constructii forestiere
Post on 05-Jul-2018
303 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
1/55
Gheorghe IGNEA
Rudolf DERCZENI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
2008 – 2009
REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
2/55
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
3/55
1
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
4/55
2
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
5/55
3
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
6/55
4
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
7/55
5
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
8/55
6
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
9/55
7
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
10/55
8
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
11/55
9
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
12/55
10
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
13/55
11
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
14/55
12
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
15/55
13
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
16/55
14
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
17/55
15
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
18/55
16
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
19/55
17
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
20/55
18
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
21/55
19
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
22/55
20
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
23/55
21
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
24/55
22
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
25/55
23
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
26/55
24
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
27/55
25
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
28/55
26
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
29/55
27
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
30/55
28
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
31/55
29
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
32/55
30
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
33/55
31
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
34/55
32
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
35/55
33
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
36/55
34
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
37/55
35
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
38/55
36
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
39/55
37
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
40/55
38
Tema proiectului
Să se întocmească proiectul tehnic de execuţie a unei construcţii având destinaţia locuinţă personalăamplasată în localitatea ........................, judeţul .............., după modelul din figură.
în care: N – indicele grupein – numărul de ordine din grupă
Regimul de construcţie: Parter.Adâncimea de îngheţ: hi= 1,10 mTeren de fundare cu presiunea limită pe talpa fundaţie: 250 kPa
Continutul proiectului
A. Piese scrise
MEMORIU TECHNIC
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
41/55
39
DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA
3.1. Structura verticala
3.2. Structura orizontala
CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA
4. Calculul sarpantei4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor
4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor
4.3. Calculul căpriorilor
4.4. Calculul panelor
4.3. Calculul planseelor
4.4. Calculul zidurilor
4.5. Calculul fundatiei
B. Piese desenate1. Plan parter2. Plan şarpantă3. Plan armare4. Plan secţiune verticală5. Plan faţadă6. Plan fundaţie
Memoriu tehnic
Proiectarea constructiei se executa cu luarea in considerare a urmatoarelor normative :- STAS 1 – 84 Formate in desenele de constructii- STAS 2 – 82 Scari in desenele de constructii- STAS 1434 – 43 Linii de cotare , de reprezentare , indicatoare in desenul de constructie- STAS 855 – 79 Desenul pentru constructii din beton armat- STAS 1019/1 – 82 Calcule si alcatuirea constructiilor din zidarie- STAS 10107/0 – 76 Calcule si alcatuirea constructiilor din beton armat- STAS 856 – 71 Calculul constructiilor din lemn
- STAS 10107/112 – 77 Plansee din beton armat- STAS 3303/0 – 77 Panele acoperisurilor- STAS 2965 – 79 Scari interioare- STAS 6221/ 2 – 83 Iluminatul natural al constructiilor- STAS 4670 – 82 Golurile pentru usi , ferestre la constructiile civile- STAS 6094 – 77 Adancimi de inghet- STAS 8316 – 77 Calculul fundatiilor- STAS 1110/1 – 77 Zonarea seismica-
CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA
4. Calculul sarpantei
Tipurile de şarpante mai uzuale sunt prezentate in figura 1.
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
42/55
40
Figura 1. Tipuri de şarpante
4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor
Zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile. Este un fenomen climatic
(meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmosferic transformate in cristale care se depun pe
pamant si pe cladiri. Actiunea zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare uniform distribuite,
actionand static asupra elementelor de constructie expuse.
4.1.1 Intensitatea normata a zapezii
e z z
n
z c g c p
g z =greutatea de referinţă a stratului de zăpadă (Figura 2 şi tabelul1) g z =1,2 -pentru zona B, greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de
10 ani
ce =coeficient care ia în considerare condiţia de expunere a construcţiei
ce =1,0
c z =coeficient care tine seama de de aglomerarea de zăpadă pe suprafaţa expusă a construcţieicz i 1 0 30if
60
3030 60if
0 60if
α= 350
c z =0,83n z p = 1 kN/m
2
4.2.1. Intensitatea de calcul
F = 1,3 – coeficient de sigurantă
Pz= γ F xn
z p
P z = 1,3 kN/m2
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
43/55
41
Figura 2.
Tabelul 1
4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor
Vantul ca si zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile, este un fenomenclimatic, reprezinta miscarea maselor de aer la suprafata p amantului.La contactul cu constructiile, energiacinetica a maselor de aer se transforma in energie potentiala. Din aceasta cauza caracteristica principalacare influenteaza marimea actiunii vantului, este viteza acestuia.
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
44/55
42
4.2.1. Intensitatea normata a componentei normale(Pnn), este considerata distribuita
pe suprafata expusa vantului
F vhnin
n g z cc p
=1.6 coeficient de rafala g v = presiunea dinamică de baza (figura 3 si tabelu2l)
g v= 0,42
F = a ‚1.05 pentru zona B de amplasarech(z) = coeficient de variaţia presiunii dinamice de bază în raport cu înălţimea z deasupra terenului liber.
65.010
65.044.0
z
z ch
z=8,7=inaltimea
ch(z) =0.611cn=coeficient aerodinamic(tabelul 3)
Tabelul 3
n
n p =0,164 kN/m2
4.2.2. Intensitatea de calcul
F vhnin g z cc p
F = 1,2 – coeficient de sigurantă
P n= γ F xn
z p
P n= 0,164 kN/m2
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
45/55
43
4.2.3 Incarcarile permanente
Nr .
Denumire material Grosime cm
Greut. Normată/m 2
Coef.n
Greut.de
calcul/m2
Unitatede
măsură
1 Învelitoare ţiglăsolzi
- 85 1,1 94 daN/m2
Total 0,85 0,94 kN/m2
P n = 0.94 kN/m2
4.2.4 Incarcarea de montaj
3 = 1,2 – coeficient de sigurantă
P= γ3 xn
z p
P= 0,164 kN/m2
4.3. Elemente dimensionale
dc – distanta dintre capriori (70 – 90cm)lc – lungimea de calcul a capriorilor = distanţa dintre pane (3,00 – 4,00m)lp – lungimea de calcul a panelor = distanta dintre scaune (3,5 – 4,5m)
4.5.Calculul căpriorilorSectiuni de la 8x12 la 15x25 cm2.
căprior
pană intermediară
cosoroabă
lc = 2.38m
dp= 2.85m
dc – distanta dintre capriori
lc – lungimea capriorilor
bc – latimea capriorilorhc – inaltimea capriorilor
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
46/55
44
Se propune o sectiune cu baza:
bc 0.12 m
lc 2.38 m
dc 0.81 m
a cos McI
Pg dc a lc 2
8
Pz dc a lc 2
8
McI 1.052 kNm
hc1 6 McI
bc
hc1 7.254 cm
McIII Pg dc a lc
2
8
P a lc
4
McIII 1.026 kNm
hc3 6 McIII
bc
hc 3 7.164 cm
McII P g dc a lc 2
8
P z d c a lc 2
16
Pv a2 dc lc 2
8
McII 0.823 kNm
hc 2 6 McII
bc
hc 2 6.414 cm
Sectiune transversala recomandata a capriorilor, este 8 cm x 12cm
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
47/55
45
4.6 Calculul panelorPanele se reazema in cazul nostru pe popi si colecteaza incarcari din lateral de pe 1/2 in deschiderileadiacente. Sectiuni de la 10x12 la 15x 25 cm2.
75
75
2.90
bp – latimea panelor
hp – inaltimea panelor
lp 2.90 m
lca 2.9 m
bp 0.12 m
Ipoteza I.
MpI Pg lc a lca
2
8
Pz lc a lca2
8
MpI 4.591 kNm
hp1 6 MpI
bp
hp1 15.151 cm
Ipoteza II.
MpII Pg lc a lca
2
8
Pz lc a lca2
16
Pv a2
lc lca2
8
MpII 3.59 kNm
hp2 6 MpII
bp
hp2 13.397 cm
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
48/55
46
Ipoteza III .
MpIII Pg lc a lca
2
8
P a lca
8
MpIII 2.283 kNm
hp3 6 MpIII
bp
hp3 10.684 cm
Se accepta ca panele sa fie executate din lemn de rasinoase cusectiunea transversala de 12 cm x 14 cm.
4.2.7 Calculul popilor
lpo- inaltimea populuii – raza de giratieI – moment de inertieA – aria popului
b – latimea populuih – inaltimea populuiλ – coeficient de zvelteteφ – coeficient de flambajPopul este supus la compresiune centrica si colecteaza incarcarile de pe
suprafata lp x lc.Ipoteza I.
NI lp lc Pg P b 0.12 m
NI 7.688 kN h 0.12 m
NII lp lc Pz Pg ( )
NII 15.46 kN
I b h
3
12
I 1.728 10 5 A b h
i I
A
i 0.035
li 0.53 lc
li 1.261
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
49/55
47
li
i
36.413
3 1 0 0
7 5if
1 0 .8
1 00
2
7 5if
0.894
e f N II
A
e f 1 .2 01 1 0 3
e f 1 0 0 0 0 KN
m
2
Sectiunea folosita la realizarea po pilor, este de 12cm x 12 cm , cu lungimi de2.50 m .
4.3. Calculul planşeelor
După STAS 10107/0-76, STAS 10107/1-76, STAS 10107/2-77, stas 9167/72 (protecţieantiseismică).
Pentru construcţii cu pereţi portanţi cu distribuţie celulară (5-6 m) se recomandă construirea planşeelor simple, rezemate direct pe zidăria portantă. Pot fi executate în sistem monolit, prefabricat
sau mixt.Plăcile vor fi prinse de zidurile portante prin intermediul unor centuri.În general, pentru elemente din beton armat, se prevăd verificări atât la stări limită ultime,
(rupere obişnuită la solicitări statice, rupere prin oboseală), cât şi la limită ale exploatării normale
(fisurare, deformare).Armarea plăcilor se poate face pe două direcţii dacă 2l
l
min
max şi pe o
singură direcţie dacă 2l
l
min
max
4.3.1. Calculul plăcilor
La proiectarea şi verificarea planşeelor, încărcările, coeficienţii încărcărilor precum şi modul degrupare a încărcărilor se fac în conformitate cu prevederile cuprinse în STAS 10101 /0-75, STAS10101/1-75, STAS 10101/2-75.
Solicitările produse de încărcările de calcul, în secţiunile ce alcătuiesc planşeele, pot fideterminate printr-un calcul static:
în domeniul elastic la planşeele de toate tipurile;în domeniul plastic la planşeele din beton armat, pentru stabilirea limitelor ultime.ÎncărcăriSunt de două tipuri: permanente şi temporare
Încărcări permanente normate STAS 10-101/78din greutate proprie 2/2500 m N g n p
din pardoseală - parchet 2np
m/N650g
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
50/55
48
- mozaic 2np
m/N940g Încărcări temporare normate STAS 10-101/2A-78 pentru spaţii de locuit în:
- încăperi qn = 1.500 N/m- spaţii de acces qn = 3.000 N/m
pentru încăperi, birouri în:- încăperi qn = 2.000 N/m- spaţii de acces qn = 3.000 N/m- încăperi aglomerate qn = 400 N/mCoeficientul încărcărilor STAS 10-101/OA-77 pentru încărcări permanente din:greutatea proprie ng = 1,1
pardoseală ngp = 1,2 pentru încărcări temporaren p = 1,4 pentru p
n 2 kN/m2 n p = 1,3 pentru p
n = 2-5 kN/m2
n p = 1,2 pentru pn 5 kN/m
2
Încărcări din calculP = ngbh p + g b
n + nggn N/m2
P – încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă.Rezistenţa de calcul se face conform STAS 10107/0-77În funcţie de marca betonului avem:Pentru B250 R C = 11,5 N/m
2 R T = 0,9 N/m
2
În funcţie de armătură avem:- din oţel beton OB37 Ra = 210 N/m2
- din oţel slab aliat PC52 Ra = 290 N/m2 Prevederi constructive pentru plăciGrosimea plăcilor armate pe o singură direcţie:
301 lmin - pentru rezemare simplă
351 lmin - pentru încastrare elastică
Grosimea plăcilor armate pe 2 direcţii:
401 lmin - pentru rezemare simplă
451
lmin - pentru încastrare elasticăDistanţa dintre armăturile de rezistenţă se va lua:
- cel puţin 70 mm număr maxim de bare 14 b/m- cel mult 200 mm număr maxim de bare 5 b/m
Armăturile de rezistenţă sunt:- bare drepte- bare ridicate pe reazeme- călăreţiCalculul plăcilor (planşeelor) simple alcătuite numai din plăciP pachet = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 650 + 1,4 x 1500 = 5630 N/m
2 (spaţiu locuit)
Pmozaic = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 940 + 1,4 x 1500 = 5978 N/m2
(spaţiu locuit)Pmozaic = 1,1 x 2750 x 940 + 1,3 x 3000 = 7684 N/m2 (spaţiu acces)
Calculul plăcilor armate pe 2 direcţii
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
51/55
49
Constructiv se adoptă o grosime a plăcii de h p = 10 cm. Din ipoteza calculului simplificat placaapare ca o sumă de plăci unitare ortogonale.
a1) Încărcarea ce revine după cele 2 direcţii
qx = b-1 P qy = b-2 P b-1, b-2 sunt f ( min
max
l
l ) (tabelul 4)
Momente în cazul plăciiMc1 = 6-1 P l1
2 Mc2 = 6-2 P l22
Momente de reazeme exterioare
Mrx =2
xxlq
121 Mry = 2yy lq12
1
Momente interioare
Mrx =2
xxlq
10
1 Mry = 2yy lq
10
1
Pentru plăci armate pe o singură direcţie
Mc =2
1Pl
111 Mr = 22Pl14
1
l1 (lx)
l2 (ly)
qx
qy
Mrx Mrx
Mcx
Mry
Mry
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
52/55
50
a2) Dimensionarea armăriise calculează coeficientul pentru fiecare direcţie
=c0
r 1c
Rbh
M
hc
= h p - 2 – înălţimea utilă a plăciih p – grosimea plăciiR c – rezistenţa la compresiune a betonului
- se calculează coeficientul = 2/1cr
211
- se calculează aria necesarului de armătură A = ho a
c
R
R cm2
Distribuţia de rezistenţă pe metru trebuie să conţină minim 5 bare/m şi maxim 14 bare/m.dacă A < 5 bare/m se adoptă constructiv 5 bare/mminim 1/3 din aceste bare şi cel puţin 3 bare/m vor rămâne continue în câmp.
Calculul planşeului 1: garaj.
Cu ajutorul coeficientului =y
x
l
l se determină coeficienţii b-1, b-2, b-1, b-2, ţinând cont de
legătura dintre zid şi planşeu.lx = 5 m b-1 = 0,0467ly = 3,75 m b-2 = 0,0127P = 7684 N/m2 b-1 = 0,8772 = 1,33 b-2 = 0,1228
Cu ajutorul acestor 4 coeficienţi se vor determinaMomente în câmp Momente pe reazeme
2
x1b
x
c PlM 8971,07Nm Mr
x = 2x1b
Pl12
1
= -21063,76 Nm
2
y2b
y
c PlM 1372,3144 Nm Mr
y = 2y2b
Pl121
= -1658,36 Nm
Cu ajutorul momentelor se calculează coeficientul pentru fiecare direcţie, cu formula cr =
c0
r ,c
Rbh
M (b - lăţimea de calcul 1m,
cR - rezistenţa la compresiune a betonului ) şi coeficientul ,
specifică fiecărui coeficient , cu formula = 1- 21 c
x = 0,12189 cx = 0,13039
cy = 0,01864 c
y = 0,03728r
x = 0,28618 r x = 0,34605
r y = 0,2253 r
y = 0,02278Determinarea ariei necesarului de armătură se realizează cu formula:
a
c0
R
Rbh
Aacx = 4,13 Aar
x = 10,97Aac
y = 1,18 Aar y =0,72
Determinarea numărului de bareAac
x = 4,13 n = 5 10 se adoptă 3 10 -continue în câmpse adoptă 5 10 -ridicate pe reazem
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
53/55
51
Aacy = 1,18 n = 3 8 se adoptă 3 8 -continue în câmp
Aar x =10,97 n = 14 10 se adoptă 12 10 -călăreţi
Aar y = 0,72 n = 2 8 se adoptă 2 8 –călăreţi
4.3.2. Planul de armare al placilor
Pentru placile obisnuite planul de armare se intocmeste impreuna cu planul de cofraj. Fiecaretip de armatura primeste un numar de ordine cunoscut pentru denumirea de marca. Pentru fiecaremarca se precizeaza numarul de bare, cotele partiale de fasonare si lungimes toatala. Lungimea totalarezulta prin insunmarea lungimilor partiale de fasonare la care se adauga 10 ... 15 cm pentru ciocurileterminale de ancorare. Pentru cotarea armaturii se folosesc datele precizate in tabelul 7.
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
54/55
52
Plan parter
Plan acoperis
-
8/15/2019 Constructii Forestiere
55/55
Plan armare
top related