campanie antiviolență în școli
Post on 20-Dec-2015
11 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
PROIECT
COMUNICARE PUBLICĂ
CAMPANIE ANTIVIOLENȚĂ ÎN ȘCOLI
ROBOȚII TE ÎNVAȚĂ SĂ FII UMAN
Camelia Moldovan
Bogdan Anghelina
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
2
Identificarea problemei
Violența reprezintă o problemă recurentă a societății contemporane, fiind un fenomen în egală
măsură complex și amplu ca manifestare. Violența școlară reprezintă doar una dintre formele de
manifestare cotidiene ale acestui fenomen, care însă poate constitui preambulul a tot mai multe generații
caracterizate de o realitate în care violența își găsește rezonanța.
Lipsa de atenție față de impactul acestui fenomen asupra cadrului educational și totodată a
consecințelor acestuia pe termen lung, impune intrarea pe agenda publică a acestei probleme sociale,
necesitatea unei conștientizări generalizate a acesteia, responsabilizarea și mobilizarea în vederea găsirii
unor soluții grabnice în vederea prevenirii și combaterii acestui fenomen social presant, ce nu suportă
amânare.
În România, datele statistice care să releve preponderența violenței în mediul școlar sunt
lacunare, cu toate că din punct de vedere empiric, se poate recunoaște ascendența continuă a acestui
fenomen în țara noastră, existând nenumărate cazuri de violență școlară mediatizate zilnic de presa
scrisă și audio-vizuală.
Totuși, conform unui studiu internațional realizat de Organizația Mondială a Sănătății la nivelul
a 37 de țări, Romania este nominalizată printre primele locuri la violența în școli.
Pentru inițierea și derularea de programe de prevenire și combatere este însă necesară înțelegerea
parametrilor și a factorilor ce provoacă magnitudinea acestui fenomen în școlile din România. În acest
sens, sunt concludente rezultatele cercetării ”Violența în Școli”, realizată în 2005 de UNESCO, sub
coordonarea doamnei Aurora Liiceanu. În urma acestei cercetări, rezultatele înregistrate au arătat că
printre sursele violenței în școli se numără deficiențele comunicaționale, climatul competițional sau
subiectivitatea evaluării performanțelor școlare.
Printre concluziile unui alt studiu, realizat cu sprijinul Unicef România în 2006 se înregistrează o
proporție ce depășește 75% a unităților de învățămând la nivelul cărora se înregistrează fenomene de
3
violență, o cifră care ar trebui să tragă semnale de alarmă în condițiile în care, același studiu punctează
faptul că în puține cazuri școlile beneficiază de strategii de prevenire și control al acestui fenomen, iar
majoritatea nu dezvoltă programe coerente anti-violență, nu sunt organizate în forme atractive pentru
elevi și se limitează la expuneri de documente sau de situații problemă. Măsurile școlilor privind
prevenția și controlul problemei violenței sunt, în cea mai mare parte, formale și stereotipe.
Segmentarea grupului țintă
Campania a fost derulată în cadrul Liceului Teoretic ”Lucian Blaga” din Cluj Napoca pe baza
unui studiu cantitativ izolat.
Segmentarea grupului țintă s-a realizat printr-u eșantion de disponibilitate, constituit din elevii
claselor aV-a A și aV-a B, un efectiv de 50 de subiecți. Subiecții au fost recrutați urmărindu-se trei cote
demografice (vârstă, sex, educație). Astfel, segmental țintă a fost reprezentat de elevi cu vârsta de 11
respectiv 12 ani, 18 dintre participanți de sex feminine iar 32 masculin.
Eșantionul selectat reprezintă caracteristici cheie commune, ceea ce a fost de un real ajutor în
obținerea de date și realizarea cercetării, comportamentul țintă manifestându-se cu frecvență mai mare la
acest nivel de vârstă, activitățile specific desfășurate de acesta fiind corelate cu comportamentul vizat,
totodată subiecții aflându-se în stadiul în care survin modificări comportamentale provocate de diverși
factor ice influențează percepțiile și atitudinile.
Grupul țintă a fost selectat și în funcție de disponibilitatea și capacitatea organizatorică pentru
acțiunile desfășurate în cadrul campaniei.
Cercetarea segmentului țintă
Cercetarea segmentului țintă a fost realizată prin aplicarea unei metode de cercetare: ancheta
sociologică pe bază de chestionar. Chestionarul a fost alcătuit din 11 întrebări vizând aspecte legate de
4
fenomenul violenței în școala de apartenență a subiecților. S-au utilizat întrebări închise şi mixte,
întrebări introductive, de identificare, factuale, de comportament ,de cunoaştere, de opinie şi de atitudini,
care au încercat să releve dacă subiecții sunt conștieți de problemă și cât de gravă cred că este problema
abordată, dacă sunt direct afectați de problemă sau dacă exercită în mod curent comportamentul vizat,
investigându-se totodată și nivelul de cunoștiințe vizavi de tema abordată.
La întrebarea „Care crezi că este problema socială cea mai frecventă cu care se confruntă școala
ta?” 88% au răspuns “violența”, 10% au răspuns “fumatul”, iar unul a răspuns “drogurile și alcoolul”.
Întrebați dacă cred că violența este un fenomen întâlnit în școala lor, elevii au răspuns în
proporție de 84% da, 2% că nu, iar 14% au preferat să nu răspundă.
Respondenții au fost mai apoi întrebați ce tip de violență se manifestă cel mai des în școala unde
învață. Din totalul celor chestionați, 62% au răspuns că violența verbală este cea mai întâlnită formă de
violență din școala lor, pe când 28% dintre respondenți au spus că violența fizică este cea mai întâlnită.
88% dintre cei chestionați au răspuns că au fost martori cel puțin o dată la o scenă de violență în
școala în care învață, dintre aceștia doar 28% au intervenit încercând să facă ceva în acest sens.
Întrebați dacă au fost implicați vreodată într-un act de violență, 64% dintre elevi au răspuns că
nu, 42% au răspuns afirmativ, iar 14% au preferat să nu răspundă la această întrebare.
La întrebarea “Ai primit vreodată observații din partea colegilor sau a profesorilor privind
comportamentul tău neadecvat/violent?” 54% dintre cei chestionati au răspuns “da, o dată”, 48% au
răspuns “nu, niciodată” pe când 18% au raspuns că li s-a atras atenția de mai multe ori.
Întrebați dacă au fost vreodată victima vreunui act de violență în școală, 56% dintre elevi au
răspuns afirmativ, 36% au infirmat acest lucru, iar 8% au bifat opțiunea NR (nu răspund).
Subiecții au fost întrebați și cum ar proceda în cazul în care ar fi victimă a agresiunii în școală,
58% susțin că ar anunța un cadru didactic, 18% spun că și-ar anunța părinții, 14% susțin că ar încerca să
aplaneze situația prin comunicare pe când doar 9% susțin că ar răspunde agresiunilor în același fel.
5
Rugați să selecteze dintr-un table doar formele de violență întâlnite în școală în ultima lună,
majoritatea au selectat “Certuri”, “Insulte”, “Înjurături”, “Amenințări”, “Scuipături”, “Aruncarea cu
obiecte” și “Lovituri / Bătaie”.
Întrebați cât de informați se consideră cu privire la problema violenței, elevii au răspuns în
proporție de 52% că sunt bine informați, 42% susțin că sunt foarte bine informați, 4% consideră că sunt
slab informați și doar un singur respondent a răspuns că este foarte slab informat cu privire la această
problemă. Nu este totuși exclus ca răspunsurile înregistrate să fie de ordinul dezirabilității sociale.
Misiune
Misiunea acestei campanii este de a promova un climat educational pașnic, promovând toleranța,
cooperarea și armonia, comportamente dorite a se perpetua în detrimentul violenței și pe termen lung,
pornind de la premisa că fenomenul violenței în societate se înfiripă comportamental încă de la o vârstă
fragedă și de aceea, răul trebuie tăiat de la rădăcină prin prevenirea și combaterea promptă a acestuia.
Scop
Scopul îl constituie conștientizarea în rândul grupului țintă a existenței violenței, a dimensiunilor
și consecințelor acesteia și a importanței combaterii acestei probleme sociale.
Obiective
Conștientizarea în rândul elevilor a gravității oricăror forme de violență și a importanței
combaterii acestui fenomen;
Promovarea unor comportamente pozitive (de colaborare și cooperare) în detrimentul
manifestărilor violente;
6
Determinarea elevilor la a lua atitudine privind problema violenței, implicându-se în
calitate de promotori ai anti-violenței.
Canale și intrumente de comunicare
Am ales canale de comunicare în strânsă legătură cu segmentarea grupului nostru țintă, astfel am
optat pentru comunicare directă prin întâlniri tematice în cadrul grupului nostru țintă, atât cu
participanții cât și cu cadrele didactice. Pentru informare și consultare, am ales canale tradiționale (afișe,
pliante) întrucât am considerat că sunt mai accesibile și corespunzătoare grupului nostru țintă.
Comunicarea s-a realizat de asemenea în cadrul unui eveniment organizat, a unei conferințe în cadrul
căreia am ales în calitate de mesageri persoane cu influență asupra comportamentului publicului țintă,
care să inspire încredere și în același timp să aibă capacitatea informațională de a răspunde posibilelor
întrebări despre subiect, așadar am considerat oportun să apelăm la persoane cu experiență în domeniu
și disponibilitate de mobilizare ca mesager.
Costuri și beneficii
Într-o astfel de acțiune beneficiile nu pot fi cuantificate în raport cu costurile implicate, acestea
constând în oportunitatea producerii unei schimbări, chiar dacă aceasta nu este una de anvergură,
întrucât resursele disponibile sunt limitate, însă noi plecăm de la premisa că orice schimbare, oricât de
mică, poate face o diferență mare.
Tonalitatea
Întreaga campanie are la bază mesaje specifice, pentru toate unitățile implicate, care se pliază pe
identitatea publicului țintă și nivelul de competență. Astfel că mesajele au fost formualte într-o notă
7
prietenoasă, entuziastă, menită să suscite interesul și implicarea subiecților cât și aderarea acestora la
principiile și valorile promovate (toleranță, armonie, prietenie).
Concept și intstrumente
Conceptul creativ al campaniei gravitează în jurul unor personaje atipice, construite în raport cu
parametrul atractivității pentru nivelul de vârstă al segmentului țintă. Utilizarea roboțeilor în calitate de
promotori ai mesajelor campaniei constituie o exagerare intenționată, menită să garanteze reacții
expeditive în rândul copiilor.
Sloganul campaniei ”Roboții te învață să fii uman” marchează personajele create în calitate de
ambasadori ai campaniei, această abordare directă, personalizată, alcătuită dintr-o singură propoziție
adresativă fiind un liant între publicul țintă și aspecte ce țin de universul imediat al acestuia: roboțeii fac
parte din lumea jocului, la care copilul are acces și cu care se identifică, încorporând totodată și procesul
didactic, la care copiii sunt expuși în fiecare zi în cadrul instituției școlare pe care o frecventează. Astfel,
un element cu sorgintea în activitățile desfășurate în timpul liber, pătrunde în universul educațional,
instigând la un atașament spontan.
Ideea de substrat a acestui concept este construirea unei personalități reprezentative pentru
orizontul copiilor, care prin mesajul promovat, să le provoace acestora sentimentul responsabilizării, al
datoriei de a-ți însuși principiile maturizării prin renunțarea la violență și adoptarea unui comportament
definitoriu pentru ”a fi uman”.
Am încorporat acest concept în instrumentele de comunicare și materialele utilizate (afișe,
pliante, diplome, insigne, tricouri, șepcuțe), printr-un design simplu, un mix de culori și printuri joviale
dar în același timp care să capteze privirea și un mesaj scurt, direct la țintă, dar care face apel la
imaginația publicului și atașamentul acestuia.
8
Pretestarea
Întrucât amploarea pretestării este direct dependentă de resursele disponibile, în circumstanțele
campaniei noastre aceasta a fost realizată printr-o acțiune de teasing, menită să testeze atractivitatea
materialelor și receptivitatea asupra mesajului. Aceasta a fost realizată prin expunerea la materiale în
același mediu în care urma să se desfășoare campania, prin plasarea afișelor de campanie, fără motivarea
acestora, și prin observarea liberă a reacțiilor subiecților. Reacțiile înregistrate au dovedit atractivitatea
materialelor, lizibilitatea și inteligibilitatea mesajului, ba chiar mai mult, copiii s-au grăbit să explice
tuturor celor care își aruncau privirea asupra afișelor despre ce este vorba, iscându-se astfel o serie de
discuții și previziuni asupra a ce urma să se întâmple în cadrul campaniei.
Pretestarea s-a dovedit a fi utilă în sensul că ne-am asigurat că grupul țintă înțelege mesajul, că
designul este atractiv și stârnește interesul și curiozitatea, criterii de altfel dezirabile ale întregului
concept creativ, în condițiile în care am mizat pe elementul curiozitate dat fiind nivelul de vârstă al
publicului nostru țintă.
Locația implementării
Acțiunile implementate în cadrul campaniei au fost derulate la Liceul Teoretic LUCIAN
BLAGA din Cluj Napoca, pe segmentul țintă al claselor aV-a A respectiv aV-a B. (Anexă Cerere de
Aprobare).
Acțiunile implementate
Implementarea acțiunilor campaniei s-a realizat gradual (Anexă Planificator Proiect), în funcție
de disponibilitatea grupului țintă și a partenerilor și condiționată de oportunitățile de spațiu. Acțiunile
derulate au avut loc exclusiv în incinta Colegiului Teoretic LUCIAN BLAGA, în sălile de curs ale
claselor aV-a A și aV-a B, cât și în Sala Multimedia a școlii.
9
1. Concurs tematic
O primă acțiune implementată a fost lansarea unui concept competițional la nivelul celor două clase
componente ale publicului țintă. Concursul constă în crearea unor mascote reprezentative pentru tema
campaniei, pe clase. Copiilor li s-au pus la dispoziție materialele necesare pentru a creea mascota robot a
clasei, promițându-li-se că cea mai bună mascotă va fi premiată.
Ideea lansării acestei competiții se pliază pe obiectivele campaniei, întrucât prin aceasta am dorit
îndeplinirea obiectivului de implicare al copiilor în derularea acestei acțiuni, fiind nevoiți să își creeze
mascota clasei din materialele oferite de noi, un roboțel care va purta șepcuța campaniei. Prin această
acțiune de team-building am încercat să îi determinăm pe copii să muncească împreună, să învețe să
interacționeze armonic, să se ajute unii pe ceilalți și să comunice eficient în vederea realizării sarcinii,
comportamente ce înlocuiesc violența chiar și într-un cadru competitiv . Desigur că, la final toți copiii au
fost premiați în cadrul conferinței, și au făcut schimb de mascote, sub forma predării ștachetei non-
violență.
2. Eveniment tematic
2.1. Conferință
O altă acțiune cuprinsă în planul campaniei o reprezintă organizarea în școală a unei conferințe în
care am implicat persoane specializate pe problema violenței, care să le vorbească copiilor despre acest
fenomen, cauzele, formele și consecințele acestuia, prin aceasta dorind să atingem obiectivul de
conștientizare.
Conferința a debutat cu discursul susținut de domnul Claudiu Adam de la fundația AWANA
Mănăștur, care printr-o abordare apropiată de vârsta auditoriului a prezentat câteva dintre aspectele
deloc neglijabile ale fenomenului violenței în școli, cuprinse într-un discurs foarte bine închegat și
implicându-i în mod constant pe copii prin adresarea de întrebări, recompensarea celor care au răspuns
10
sau prin provocarea acestora de a povesti în fața publicului experiențele și cazurile de violență în care au
fost implicați.
Tot în cadrul conferinței, am avut-o ca invitată pe doamna polițist Carmen Suciu, de la Poliția de
proximitate Cluj, care le-a vorbit copiilor despre consecințele legale ale unui comportament violent în
cadrul instituționalizat al școlii, susținându-și directivele prin exemple concrete de cazuri de violență,
soldate cu consecințe legale grave, unele produse chiar în cadrul școlii în care am derulat campania. Le-
au fost împărțite copiilor și pliante conținând acele părți ale legislației care fac referire la dispozițiile
legale în cazuri de violență în școli.
Episodul discursiv al conferinței s-a încheiat printr-o scurtă expunere a doamnei psiholog Diana
Dobra, psihologul școlii, constând în prezentarea aspectelor cauzale ale violenței, a formelor pe care
acest fenomen le îmbracă, a efectelor pe termen lung pe care un astfel de comportament le poate avea,
atât în ipostaza de agresor, cât și cea de victimă.
2.2. Proiecție film
Tot în cadrul acestui eveniment a avut loc proiectarea unui film de scurt metraj, a unui caz de
violență care întruchipează gravitatea acestui fenomen.
Scris si regizat de A.J. Carter, câștigător a 10 premii internaționale de film, acest film de scurt
oferă o imagine sinceră din viața lui Ronan (David Lazarus), un băiat de 14 ani care a fost agresat la
școală toată viața lui. Această întruchipare în egală măsură explicită și constroversată a vieții cuiva care
a căzut victimă a agresiunii și a repercusiunilor care există, este relatată de către directorul AJ Carter
dintr-o viziune intensivă, unică, printr-o expunere ce utilizează foarte puțin de dialog, bazându-se pe o
coloană sonoră emoționantă și imagini de mare impact. ”Ronan’s Escape” prezintă scene arbitrare, mai
degrabă decât tehnici narative tradiționale, care provoacă la discuții publice și interpretarea individuală a
scenelor concomitent cu reflecția asupra propriilor experiențe personale.
11
În urma proiecției varianei cenzurate a acestui scurt metraj, am dat frâu libere discuțiilor pe
marginea acestuia, provocându-i pe copii să-și exprime părerile vizavi de acest caz extrem de violență.
2.3. Premierea participanților
La finele evenimentului, a fost dezvățuit scopul concursului, copiii fiind premiați pentru efortul
depus în crearea mascotelor. Aceștia au fost recompensați pe clase, cu cupe metalice și individual, cu
diplome care le atestă calitatea de ”Prietenul roboților”, simbolizând aderarea la cauza campaniei și
insigne încorporând designul și mesajul campaniei. Totodată, copiii și-au predat ștacheta antiviolență
prin schimbul mascotelor, încununând finele competiției într-o manieră pașnică, o atitudine tolerantă și
armonică, înțelegând că prin non-violență suntem cu toții câștigători.
Tot în cadrul evenimentului, copiii au fost invitați să ”guste” din umanitatea roboților, simbolic,
prin recompensele dulci pe care le-au putut găsi în inima mascotei de campanie create de noi.
3. Împărțirea pliantelor
Această acțiune derulată în cadrul campaniei avut la bază încercarea de a-i implica pe copii în
calitate de promotori ai non-violenței, aderarea la această acțiune bazându-se strict pe voluntariatul
copiilor. Copiii care au acceptat să promoveze mai departe cauza campaniei noastre și și-au însușit
mesajul acesteia, au împărțit colegilor lor din școală fluturași concepuți pe un design extrem de simplist
care promovau un mesaj adresativ : ” Eu am ales: Să nu înjur, Să nu jignesc, Să nu scuip, Să nu
îmbrâncesc, Să nu lovesc. Tu ce alegi?”.
Au fost împărțite un număr de 100 de flyere în școală, chiar dacă această acțiune nu a beneficiat de
adeziunea întregului grup țintă al campaniei.
Bugetul campaniei
Pentru derularea campaniei am beneficiat de un venit de 1000 RON, obținut ca sponsorizare din
partea Societății Comerciale Risto Chef, filiala Cluj Napoca, prin reprezentantul acesteia, domnul
12
Abrudean Călin. Condițiile acordării sposorizării au constat în prezentarea unui draft al campaniei și
includerea logo-ului firmei pe materialele promoționale aferente campaniei. Sponsorizarea s-a realizat
prin suportului legal, prin întocmirea unui contract între părțile implicate (Anexă Contract de
Sponsorizare).
Bugetul implică costuri directe și indirecte, cheltuielile constând în materiale, echipamente,
consumabile, transport. Calculul și planificarea bugetului au fost legate de planul de activități (Anexă
bugetul proiectului).
Punctate, capitolele mari de buget sunt după cum urmează:
Organizatori (Tricouri de campanie) 80 RON
Experți/Consultanți 0 RON
Cheltuieli pe activități:
A. Cercetare 12 RON
B. Pretestare 8 RON
C. Concurs 110 RON
D. Conferință 124 RON
E. Proiecție film 0 RON
F. Premiere 400 RON
G. Repartizare pliante 50 RON
E. Evaluare 12 RON
Echipamente 20 RON
Cheltuieli administrative 175 RON
Alte cheltuieli neprevăzute 9 RON
TOTAL PE PROIECT: 1000 RON
13
Evaluarea campaniei
Evaluarea campaniei a fost realizată prin aplicarea unui chestionar de 11 întrebări pe același grup
țintă al cărui subiecți au fost implicați în partea de cercetare formativă, anume efectivul celor 50 de elevi
ai claselor aV-a A și aV-a B de la Liceul Teoretic LUCIAN BLAGA Cluj. În condiții de resurse
temporale limitate evaluarea măsoară impactul pe termen scurt al campaniei, rezultatele înregistrate
fiind unele de suprafață, astfel că acestea vizează preponderent modificările la nivelul cunoștințelor
asupra temei abordate, a răspunsurilor la elementele campaniei, conștientizarea privind campania și
nivelul de apreciere al utilității derulării acestei campanii.
Întrebați dacă au auzit de campania antiviolență din școala lor, elevii au răspuns în proporție de
86% da, restul răspunzând nu.
La întrebarea „Unde ați auzit/văzut informații despre campanie?”, 29 dintre elevi (58%) au
răspuns identificat ca sursă de informare afișele și pliantele, 20 dintre (40%)au aflat despre campanie la
conferință, iar un respondent susține că a auzit despre campanie de la colegi.
Elevii au fost întrebați ce cred că promovează această campanie iar din totalul celor chestionați
98% au identificat corect tema campaniei, bifând opțunea „combaterea violenței în școli”.
Întrebați dacă au participat la acțiunile campaniei, copiii au răspuns în proporție de 86% (48)
afirmativ.
Pentru a afla dacă a fost o componentă utilă și ușor de reținut, i-am întrebat pe copii care cred că
a fost sloganul campaniei, dintre aceștia 96% au răspuns corect alegând varianta „Roboții te învață să fii
uman”.
La întrebarea „La ce acțiuni derulate în cadrul campaniei ai luat parte?”, majoritatea (60%) au
ales toate variantele de răspuns: chestionare, concurs, conferință, proiecție film și împărțire de pliante.
Unul dintre obiectivele acțiunii noastre fiind cel de informare, i-am întrebat pe copii dacă
consideră că au fost bine informați prin intermediul campaniei derulate de noi, iar aceștia au răspuns în
14
proporție de 86% da, 8% (4) nu, iar 6% (3) au preferat să nu răspundă. Am dorit ca prin evaluare să
aflăm și percepția grupului nostrum țintă vizavi de utilitatea informațiilor furnizate în cadrul campaniei,
iar în acest sens, din totalul celor chestionați, 57% consideră informațiile foarte utile, 32% utile în timp
ce 10% au bifat opțiunea ”Puțin utile” iar 2 respondenți au preferat să nu răspundă.
Încercând să identificăm potențiale schimbări pe termen scurt, i-am întrebat pe elevi dacă au fost
martori în ultima săptămână la vreo manifestare violentă în clasa lor, iar aceștia au răspuns în proporție
de 60% (30) nu, 30% (15) au răspuns “da, o singură dată”, iar 10% (5) au răspuns “da, de mai multe
ori”. Puși să aleagă doar formele de comportament pe care le-au întâlnit în ultima săptămână în clasa lor,
majoritatea (26) susțin că nu au întâlnit nici o formă de comportament dintre cele listate iar 13 persoane
susțin că au văzut doar îmbrânceli.
În final am vrut să testăm percepția asupra utilității campaniei desfășurate de noi - Roboții te
învață să fii uman, aceasta dovedindu-se pozitivă în proporție 82% din răspunsurile subiecților.
Așadar, rezultatele evaluării campaniei ne-au fost de un real folos pentru a valida eficacitatea
acțiunilor derulate oferindu-ne totodată o bază de aspecte cu replicabilitate și o listă de aspecte de
îmbunătățit sau evitat în proiectele ce se creionează în viitor.
15
Sumar Anexe:
Chestionar de cercetarea a segmentului țintă
Cerere de aprobare a proiectului de către conducerea Liceului Teoretic Lucian Blaga
Planificator pentru proiectul de campanie
Contract de sponsorizare
Bugetul de campanie
Chestionar de evaluare a campaniei
Materiale de campanie: Afiș, Fluturaș, Diplomă, Insignă, Video Scurt Metraj (pe CD)
Fotografii (pe CD)
top related