coordonator: profesor claudia mogîldea
Post on 05-Jan-2016
70 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Coordonator: Profesor Claudia Mogîldea
Scopul urmărit:
Ne dorim să găsim legatura
între sănătate şi jocul de echipă-
handbal.
Sănătatea depinde de obiceiurile şi deprinderile
care formează stilul nostru de viaţă:
ceea ce mâncam
câtă mişcare fizică facem
cât alcool bem
câte ţigări fumăm
de igiena personală
de calitatea relaţiilor noastre sociale
1. Să asigure o creștere și
o dezvoltare psihică şi
fizică corespunzătoare
2. Să asigure o activitate
intelectuală și fizică
normală
3. Să asigure o stare de
sănătate bună
Nu se “sare” peste mese, micul dejun obligatoriu
Se mănâncă la ore fixe
Hrana trebuie consumată cu atenţie şi plăcere
Se mănâncă încet, fără întreruperi, într-o atmosferă calmă şi
liniştită, alături de familie
Este importantă aranjarea mesei şi prezentarea felurilor de
mâncare
Mişcarea este benefică la orice vârstă şi la orice
intensitate.
Medicii recomandă 30-60min. de efort fizic/zi.
Mişcarea are efecte benefice asupra sănătăţii şi
longevităţii, în prevenirea sau ameliorarea unor
afecţiuni precum: bolile cardiace, atcurile
cerebrale, obezitatea, diabetul zaharat tip II, dar şi
beneficii psihologice.
Se pot realiza în aer liber:
Mers “în forţă”
Jogging
Mers pe bicicletă
Înot
Roller etc.
Exerciţiul fizic - act motric repetat conştient şi
sistematic în scopul dezvoltării fizice armonioase,
creşterii capacităţii motrice, corectarea
deficienţelor fizice şi recuperarea motorie.
Este mijlocul de bază al educaţiei fizice şi
sportului, antrenamentului sportiv şi
kinetoterapie.
se realizează cu consum energetic (efort) şi
stimulează funcţiile organismului;
se efectuează sistematic, după reguli metodice
precise, deoarece efectele practicării sale pot
realiza obiectvul propus;
are conţinut şi formă.
Este determinat de totalitatea elementelor
care compun un exerciţiu fizic:
mişcările efectuate de segmentele corpului
parametrii efortului: volum, intensitate,
complexitate
gradul de solicitare a proceselor psihice:
memorie, atenţie, imaginaţie, voinţă etc.
Este dată de modul în care sunt dispuse şi executate
elementele acestuia:
poziţia corpului şi a segmentelor în timpul execuţiei;
poziţia faţă de aparatele şi obiectele cu care se
execută;
direcţia şi sensul mişcărilor corpului şi segmentelor;
amplitudinea mişcării;
tempoul sau frecvenţa mişcărilor
ritmul sau modul de alternare a fazelor unei mişcări/a
mişcărilor.
Efectele practicări efortului fizic I
1. EFECTE ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII FIZICE ARMONIOASE:
efecte morfoplastice şi morfogenetice, care vizează forma corpului şi a segmentelor acestuia, structura internă a ţesuturilor, forma şi structura organelor etc;
efecte fiziologice care vizează creşterea capacităţii funcţionale a organelor, aparatelor şi sistemelor organismului uman, cu deosebire a celor direct implicate în efort;
efecte psihice privnd procesele nervoase fundamentale, a funcţiilor gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii etc;
Efectele practicării efortului fizic II
2. EFECTE ASUPRA PERFECŢIONĂRII FIINŢEI UMANE:
în plan biologic - efecte de ordin somatic, funcţional, biochimic etc;
în plan educativ - formarea şi dezvoltarea personalităţii, cultivarea trăsăturilor morale şi de caracter, cultivarea gustului pentru frumos;
în plan economic - creşterea capacităţii de muncă, prelungirea duratei vieţii active, înlăturarea efectelor stresului cotidian;
Efectele practicării efortului fizic III3. EFECTELE DUPĂ CRITERII METODOCE: Locale: la nivelul unui organ sau aparat Generalizate: la nivelul întregului
organism Imediate: creşterea frecvenţei cardiace
de la 60-80bătăi/min. la 120-180bătăi/min., accelerarea respiraţiei, accentuarea metabolismului
Tardive: modificarea numărului si grosimii fibrelor musculare, muschiul îşi îmbunătăţeşte tonusul şi forţa, se dezvoltă circulaţia sanguină, se măreşte capacitatea de refacere a fibrei şi face posibilă munca fizică mai intensă, de lungă durată
Specifice: la nivelul apartului locomotor, sistemeleor osos şi muscular
Nespecifice: la nivelul celorlalte aparate şi siteme
Handbal Volei Baschet Fotbal Elemente de gimnastică Tenis de masă Tenis de câmp Tenis cu piciorul
Handbalul a apărut în Europa la sfârşitul secolului al 19-lea.
Handbalul nordic de sală 1898 (7 jucători): directorul şcolii
interzice elevilor practicarea fotbalului din cauza
accidentărilor, iar băieţii au început să joace fotbal cu mâna. În
anul 1904 OLGER NIELSEN redactează şi tipăreşte într-o mică
broşură un regulament al acestui nou joc sportiv.
Hazena 1894 în Cehoslovacia, JOZEF KLEMKER introduce în
programa şcolară un joc dinamic, asemănător cu handbalul de
astăzi.
Handbalul “mare” (pe terenul de fotbal în 11 jucători) este o
“invenţie nemţească” şi îl are ca autor final pe KARL
SCHELENZ.
“Părintele” handbalului din România - profesorul WILHELM BINDER,
(Liceul BRUKENTHAL din Sibiu) care l-a introdus ca disciplină
obligatorie în şcoală, după ce văzuse la Berlin meciurile din Cupă.
18 iunie 1921 - primul meci cu public pe Stadionul Central din Sibiu
între echipe de elevi de la Liceul Brukenthal.
Handbalul (în 11 jucători) se răspândeşte oraşe din Ardeal, apoi în
Banat (Timişoara, Lugoj, Arad 1927 – 1928), în Regat (Bucureşti,
Ploieşti 1930 – 1933), mai apoi şi în Moldova (1934 – 1935).
Handbalul în 7 pe teren mic, a pătruns timid la noi în ţară după 1930.
La început se confunda cu Hazena, dar era socotit un mijloc de
pregătire în timpul iernii pentru echipele de handbal în 11 jucători.
Handbalul este un sport colectiv care opune două echipe de
câte 7 jucători.
Scopul fiecărei echipe este de a înscrie goluri în poarta
adversarului, aruncând mingea cu mâna din afara suprafeţei
porţii.
Jucătorii nu pot lovi mingea decât cu mâinile: orice minge care
atinge o parte a corpului mai jos de genunchi este considerată
abatere.
Numai portarul poate devia mingea cu piciorul din zona sa.
Jucătoriilor de câmp le este interzis să paseze mingea
portarului când acesta se află în propriul spaţiu de poartă.
Jucătorii pot dribla mingea şi pot face trei paşi cu ea în mână.
Avertisment sau cartonaş galben: primele greşeli de apărare virulente.
Excluderea temporară de 2 minute: atitudini şi gesturi anti-sportive şi
apărări virulente care nu pun în pericol integritatea fizică. Vinovatul iese
de pe teren şi îşi echipa joacă cu un om mai puţin. Dacă un jucător este
scos de pe teren de trei ori pe parcursul jocului, este eliminat definitiv.
Descalificarea sau cartonaş roşu: pentru jucătorul care a primit trei
excluderi de 2 minute sau care a comis o abatere sau neglijenţă gravă.
Această pedeapsă înseamnă eliminarea definitivă a jucătorului, dar
după 2 minute de la excluderea sa, poate fi înlocuit.
Eliminarea: pedepseşte o lovitură voluntară, deosebit de violentă
împotriva oricărei persoane de pe teren sau din tribune (jucator, arbitru,
spectator). Jucătorul eliminat nu poate fi înlocuit şi trebuie să
părăsească imediat terenul de joc.
HANDBAL – PROCEDEE TEHNICE
1. pasarea mingii de la umăr şi prinderea ei cu două mâni de pe loc şi din deplasare,
2. dribling multiplu de pe loc şi din deplasare,
3. deplasare în doi cu dribling şi pasare,
4. aruncare la poartă de pe loc de la semicercul de 6m.
http://www.frh.ro/cronologie/geneza-pionerat-afirmare%201921-1945.htm
http://www.barnasside.no/bilder/sport-fotball6.jpg http://4.bp.blogspot.com/_Vwb4TbnYIew/TBlp4QjHVwI/AAAAAAAA
ACM/1Sfll6zi5Ns/s1600/handball.jpg
http://www.slabire-fitness.ro/images/idei%20pentru%20slabire%20rapida%20prin%20exercitii%20.jpg
http://www.europafm.ro/&files/charts/poze_stiri/romania-in-miscare-thumb-250-0-18.jpg
http://biosens.ro/blog/wp-content/uploads/2009/10/piramida-alimentatiei-sanatoase.jpg
http://www.maxoutonmax.com/images/banner_health.jpghttp://www.frh.ro/ http://www.frh.ro/regulamentuldejoc.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Team_handball http://www.esacademic.com/pictures/eswiki/72/Handball_07.jpg http://www.askmen.ro/Efectele_exercitiilor_fizice_asupra_organism
ului-a1182.html
http://articole.famouswhy.ro/efectele_practicarii_exercitiilor_fizice/#ixzz1IwFyAwdl
top related