni ulterioare aplic rii m surii respective avansul
a fost de numai 25 la sut (4,4 la sut pentru componenta în valut ). Totodat , în primele ase luni
dup abrogarea reglement rii ca efect al intr rii în UE (aprilie-septembrie 2007), creditul acordat
gospod riilor popula iei a crescut cu 35 la sut (respectiv 55 la sut pentru componenta în valut ).
În mod analog, în cele ase luni care au precedat intrarea în vigoare a prevederilor referitoare
la limitarea expunerilor în valut ale b ncilor comerciale la 300 la sut din fondurile proprii
(septembrie 2005), dinamica aferent creditului în valut era de 26 la sut , diminuându-se la doar
1,2 la sut în cele ase luni care au urmat implement rii acestei m suri. Abrogarea acestei restric ii
odat cu intrarea în UE a condus la reaccelerarea credit rii în valut , pân la un ritm de 19 la sut
în iunie 2007 fa de sfâr itul anului precedent.
Revenirea creditului în valut la dinamici sus inute s-a realizat gradual, pe m sur ce operatorii
bancari au descoperit modalit i de eludare a reglement rilor. Dinamica descris anterior se
re ect i în ponderea creditului în valut la acelea i momente de timp (cele ase luni anterioare
reglement rii, cele ulterioare acestui moment i cele ase luni dup momentul abrog rii): 61 la sut
din total credit, 51 la sut i 55 la sut la nalul intervalului.
Pentru a eluda reglement rile pruden iale privind creditarea în valut , b ncile au procedat la
externalizarea (vânzarea) unui volum important de credite c tre b ncile-mam – aproximativ
2 miliarde euro în primul an dup introducerea reglement rii (2006) i în cei doi ani subsecven i
(2007 i 2008). Acest fenomen explic stagnarea observat la nivelul creditelor în valut în Gra cul 21.
Gra c 21Creditul neguvernamental
(în termeni reali)
0
40
80
120
160
200
240
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
credite în lei
credite în valut
(def
lata
t cu
IPC
, mar
. 201
0=10
0)
mld. lei
Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statisticepentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.
Sursa: BNR, INS
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
25
O alt modalitate de evitare a normelor BNR practicat de b nci a constat în asumarea rolului
de agent al b ncii-mam , intermediindu-se, practic, credite între aceasta i clien ii români,
împrumuturile ind re ectate în bilan urile b ncilor-mam . Aceast practic a avut efecte negative
în plan macroeconomic în sensul cre terii datoriei externe private, dar a generat i majorarea bazei
de capital a b ncilor cu circa 2,4 miliarde euro în intervalul 2005-2008, scopul urm rit de c tre
acestea ind posibilitatea cre terii gradului de expunere pe active îndeosebi c tre popula ie. În
privin a creditului acordat persoanelor zice, eludarea limitei maxime de îndatorare de 40 la sut
din venitul debitorului s-a realizat prin modi carea de c tre b nci a produselor de creditare, în sensul
oferirii unor rate ale dobânzii promo ionale în primii ani ai creditului i al extinderii maturit ii
împrumuturilor. Pe de alt parte, în cazul unora dintre poten ialii debitori, companiile angajatoare
au acceptat s le majoreze temporar veniturile, facilitându-le astfel accesul la nan area bancar .
Zona ha urat din Gra cul 22 indic relansarea acestui tip de credit pentru c operatorii g siser
mijloace de evitare a respect rii normelor pruden iale ale b ncii centrale.
Gra c 22Creditul acordat popula iei
(în termeni reali)
0
20
40
60
80
100
120
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
termen scurttermen mediutermen lung
(def
lata
t cu
IPC
, mar
. 201
0=10
0)
mld. lei
Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statisticepentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.
„relansare ”
Sursa: BNR, INS
Dup intrarea în recesiune economic , în condi iile vulnerabilit ilor interne – generate de
conduita prociclic adoptat de politica scal i de cea a veniturilor –, care au permis propagarea
accentuat a efectelor crizei nanciare interna ionale i în România, au fost aplicate urm toarele
politici anticiclice:
apelul la institu iile nanciare interna ionale pentru nan area de c tre acestea a unei p r i din necesarul de fonduri destinate acoperirii dezechilibului extern;
încheierea Acordului de la Viena – prin care b ncile mam ale celor mai mari nou institu ii de credit cu ac ionariat str in prezente în România (de in toare a 70 la sut din activul bancar) s-au angajat s î i men in pe perioada programului cu FMI (mai 2009 – mai 2011) expunerile fa de România, angajament care a fost respectat;
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
26
reducerea ratei dobânzii de politic monetar de la 10,25 la sut pe an (iulie 2009) la 6,25 la sut pe an (mai 2010);
reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii:
- de la 40 la sut la 25 la sut pentru resursele în valut , în trei etape a câte 5 puncte procentuale (iunie, august i noiembrie 2009);
- de la 18 la sut la 15 la sut pentru resursele în lei (iunie 2009);
aplicarea unor m suri de exibilizare a credit rii sectorului gospod riilor popula iei (ianuarie, respectiv iunie 2009);
convergen a condi iilor de provizionare c tre standardele IFRS (reducerea volumului provizioanelor cu 25 la sut la creditele cu restan e de peste 90 de zile).
Evolu iile prezentate conduc la concluzia c expansiunea creditului neguvernamental, care a
alimentat excedentul de cerere acumulat în economia româneasc , îndeosebi în perioada 2006-2008,
a fost sus inut deopotriv de factori de natura ofertei i a cererii. Dinamismul excesiv al credit rii,
cu preponderen a popula iei, în lipsa unei sus ineri corespunz toare din partea produc iei interne,
a accentuat vulnerabilitatea extern a economiei prin cre terea datoriei externe.
Alternativele de care dispun b ncile în contextul liberei circula ii a capitalurilor confer politicii
pruden iale o putere limitat în raport cu politicile scal i de venituri în procesul de moderare a
expansiunii nes n toase a creditului în economie.
De i au produs efecte notabile pe termen scurt, m surile pruden iale i-au pierdut din e cacitate pe
parcurs, mai ales în contextul integr rii nanciare asociate intr rii României în UE, constrângerile
cantitative de limitare a creditelor în valut ind uneori evitate de c tre b nci.
În prezent, asist m la un fenomen invers, de internalizare a creditelor, respectiv de r scump rare
a acestora, ceea ce conduce la: (i) îmbun t irea calit ii portofoliilor bancare; (ii) suplimentarea
veniturilor b ncilor; (iii) limitarea ajust rii num rului de salaria i din acest sector.
În contextul actualei crize mondiale, metodele so sticate de administrare a riscurilor bancare,
promovate de Acordul Basel II, i-au dovedit limitele, lucrându-se în prezent la o nou directiv
privind cerin ele de capital. M surile vizate de aceast nou directiv (CRD IV – Capital Requirements Directive) includ: (i) introducerea unui indicator simpli cat de solvabilitate
(leverage ratio), care asigur limitarea cre terii nesustenabile a bilan ului unei institu ii de credit;
(ii) recurgerea la provizionarea dinamic (dynamic provisioning), prin care provizioanele constituite
în perioada de avânt economic sunt destinate acoperirii pierderilor înregistrate în perioada de
recesiune economic ; (iii) impunerea unor standarde de lichiditate sub forma unui indicator de
lichiditate imediat (liquidity coverage ratio), ce re ect m sura în care activele foarte lichide
ale unei institu ii de credit acoper ie irile de numerar în condi ii de stres pe parcursul unei luni,
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
27
i, respectiv, a unui indicator de nan are stabil (net stable funding ratio), care semnalizeaz
situa ia în care cre terea bilan ului se realizeaz într-o m sur dispropor ionat pe seama unor
pasive insu cient de stabile.
Acordul Basel III urm re te recon gurarea întregului cadru de reglementare i supraveghere a
activit ii bancare, cu accentuarea componentei de avertizare timpurie asupra escalad rii riscurilor.
Referitor la competen a legal i ac iunea BNR de reglementare pruden ial , pe de o parte,
precum i la obliga ia i utilitatea respect rii normelor în cauz de c tre b ncile comerciale, pentru
soliditatea acestora pe termen lung, pe de alt parte, consider în încheiere c este util s ne amintim
dou cuget ri, una roman – „S uzezi, dar s nu abuzezi” –, cealalt apar inând lui Pitagora –
„În cump tare st for a su etului”.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
28
M SURI PRUDEN IALE ALE BNR PENTRU ASIGURAREA CRE TERII S N TOASE A CREDITULUI NEGUVERNAMENTAL
VERONICA R DUC NESCU
Director, Banca Na ional a României
Asigurarea unei cre teri s n toase a creditului neguvernamental, cu accent pe temperarea cre terii
celui în valut , a reprezentat o constant în preocup rile b ncii centrale în perioada 2003 – prezent,
BNR constituindu-se, prin multe dintre m surile întreprinse în aceast direc ie, într-un promotor
în domeniu pentru autorit ile cu competen e i obiective similare din celelalte state membre, dar
i din state ter e.
Evolu ia creditului neguvernamental în perioada vizat a fost marcat de baza foarte joas de
pornire i a urmat trendul ascendent înregistrat în statele din spa iul în care România dorea s
se integreze; premisele cre terii accelerate a creditului neguvernamental au fost reprezentate de
reformele în cadrul sectorului bancar, pe fondul c rora competi ia a cunoscut cre teri semni cative,
de îmbun t irea cadrului macroeconomic i de expansiunea cererii de credit.
Astfel, anterior datei ader rii României la Uniunea European , pe fondul unei dinamici accelerate
i al unei structuri dezechilibrate (în favoarea creditului în valut ) a creditului neguvernamental
( i în contextul negocierilor purtate de România cu Fondul Monetar Interna ional în vederea
încheierii Memorandumului privind politicile economice i nanciare aferente perioadei
2004-2005), banca central a ac ionat în direc ia atenu rii ritmului de cre tere a creditului i a
evit rii supraîndator rii popula iei, pe de o parte, i a îmbun t irii structurii pe valute a creditului
neguvernamental, pe de alt parte.
În acest context, au fost emise Normele BNR nr. 15/2003 privind limitarea riscului de credit
la creditul de consum i Normele nr. 16/2003 pentru modi carea i completarea Normelor
metodologice nr. 3/2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi ii
imobiliare, prin care au fost instituite condi ii stricte pentru creditele acordate persoanelor zice de
c tre institu iile de credit, indiferent de valuta în care erau exprimate:
limitarea ratei lunare de credit i a dobânzii aferente pentru creditele de consum la cel mult 30 la sut , iar în cazul creditelor ipotecare la 35 la sut din veniturile nete ale solicitantului i ale familiei sale;
instituirea obliga iei particip rii debitorului cu un avans de 25 la sut din valoarea bunurilor achizi ionate sau prezentarea de garan ii personale în cazul creditelor de consum destinate achizi ion rii de bunuri;
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
29
constituirea, în cazul creditelor de consum care nu au ca obiect achizi ionarea de bunuri, de garan ii reale i/sau personale cel pu in la nivelul creditului solicitat;
limitarea valorii creditului ipotecar la 75 la sut din valoarea imobilului pentru achizi ionarea c ruia se solicit creditul i/sau din valoarea devizului estimativ, astfel încât valoarea garan iilor constituite s nu e mai mic de 133 la sut din valoarea creditului.
Gra cul 1 eviden iaz atingerea obiectivului de men inere a s n t ii portofoliului de credite,
ilustrat de ponderea sc zut a creditelor restante în total credit, atât la nivelul creditului
neguvernamental, cât i pe subcomponenta adresat popula iei.
Gra c 1Calitatea portofoliului de credite
(în termeni reali)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
dec.02 iun.03 dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.060
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10procente
total credit neguvernamentaltotal credite acordate popula ieitotal credite restante/total credit neguvernamental (scala din dreapta)total credite restante ale popula iei/total credite ale popula iei (scala din dreapta)
defla
tat c
u IP
C, d
ec. 2
002=
100
mld. lei
Sursa: INS, BNR
Dinamica creditului se men ine îns , în continuare, accentuat , pe fondul existen ei unor factori
obiectivi, dar i a unora subiectivi (accentuarea orient rii b ncilor c tre retail; cre terea sus inut
a veniturilor i a averii popula iei i o percep ie favorabil privind evolu ia acestora; reducerea
ratelor dobânzilor la creditele în lei i în valut ).
În ceea ce prive te averea net a popula iei (Gra c 2), se remarc structura dezechilibrat în favoarea
componentei ne nanciare. Aceast component a majorat dezechilibrul ca urmare a înregistr rii
bubble-ului imobiliar, cu consecin e nefavorabile asupra credit rii la inversarea tendin ei. Astfel,
dac la momentul credit rii bubble-ul aducea o cre tere a creditului odat cu majorarea valorii
garan iilor, la inversarea tendin ei institu iile de credit trebuie s constituie provizioane în cazul în
care expunerea din credit i dobând ajunge practic s nu mai e acoperit de valoarea garan iilor
imobiliare în sc dere.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
30
Gra c 2Averea net i activele nanciare nete ale popula iei
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1 000
2003 2004 2005 2006
mld. lei
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1 000active financiare nete
active nefinanciare
avere net /venit disponibil (scala din dreapta)
procente
Sursa: BNR, INS, CNVM, CSA, CSSPP, calcule BNR
Creditele de consum i cele ipotecare au fost dinamizate de evolu ia ratelor dobânzii. Diferen ialul
de dobând a înregistrat o tendin descresc toare (Gra c 3), ca urmare a reducerii ratelor dobânzilor
la creditele în lei, îns aceast tendin nu a reu it s corecteze structura pe valute a creditului:
în continuare, creditul în valut este preferat.
Gra c 3Creditele de consum i ipotecare acordate de b nci
(în termeni reali, dec. 2006=100)
0
10
20
30
40
50
60
ian.04 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.060
10
20
30
40
50
60consum imobiliare/ipotecare
rata dobânzii la credite în lei 1-5 ani (scala din dreapta)
rata dobânzii la credite în valut peste 5 ani (scala din dreapta)
rata dobânzii la credite în valut 1-5 ani (scala din dreapta)
rata dobânzii la credite în lei peste 5 ani (scala din dreapta)
mld. lei procente pe an
Sursa: BNR
De aceea, nu doar dinamica, ci i structura activit ii de creditare a continuat s e marcat de o
evolu ie îngrijor toare pentru banca central . Aceasta a impus revizuirea reglement rilor existente,
în sensul instituirii unor m suri suplimentare, vizând reducerea cererii agregate, de natur s
asigure diminuarea de citului de cont curent.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
31
Noul cadru de reglementare pruden ial în domeniul limit rii riscului de credit i valutar – Norma
BNR nr. 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor zice i
Norma BNR nr. 11/2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valut
– a asigurat preluarea reglement rilor existente, instituind, totodat , unele m suri suplimentare:
limitarea ponderii „serviciului total al datoriei” persoanelor zice provenit din credite ipotecare, imobiliare i de consum la 40 la sut din veniturile nete;
extinderea regimului creditelor ipotecare i asupra creditelor imobiliare, limitând angajamentul debitorului ce rezult din astfel de credite la 35 la sut din veniturile nete;
limitarea expunerii în valut a unei institu ii de credit din credite acordate persoanelor zice i juridice, altele decât cele acoperite în mod natural la riscul valutar, la 300 la sut din fondurile proprii, respectiv din capitalul de dotare în cazul sucursalelor institu iilor de credit str ine.
Institu iile de credit aveau obliga ia raport rii lunare c tre Direc ia Supraveghere din Banca Na ional
a României a nivelului indicatorului expunerii din credite în valut acordate, defalcat pe persoane
zice i persoane juridice neacoperite în mod natural la riscul valutar.
Potrivit reglement rii b ncii centrale, o persoan este acoperit în mod natural la riscul valutar în
cazul în care aceasta genereaz uxuri de numerar nete pozitive în valut cotat , care s permit
rambursarea la termen a ec rei rate de credit (principal i dobând ). La determinarea uxului de
numerar, institu iile de credit sunt obligate s ajusteze intr rile de numerar în func ie de gradul de
certitudine i de caracterul de permanen al acestora.
Institu iile de credit trebuie s respecte indicatorul privind gradul de concentrare a expunerii din
credite în valut atât la nivel individual, cât i la nivel consolidat, pentru activitatea desf urat pe
teritoriul României.
M sura vizând limitarea expunerii în valut a institu iilor de credit a avut pe termen scurt
rezultate vizibile, ponderea creditului în lei dep ind-o u or pe cea a creditului în valut
(în perioada aprilie 2006 – iulie 2007), dup cum se poate observa în Gra cul 4.
Gra c 4Creditul neguvernamental
(în termeni reali)
0
40
80
120
160
200
240
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
credite în lei
credite în valut
(def
lata
t cu
IPC
, mar
. 201
0=10
0)
mld. lei
Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statistice pentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.
Sursa: BNR, INS
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
32
Complementar m surilor adresate institu iilor de credit, anul 2006 a marcat intrarea în vigoare a
cadrului legislativ privind reglementarea activit ii de creditare desf urate de institu iile nanciare
nebancare.
Institu iile nanciare nebancare sunt categorii de entit i care desf oar activit i de creditare cu
titlu profesional, principala deosebire fa de institu iile de credit ind aceea c nu atrag depozite
sau alte fonduri rambursabile de la public.
Reglementarea acestui segment de creditori a avut ca principal obiectiv evitarea înregistr rii de
distorsiuni pe pia a creditului, prin stoparea migr rii creditului din sectorul bancar c tre un segment
nereglementat al pie ei nanciare.
În acest context, pentru atingerea obiectivului vizat, m surile de temperare a dinamicii creditului
neguvernamental au fost extinse i asupra institu iilor nanciare nebancare (Norma BNR
nr. 20/2006 care l rge te sfera de aplicare a Normei BNR nr. 10/2005 i asupra institu iilor din urm ).
În contextul ader rii României la Uniunea European i al restrângerii competen elor B ncii
Na ionale a României în domeniul supravegherii, politica de reglementare, inclusiv în ceea ce
prive te activitatea de creditare, a suferit ajust rile necesare respect rii rigorilor impuse de acquis-ul
comunitar, pentru a nu afecta drepturile institu iilor bancare i nanciare care bene ciaz de pa aport
european i care deruleaz activitate de creditare pe teritoriul României.
Cu ocazia acestui eveniment legislativ a fost analizat i structura cheltuielilor debitorilor pe
grupe valorice de venituri, ind relevat necesitatea diferen ierii clientelei în func ie de capacitatea
gospod riei de a suporta o rat de credit mai mare sau mai mic . Totodat , trendul ascendent al
veniturilor nu a mai putut justi ca p strarea limitei de 40 la sut în cazul gospod riilor cu venituri
mult peste medie, în special din perspectiva faptului c pentru astfel de clien i restric ia în creditare
avea efect strict pe segmentul creditului imobiliar.
Astfel, banca central a decis eliminarea restric iilor administrative i transferarea responsabilit ilor
privind creditarea prudent asupra creditorilor a a i în aria sa de supraveghere pruden ial , emi ând
în martie 2007 Regulamentul nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor zice.
Potrivit noilor reglement ri, împrumut torii, institu ii de credit i institu ii nanciare nebancare,
î i stabilesc, în cadrul normelor de creditare proprii, limite maxime ale gradului de îndatorare pe
categorii de clientel , fundamentate în mod corespunz tor în opinia Direc iei Supraveghere, în
concordan cu pro lul i strategia de risc a entit ii creditoare.
Având în vedere faptul c m surile administrative i pruden iale adoptate începând cu anul 2005
au îmbun t it corelarea structurii activelor cu pasivele bancare, precum i elementele de risc
valutar din sistemul nanciar al României, astfel încât ponderea creditului în valut în total credit
neguvernamental s-a redus la aproximativ 47 la sut în a doua parte a anului 2006, fa de 60 la sut
în luna iulie 2005, banca central a decis eliminarea limitei impuse institu iilor de credit privind
gradul de concentrare a expunerilor din creditele în valut începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
33
Consecin a revizuirii cadrului de reglementare în maniera descris s-a materializat într-o structur
pe valute a credit rii ce a revenit, începând cu a doua jum tate a anului 2007, la forma anterioar ,
evolu ia acesteia modi cându-se constant în defavoarea creditului în moned na ional .
În februarie 2008 au fost introduse cerin e mai stricte de provizionare a creditelor în valut
acordate debitorilor expu i la riscul valutar. Gra cul 5 ilustreaz faptul c , în acea perioad ,
calitatea portofoliului de credite s-a men inut la un nivel acceptabil, aceasta deteriorându-se odat
cu apari ia în România a efectelor crizei nanciare interna ionale.
Gra c 5Crean e restante i în litigiu în capitalurile proprii i în totalul activelor bancare
0
2
4
6
8
10
12
14
16
dec.
03
mar
.04
iun.
04
sep.
04
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
ponderea crean elor restante i îndoielnice în capitalurile proprii
ponderea crean elor restante i îndoielnice în total activ (scala din dreapta)
procente procente
Sursa: BNR
Din Gra cul 6 observ m c , pân la apari ia crizei, i nivelul provizioanelor a fost constant, în
corelare cu nivelul crean elor restante.
Gra c 6Evolu ia expunerilor (credite i dobânzi ale clientelei nebancare)
brute i nete, precum i a provizioanelor aferente acestora
020406080
100120140160180200
dec.
03
mar
.04
iun.
04
sep.
04
dec.
04
mar
.05
iun.
05
sep.
05
dec.
05
mar
.06
iun.
06
sep.
06
dec.
06
mar
.07
iun.
07
sep.
07
dec.
07
mar
.08
iun.
08
sep.
08
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
02468101214161820
expunere brut
expunere net
provizioane (scala din dreapta)
mld. lei mld. lei
Sursa: BNR
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
34
Noua reglementare a BNR în domeniul clasi c rii i provizion rii prevede în mod distinct
coe cien i de provizionare pentru creditele acordate în valut sau indexate la cursul unei valute,
acordate persoanelor zice expuse la riscul valutar, având un nivel superior celor aplicabili
creditelor denominate în moneda na ional .
Astfel, prin noua abordare se eviden iaz distinct in uen a riscului valutar ca risc adi ional celui de
credit, coe cien ii de provizionare suferind urm toarele modi c ri:
Categoria standard – cre tere de la coe cient de provizionare 0 la 0,07
Categoria în observa ie – cre tere de la coe cient de provizionare 0,05 la 0,08
Categoria substandard – cre tere de la coe cient de provizionare 0,2 la 0,23
Categoria îndoielnic – cre tere de la coe cient de provizionare 0,5 la 0,53.
Pentru categoria pierdere, coe cientul de provizionare a r mas nemodi cat (1).
În august 2008, a fost ajustat i reglementarea vizând creditarea persoanelor zice, cu scopul
cre terii gradului de senzitivitate a deciziei de creditare la riscul de rat a dobânzii, la riscul
valutar i la posibilitatea de majorare a costului creditului din comisioane i alte cheltuieli privind
administrarea creditului prev zute în contract, precum i în func ie de caracteristicile împrumutului
(destina ia i tipul creditului). De asemenea, dispozi iile legale în materia practicilor bancare
s n toase de creditare au fost completate prin impunerea utiliz rii ei scale în procesul de
validare a veniturilor, inclusiv pentru veniturile în valut (Regulamentul BNR nr. 11/ 2008 pentru
modi carea i completarea Regulamentului BNR nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la
creditele destinate persoanelor zice).
La stabilirea gradului maxim de îndatorare aplicabil pentru ecare categorie de clientel ,
împrumut torii sunt obliga i s ia în considerare evolu iile negative anticipate ale riscului valutar,
riscului de rat a dobânzii i ale valorii comisioanelor i altor cheltuieli privind administrarea
creditului prev zute în contract. Nivelul ocului pe rata dobânzii i pe cursul de schimb se
stabile te pornind de la istoricul perioadei de 18 luni anterioare emiterii normelor (respectiv
martie 2007 – august 2008) i are în vedere statistica B ncii Na ionale a României privind ratele
medii ale dobânzii practicate de institu iile de credit la creditele noi acordate gospod riilor
popula iei i, dup caz, pe cea privind cursul de schimb al monedei na ionale, inclusiv în cazul
creditelor indexate.
În plus, a fost instituit obliga ia creditorului de a stabili gra cul ini ial de rambursare, astfel încât
debitorul s se încadreze în gradul maxim de îndatorare pe întreaga maturitate a creditului.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
35
Având în vedere necesitatea adopt rii de m suri pentru limitarea efectelor crizei economice i
nanciare, în anul 2009 BNR a ajustat reglementarea în domeniul credit rii persoanelor zice
cu obiectivul stimul rii relans rii credit rii ipotecare. Astfel, a fost eliminat obligativitatea
consider rii riscului de rat a dobânzii i a riscului valutar la stabilirea gradului de îndatorare aferent
clien ilor care contracteaz credite ce bene ciaz de garan ia statului i credite garantate cu ipoteci
asupra propriet ilor imobiliare locative sau cu ipoteci asupra terenurilor intravilane (Regulamentul
BNR nr. 2/2009 i Regulamentul BNR nr. 11/2009 pentru modi carea Regulamentului BNR
nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor zice).
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
36
MANAGEMENTUL ACTIVIT II BANCARE ÎN PERIOADELE DE CRE TERE, DAR I DE CRIZ ECONOMIC . STUDIU DE CAZ: BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE
PETRE BUNESCU
Vicepre edinte, BRD – Groupe Société Géné r ale
V mul umesc pentru ocazia oferit , de a prezenta i punctul de vedere al unei institu ii reglementate,
al unui actor din pia a bancar , chiar dac uneori a fost, poate, un actor mai gr bit, alteori mai
derutat.
A dori s precizez, înainte de a trece la prezentarea expunerii mele, c i de data aceasta mi-am
extins analiza pe o perioad de cinci ani, respectiv 2005-2009, cuprinzând uneori i trimestrul I
2010. De asemenea, a dori s precizez înc de la început c BRD i-a desf urat activitatea în
condi iile reglementate, în condi iile normelor de pruden bancar , chiar dac au fost i cazuri în
care le-am mai criticat – cu decen a spune –, le-am mai contestat – cu bun sim –, dar atunci când
acestea au fost promulgate, noi le-am respectat pentru c suntem con tien i de responsabilitatea pe
care o avem.
Pe de alt parte, în activitatea pe care o desf ur m în cadrul BRD, suntem oameni pruden i,
responsabili, de asemenea, suntem proactivi, g sim solu ii chiar i în perioad de criz , solu ii
corecte, legale, pentru a putea r spunde, totu i, cerin elor clien ilor no tri.
Permite i-mi s prezint evolu ia câtorva indicatori. Fac precizarea, de la început, c toate aceste
date sunt publice, au fost utilizate în toate conferin ele noastre de pres , pentru c , dup cum se
cunoa te, BRD este cotat la Bursa de Valori Bucure ti.
Am eviden iat, înainte de toate, evolu ia în paralel a celor dou componente majore ale activit ii
bancare, respectiv atragerea de resurse i efectuarea de plasamente (Gra c 1). În cazul acestora din
urm , am avut în vedere natura i con inutul celor mai importante plasamente, respectiv cele care
constituie activitatea de creditare. În perioada 2004-2005 s-a produs un salt semni cativ atât pe
partea de atragere de depozite – este i perioada în care am extins baza de clien i, dar i logistica
necesar –, cât i pe partea de creditare – am dezvoltat, în condi ii de cre tere economic , gama
noastr de produse de creditare atât pentru persoanele zice, cât i pentru cele juridice.
Sigur c anii 2008-2009 ilustreaz o temperare a ritmului dezvolt rii pe aceste segmente, ca urmare
a semnelor incipiente ale crizei în 2008, mai întâi nanciar i apoi economic , urmate de apari ia
i desf urarea crizei economice care exist i în prezent.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
37
Gra c 1
2005 2006 2007 2008 2009
persoane juridice persoane fizice
Depozitele clientelei(BRD consolidat)
2005 2006 2007 2008 2009
mil. lei, sfâr it de perioadmil. lei, sfâr it de perioad
64%63% 55% 54% 50%
36%
37% 45% 46% 50%
58% 50%50%
52% 52%42%
50%
50%
48% 48%
Credite acordate clientelei(BRD consolidat)
14 681
24 59027 011
28 552 29 249
10 464
18 715
26 905
34 260 34 865
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
În Gra cul 2, am prezentat evolu ia unui coe cient extrem de sugestiv în activitatea noastr
bancar , i anume raportul credite/depozite, care reprezint procentul din creditele acordate
acoperit cu depozitele constituite de clientel . Mi-am permis s fac o compara ie între situa ia
BRD – Groupe Société Générale i evolu ia sistemului bancar. Dac în decembrie 2007 depozitele
atrase erau mai mari decât creditele acordate, pe m sura dezvolt rii solicit rii de credite a clien ilor
no tri, acest raport credite/depozite a devenit supraunitar.
Gra c 2Evolu ia raportului credite/depozite
117119119
125127
135
128
123
115 116
94
10297
102
112 112 111109 107
113
dec.07 mar.08 iun.08 sep.08 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10
sistem bancar
BRD
procente
Sursa: BNR, BRD - Groupe Société Générale
Spre nele anului 2009 i la începutul anului 2010, am asistat, practic, la o corec ie normal ,
necesar , a acestui raport, în sensul c – dup cum sublinia i domnul prim-viceguvernator –
economiile clien ilor bancari au început s creasc , iar pe de alt parte, cererea de credite solvabil
a devenit ceva mai redus . Aceasta este i explica ia înregistr rii în martie 2010 a nivelului de
107 la sut .
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
38
Referitor la expunerea sectorial , la nele anului 2009 preponderent era sectorul comer -turism,
care de inea 31 la sut din totalul creditului acordat de BRD, dup cum se poate observa din
Gra cul 3. De asemenea, în construc ii – sector care s-a extins sustenabil sau mai pu in sustenabil,
dar care a contribuit ani de-a rândul la formarea PIB i la cre terea economic – avem plasamente
importante; plasamente modeste au fost înregistrate în sectoarele industriei care alt dat se numeau
grele, în prezent industria reprezentând un sector cu probleme.
Gra c 3Expunere sectorial , 31.12.2009
industria lemnului, celuloz i hârtie
6industrie textil , îmbr c minte i
marochin rie 2
metalurgie, siderurgie, construc ii de ma ini -
utilaje, electronice i electrotehnice
6
transport,telecomunica ii
5
chimie, petrochimie2
energie7
servicii, alte sectoare
16
construc ii, materiale de construc ii
19
industrie alimentar , agricultur
9
comer , turism 31
procente
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
În Gra cul 4 este prezentat baza de clien i sau evolu ia activit ii noastre în ceea ce prive te
deservirea clien ilor. Fac o precizare de ordin metodologic: nu au fost lua i în calcul to i cei care
au avut vreodat în cinci ani cont la BRD, ci doar aceia care sunt clien i activi, care cel pu in în
ultimele trei luni au avut sau au înc activitate la BRD. Ace tia reprezint fondul nostru de comer
s n tos, cel care ruleaz activit i prin banc .
Gra c 4
Clien i – persoane fizice*
1 622
1 9822 259
2 430 2 379
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
3 000
2005 2006 2007 2008 2009
Clien i – persoane juridice*
110 115
146162
149
0
30
60
90
120
150
180
2005 2006 2007 2008 2009
mii persoane mii persoane
* clien i BRD care au desf urat opera iuni cu banca în ultimele 3 luni
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
39
i aici evolu ia a fost în ton cu cea a vremurilor, respectiv o evolu ie ascendent . În anul 2005
aveam deja constituit un nucleu puternic de clien i, m refer la clien i persoane zice. În anul 2000
activitatea b ncii cu clien ii persoane zice reprezenta în jur de 5-6 la sut . F r îndoial , asemenea
altor b nci, BRD a bene ciat de cre terea apetitului popula iei pentru împrumuturi bancare; dup
cum spuneam, am ac ionat proactiv, ne-am extins baza de clien i, oferind i produse din ce în ce
mai adaptate solicit rilor clien ilor. Fac alt precizare: nici nu am promovat, nici nu am lansat
produse în el toare. În general, ofertele au fost publice, au fost corecte de la început, iar dobânzile
a ate au fost cele reale.
Desigur c evolu ia a cuprins i clien ii persoane juridice. Dac în cazul persoanelor zice,
num rul clien ilor a cunoscut o oarecare stagnare în anul 2009, din cauza efectelor crizei
economice, descre terea se vede mai pregnant pe segmentul persoanelor juridice. Nu este un secret
pentru nimeni faptul c o bun parte a întreprinderilor mici, a persoanelor zice autorizate etc.
i-au încetat activitatea, în principal din cauza crizei. Aceasta explic sc derea de la 162 mii la
149 mii a num rului clien ilor persoane juridice.
De asemenea, BRD a sus inut înc de la început activitatea cu carduri. Am lansat aceast activitate
în anul 2000. Consider m c BRD este un actor important în pia a de carduri din România i, în
func ie de cerin ele clientelei i de dorin a de a bancariza popula ia, am oferit o gam larg de
produse de carduri. Num rul acestora a cunoscut o cre tere constant , urmat în ultimii doi ani de
o oarecare stagnare, dup cum era resc, pentru c s-a ajuns la o saturare a pie ei. De asemenea,
am investit în logistica necesar desf ur rii opera iunilor cu carduri, respectiv în ATM-uri i în
POS-urile din magazine (Gra c 5).
Gra c 5Carduri
1 835
2 2102 316
2 168 2 140
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
2006
2007
2008
2009
2010
*
ATM
965
1 252
1 443 1 4661 453
0
200
400
600
800
1 000
1 200
1 400
1 600
2006
2007
2008
2009
2010
*
POS
9 386
13 846
18 740 19 58619 976
0
5 000
10 000
15 000
20 000
25 000
2006
2007
2008
2009
2010
*num rmii buc i num r
* martie
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Pe de alt parte, o coordonat important a managementului BRD a constituit-o extinderea
activit ii în teritoriu. Am fost con tien i de faptul c , într-o perioad în care suntem destul de
departe de electronic banking la nivel de mas , produsele bancare trebuie oferite aproape de
re edin a clientului. Din aceast cauz , în anii 2005-2006 am demarat un program de extindere
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
40
teritorial , cu unit i în general modulate, mici, pe care le-am numit BRD Expres – unit i în
general cu 5-6 angaja i care asigur sau ofer gama de servicii bancare pentru popula ie.
Aceast dezvoltare ne-a permis, practic, acoperirea întregului teritoriu, acolo unde am g sit zone
de interes bancar pentru noi. Firesc, anii 2008-2009 au însemnat o stagnare a num rului total de
unit i, dar în interior suntem destul de exibili, am i închis unit i nerentabile, dar am i deschis
alte câteva unit i acolo unde poten ialul zonei justi ca aceast dinamic . La ora actual de inem
aproximativ 930 unit i operative în teritoriu (Gra c 6).
Gra c 6Evolu ia num rului de unit i
(sfâr it de perioad )
326
600
806
930 930
2005 2006 2007 2008 2009
+274
+206
+124
BRDExpress
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Odat cu extinderea re elei teritoriale, am fost preocupa i de angajarea i, mai ales, de formarea
personalului bancar. În decurs de patru ani, din 2005 pân în 2008, cre terea num rului de personal
a dep it 60 la sut , evolu ie prezentat în Gra cul 7.
Gra c 7Evolu ia num rului de angaja i
(sfâr it de perioad - consolidat)
5 636
7 286
8 4899 443 9 080
2005 2006 2007 2008 2009
-363
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
41
Dup cum se cunoa te, lucrul cu popula ia – sau în termeni mai tehnici retail banking-ul – presupune
mai mult for de munc . Una este s deserve ti o mare întreprindere interna ional , unde po i
aloca câ iva consilieri buni de clientel i câ iva anali ti, i alta este s oferi produse cu am nuntul
la mii, zeci de mii, milioane de persoane. De aceea, dispozitivul nostru comercial a fost axat în
bun m sur , pe de o parte, pe o for comercial adecvat solicit rilor clien ilor, iar pe de alt
parte, pe o procesare corespunz toare (anumite procese de back of ce au fost uniformizate). Toate
aceste transform ri au impus, în mod resc, o cre tere a num rului nostru de personal.
M suri destinate contracar rii efectelor crizei au fost luate înc din anul 2008, prin încetinirea
ritmului angaj rilor, ceea ce a contribuit la evitarea unei ajust ri bru te în anul 2009, când num rul de
personal a înregistrat doar o sc dere u oar . S-a trecut astfel de la dezvoltarea extensiv la cre terea
e cien ei i calit ii resurselor umane, punându-se accent pe activitatea de formare a acestora.
În ceea ce prive te activitatea în faza ei de pro tabilitate, am evocat doi indicatori: venitul net
bancar i coe cientul de exploatare. Venitul net bancar, ob inut dup sc derea costurilor cu
dobânzile din veniturile totale, a înregistrat o dinamic ascendent , ceea ce a probat robuste ea
activit ii comerciale a BRD.
i în anii în care criza economic a început s se manifeste, venitul net bancar a r mas un indicator
important i datorit faptului c , potrivit reglement rilor interna ionale (IFRS), anumite venituri
încasate în perioada 2005-2006, anumite comisioane, se etaleaz sau se repartizeaz pe toat
durata de via a creditului. Aceasta justi c faptul c , în anul 2009, o bun parte a veniturilor din
comisioane a fost aferent creditelor acordate în perioada de boom sau de dezvoltare economic .
Spre nalul anului 2008 i cu prec dere în 2009, ne-am propus un management extrem de strâns
al costurilor opera ionale ale b ncii. Aceasta ne-a ajutat s reducem costurile care nu erau absolut
necesare, s le elimin m pe cele inutile i s men inem coe cientul de exploatare – care reprezint
totalul cheltuielilor administrative i de personal ale b ncii în venitul net bancar – în limite
rezonabile: sub 50 la sut . Chiar i în anul 2009 acest coe cient – un indicator important pentru
activitatea bancar – s-a men inut la 42 la sut (Gra c 8).
Gra c 8Pro t opera ional brut
(BRD consolidat)
751911
1 406
1 841
2 084
0100200300400500600700800900
100011001200130014001500160017001800190020002100
2005 2006 2007 2008* 20090
20
40
60
80
100
120
140
160
180mil. lei
47% 49% 44% 42% 42%
Coeficient de exploatare
* câ tigul excep ional din vânzarea Asiban SA nu este inclus.
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
42
Efectele crizei s-au resim it într-un mod chiar brutal în calitatea portofoliului de credite i, prin
consecin , în nivelul provizioanelor constituite, în special în perioada 2008-2009. Acest cost net
al riscului – raportul între provizioanele nete i totalul creditelor i angajamentelor – a crescut de
la 74 puncte de baz în anul 2005 la 316 puncte de baz în anul 2009, conform evolu iei prezentate
în Gra cul 9. Îndr znesc s spun c acest nivel se situeaz cu mult sub media sistemului bancar.
Am constituit, f r îndoial , un nivel ridicat de provizioane din rezultatele b ncii; aceasta a afectat
productivitatea net , dar gestion m cu responsabilitate, i în condi ii de normalitate într-o perioad
de criz , aceast depreciere a portofoliului de credite.
Rata riscului de credit – creditele îndoielnice i cele pierdere exprimate ca pondere în totalul
angajamentelor – a înregistrat la sfâr itul anului 2009 pu in peste 10 la sut , fa de o medie a
sistemului bancar de circa 15 la sut . De asemenea, în consens cu solicit rile clien ilor i, bineîn eles,
cu condi iile economice, am procedat înc din anul 2009 la restructurarea i ree alonarea unor
credite ale clien ilor no tri, care puteau s aib anumite perspective de redresare, i am g sit solu ii
de restructurare a aproape 6 la sut din portofoliul nostru de credite (10,5 la sut din portofoliul
clien ilor persoane juridice i 1,3 la sut din cel al clien ilor persoane zice).
Gra c 9Costul net al riscului comercial/Angajamente
(BRD consolidat)
74 53
97
141
316
10,5 23,4 26,9 34,3 34,9
2005 2006 2007 2008 2009
Total credite (mld. lei)
(*) excluzând impactul reglementar = 285 puncte de baz
puncte de baz (*)
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
În tabelul urm tor, am redat o structur foarte sintetic a posturilor de bilan în dinamic pentru a
eviden ia unele elemente. Astfel, disponibilit ile la Banca Na ional au sc zut; acestea au de inut
o pondere de 26-27 la sut în anii preceden i, când rata RMO era destul de ridicat – pân la
40 la sut la valut i 15-18 la sut la lei –, în timp ce în bilan ul anului 2009 aceste disponibilit i
la banca central , în contul rezervelor, s-au situat la 19 la sut .
Ponderea angajamentelor în creditare a r mas relativ aceea i, de 63-64 la sut , în contextul politicii
b ncii de a fructi ca optim resursele i, în acela i timp, de a plasa cu modera ie resursele b ncii în
creditarea clientelei.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
43
În partea de pasiv se observ men inerea surselor interne de creditare, i anume depozitele,
dar i datoriile fa de institu iile de credit, unde am inclus i liniile de creditare deschise de
societatea-mam , respectiv Groupe Société Générale.
Evolu ia structurii bilan ului2009
(mil. lei)%
în total2008
(mil. lei)%
în total2007
(mil. lei)%
în total
Casa, disponibil i la banca central , din care: 9 846 20 14 254 29 11 222 29
Disponibil la BNR 9 215 19 13 303 27 10 284 26
Crean e asupra clientelei 30 745 63 31 521 63 24 935 64
Crean e interbancare 1 600 3 522 1 751 2
Efecte publice i alte titluri 2 088 4 757 2 92 0
Imobiliz ri i alte active 4 155 9 2 943 6 2 058 5
TOTAL ACTIV 48 434 100 49 997 100 39 058 100
Datorii fa de institu iile de credit* 9 967 22 13 535 27 5 955 15
la vedere 974 2 2 106 4 530 1la termen 8 993 19 11 429 23 5 424 14
Datorii fa de clientel 29 271 63 28 866 59 27 271 70
Obliga iuni 735 2 735 1 735 2
Alte pasive 1 919 4 1 707 3 1 549 4
Capitaluri proprii 4 454 10 4 397 9 3 456 9
TOTAL PASIV 46 346 100 49 240 100 38 966 100
* includ depozitele/împrumuturile primite de la societatea-mam .
Sursa: BRD - Groupe Société Générale
Partea de capitalizare r mâne important , indicatorul de referin men inându-se în acord cu
reglement rile BNR. Consider m c manifestarea crizei nu a erodat de o manier semni cativ
puterea nanciar a BRD. Capitalurile r mân solide (Gra c 10), iar indicatorul de solvabilitate al
BRD în anul 2009 s-a situat la 13,2 la sut , fa de nivelul de 8 la sut cerut de Basel II i cel de
10 la sut recomandat de Banca Na ional .
Gra c 10Rentabilitatea capitalurilor
1 9232 389
3 549
4 5444 855
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2005 2006 2007 2008 20090102030405060708090100110120130140
capitaluri proprii înainte de distribuire (mil. lei)
ROE (%)
38,3 35,9 35,432,8
19,0
Sursa: BRD, BRD Sogelease, BRD Finance
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
44
În opinia noastr , nivelul de 13,2 la sut este rezonabil, pentru c ne asigur o rezerv ; de asemenea,
un indicator de solvabilitate prea ridicat poate însemna o utilizare mai pu in e cient a resurselor
atrase.
Consider m c solicit rile ac ionarilor BRD ne impun s utiliz m, cu maxim pro tabilitate,
resursele atrase.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
45
CRIZA FINANCIAR – MOTIV DE SCHIMB RI?
NICOLAE CINTEZ
Director, Banca Na ional a României
Anii premerg tori declan rii actualei crize nanciare s-au caracterizat printr-o expansiune
deosebit a unor b nci interna ionale, realizat , în mare m sur , pe seama resurselor împrumutate.
Izbucnirea crizei creditului, erodarea bazei de capital i lichiditatea insu cient au f cut ca unele
sisteme bancare s nu e capabile s absoarb pierderile în cre tere. Reac iile nu au întârziat
s apar , dezbaterile forurilor interna ionale încercând s r spund nevoii de contracarare a
vulnerabilit ilor existente în sistemul de evaluare a cerin elor de capital.
Anterior momentului declan rii crizei, cadrul interna ional de reglementare privind capitalul
în domeniul bancar prevedea alinierea corespunz toare a cerin elor de capital la riscuri. Astfel,
b ncile erau preocupate mai mult de nivelul riscului asociat activelor i mai pu in de m rimea
acestora.
În acest context, a ap rut ca evident faptul c , pe de o parte, îndatorarea excesiv a contribuit,
al turi de al i factori, la apari ia i r spândirea crizei nanciare, iar pe de alt parte, c indicatorul
de evaluare a adecv rii capitalului în func ie de riscuri a devenit insu cient în asigurarea unei baze
de capital s n toase. Acestea au fost, de altfel, dou dintre concluziile summit-ului liderilor G20
desf urat la Pittsburgh în luna septembrie 2009. În consecin , s-a convenit asupra necesit ii
reform rii cadrului de reglementare a capitalului i a lichidit ii, care s se concretizeze, printre
altele, în suplimentarea cerin elor de capital cu un indicator nou, care s permit evaluarea gradului
de îndatorare, s asigure o comparabilitate corect pe plan interna ional i s constituie un mijloc
de constrângere asupra cre terilor excesive, nepruden iale, ale activelor.
Am atins astfel un domeniu care se plaseaz în centrul preocup rilor oric rui supraveghetor bancar
– evaluarea adecv rii capitalului. Într-un sistem ideal, în care toate activele sunt considerate a
purta acela i risc i în care nu exist decât o singur form de capital, problema se rezolv simplu:
se raporteaz capitalul la active. Din p cate, astfel de sisteme nu exist – activele nu poart toate
acela i risc, iar diversele forme ale capitalului, de la capitalul pur la datoria subordonat , prezint
diferen e majore în privin a capacit ii de absorb ie a pierderilor. În acest context, consider m
decisiv dimensiunea „capitalului hibrid” – denumire atribuit formelor care au atât caracteristici
de capital, cât i de datorie.
Cadrul de reglementare stabilit prin acordurile Basel I-II a încercat solu ionarea ambelor probleme
– cea referitoare la capitalul hibrid i cea privind riscul – prin diferen ierea riscului asociat activelor.
S-a inten ionat astfel crearea unei metode care s asigure comparabilitate la nivel mondial, în
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
46
Europa aceasta reprezentând, de altfel, singura cale prin care s-a realizat evaluarea adecv rii
capitalului. O asemenea abordare a avut drept consecin motivarea puternic a b ncilor în sensul
de inerii de active cu risc sc zut, concomitent cu diminuarea preocup rii pentru m rimea activelor.
Prin urmare, la nivelul institu iilor de credit – în special al celor europene – s-au înregistrat: (i) bilan uri
mari, cu active mai pu in riscante, (ii) extinderea activelor în principal pe seama surselor atrase
(cu o cre tere a gradului de îndatorare) i în m sur mai mic pe seama capitalului pur, precum i
(iii) o dimensiune redus a capitalului în raport cu volumul activelor.
Spre deosebire de cadrul de reglementare din Europa, cel aplicat în SUA prevede utilizarea a doi
indicatori pentru evaluarea adecv rii capitalului – primul are în vedere riscul asociat activelor
(Tier 1 ratio) i este calculat ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele ponderate la risc,
iar cel de-al doilea indicator, cunoscut i sub denumirea de „efect de pârghie” (leverage ratio),
vizeaz volumul activelor i se determin ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele
totale la valoare nominal . Utilizarea acestui din urm indicator în SUA – i, ulterior, în Canada i
Elve ia – a avut drept scop men inerea activit ii bancare în anumite limite. În consecin , b ncile
din rile men ionate au înregistrat bilan uri mai mici cu active mai riscante, iar capitalizarea a fost
corespunz toare în raport cu volumul activelor.
Potrivit unui studiu comparativ efectuat de anali tii Citi Investment Research & Analysis1 asupra
unui num r de 57 de b nci din Europa i 20 din SUA, înainte de declan area crizei b ncile din
prima grup înregistrau bilan uri relativ mari, cu riscuri mai mici, în timp ce b ncile americane
aveau bilan uri mai mici, dar cu riscuri mult mai ridicate (Gra c 1).
Gra c 1Adecvarea capitalului în Europa comparativ cu SUA
0
20
40
60
80
100
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,00
2
4
6
8
10
12
Tier 1 ratio Leverage ratio
Europa
SUA
procente
Active ponderate cu risc/Active totale
înainte de declan area crizei creditului (2007)
EuropaMarea
Britanie
Altele
SUA
dup declan area crizei creditului (feb. 2009)
Active totale/Fonduri proprii de nivel 1
Sursa: Citi Investment Research & Analysis
La nivelul lunii februarie 2009, analiza celor doi indicatori prezenta i anterior relev faptul c , din
punct de vedere al activelor ponderate la risc, b ncile europene par s de in un nivel de capitalizare
comparabil cu cel din SUA, îns din punct de vedere al dimensiunii activelor bilan iere, acestea
par mai pu in capitalizate.
1 “Re-plumbing the nancial system”, 10 septembrie 2009.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
47
Dup cum se poate observa i în Figura 1, în formulele de calcul ale celor doi indicatori de
adecvare a capitalului num r torii au aceea i denumire, îns con inutul nu este unic. În practica
interna ional , pentru rata fondurilor proprii de nivel 1 se mai poate folosi la num r tor i
a a-numitul core Tier 1, în timp ce pentru efectul de pârghie – indicator considerat foarte restrictiv
în raport cu num r torul utilizat, dar foarte apreciat de anali ti (este cunoscut i sub denumirea de
„Basel 0”) – se poate utiliza no iunea de tangible common equity.
Figura 1Indicatorii de adecvare a capitalului
Defini ie:Fonduri proprii de nivel 1
Active ponderate în func ie de risc
Rata fondurilor proprii de nivel 1
Total active
Defini ie:Rata fondurilor proprii
Fonduri proprii
Efectul de pârghieDefini ie:
Fonduri proprii de nivel 1
Active ponderate în func ie de risc
În cele ce urmeaz v supun aten iei o analiz a riscurilor pe baza celor doi indicatori, utilizând
dou diagrame în care pe vertical este reprezentat rata fondurilor proprii de nivel 1, respectiv
primul indicator – cel asociat riscurilor –, iar pe orizontal este reprezentat efectul de pârghie –
indicatorul calculat în func ie de volumul activelor.
Figura 2Diagrama riscurilor (1)
EFECTUL DE PÂRGHIE X%
Y%
RA
TA F
ON
DU
RIL
OR
PR
OPR
II D
E N
IVEL
1
Active de calitate sc zut (risc ridicat)Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor
Active de calitate ridicat (risc sc zut)Capitalizare adecvat riscului asociat activelor
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
48
Prima diagram (Figura 2) prezint riscurile asociate ratei fondurilor proprii de nivel 1 în raport
cu un prag pe care l-am notat cu Y% întrucât în momentul de fa nu exist un standard care s
ne indice nivelul optim: zona superioar acestui prag indic o calitate ridicat a activelor i o
capitalizare corespunz toare riscului asociat; zona situat sub pragul de Y% indic situa ia opus .
Figura 3Diagrama riscurilor (2)
Y%
X%
RA
TA
FO
ND
UR
ILO
R P
RO
PRII
D
E N
IVE
L 1
EFECTUL DE PÂRGHIE
Capitalizare adecvat m rimii bilan ului
Bilan prea mare pentru capitalul de inut (grad ridicat de îndatorare)
Cea de-a doua diagram (Figura 3) prezint riscurile asociate efectului de pârghie, zona plasat în stânga pragului de X% indicând un bilan prea mare pentru capitalul de inut i un grad de îndatorare ridicat, în timp ce, în partea dreapt , capitalizarea este corespunz toare m rimii bilan ului.
Combinând cele dou guri anterioare, rezult o diagram a riscurilor (Figura 4) în care pozi ia
ideal este cea prezentat în cadranul 1, iar pozi ia cea mai nefavorabil se g se te în cadranul 4.
Figura 4Diagrama riscurilor (3)
2 1
Active de calitate ridicat (risc sc zut) Active de calitate ridicat (risc sc zut)Capitalizare adecvat riscului asociat activelor Capitalizare adecvat riscului asociat activelor
Capitalizare adecvat m rimii bilan ului
4 3
Active de calitate sc zut (risc ridicat) Active de calitate sc zut (risc ridicat)Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor
Capitalizare adecvat m rimii bilan ului
Y%
Bilan prea mare pentru capitalul de inut (grad ridicat de îndatorare)
Bilan prea mare pentru capitalul de inut (grad ridicat de îndatorare)
X% EFECTUL DE PÂRGHIE
RA
TA
FO
ND
UR
ILO
R
PRO
PRII
DE
NIV
EL
1
Din perspectiva solvabilit ii, Gra cul 2 prezint pozi ia sistemului bancar din România în
compara ie cu cele ale rilor din Europa de Sud-Est. În opinia noastr , solvabilitatea se plaseaz pe un
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
49
palier corespunz tor, cu mult peste nivelul minim reglementat – s nu uit m c cerin a minim este de
8 la sut , iar pragul impus de Banca Na ional pentru perioada pe care o parcurgem este de
10 la sut .
Gra c 2Adecvarea capitalului în rile din Europa de Sud-Est
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Bulgaria Albania Bosnia i Her egovina
Grecia Macedonia România Muntenegru Serbia
2006 2007 2008 2009
procenteraport de solvabilitate
05
10152025303540
Bulgaria Albania Bosnia i Her egovina
Grecia România* Muntenegru Serbia
2006 2007 2008 2009
procente
efect de pârghie
* Indicatorul a fost calculat pân la finele anului 2007 în func ie de activele totale, iar ulterior în func ie de valoarea medie a acestora.
Sursa: IMF, Global Financial Stability Report (apr. 2010)
B ncile din România înregistreaz un nivel confortabil i în cazul efectului de pârghie – aproape
8 la sut , aproximativ dublul nivelului minim de 4 la sut agreat în cadrul Comitetului Supraveghetorilor
Bancari Europeni i care urmeaz a reglementat.
În ceea ce prive te efectul de pârghie, trebuie subliniat faptul c înc nu s-a stabilit o modalitate
standard de calcul al acestui indicator, existând diferen e de abordare între sistemul american, cel
canadian i cel elve ian. În momentul de fa , problema cea mai acut se refer îns la diferen ele
dintre sistemele contabile, respectiv US GAAP i IFRS. Astfel, nivelul efectului de pârghie este
mult mai sc zut în Europa comparativ cu SUA, întrucât volumul activelor bilan iere determinat
potrivit IFRS este mai mare decât cel rezultat în situa ia utiliz rii US GAAP – în opinia anali tilor,
în cazul a cel pu in dou b nci europene (Deutsche Bank i UBS), bilan urile sunt cu circa
50 la sut mai mari decât cele rezultate pe baza principiilor de contabilitate americane.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
50
Dincolo de aceste di cult i în planul m sur rii i al comparabilit ii, re inem c , în general,
efectul de pârghie se calculeaz ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele exprimate la
o valoare ajustat (ca urmare a deducerii anumitor elemente). Dup cum am precizat anterior, acest
indicator a fost adoptat în trei state membre OCDE (SUA, Canada i Elve ia), ind men inut i
dup implementarea Acordului Basel II. În cazul SUA, ajustarea activelor bilan iere este realizat
cu elemente care au fost deduse din fondurile proprii, nivelul minim cerut ind de 3 la sut pentru
b ncile „puternice” i de 4 la sut pentru celelalte. Canada pare a adoptat cel mai restrictiv
mod de determinare a leverage ratio, luându-se în calcul nu numai activele bilan iere, ci i cele
extrabilan iere; indicatorul se determin ca un factor de multiplicare, adic raportând activele la
fondurile proprii, nivelul maxim admis ind de 20 de ori. În Elve ia, efectul de pârghie la nivel
individual se determin doar pentru dou b nci (Credit Suisse i UBS), formula de calcul utilizând
activele ajustate în principal cu portofoliul de credit acordat reziden ilor; minimul cerut la nivel de
sistem este de 3 la sut , iar la nivel individual, de 4 la sut .
Efectul de pârghie este utilizat în scopuri analitice i în cadrul B ncii Na ionale a României, al turi
de indicatorul de solvabilitate – reglementat potrivit cerin elor Basel II – i de rata fondurilor
proprii de nivel 1. Pân la sfâr itul anului 2007, efectul de pârghie a fost determinat ca raport
între fondurile proprii de nivel 1 i valoarea total a activelor, iar ulterior pentru active s-a utilizat
valoarea medie lunar aferent perioadei de raportare. Nivelul i trendul acestui indicator sunt
monitorizate atât la nivel individual, cât i agregat.
Gra cul 3 prezint în evolu ie modalit ile de evaluare a adecv rii capitalului la nivelul sistemului
bancar românesc.
Gra c 3Indicatorii de evaluare a adecv rii capitalului în cazul b ncilor române ti*
14,7314,0313,7313,5113,1613,7613,78
13,9112,4911,9811,9111,4411,78
10,57
7,94
7,11
7,04
6,926,818,139,14 7,97
7,06
7,19
6,916,787,317,28
0
2
4
6
8
10
12
14
16
dec.07 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10
raport de solvabilitate rata fondurilor proprii de nivel 1efectul de pârghie 1** efectul de pârghie 2***
procente
* b nci - persoane juridice române i Creditcoop; ** fonduri proprii de nivel 1 / active medii; *** fonduri proprii de nivel 1 / active totaleNot : Pentru dec. 2009 i mar. 2010 - calcule pe baza raport rilor pruden iale ale b ncilor
Sursa: BNR
Se observ c raportul de solvabilitate i rata fondurilor proprii de nivel 1 parcurg, în general,
traiectorii similare. În ceea ce prive te efectul de pârghie, se remarc diferen a existent în anii
2007 i 2008 între cele dou metode de calcul (în anul 2007, aceasta a fost de aproape 2 puncte
procentuale). În cele ce urmeaz voi încerca s ofer o explica ie pe baza a dou exemple ipotetice.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
51
Tabel 1Tendin cresc toare a activelor
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3Active 100 120 120 130 140 150 160 170 180 190 200 200 200 200 200Tier 1 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7Active medii 113 127 141 155 200EPm (active medii) 6,18 5,53 4,96 4,52 3,50EPn (active nominale) 5,83 4,67 3,89 3,50 3,50EP - efect de pârghie (%)
În opinia mea, leverage ratio calculat în func ie de valoarea medie a activelor prezint o „sl biciune”,
datorat faptului c într-o perioad de cre tere a activelor (Tabel 1), media este mai mic decât
nivelul nominal la sfâr itul perioadei de raportare i, în consecin , efectul de pârghie ob inut este
mai mare în primul caz decât în cel de-al doilea. În situa ia opus , în care activele se plaseaz pe
un trend descresc tor (Tabel 2), media acestora este mai mare decât nivelul la sfâr it de perioad
i, ca urmare, leverage ratio determinat pe baza activelor medii este inferior indicatorului calculat
în raport cu valoarea nominal .
Tabel 2Tendin descresc toare a activelor
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3Active 200 200 190 180 170 160 150 140 130 120 120 100 100 100 100Tier 1 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7Active medii 197 183 169 155 100EPm (active medii) 3,56 3,82 4,14 4,52 7,00EPn (active nominale) 3,68 4,38 5,38 7,00 7,00EP - efect de pârghie (%)
Revenind la evolu ia din România, cre terea puternic a activelor înregistrat în perioada 2007-2008
a condus, potrivit exemplului prezentat în Tabelul 1, la diferen e pozitive între efectul de pârghie
determinat pe baza activelor medii i cel ob inut prin raportare la valoarea nominal a activelor la
sfâr itul perioadei. Ulterior, aceste dou metode de calcul au generat rezultate apropiate, ca urmare
a varia iilor relativ nesemni cative ale activelor bancare.
Intervalul 2007-2008 a marcat, de asemenea, traiectorii puternic ascendente în ceea ce prive te
fondurile proprii totale i, în particular, fondurile proprii de nivel 1, evolu ii care au avut drept
scop nan area cre terii activului bilan ier (Gra c 4). Din p cate, majorarea fondurilor proprii nu
a putut acoperi în întregime avansul activelor, diferen a ind asigurat prin cre terea gradului de
îndatorare a b ncilor.
Perioada ulterioar lunii decembrie 2008 nu a consemnat, în general, modi c ri substan iale ale
nivelului fondurilor proprii. Excep ie a f cut trimestrul I 2010, cre terea marcat de acest indicator
comparativ cu sfâr itul anului 2009 constituind o m sur cu caracter proactiv, ini iat de Banca
Na ional i de b ncile comerciale, pentru a contracara tendin a de accentuare a neperforman ei,
care este posibil s se manifeste în perioada urm toare, potrivit estim rilor noastre. Merit remarcat
faptul c efectul de pârghie înregistrat la 31 martie 2010 a ajuns la 7,94 la sut , aproape dublul
pragului de 4 la sut .
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
52
Gra c 4Evolu ia activelor i a fondurilor proprii
050
100150200250300350400450500550
dec.07 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10
active ponderate la risc* total active medii total active (valoare net )
fonduri proprii de nivel 1 fonduri proprii totale
mld. lei
* active ponderate la riscul de credit începând din 2008
Sursa: BNR
La sfâr itul trimestrului I 2010, nicio banc din România nu avea un nivel sub 10 la sut al raportului
de solvabilitate. De asemenea, se observ c activele bancare erau de inute cu preponderen de
institu ii de credit cu o solvabilitate cuprins între 12 i 14 la sut (Gra c 5). Tendin e similare au
fost înregistrate i în cazul distribu iei activelor ponderate la risc.
Gra c 5
Sursa: BNR
În cazul primelor cinci b nci din sistem, efectul de pârghie i rata fondurilor proprii de nivel 1 s-au
plasat pe traiectorii similare celor înregistrate la nivel agregat.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
8-9%
9,01
-10%
10,0
1-12
%
12,0
1-14
%
14,0
1-20
%
>20%
dec.07 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10
procente
0
10
20
30
40
50
60
70
80
8-9%
9,01
-10%
10,0
1-12
%
12,0
1-14
%
14,0
1-20
%
>20%
procente
Distribu ia activelor dup nivelul raportului de solvabilitate
Distribu ia activelor ponderate la risc* dup nivelul raportului de solvabilitate
* active ponderate la riscul de credit începând din 2008
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
53
Gra c 6Adecvarea capitalului în cazul primelor 5 b nci* din sistem
6,81 6,92 7,04 7,117,94
9,14
8,13
6,60
5,635,625,565,50
6,45
7,34
5
6
7
8
9
10
11
12
dec.
07
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
media sistemului bancar
top 5 b nci
11,78
10,57
13,91
12,4911,9811,91
11,44
8,829,47 9,24 9,44 9,34
9,71
11,47
8
9
10
11
12
13
14
15
dec.
07
dec.
08
mar
.09
iun.
09
sep.
09
dec.
09
mar
.10
procente
efectul de pârghie rata fondurilor proprii de nivel 1
* în func ie de cota de pia la 31.12.2009
procente
Sursa: BNR
Analiza b ncilor din România în func ie de nivelurile atinse la 31 decembrie 2009 de efectul
de pârghie i de rata fondurilor proprii de nivel 1 relev plasarea unei institu ii de credit în
cadranul 4 al diagramei riscurilor, caracterizat prin calitate sc zut a activelor din perspectiva riscului,
capitalizare neadecvat i grad ridicat de îndatorare. În cazul acestei b nci, efectul de pârghie se
situa la nivelul de 3,83 la sut (determinat în func ie de activele medii) i respectiv de 4,08 la sut
(calculat prin raportare la valoarea nominal a activelor la sfâr itul perioadei). De men ionat i
faptul c alte patru b nci se a au într-o situa ie asem n toare (cu leverage ratio de 4-5 la sut ).
La 31 martie 2010, situa ia a fost îns cu totul diferit . Pentru toate cele cinci b nci s-a solicitat o
suplimentare a capitaliz rii, astfel încât toate institu iile de credit din sistem s-au plasat în cadranul 1
al diagramei riscurilor.
Gra c 7
Repartizarea b ncilor în func ie de efectul de pârghie i rata fondurilor proprii de nivel 1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 200
5
10
15
20
25
30
35
40
45
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
procente
rata
fond
urilo
r pro
prii
de n
ivel
1
rata
fond
urilo
r pro
prii
de n
ivel
1
efectul de pârghie
decembrie 2009 martie 2010
efectul de pârghie
procente
Sursa: BNR
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
54
*
* *
De i cu prilejul reuniunii de la Pittsburgh membrii G20 au recunoscut necesitatea supliment rii
cadrului de reglementare a capitalului prin introducerea efectului de pârghie, propunerea
US Treasury de încheiere, pân la nele anului 2009, a unui acord de aplicare a acestuia începând
cu anul 2012 nu a fost agreat . Motivul îl reprezint modi c rile de mare anvergur pe care le
presupune adoptarea unui asemenea indicator, în principal în planul sistemului contabil european,
aceste modi c ri neputându-se efectua într-un viitor apropiat. În plus, întârzierea adopt rii
efectului de pârghie este cu atât mai probabil cu cât ajust ri ale acestui indicator prin capitaliz ri
suplimentare nu pot întreprinse înainte de evaluarea impactului indus de modi c rile sistemului
contabil asupra capitalului bancar.
Potrivit studiului realizat de Citi Investment Research & Analysis, în absen a schimb rilor de
natur contabil preconizate i a major rilor suplimentare de capital, ajustarea bilan ier estimat
la nivelul b ncilor europene totalizeaz nu mai pu in de 7 000 miliarde euro. Tocmai de aceea, una
dintre m surile pe care aceste b nci ar trebui s le aib în vedere, în limita posibilit ilor, const în
capitalizarea pro tului ob inut, în scopul cre terii capitalurilor proprii.
În România, particularit ile sistemului bancar permit introducerea f r di cult i a efectului de
pârghie, întrucât: (i) b ncile române ti nu au o complexitate ridicat ; (ii) nivelul actual al leverage ratio este aproape dublu fa de cel preconizat a se reglementa; (iii) efectul securitiz rii în România
nu este unul important; (iv) nu a fost necesar interven ia statului pentru sus inerea sistemului
bancar i, ca urmare, sectorul guvernamental nu de ine ac iuni preferen iale la b nci (preferred stocks) – considerate instrumente hibride, care complic modul de calcul al indicatorului.
Principalele avantaje ale efectului de pârghie:
limiteaz extinderea excesiv a volumului bilan ului contabil: cerin ele de capital în func ie de riscuri încurajeaz b ncile s - i asume expuneri cu grad redus de risc, întrucât capitalul cerut pentru garantarea acestor expuneri este relativ mic. Drept urmare, b ncile pot ajunge la o concentrare ridicat a activelor cu risc sc zut, dar cu un volum mare al activelor, folosind i alte surse de nan are decât capitalul ac ionarilor. Introducerea efectului de pârghie, ca o m sur suplimentar , poate preveni îndatorarea excesiv , iar recomandarea unui prag minim pentru acest indicator poate conduce la atenuarea concentr rii exagerate pe active cu risc sc zut;
reduce tendin a de a structura produsele pentru ob inerea unui rating de credit mai mare, astfel încât b ncile s se poat cali ca pentru cerin e pruden iale de capital mai sc zute. Când acest stimulent este exploatat în mod colectiv, este foarte probabil ca sistemul bancar s înregistreze mari concentr ri pe expuneri care atrag mai pu ine cerin e de capital. Introducerea unui nivel minim al efectului de pârghie, al turi de alte m suri, poate conduce la atenuarea acestui stimulent „vicios”;
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
55
simplitatea calcul rii i monitoriz rii: efectul de pârghie permite adoptarea rapid , f r a impune b ncilor sau autorit ilor de supraveghere costuri ridicate sau experien deosebit .
Limitele efectului de pârghie:
stimulente neadecvate: în absen a cerin elor de capital sensibile la risc, efectul de pârghie nu face distinc ia între active dup gradul lor de periculozitate i poate încuraja astfel b ncile s aib bilan uri contabile mai riscante, chiar dac acestea sunt conforme cu indicatorul;
obstacol pentru cre tere: introducerea acestui indicator poate reduce capacitatea b ncilor de a spori activitatea de creditare, inând seama de faptul c limiteaz extinderea bilan ului contabil, ceea ce ar putea afecta posibilitatea b ncilor de a sus ine cre terea economic .
Concluzii
Efectul de pârghie poate reprezenta un instrument util i relativ u or de implementat pentru sisteme bancare care nu doresc s se bazeze exclusiv pe cerin e de capital sensibile la risc. Combinarea efectului de pârghie cu cerin ele de adecvare a capitalului de tip Basel poate reduce riscul îndator rii excesive atât la nivel individual, cât i la nivelul sistemului.
Concentrarea pe volumul activelor va constitui o schimbare semni cativ pentru b ncile de dimensiuni mari.
Contextul restrângerii activit ii bancare favorizeaz introducerea unui astfel de indicator.
Reglementarea efectului de pârghie nu exclude îns posibilitatea apari iei în viitor a unor probleme de alt natur .
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
56
Cuvânt de închidere
Onorat asisten ,
Doresc s le mul umesc colegilor care s-au implicat în organizarea i desf urarea acestui seminar,
domnului prim-viceguvernator, directorilor de la Direc ia Supraveghere, Direc ia Reglementare
i Autorizare i efului Compartimentului gestiunea crizelor nanciare. De asemenea, in s aduc
mul umiri domnului vicepre edinte Petre Bunescu i celorlal i colegi din b ncile comerciale care
au participat la acest eveniment.
Cu aceast ocazie cred c am f cut înc un pas înainte în sensul în elegerii problemelor cu care ne
vom confrunta în perioada urm toare, în toat complexitatea lor. S-au desprins, totodat , i câteva
mesaje.
Privind în dinamic creditul neguvernamental, este evident tendin a de atenuare sever a ritmului
de cre tere, pân la valori apropiate de zero sau chiar negative. Ca stoc îns , acesta a r mas la
niveluri comparabile cu cele înregistrate în anul 2008, anul declan rii crizei, iar acesta este un
aspect pe care îl consider foarte relevant, dat ind c economia s-a contractat în acest interval cu
câteva procente bune. Prin urmare, atunci când vorbim despre reluarea sau relansarea credit rii, nu
trebuie pierdut din vedere acest adev r.
Exist apoi un al doilea semnal: în structura acestui stoc de credite au intervenit transform ri
profunde. S-au triat debitorii, ceea ce a modi cat distribu ia credit rii între diferitele sectoare
economice; evolu ia este absolut normal , întrucât orice criz constituie un prilej – nepl cut, este
adev rat – pentru o astfel de triere. Iar b ncile reprezint un ltru, chiar dac , ind prociclice
prin comportamentul lor (voi reveni asupra acestui subiect), în perioadele de avânt relaxeaz
condi iile de triere, devenind, dac nu euforice, oricum mai pozitive în viziunea lor, i accept
proiecte mai pu in viabile (uneori chiar neviabile) sau opera iuni nes n toase. Ulterior, fac acest
efort de triere bazat pe criterii mai stricte. Societatea trebuie s îl cunoasc , pentru c este un
efort masiv. Aceast ac iune face parte din procesul de îns n to ire a organismului economic i
trebuie încurajat, nu descurajat, cu toate c este adesea nepl cut. Bineîn eles c cei care sunt tria i
nu salut un astfel de demers i uneori sunt chiar foarte vocali, spre deosebire de aceia care trec
cu bine acest examen. Avem de-a face cu o puternic asimetrie a zgomotului, care se re ect în
pres . Un seminar profesionist ca acesta trebuie s discearn între zgomot i ceea ce se întâmpl ,
cu adev rat, în sistemul bancar.
Cred, de asemenea, c evolu iile din anul 2009 i pân în prezent conduc, dac nu spre o schimbare
de stindard (poate este o exprimare prea dur ), oricum spre o echilibrare în lupta pentru cote de
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
57
pia . S nu uit m calitatea luptei concuren iale desf urate în perioada 2007-2008. Exist semne
de întrebare legate i de generozitatea b ncilor în aceast lupt i de maniera în care î i atr geau
clien ii pentru a câ tiga cote de pia . B ncile vor c uta mereu un echilibru între aceste dou
portdrapele. Desigur, cota de pia i pro tul reprezint motiva ia activit ii b ncilor. În ceea ce
prive te creditarea, un bancher nu este niciodat caritabil. Exist o alchimie extrem de interesant
între un bancher i clientul s u. Pe de o parte, sunt parteneri, iar pe de alt parte se lupt continuu
în numele ob inerii unui pro t. Este bine s ne reamintim de ecare dat – i acest lucru ar trebui
s îl fac nu numai Banca Na ional – c activitatea bancar este o activitate probabilistic cu risc
ridicat. Când se pr bu e te o banc , nu este o simpl pr bu ire, ci un eveniment destabilizator
pentru societate – creeaz panic i o pagub social substan ial , întrucât bancherul nu risc numai
banii lui, oricât de bine capitalizat ar institu ia de credit, ci i banii clien ilor, adic exact banii
celor care, de multe ori, când au nevoie de împrumuturi, reclam relaxarea condi iilor de creditare.
O problem acut a b ncilor din România deriv din insu cien a economisirii pe termen lung.
Practic, nu dispunem de un sistem de economisire pe termen lung. Pe de o parte, deponen ii î i
plaseaz cea mai mare parte a economiilor pe termene sub un an, pe de alt parte manifest un
grad ridicat de senzitivitate la nivelul dobânzilor, ind dispu i s î i relocheze depozitele chiar i
pentru câ tiguri de sub 1 punct procentual la rata dobânzii. Aceast nesincronizare a maturit ilor
creeaz b ncilor di cult i majore, care pot administrate doar în condi iile unui grad adecvat de
adâncime a pie ei bancare i ale unei în elegeri corecte a activit ii b ncilor.
Desigur c exist în continuare concuren între institu iile de credit i c lupta pentru cote de
pia nu are cum s dispar , dar se impune ca aceasta s se deruleze în condi ii de pruden .
Iar pruden a se manifest atât datorit normelor pruden iale emise de banca central , cât i ca
urmare a experien ei proprii a b ncilor, dobândit în perioada di cil a ultimilor ani.
Este important de subliniat c s-a pr bu it nu volumul credit rii, ci doar dinamica acesteia, care
atinsese niveluri nesustenabile. La fel de important este i faptul c în interiorul b ncilor au loc în
aceast perioad procese adânci de rea ezare, în care accentul se pune pe considerente de natur
pruden ial .
A dori s m refer i la problematica îndator rii excesive a unei ri. Este esen ial s se în eleag
faptul c , pe plan interna ional, nivelul de la care îndatorarea este considerat a excesiv depinde
în foarte mare m sur de modul în care este perceput o ar i de maniera în care se prezint statul
respectiv. Dac este capabil s se prezinte drept o ar credibil , care î i onoreaz obliga iile,
bineîn eles c gradul de îndatorare apare ca ind excesiv la cote mai înalte. Dac , dimpotriv ,
ara în cauz transmite semnale confuze, gradul de îndatorare pare excesiv de la cote mai sc zute.
Acesta este modul în care func ioneaz pie ele interna ionale i este bine s e con tientizat, întrucât
tr im într-o economie globalizat , iar industria bancar este una dintre industriile globalizate.
De altfel, o industrie globalizat poate recunoscut dup gradul de cunoa tere a limbii engleze –
avia ia civil , informatica i industria bancar îndeplinesc acest criteriu.
Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011
58
În ceea ce prive te caracterul anticiclic al normelor pruden iale, consider c problematica
politicilor anticiclice trebuie intens dezb tut în România pentru a putea în eleas în
complexitatea sa. Din p cate, judecând dup modul în care decurge dezbaterea public , se pare
c nu se în elege nici acum cât de periculoas este, pe termen lung, promovarea de politici
guvernamentale prociclice. Se întâmpl astfel pentru c , în România, ciclul economic capitalist
nu s-a manifestat timp de 50 de ani. În anii ’90, economia româneasc nu a evoluat sub impactul
ciclurilor economice, ci a traversat sui uri i coborâ uri de alt natur . Primul ciclu a început
în 1999 i este clar c a fost ampli cat de caracterul prociclic al politicilor scal i salarial .
i aici nu este mult de spus în cuvinte, ci este mult de în eles. Este vorba despre faptul c nu sunt
disponibile instrumente cu care s atenuezi criza dac i-ai epuizat cartu ele în politici prociclice
în perioadele de avânt conjunctural. Nu numai c nu ai cu ce s „tragi” ca s diminuezi recesiunea,
dar, dac încerci s apelezi la stimuli scali, adânce ti criza.
Este evident c b ncile sunt prociclice. Nu li se poate cere s e anticiclice, pentru c atunci nu
ar mai face afaceri. Dar banca central poate s e anticiclic . Nu este stipulat în Statutul B ncii
Na ionale c trebuie s realizeze neap rat pro t. Banca central dispune de instrumentele necesare
pentru a ac iona anticiclic, inclusiv prin politicile sale pruden iale. Gândindu-m îns la cât de
multe m suri anticiclice am adoptat, mi-am pus dou întreb ri: cât de e ciente sunt acestea i
dac nu cumva sunt prea multe. Pentru c , oricând, un abuz legislativ poate avea efecte negative.
Am fost critica i în anii 2007 i 2008 pentru faptul c nu am l sat b ncile s ob in pro turi mari.
A a cum nici atunci nu se în elegea ce înseamn „anticiclic”, nici acum nu se în elege.
Asigurarea unui echilibru între e cien a m surilor pruden iale anticiclice i p strarea unei stabilit i
legislative reprezint o chestiune de dozaj, care presupune o anumit m iestrie. În plus, se impune
i o bun comunicare cu presa, pentru c informa iile au un grad ridicat de tehnicitate i informarea
adecvat a publicului nu este deloc facil , iar tendin a – reasc , pân la un punct – a presei de a
simpli ca mesajele genereaz riscul unor denatur ri.
Un alt subiect care necesit o dezbatere este raportul dintre inovare i reglementare. Este un subiect
peren, dar cred c acum este un moment bun pentru a discutat. Reglementatorii nu au cum s
ac ioneze înaintea inova iei, dar ei pot produce un cadru, pot avea o viziune. Aceasta s-ar putea
numi nu reglementare inovativ , ci reglementare de viziune. Desigur, reglementatorul nu trebuie
s în bu e inova ia, c ci f r aceasta nu mai exist progres. Inova ia trebuie l sat s se dezvolte,
dar reglementatorului îi revine responsabilitatea s întrevad , e i într-o anumit m sur , riscurile
i s dezvolte o viziune de ansamblu asupra implica iilor respectivei inova ii.
V mul umesc foarte mult pentru prezen a dumneavoastr la acest seminar.
Mugur Is rescu
Guvernator Banca Na ional a României
top related