ce masoara scara richter si ce masoara scara mercalli
Post on 01-Jul-2015
265 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Ce masoara scara Richter si ce masoara
scara Mercalli
Pentru idiotii de la televiziuni, care au impresia ca Richter si Mercalli sunt ca Celsius si
Fahrenheit, o mica explicatie. Mercalli se bazeaza pe observatia umana, Richter este o
masuratoare efectiva.
Boilor panicarzi!
Mercalli:
Scara Mercalli, inventată de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scară care stabileşte
intensitatea unui cutremur pe baza observaţiilor personale, subiective, din timpul
cutremurului.
Intensitatea seismelor se apreciază după gravitatea distrugerii clădirilor, construcţiilor, după
tipul şi amploarea deformărilor suprafeţei terestre şi după reacţiile populaţiei la şocul seismic.
Richter:
Scara Richter este făcută pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară logaritmică,
pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor
de volum (de tip P şi S), la 100 km de epicentru şi este este gradată de la 1 la 9. De obicei
intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracţionare.
* Magnitudine 1 : În mod normal nu este simţit.
* Magnitudine 2 : În mod normal nu este simţit.
* Magnitudine 3 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
* Magnitudine 4 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
* Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simţit bine. Mici daune la clădirile din apropierea
epicentrului.
* Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt rezistente se distrug pe o rază de
câţiva kilometri de la epicentru.
* Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune importante pe câteva sute de
kilometri de la epicentru.
* Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune materiale, numeroase decese şi mulţi
răniţi pe sute de kilometri.
* Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona
epicentrului cât şi într-o arie de mii de km² în jurul acestuia.
Scara Richter
Scara Richter a fost imaginată în 1935 de Charles Richter și Beno Gutenberg, de la
California Institute of Technology, pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară
logaritmică, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării
amplitudinii undelor de volum (de tip P și S), la 100 km de epicentru și este este gradată de la
1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere
fracționare.
Deoarece scara Richter este o scară logaritmică, o modificare de un grad pe scara Richter este
corelată cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice și de aproximativ 30 de ori
a energiei eliberată de cutremur.[1]
Clasificarea cutremurelor
Magnitudine 1 : În mod normal nu este simțit. Magnitudine 2 : În mod normal nu este simțit. Magnitudine 3 : Este simțit adeseori, dar nu provoacă daune materiale. Magnitudine 4 : Este simțit adeseori, dar nu provoacă daune materiale. Se aude zgomot. Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simțit bine. Mici daune la clădirile din apropierea
epicentrului. Se aude zgomot. Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt rezistente se distrug pe o rază de
câțiva kilometri de la epicentru. Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune importante pe câteva sute de
kilometri de la epicentru. Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune materiale, numeroase decese și mulți
răniți pe sute de kilometri. Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona
epicentrului cât și într-o arie de mii de km² în jurul acestuia. Magnitudine 10 : Inimaginabil. Foarte puține CASE rămân în picioare, iar pământul se poate
crăpa în două. Până acum nu s-a înregistrat această magnitudine. Maximul înregistrat a fost 9.5.
Cutremur
Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 - 1998
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații
originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații
rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice
care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate.
Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua
intensitatea cutremurelor.
Cuprins [ascunde]
1 Cutremurul de pământ 2 Cauzele producerii cutremurelor 3 Distribuția cutremurelor 4 Producerea cutremurelor 5 Cutremure cunoscute
o 5.1 Europa o 5.2 America de Nord o 5.3 America Centrală o 5.4 America de Sud o 5.5 Asia o 5.6 Africa o 5.7 Cele mai intense cutremure înregistrate
6 Măsurarea cutremurelor 7 Imagini 8 Vezi și 9 Note 10 Legături externe
Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906
Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcții, clădiri, chiar
localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele
submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe până la 30 de m înățime atingând viteze
neașteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari
materiale, cu pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurului
(mișcărilor seismice) se numește seismologie.
Cutremurul de pământ
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui
aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au
un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață,
(situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit
epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția
de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700
km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât
hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale,
verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure
tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire.
Cauzele producerii cutremurelor
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
1. Naturale:
deplasarea plăcilor tectonice erupții vulcanice impactul cu meteoriți
2. Antropice
mijloacele de transport(produc minicutremure) explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca
pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază avalanșe și valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.
Distribuția cutremurelor
Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent:
centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din cutremurele puternice globale și 90% din toată energia seismică anuală
brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții Carpați cu zona seismogenă Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-
African ș.a. au o activitate seismică mai redusă.
Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România
își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre.
Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt
următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda
ș.a..
[modificare] Producerea cutremurelor
Undele P şi S
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele
primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor
zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă
unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare.
1. Unda P :
este o undă longitudinală, de compresie determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia cutremurului) este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ 20%
din energia totală a cutremurului
2. Unda S :
este o undă transversală, de forfecare determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de
propagare deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii stânga-
dreapta față de direcția de înaintare) este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilatie
clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .
Cele trei tipuri de margini
Munţii Himalaya, un exemplu de munți formați prin încrețire
Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea inevitabil
vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, își lovesc și își
deformează marginile astfel:
1. Margini divergente
Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care se mișcă
depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca încinsă din manta,
formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la
formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze
ducând la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se
numește zonă de divergență.
2.Margini convergente
Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se
ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va
fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare
fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă.
-când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se
ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc
se vor încreți, se vor compresa și vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul formării
munților prin încrețire (ex.: Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numește zonă
de convergență.
3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca plăcile să se zdruncine, să se smucească formând cutremure.
[modificare] Cutremure cunoscute
[modificare] Europa
464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morți 1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România 1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România 1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România 1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România 1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România 1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morți 1276, Cutremur în România 1327, Cutremur de gradul 7 în România 1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveția, până azi cel mai puternic cutremur Europa
centrală 1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România 1456, 5 decembrie, Cutremur distruge orașul Napoli, 30.000 până la 40.000 morți 1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România 1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România 1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România 1530, Cutremur de gradul 4,7 în România 1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România 1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România 1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România 1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România 1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România 1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România 1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România 1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România 1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România 1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România 1620, 8 octombrie, Cutremur în România 1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România 1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România 1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România 1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de morți 1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România 1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România 1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România 1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România 1750, Cutremur în România 1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona, circa 60.000 morți, Cutremurul cel
mai intens din istorie Tsunami 1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur cel
mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.
1778, 18 ianuarie, Cutremur în România
1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morți 1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România 1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România 1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România 1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România 1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România 1823, 5 ianuarie, Cutremur în România 1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România 1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România 1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România 1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România 1847, 15 octombrie, Cutremur în România 1859, 17 octombrie, Cutremur în România 1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România 1868, 13 noiembrie, Cutremur în România 1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România 1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România 1879, 10 octombrie, Cutremur în România 1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România 1892, 14 octombrie, Cutremur în România 1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România 1894, 2 septembrie, Cutremur în România 1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) și Reggio Calabria (pe
peninsula Italiei) circa 84.000 morți (70.000 in Messina, 15.000 in Reggio Calabria). 1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România 1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia 1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România 1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România 1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România 1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia 1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morți (vezi și
Cutremurul din 1940) 1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia 1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi și Cutremurul din 1977) 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 in Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube
în valoare de milioane de mărci. 1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România 1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România 1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România 1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România 1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România 1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 in Roermond graniță cu Olanda și Germania, 1 mort 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morți 2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România 2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9 în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena 2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia; este cel mai puternic seism
înregistrat vreodată în această țară
2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din Suedia din ultimii 100 de ani.
2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia. Cutremurul este considerat cel mai grav înregistrat în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 și al căror hipocentru a fost localizat în zona L'Aquila.
2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu epicentru la 95,80 km adâncime, în zona Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a fost resimțit în puține localități.
2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu epicentru la 6 km adâncime, în zona Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.
2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter) în Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs pagube materiale, dar nu și victime.
America de Nord
1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska 1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska 1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska 1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de Mexico 2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în provincia Columbia Britanică din Canada
America Centrală
2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti
America de Sud
1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador 1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai puternic seism înregistrat 1970, Cutremur în Peru, 66000 de morți 2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia Santiago del Estero din Argentina 2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru
Chile
Asia
856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran), circa 200.000 de morți 893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa 150.000 de morți 1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000 de morți 1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000 de morți 1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa 830.000 de morți 1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de morți 1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000 de morți 1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa 300.000 de morți 1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea Kantō (Japonia), circa 143.000 de
morți 1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa 200.000 de morți 1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu (China), circa 200.000 de morți 1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China, circa 70.000 de morți 1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan), între 30.000 și 60.000 de morți 1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia
1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat (Turkmenistan), circa 110.000 de morți
1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India 1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa 255.000 de morți 1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa 50.000 de morți 1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în Maharastra (India), circa 7.600 de morți 1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de morți 1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa 5.000 de morți 2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India, peste 20.000 de morți 2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de morți 2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morți 2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7 în Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de morți 2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia 2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa 55.000 morti 2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, în
apropierea orașului Sendai. [1] [2] [3] [4]
[modificare] Africa
236, Cutremur în Algeria 1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria 1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria
[modificare] Cele mai intense cutremure înregistrate
După datele furnizate de USGS; Gradul de intensitate pe scara Richter.
Nr.crt. denumire locul data intensitate mențiuni
1. Cutremur în Chile Chile 22.05.1960 9,5 1655 de morți, 3000 de răniți
și 2 milioane fără adăpost
2. Prince William
Sund Alaska 28.03.1964 9,2
3. Cutremur în
Oceanul Indian
Sumatra 26.12.2004 9,1 După noile interpretări a avut
intensitatea de 10,1-11.3
4. Kamciatka Rusia 04.11.1952 9,0
5. Cutremurul din
Japonia 11.03.2011 8,9
Sendai (2011)
6. Oceanul Pacific Chile 27.02.2010 8,8
7. Cutremur în
Ecuador Ecuador 31.01.1906 8,8
8. Rat Islands Alaska 04.02.1965 8,7
9. Cutremur în Nord-
Sumatra
Nord-
Sumatra 28.03.2005 8,6
10. Assam Tibet 15.08.1950 8,6
11. Andreanof Islands Alaska 09.03.1957 8,6 După noi aprecieri mai puțin
de 13
12. Cutremur în
Bandasee Indonezia 01.02.1938 8,5
13. Kamciatka Rusia 03.02.1923 8,5
14. Chile-Argentina Chile 11.11.1922 8,5 După noi aprecieri mai mult
de 8,3
15. Kuril Islands Insulele
Kurile 13.10.1963 8,5
16. Ningxia-Gansu China 16.12.1920 7,8 După noi aprecieri mai puțin
de 8,6
Măsurarea cutremurelor
Există diferite aparate pentru măsurarea caracteristicelor cutremurelor. Dintre acestea cele mai
importante sunt accelerografele și seismografele.
Cele mai cunoscute scări de măsurare sunt Scara Richter și Scara Mercalli.
Scara Mercalli
Scara Mercalli, inventată de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scară care
stabilește intensitatea unui cutremur pe baza observațiilor personale, subiective, din timpul
cutremurului.
Intensitatea seismelor se apreciază după gravitatea distrugerii clădirilor, construcțiilor, după
tipul și amploarea deformărilor suprafeței terestre și după reacțiile populației la șocul seismic.
Efectele șocului se diminuează proporțional cu creșterea distanței față de epicentru. Cea mai
utilizată scară de intensitate este scara Mercalli Modificat CMMD (sau MM) și prezintă
următoarele caracteristici:
GRAD DESCRIERE MAGNITUDINE
(pe scara Richter)
I - Instrumental
Nu este simțit,
păsările și animalele
sunt neliniștite.
Înregistrat doar de
seismografe.
Între 1 și 2 grade
II - Slab sesizabil
Este simțit numai
de către puține
persoane care se
găsesc în repaus, în
special la etajele
superioare.
Între 2 și 3 grade
III - Perceptibil Este simțit de către
unele persoane din
interiorul clădirilor.
Între 3 și 4 grade
IV - Moderat
Este simțit de către
mai multe persoane
din interiorul
clădirilor și de
unele aflate în
exterior.
4 grade
V - Serios
Este simțit de către
aproape de toată
lumea, mulți sunt
sculați din somn.
Între 4 și 5 grade
VI - Puternic
Este simțit de către
toată lumea, mulți
se sperie și fug din
Între 5 și 6 grade
locuințe, unele
mobile grele se
deplasează.
VII - Foarte
puternic
Cei mai mulți
oameni părăsesc
locuințele. Este
perceput și de
persoanele aflate la
volan. Stricăciuni
considerabile în
clădiri prost
construite.
6 grade
VIII - Destructiv
Casele se
deplasează pe
fundațiile lor,
pereții ușori sunt
aruncați în afară,
unii pereți de
cărămidă se
prăbușesc.
Între 6 și 7 grade
IX - Ruinător
Panică generală,
stricăciuni
considerabile și în
structuri special
construite.
Crăpături mari în
teren.
7 grade
X - Dezastruos
Sunt distruse cele
mai multe structuri
din cărămidă. Mari
alunecări de teren.
Între 7 și 8 grade
XI - Foarte
dezastruos
Puține clădiri din
cărămidă rămân în
picioare. Sunt
distruse poduri.
Șinele de cale ferată
sunt îndoite
puternic.
8 grade
XII - Catastrofic
Distrugerea este
aproape totală.
Obiectele sunt
azvârlite în sus. Au
loc modificări ale
Mai mare de 8 grade
reliefului.
top related