comunitât montane · jutori da la maestre marisa e dal sportel linguistic da la comunitât montane...
Post on 07-Jul-2020
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Comunitât Montane del Glemonês, Cjanâl del Fier
e Val Cjanâl
Sportel Linguistic
PRESENTAZION
Chest gjornalin al è stât fat dai fruts da li classis
cuarte e cuinte da la scuele primarie di Ponteibe, cul
jutori da la maestre Marisa e dal sportel linguistic
da la Comunitât Montane dal Glemonês, Cjanâl dal
Fier e Val Cjanâl, inte suaze dal progjet
“Lis nestris lenghis a son la nestre ricjece”.
Ducj i tescj a son stâts scrits dai fruts par talian e
po voltâts ta variant locâl da la lenghe furlane.
Il progjet di furlan
La gjte a Bordan
La memoreazion dai alpins muarts in vuere
La mense e li sôs regulis
La visite al centri storic di Udin
Il scambi culturâl cui fruts di Vilac
I zûcs che si fasin a scuele
Il progjet “pan e lat”
Il sport
I krampus
Li bravadis dai fruts da la scuele
CHI DENTRI TU CJATIS:
Ta nestre scuele, ai 29
di otubar dal 2008, al è
tacât il progjet di furlan
che al cjape dentri li
classis 4° e 5°. Il prin dì
si sin presentâts. La
volte dopo vin vût la idee
di scrivi un gjornalut,
dut par furlan, di ce che
al sucêt a scuele. Po vin
dovût cirî un titul di dai
a chest gjornalut cussì
vin scrit diviersis
propuestis a la lavagne e
a maiorance vin decidût
che il titul plui biel al
ere: IL GJORNALIN DA LI CLASSIS 4° E 5°. Par scrivi i articui dal
gjornâl, la maestre nus à
dividûts in grops e,
passant banc par banc, a
ogni grop e à fat tirâ fûr
di une scjatulute un
biliet cun su scrit
l'argoment dal articul
che i fruts ai vevin di
scrivi.
A non nus è capitât di
dove descrivi propit il
progjet di furlan.
In chestis dôs classis il
furlan lu tabain dome trê
fruts: Libero, Patrick e
Enrico T.
Furlan lu fasin une volte
par setemane, miercus
dopomisdì. Chest progjet
al è stât organizât da la
Comunitât Montane par
fanus cognossi une
lenghe che cumò no si
dopre cuasi plui.
IL PROGJET DI FURLAN
I fruts da li classis 2° e
4° a son partîts di
Ponteibe par Bordan ai
28 di Otubar dal 2008
aes 8:15 di buinore. Aes
9:30 a son rivâts e an
visitât il pais. Sui mûrs
da li cjasis a an vedut i
murales cu li paveis: un
biel al veve ancje
muflons e cjamoçs oltri
che paveis. Intun altri al
ere un sgoif di li che a
vignivin fûr li famosis
paveis.
Daspò i fruts a son
tronâts sul scuolabus e a
son lâts in pais a Bordan
li che àn fat merinde,
achì, intun negozi, la
maestre ur à comprât, a
ognidun di lôr, une
cartuline dai murales.
Aes 11:30 i fruts a son
montats di gnûf sul
scuolabus par tornâ a
Ponteibe e lâ a cjase.
Bordan al è stât clamât
"il pais des paveis" par
dai un pôc di lustri stant
che prime nol ere tant
cognossût.
LA GJITE A BORDAN
Martars ai 4 di novembre passat, denant dal monument ai muarts in vuere a rimpet da la scuele, vin partecipât a la memoreazion dai alpins muarts in vuere in ocasion dal novantesim cjadalan da la fin da la Prime Vuere Mondial. Po dopo, il cjâf grup dai alpins di Ponteibe, il Maressial Sonego, al à ringraziât ducj i presints e sore dut i fruts parcè che i tignive un grum a la lôr partecipazion. Daspò, Sonego al à contât la storie di doi zovins (doi erois) che àn sacrificât la lôr vite par salvâ la mission militâr. Intun secont moment, un alpin cuntune fogule al à dât fûc a une foghere. Non scuelârs, invezit, vin cjantât prime l'imni nazionâl e po la "cjançon dal Piave". Une volte finîts i cjants, i fruts di 4°
àn recitât une poesie e i fruts di 5° àn let doi slambris di doi autôrs che àn contât da la Prime Vuere Mondial ta lôr oparis (Erich Maria Remaque -Mario Rigoni Stern). Dilunc la memoreazion dai alpins muarts in vuere al è intervignût ancje
il vicesindic di Ponteibe, Tonino Bearzotti, cuntun discors un grum interessant. Dopo il so discors nus àn invidat a fâ merinde in ta sale consiliâr dal municipi li che il siôr Gianni De Candia nus à fat viodi un cuadri su la parêt a çampe e nus à spiegât il so significât. Daspò ve saludâts e ringraziât ducj di chê merinde particolâr sin tornâts a scuele
contents di ve fat une esperience che nus à fat capî che cu la vuere no si risolf juste nuie.
Il monument dai alpins
LA MEMOREAZION DAI ALPINS MUARTS IN VUERE
La mense al è un locâl dongje dal asîl e par lâ a li non vin di spostâsi. Al è un locâl un grum piçul e no ducj i fruts da la nestre scuele a vadin a mangjâ li. Ogni lunis e vinars non anin a mangjâ in mense, li al è un cogo che al cusine il mangjâ diretementri inta cusine che a è intune stanze sul daûr. In mense a son certis regulis di rispietâ e chestis a son:
Dutis chestis regulis a coventi par fanus cressi educâts e civîi.
LA MENSE E LI SÔS REGULIS
La visite al centri storic di Udin a è stade ai 21 di otubar dal 2008. I fruts da la classe 4° a son partîts tor li 8:20 di buinore cul pulmin dal comun. Dilunc la trate a àn passat fûr chei pais chi: Pieretaiade, Dogne, Scluse, Resiute, Mueç, Stazion di Cjargne, Vençon, Glemone, Buie, Pagnà, Felet e a la fin son rivâts a Udin li che si son fermâts in Place Prin di Mai. Compagnâts da la maestre Marisa ai son subit lâts in ta Basiliche di Sante Marie Da li Graciis, di pet dal pecol dal cjistiel.
Dentri ta basiliche, a drete, i fruts àn vedût la "armadure dal diaul", li dongje al ere un letorin cu la sô storie:
Dongje chê armadure al ere un murales e une scrite cun sot i nons da li vitimis dal taramot. A çampe, invezit, a erin cetancj P.G.R. (Par Gracie Ricevude). Jessûts di chê glesie, i fruts, indi àn visitadis altris dôs e a son stâts in 4 placis. Al fin son lâts tal cjistiel di Udin li che àn let la storie dal cjistiel e àn fat merinde. Po son tornâts a cjase contents di vê visitât chei biei puescj che no vevin mai vedût.
LA VISITE AL CENTRI STORIC DI UDIN
La "armadure dal diaul"
Il zimulament al è tacât cuant che erin in prime, ven a stâi cuatri agns fa, e al è finît l'an passat cuant che erin in tierce. L'an passat, cui nestris compagns da la Austrie, sin lâts a Vilac e po a Friesach, une citadele medievâl austriache, li che o vin dât dongje la cjarte, doprant cjarte di gjornâi, aghe e une rêt, e, invezit, cu la piere savonarie intaiade e lustrade vin fat un pendacul di picjâ tal cuel. Tal an prime vevin fat une gjite tal cjistiel di Hochosterwitz che al è
insom di une mont; al è stade dure rivâ ma al valè la pene. Come che vin tacât a viodi li primis tors dal cjistiel chest al sameave lontanissim. Dentri tal cjistiel al ere un museu medievâl cun armaduris, vestîts e reperts dal 1400/1500. Cui fruts da la Volkschule 3 di Vilac, noaltris da la scuele di P o n t e i b e s i s i n incuintrâts une disine di voltis. La ultime a è stade chi di non, tal curtîl da la scuele. Al è stât fat un grant rinfresc, il mangjâ al ere
b o n o n o n : p i z u t i s , grissins, patatinis, pop corn e tante altre robe. I fruts austiracs, dut câs, a son stâts un grum maleducâts parcè che a butavi il mangjâ abàs. In chê ocasion li maestris austriachis nus àn fat une lezion dute par todesc e nô vevin di ripeti li peraulis che nus disevin. Ae fin vin fat zûcs, cjantât e vin dat dongje uns lavoruts par li fiestis. Non, dilunc di chestis ativitâts, si sin pardabon divertîts parcè che vin
podût scuvierzi lûcs che no cognossevin, dut câs, no sin stâts trop contents dal compuartament dai fruts austriacs che a son stâts propi maleducâts.
IL SCAMBI CULTURÂL CUI FRUTS DI VILAC
Il "Ginokey"
Ogni dì, vie par la ricreazion, insom de aule non zuin a "Ginokey", chest zûc si clame cussì parcè Cinzia, la nestre bidele, lu a clamât cussì par vie dal fat che si zuie stant in zenoglon. Il fin di chest zûc al è chel di rivâ a segnà, inta puarte aversarie, plui ponts pussibii prime da la fin dal interval ven a stâi lis 11:15.
Po, no zuin ancje a "Torel" tal coridôr,
in chest zûc un al sta tal mieç e chei altris a àn di passâsi la bale cence fâile cjapâ a lui. Intal zardin, invezit, zuin a "Pulç". La pulç a è une pache su la spale e il frut ca la cjape al à di cori daûr di chei altris par passâle a un di lôr che a so volte, dopo vêle cjapade, al varà di cirii di passâle a cualchidun altri. Ogni miercus non, dopo ricreazion, nin in palestre li che zuin par plui a "Pallamano" che si zuie cussì: la maestre di gjinastiche nus divît in dôs scuadris formadis di sîs/siet fruts; po si tache a zuiâ e si à di passâsi la bale cence tegnîle in ta mans par plui di trê seconts, si po traviersâ il campo palegjant e si à di segnâ inta puarte aversarie cence jentrâ inta aree dal puartîr.
I ZÛCS CHE SI FASIN A SCUELE
Di sîs agns in ca, la
scuele di Ponteibe la
jude i fruts da la Bolivie
(parochie di Cochabamba
- Santa Fè) donant
becins par comprâ pan e
lat, di chi al ven il non
dal progjet che si clame
juste apont "Pan e Lat".
Vie par l'an di scuele
ogni frut al met une part
dai siei sparagns intun
boçut di bande verde
che si lu cjate in dutis li
classis.
L'an passat i fruts da la
classe 5° a àn decidût di
dâ ancje une part dai
becins cjapats su il dì dai
muarts (Halloween).
Ogni an, tal mês di
zenâr, la ven chi a scuele
une muinie, Suor Falvia,
da li Muinis Rosariis di
Udin. Jei la mostre ai
fruts diapositivis che a
vegnin proietadis suntun
grant scherm. Chestis
diapositivis a fasin viodi
li imagjinis di cemût che
a vivin i fruts puars in
Bolivie. Di ce che si viôt,
a vivin in condizions di
puaretât che non si rivin
a contâ: cuant che al plûf
la aghe la jentre in ta
cjasis e il teren al è
dispès paltagnôs, li
stradis a son velmôsis e
li malatiis si spandin
facilmentri. Un grum di
fruts, par chescj motîfs,
a murin pene nassûts.
IL PROGJET PAN E LAT
Suor Flavia e à contât
che li a son pocjis scuelis
e che i fruts a scuegnin
frecuentâlis cualchidun
di matine e cualchidun
dopomisdì. La buinore a
son ancje fruts sot dai
sîs agns che a van tal
capanon da li muinis
juste par
podê fâ
gulizion.
Dopo vê
cjalât li
diapositivis, i
fruts a
consegnin a
Suor Flavia i
becins che a
àn rivât a
meti vie.
Ce emozion par i fruts
da la scuele di Ponteibe!
Lôr a san che ancje se a
puedin viodi i lôr
compagns mancul
fortunâts da la Bolivie
dome par vie da li
diapositivis ur puedin
instès fevelâ tant che
scrivint letaris, che son
picjadis tal coridôr, che
cul cûr!
Su chest progjet a son
ducj dacuardi parcè che
a san di dâ une man a
frutins che, jessint
mancul fortunâts di lôr,
no i puedi
permetisi
nancje di fâ
gulizion.
(ta foto a
çampe Suor
Flavia nus
mostre li
diapositivis
da la Bolivie)
IL SPORT
I sports praticâts dai fruts di chestis dôs classis a son: l'hcokey, il balon, il patinaç artistic e la velocitât sul glaç, la moto cross, il schi e il snowboard. HOCKEY: chest sport al è praticât di 5 fruts (Nicola D.M., Martin, Laura, Roberta e Andrea). Si zuie sul glaç, dividûts in dôs scuadris, e si à di mandâ il disc dentri ta puarte aversarie pocantlu cuntune mace.
BALON: chest al è un sport un grum praticât, ai zuin a balon 10 fruts tra chei di 4° e chei di 5° (Daniele, Nicola D.M., Nicola B., Patrick, Andrea, Michele, Stefano, Martin, Michela e Tiziano) e cemût che si zuie lu savìn ducj, fasintle curte i zuiadôrs a son dividûts in dôs scuadris e a àn di pidâ une bale par cerî di mandâle inta puarte da la scuadre aversarie.
PATINAÇ ARTISTIC: chest, invezit, al è un sport pôc praticât, di fat i stan daur dome dôs frutis (Michela e Giulia G.) e al consist intal balâ sgliciant sul glaç. VELOCITÂT: chest sport lu pratichin in cinc (Daniele, Stefano, Nicola B., Michele e Valentina) e al consist tal cori plui di corse pussibil cui glacins sul glaç.
LA MOTO CROSS: chest sport particolâr al è praticât dome di un frut che par altri al è un grum brâf (Enrico). Inta moto cross si cor cun la moto su par une trate di tiere stant atents di no colâ. SCHI: in chestis dôs classis a siin 5 fruts (Katarina, Alice, Serena, Enrico V. e Valentina). Si lu pratiche sbrissant su la nêf ju par la mont cui siis tai pîs. SNOWBOARD: chest sport lu
pratichin doi fruts (Martin e Ptrick) e invezit che doprâ i siis, par sbrissâ su la nêf, a doprin une taule sole.
I ZÛCS DE ZOVENTÛT I zûcs da la zoventût a son un insieme di garis che si fasin a la fin dal an di scuele tal campo di balon di Ponteibe. I fruts ai partecipin ai zûcs garegjiant in diviersis dissiplinis sportivis imparadis a scuele e a la fin da la zornade ur ven dat un ricuart da la manifestazion.
Ogni an, la sere dai sîs di dicembar, a Ponteibe al è tradizion fâ fieste ai krampus, che a vegnin impersonâts dai zovins dal paîs mascarâts di demonis. A van a tor par li stradis a spaventâ i fruts e a bastonâ chei che son stâts triscj dilunc dal an. Cuant che al rive Sant Nicolò i zovins a van a cjoli il pan dolç che al ven fat di pueste par cheste ocasion, e tor le
dîs di sere i krampus si ritirin a a van vie. La liende a conte che: A erin une volte 13 fantats mascarâts di demonis, dome che un di
lôr al ere pardabon il demoni e, cuant che al rivà, Sant Nicolò li clamà dongje e lu
smascarà. Di chê volte tal Cjanâl si fâs fieste ogni an pai krampus. Chi a Ponteibe vin ancje un altri gjenar di krampus, chescj a son plui piçui e si clamin spitzparkli, a son ancje un pôc plui bon di chei altris. Li carateristichis dai spitzparkli a son: un vistît di pêl, un mantîl e une mascare ducj neris, i cuars e i belets ros come il fûc. I krampus, invezit, a son vistîts cuntune pelice maron o nere, li mascaris a son paurosis, dutis ingrispadis, cui cuars e lungjis cjaveladis, brutis di fâ spavent e, par solit, coloradis di neri, maron, grîs, verdulin e zâl.
I KRAMPUS
Inta scuele di Ponteibe a son fruts che no i rispieti li regulis, cualchi frut da li classis 4° e 5° al fâs scherçs esagjerâts come: sierâ la puarte dal bagn e no lassâ jentrâ nissun, taiâ li gjachetis cu li fuarfis di nascuindon tal coridôr. Altris fruts, invezit, tal puest dai scherçs ai fasin robis come di peraulatis, rispuindi mal a li maestris, domandâ di lâ in bagn dome par fasi un zîr, no scoltâ e no jessi zentîi cun chei altris, e tantis altris robis. Par chescj motîfs li maestris a àn scrit une liste di regulis di osservâ:
1. Colaborâ 2. Scoltâ 3. Rispietâsi 4. Vê interès par la scuele 5. Rivâ in classe puntuâi
6. Jessi ben vistîts e nets 7. Doprâ cun scrupul i imprescj
da la scuele e i propris Di cuant che i son stadis scritis chestis regulis, chi a scuele, no i sucedin fats tant pesants aspart alc come barufis o robe dal gjenar. Ve chi un fat sucedût chi a scuele: une dì, pene rivâts, intant che Martin, al stave metint a puest i libris sot dal banc e si stave par sentâ a è rivade Djelsa par daûr e i à gjavât la cjadree. Come che lui al è lat par sentâsi al è colât e si è sintût un ton che al à spaventat dute la classe. Come che a è rivade la mestre , dîs minuts dopo, Martin i à contât dut e jei i à vosât a Djelsa e l'à metude in punizion par une
setemane, parcè che ...
LI BRAVADIS DAI FRUTS DA LA SCUELE
FIN
top related