curriculum la disciplina „drept internaȚional public” … · 2019. 7. 9. · catedra drept...
Post on 02-Sep-2020
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PUBLIC
CURRICULUM
la disciplina
„DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC”
(Ciclul I)
AUTOR:
Vitalie SLONOVSCHI
dr. în dr., conf. univ.
Cristina CEBAN
dr. în dr., conf. cerc.
Contact direct: 90/30
Curs teoretic: 60/20
Lecții practice: 30/10
Lucru individual: 60/120
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
2
I. PRELIMINARII
Cursul de drept internaţional public ca disciplină academică la Facultatea de
drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova în ultimii ani a căpătat o
amploare considerabilă şi interes ştiinţific de proporţii. Graţie schimbărilor
structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înnaltă calitate,
dreptul internaţional public devine ramura de profil în pregătirea studiului
academic al studenţilor.
Dreptul internaţional public, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel
superior în materie de relaţii juridice amplasate în plan extern, exemplificând
posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie autoritară. Necesitatea unui studiu
complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru calificarea
juristului contemporan.
Dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii
cum sunt pacea, securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi
ale omului. În condiţiile în care relaţiile internaţionale ale Moldovei cunosc o
amplă desfăşurare, însuşirea problemelor multiple, complexe şi nu rareori dificile
pe care le comportă materia dreptului internaţional prezintă o importanţă de
netăgăduit pentru toţi cei interesaţi în cunoaşterea acestei disciplini.
Scopul prezentului curs este acela de a familiariza audienţii cu tot spectrul
de probleme cu care se confruntă societatea internaţională a statelor, metodele şi
instrumentele de realizare a politicii externe.
În cadrul cursului o atenţie deosebită este acordată problemelor teoretice,
iniţiind studenţii în terminologia dreptului internaţional, relaţiilor internaţionale,
relaţiilor diplomatice şi consulare, tratatelor internaţionale etc. Un rol aparte a
acestei disciplini revine scopului de a dezvolta la studenţi capacităţile de orientare
practică în problematica securităţii internaţionale, diplomaţiei preventive,
conflictologiei, reglementării paşnice a diferendelor internaţionale etc.
Studierea acestei disciplini constituie o aprofundare în domeniu, înfăţişând
studentului toate aspectele esenţiale pe care le comportă acest domeniu, de la
consideraţii generale privind locul şi importanţa dreptului internaţional,
terminologia specifică, definiţii utilizate, până la substanţiale referinţe
bibliografice, care î-l ajută pe student să desluşească singur, în continuare acele
subiecte pe care doreşte să le amplifice, precum şi problemele majore cu care se
confruntă specialiştii în domeniu. Studentul trebuie să asimileze toate cunoştinţele
teoretice necesare pentru cunoaşterea tuturor conceptelor teoretice şi practice, ale
specificului relaţiilor internaţionale, ale problematicilor ridicate de raportul stat –
stat, stat – persoană juridică, stat – persoană fizică în contextul acestui domeniu
specific al dreptului.
Astfel, cursul de drept internaţional public are drept scop final acumularea
de cunoştinţe şi formularea de competenţe necesare pentru ca în activitatea sa
profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele necesare solicitărilor
clienţilor, respectiv ale locului de muncă.
3
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului /
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină Tota
l
pre
leg.
sem
.
l.in
div
id.
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
S.03.O.017
zi II 3 150 60 30 60 5 examen V. SLONOVSCHI
S.03.O.014
frecvenţă
redusă
II 3 150 20 10 120 5 examen C. CEBAN
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr.
Unităţi de conţinut
Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Noţiuni introductive 2 1 1 1 2 4
2 Evoluţia istorică şi dezvoltarea dreptului intrenaţional
public
2 1 2 4
3 Normele dreptului internaţional 2 1 1 2 4
4 Izvoarele dreptului internaţional 2 1 2 4
5 Principiile fundamentale ale dreptului internaţional 4 1 1 1 4 8
6 Raportul dintre dreptul internaţional şi cel intern 2 1 1 2 4
7 Subiecţii dreptului internaţional 4 1 2 1 4 8
8 Statul – subiect principal al dreptului internaţional public 2 1 2 4
9 Populaţia în dreptul internaţional 2 1 1 1 2 4
10 Teritoriul în dreptul internaţional 2 1 1 1 2 4
11 Răspunderea internaţională 2 1 1 2 4
12 Dreptul tratatelor 4 1 2 1 4 8
13 Dreptul organizaţiilor internaţionale 4 1 2 1 4 8
14 Protecţia internaţională a drepturilor omului 2 1 1 2 4
15 Dreptul diplomatic şi consular 2 1 1 1 2 4
16 Dreptul internaţional ecologic 2 1 1 2 4
17 Dreptul internaţional economic 2 1 1 2 4
18 Reglementarea internaţională a cooperării în domeniile
tehnico-ştiinţific, cultural şi mass-media
2 1 2 4
19 Dreptul mării 4 1 2 1 4 8
20 Dreptul aerian 2 1 1 2 4
21 Dreptul cosmic 2 1 1 2 4
22 Dreptul internaţional penal 2 1 1 2 4
23 Dreptul internaţional umanitar 2 1 2 1 2 4
24 Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale 2 1 2 4
25 Dreptul securităţii internaţionale 2 1 1 2 4
Total 60 20 30 10 60 120
4
IV. COMPETENŢE Competenţe generice: 1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.
Competenţe specifice: - să determine locul şi rolul dreptului internațional public în cadrul societăţii internaţionale.
- să demonstreze însuşirea cunoştinţelor în domeniul dreptului internațional public.
- să aprecieze corect diferite situaţii în baza cunoştinţelor căpătate.
- să analizeze ultimele evoluţii şi schimbări în aplicarea dreptului internațional public în condiţiile integrării şi
globalizării relaţiilor internaţionale.
V. OBIECTIVELE GENERALE La nivel de cunoaştere şi înţelegere: - - să definească şi să explice geneza şi natura dreptului internaţional
- - să distingă problemele dreptului internaţional
- - să determine obiectul de studiu, obiectivele şi conţinutul dreptului internaţional
- - să identifice etapele evoluţiei dreptului internaţional
- - să relateze despre sursele dreptului internaţional
- - să realizeze o prezentare calitativă a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional
- - să descrie structura şi componentele sistemului dreptului internaţional
- - să caracterizeze diferite tipuri de subiecte ale dreptului internaţional
- - să identifice şi să definească ramurile dreptului internaţional public
La nivel de aplicare: - - să interpreteze reglementările internaţionale în cele mai esenţiale domenii ale dreptului internaţional
- - să utilizeze corect şi adecvat reglementările internaţionale şi actele legislative din domeniu
- - să distingă diferite categorii de norme de drept internaţional
- - să analizeze conduita subiectelor dreptului internaţional în relaţiile internaţionale
- - să detecteze avantajele mijloacelor paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale
- - să stabilească corelaţiile dintre dreptul intern şi cel internaţional
- - să utilizeze cu eficacitate diferite teorii şi concepţii ale dreptului internaţional
- - să analizeze lupta internaţională împotriva infracţiunilor internaţionale, în special terorismul
- - să identifice problemele actuale ale justiţiei internaţionale
- - să scoată în relief orientările actuale ale dreptului internaţional
La nivel de integrare: - - să interpreteze evenimentele internaţionale şi să efectueze comentariile asupra reglementărilor internaţionale
- - să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului internaţional
- - să formuleze iniţiative în domeniul perfecţionării dreptului internaţional
- - să determine priorităţile cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi complexitatea problemelor
internaţionale
- - să demonstreze deschidere faţă de schimbările în sistemul dreptului internaţional în concordanţă cu ritmul
schimbărilor internaţionale legate de fenomenele din viaţa internaţională
- - să accepte necesitatea unei reforme continue în dreptul internaţional ca o condiţie a funcţionalităţii sistemului
dreptului internaţional
- - să decidă în ce mod pot fi structurate modalităţile paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale
- - să evalueze particularităţile dreptului internaţional în raport cu cel intern
- - să facă pronosticuri asupra evoluţiei dreptului internaţional în corelaţia cu evoluţia comunităţii internaţionale
- - să argumenteze necesitatea recurgerii la mijloacele paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale
- - să construiască diferite tipuri de soluţii la principalele probleme internaţionale
- - să propună modificări în legislaţia Republicii Moldova pentru o mai bună asigurare a drepturilor
fundamentale ale omului
- - să propună un sistem permanent şi eficient de aplanare a diferendelor internaţionale
- - să formuleze propuneri de lege ferenda în contextul aproximării legislaţiei interne la standardele
internaţionale şi europene
- - să perceapă sensul şi direcţiile de armonizare a dreptului Republicii Moldova cu normele internaţionale şi
comunitare
- - să formuleze şi să operaţionalizeze principalele obiective ale politicii externe a Republicii Moldova.
5
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC
Subiectul 1. Noţiuni introductive
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească societatea internaţională,
comunitatea internaţională şi să identifice
comunităţile regionale.
- Să reproducă noţiunea dreptului
internaţional şi să determine semnificaţia
conceptului ius gentium.
- Să definească sistemul dreptului
internaţional.
- Să identifice ramurile şi instituţiile dreptului
internaţional.
- Să prezinte periodizarea evoluţiei dreptului
internaţional.
- Să descrie evoluţia principalelor etape ale
dezvoltării ştiinţei dreptului internaţional.
- Să compare societatea internă cu cea
internaţională.
- Să opereze cu distincţia drept internaţional
public şi drept internaţional privat.
- Să detecteze trăsăturile specifice ale
dreptului internaţional în raport cu cel intern.
- Să proiecteze actorii societăţii
internaţionale.
- Să argumenteze obligativitatea dreptului
internaţional
- Să formuleze funcţiile dreptului
internaţional şi ale sistemului dreptului
international
1. Societatea internaţională
2. Definiţia dreptului internaţional public
3. Fundamentul şi particularităţile dreptului
internaţional
4. Sistemul dreptului internaţional
5. Evoluţia istorică a dreptului internaţional
6. Ştiinţa dreptului internaţional
Subiectul 2 Normele dreptului internaţional
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să reproducă definiţia normei de drept
internaţional.
- Să identifice relaţiile internaţionale
reglementate de norma de drept internaţional
- Să definească norma ius cogens.
- Să clasifice normele dreptului internaţional
- Să determine locul şi importanţa altor norme
sociale care interacţionează în cadrul
1. Definiţia normei de drept internaţional
2. Clasificarea normelor dreptului internaţional
3. Normele ius cogens
4. Alte norme sociale care interacţionează în
cadrul societăţii internaţionale
6
societăţii internaţionale.
- Să stabilească legătura dintre politica
externă şi dreptul internaţional.
- Să proiecteze particularităţile normei
dreptului internaţional.
- Să propună criterii de clasificare a normelor
dreptului internaţional
- Să selecteze normele ius cogens.
- Să propună tehnici de identificare a
normelor ius cogens.
- Să evaluieze impactul normelor religioase
asupra dreptului internaţional actual
Subiectul 3. Izvoarele dreptului internaţional
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească izvorul de drept internaţional
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului
internaţional
- Să reproducă elementele definitorii ale
cutumei şi tratatului internaţional
- Să elucideze importanţa surselor subsidiare
ale dreptului internaţional
- Să identifice noţiunea şi tipurile codificării
dreptului internaţional
- Să compare natura juridică a izvoarelor
principale şi celor subsidiare ale dreptului
internaţional
- Să demonstreze caracacterul subsidiar al
doctrinei şi jurisprudenţei internaţionale
- Să demonstreze efectele actelor
internaţionale în dreptul internaţional
- Să stabilească impactul dreptului intern
asupra izvoarelor dreptului internaţional
- Să argumenteze necesitatea codificării
dreptului internaţional
- Să compare formele de codificare a
normelor dreptului internaţional
- Să estime utilitatea practică a clasificării
izvoarelor dreptului internaţional
- Să estime avantajele şi dezavantajele
cutumei internaţionale în raport cu tratatul
internaţional
- Să propună tehnici de soluţionare a
conflictului dintre o normă convenţională şi
una cutumiară.
- Să evalueze procesul de codificare a
dreptului internaţional în perioada
contemporană
1. Noţiuni generale de izvor al dreptului
internaţional
2. Izvoarele principale ale dreptului
internaţional
3. Sursele subsidiare ale dreptului internaţional
4. Codificarea dreptului internaţional
Subiectul 4. Principiile fundamentale ale dreptului internațional public
7
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească principiile fundamentale ale
dreptului internaţional
- Să identifice conţinutul principiilor
fundamentale
- Să stabilească trăsăturile specifice ale
principiilor fundamentale
- Să compare principiile fundamentale cu alte
principii ale dreptului internaţional
- Să argumenteze viabilitatea unor principii
fundamentale ale dreptului internaţional
- Să evaluieze procesul de codificare a
principiilor dreptului internaţional
- Să argumenteze rolul organizaţiilor
internaţionale în codificarea dreptului
internaţional
- Să recomande principii în devenire şi să
argumenteze necesitatea consacrării unor noi
principii fundamentale
1. Definiţia principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional
2. Codificarea principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional
3. Conţinutul principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional
4. Principii în devenire
Subiectul 5. Raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional public
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să identifice cauzele interacţiunii ordinii
juridice interne şi celei internaţionale
- Să distingă relaţiile reglementate de dreptul
internaţional de relaţiile reglementate de
dreptul intern.
- Să relateze principalele teorii cu privire la
raportul dintre dreptul intern şi cel
internaţional
- Să deosebească teoria dualistă de teoria
monistă.
- Să argumenteze influienţa dreptului intern
asupra dreptului internaţional.
- Să evaluieze influienţa dreptului
internaţional asupra dreptului intern.
- Să propună tehnici de realizare a normelor
dreptului internaţional în ordinea juridică
internă.
1. Noțiuni generale
2. Principalele teorii cu privire la raportul dintre
dreptul intern şi cel internaţional
3. Influienţa dreptului intern asupra dreptului
internaţional
4. Influienţa dreptului internaţional asupra
dreptului intern
Subiectul 6. Dreptul tratatelor internaționale
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să reproducă criteriile de definire a
tratatului internaţional.
- Să identifice definiţia dreptului tratatelor
- Să distingă formele de denumire atribuite
tratatelor internaţionale
- Să definească deplinele puteri
- Să identifice şi să interpreteze principalele
instituţii ale dreptului tratatelor
- Să determine momentul intrării în vigoare,
1. Definiţia dreptului tratatelor internaţioale şi a
tratatului internaţional
2. Clasificarea şi denumirea tratatelor
internaţionale
3. Forma şi structura tratatelor internaţionale
4. Elementele tratatului internaţional
5. Încheierea tratatelor internaţionale
6. Rezervele la tratatele internaţionale
7. Efectele tratatelor internaţionale
8
suspendprii şi încetării valabilităţii tratatelor
internaţionale
- Să identifice viciile de consimţământ la
încheierea unui tratat internaţional
- Să descrie tratatele la care sunt părţi
organizaţiile internaţionale
- Să clasifice varietatea tratatelor
internaţionale
- Să determine tratatele în formă solemnă şi
tratatele în formă simplificată
- Să deosebească elementele principale ale
tratatului de elementele accesorii
- Să compare efectele tratatelor internaţionale
faţă de părţile contractante şi efectele
tratatelor faţă de terţi
- Să evaluieze dezvoltarea istorică a
disciplinii
- Să propună structura unui tratat internaţional
- Să proiecteze fazele incheierii tratatelor
internaţionale
- Să estime natura juridică şi efectele
rezervelor la tratat
- Să propună tehnici şi procedeie de
interpretare a tratatelor internaţionale
- Să anticipeze nulitatea unui tratat
internaţional
- Să optimizeze modul de încheiere a
tratatelor de R.M.
- Să evaluieze procedura de revizuire a
tratatelor internaţionale
8. Condiţiile de validitate şi nulitatea tratatelor
internaţionale
9. Încetarea şi suspendarea tratatelor
internaţionale
10. Revizuirea tratatelor internaţionale
11. Interpretarea tratatelor internaţionale
12. Modul de încheiere a tratatelor de R.M.
13. Tratatele la care sunt părţi organizaţiile
internaţionale
Subiectul 7. Subiecții dreptului internațional public
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să identifice noţiunea de subiect al dreptului
internaţional
- Să definească entităţile statale contestate
- Să aplice criteriile care trebuie întrunite
pentru calitatea de subiect
- Să distingă categoriile subiecţilor de drept
internaţional
- Să demonstreze participarea la relaţiile
internaţionale a entităţilor statale contestate
- Să estime statul şi organizaţia internaţională
ca subiecte principale ale dreptului
internaţional
- Să argumenteze lipsa personalităţii juridice
internaţionale a persoanei fizice,
organizaţiilor internaţionale non-
guvernamentale, a societăţilor transnaţionale,
a umanităţii
1. Definiţia subiectului dreptului internaţional
2. Categoriile subiecţilor de drept internaţional
3. Entităţi statale contestate
4. Alţi actori care participă la relaţiile
internaţionale
Subiectul 8. Statul potrivit dreptului internațional public
9
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească statul din punct de vedere a
dreptului internaţional
- Să determine natura şi întinderea
personalităţii juridice internaţionale a statului
- Să identifice competenţele statului
- Să definească recunoaşterea statelor
- Să reproducă noţiunea de neutralitate a
statului
- Să determine definiţia succesiunii statelor
- Să stabilească elementele statului
- Să distingă drepturile fundamentale şi
obligaţiile statelor
- Să compare formele şi tipurile recunoaşterii
statelor
- Să distingă materiile în care este aplicabilă
instituţia succesiunii statelor
- Să stabilească imunităţile jurisdicţionale ale
statelor şi ale bunurilor lor
- Să justifice viabilitatea şi necesitatea
competenţelor statale
- Să propună forme de cedare a competenţelor
statale
- Să evalueze procesul de afirmare a
statalităţii şi de participare a Republicii
Moldova în cadrul societăţii internaţionale
- Să propună tendinţe actuale ale politicii
externe a R.M.
- Să evaluieze procesul de codificare a
normelor referitoare la imunităţile
jurisdicţionale a statelor
1. Definiţia statului din punct de vedere a
dreptului internaţional
2. Drepturile fundamentale şi obligaţiile statelor
3. Competenţele statului
4. Recunoaşterea în dreptul internaţional
5. Neutralitatea statelor
6. Succesiunea statelor
7. Imunităţile jurisdicţionale ale statelor şi ale
bunurilor lor
8. Republica Moldova – subiect al dreptului
internaţional
Subiectul 9. Dreptul organizațiilor internaționale
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească organizaţia internaţională
- Să identifice dreptul organizaţiilor
internaţionale prin prisma părţilor
componente ale sale
- Să determine natura şi întinderea
personalităţii juridice internaţionale a
organizaţiei internaţionale
- Să reproducă noţiunea de conferinţă
internaţională
- Să distingă organizaţiile internaţionale
interguvernamentale de organizaţiile
internaţionale neguvernamentale
- Să clasifice organizaţiile internaţionale
- Să argumenteze natura juridică a actului
constitutiv al organizaţiei internaţionale
- Să structureze actele organizaţiilor şi
1. Noţiunea şi varietatea organizaţiilor
internaţionale
2. Definirea dreptului organizaţiilor
internaţionale
3. Actul constitutiv al organizaţiei internaţionale
4. Structura instituţională a organizaţiei
internaţionale
5. Personalitatea juridică a organizaţiei
internaţionale
6. Competenţele funcţionale ale organizaţiilor
internaţionale
7. Conferinţele internaţionale şi actele lor
10
conferinţelor internaţionale
- Să proieteze actul constitutiv al organizaţiei
internaţionale
- Să formuleze organigrama unei organizaţii
internaţionale
- Să evaluieze dinamica funcţionării
organizaţiilor internaţionale
- Să propună forme de proceduri de lucru a
organelor organizaţiei
- Să aprecieze valoarea juridică a hotărârilor
organizaţiei
- Să proiecteze pregătirea şi convocarea unei
conferinţe international
Subiectul 10. Răspunderea internațională
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să identifice noţiunea răspunderii statelor
- Să determine natura juridică a răspunderii
internaţionale
- Să definească fapta internaţională ilicită şi
elementele ei
- Să reproducă particularităţile răspunderii
organizaţiilor internaţionale
- Să distingă noţiunea şi particulariţile
sancţiunilor internaţionale
- Să stabilească fundamentul răspunderii
internaţionale
- Să clasifice faptele internaţionale ilicite
- Să argumenteze necesitatea angajării
răspunderii internaţionale pentru activităţi
legale
- Să evaluieze procesul de codificare a
răspunderii internaţionale
- Să proiecteze angajarea răspunderii
internaţionale
- Să stabilească tipurile şi formele răspunderii
internaţionale
- Să recomande activităţi neinterzise de
dreptul internaţional pentru care survine
răspunderea international
1. Noţiunea răspunderii internaţionale
2. Fundamentul răspunderii internaţionale
3. Angajarea răspunderii internaţionale
4. Tipurile şi formele răspunderii internaţionale
5. Răspunderea pentru activităţi neinterzise de
dreptul internaţional
6. Răspunderea organizaţiilor internaţionale
7. Sancţiunile în dreptul internaţional
Subiectul 11. Populația în dreptul internațional
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să reproducă definiţia populaţiei
- Să identifice elementele populaţiei
- Să definească pluricetăţenia şi apatridia
- Să reproducă definiţia refugiatuluiu
1. Noţiunea populaţiei în dreptul internaţional
2. Reglementările internaţionale cu privire la
cetăţenie
3. Pluricetăţenia şi apatridia
11
- Să stabilească legătura dintre jurisdicţia
personală a -statului şi competenţa personală
- Să generalizeze modalităţile de dobândire a
cetăţeniei în dreptul internaţional
- Să determine condiţiile expulzării
- Să evaluieze reglementările internaţionale
cu privire la cetăţenie.
- Să propună modalităţi de reducere a
cazurilor de pluricetăţenie şi apatridie.
- Să formuleze principalele regimuri juridice
aplicabile străinilor
- Să argumenteze natura juridică a dreptului la
azil
4. Regimul juridic aplicabil străinilor
5. Refugiaţii şi condiţiile expulzării
6. Dreptul la azil
Subiectul 12. Protecția internațională a drepturilor omului
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să identifice generaţiile de drepturi
- Să descrie conţinutul Cartei internaţionale a
drepturilor omului
- Să definească anumite categorii de drepturi.
- Să evaluieze consacrarea principiului
respectării drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale
- Să clasifice reglementările internaţionale în
domeniul drepturilor omului
- Să propună reglementări internaţionale cu
caracter de universalitate a drepturilor omului.
- Să proiecteze reglementări regionale a
drepturilor omului.
- Să estime importanţa şi rolul Curţii
Europene a Drepturilor Omului
- Să proiecteze mecanismul onizian de
protecţie a drepturilor omului
1. Evoluţia istorică a conceptului
2. Reglementarea internaţională cu caracter de
universalitate a drepturilor omului
3. Reglementarea regională a drepturilor omului
4. Reglementarea internaţională a anumitor
drepturi fundamentale
5. Mecanisme internaţionale şi regionale de
protecţie a drepturilor omului
Subiectul 13. Teritoriul în dreptul internațional
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească teritoriul de stat
- Să identifice elementele teritoriului de stat
- Să reproducă definiţia frontierei de stat
- Să distingă teritoriul de stat de alte regimuri
aplicabile teritoriilor
- Să stabilească legătura dintre jurisdicţia
teritorială, suveranitatea teritorială şi
competenţa teritorială a statului
- Să clasifice frontierele de stat
1. Consideraţiuni generale
2. Teritoriul de stat.
3. Frontierele de stat şi regimul de frontieră.
4. Problema modificărilor teritoriale.
5. Teritorii cu regimuri juridice internaţionale
speciale.
6. Regimul juridic al zonelor polare.
12
- Să determine teritoriile cu regim juridic
special
- Să demonstreze necesitatea atribuirii unui
statut special zonelor polare
- Să estime procedeile de fixare a frontierelor
de stat
- Să proiecteze regimul de frontieră şi
principiul bunei vecinătăţi
- Să evaluieze procedura modificărilor
teritoriale
- Să argumenteze necesitatea instituirii unor
zone denuclearizate
- Să evaluieze codificarea regimului zonelor
polare arctice şi antarctice
Subiectul 14. Fluviile internaționale
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească fluviile internaţionale
- Să distingă criteriile de definire a fluviilor
internaţionale
- Să clasifice fluviile internaţionale
- Să compare diverse regimuri juridice
acordate fluviilor internaţionale
- Să evaluieze procesul de codificare a
instituţiei fluviilor internaţionale
- Să selecteze principiile de navigaţie pe
fluviile internaţionale
- Să estime regimul juridic de navigaţie pe
Dunăre
1. Noţiunea şi categoriile de fluvii internaţionale
2. Reglementările internaţionale
3. Principiile de navigaţie pe fluviile
internaţionale
4. Regimul juridic de navigaţie pe Dunăre
Subiectul 15. Dreptul internațional maritim
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să reproducă noţiunea dreptului mării
- Să defineaască principalele instituţii ale
dreptului maritim
- Să distingă apele interioare maritime de cele
nemaritime
- Să identifice categoriile de nave maritime şi
regimul lor de trecere prin marea teritoriale
- Să identifice libertăţile şi principiile
recunoscute în marea liberă
- Să determine principalele organizaţii
internaţionale maritime
- Să determine regimul juridic aplicabil
fiecărei instituţii a dreptului internaţional
1. Noţiunea şi evoluţia dreptului mării
2. Apele maritime interioare
3. Apele arhipelagice
4. Marea teritorială
5. Zona contiguă
6. Zona economică exclusivă
7. Platoul continental
8. Marea liberă
9. Zona internaţională a spaţiilor submarine
10. Strâmtorile şi canalele internaţionale
11. Protecţia mediului ambiant marin
12.Soluţionarea diferendelor apărute din
activităţi maritime
13
maritim
- Să stabilească legătura dintre zonele
maritime supuse jurisdicţiei statului şi cele
nesupuse jurisdicţiei statului
- Să repartizeze drepturile şi obligaţiile
statelor riverane şi statelor terţe asupra
zonelor maritime
- Să argumenteze necesitatea cooperării
statelor în vederea protecţiei mediului marin
- Să stabilească statutul juridic al zonei
internaţionale a spaţiilor submarine
- Să compare regimul juridic a strâmtorilor şi
canalelor internaţionale
- Să evaluieze istoricul dezvoltării dreptului
internaţional maritim
- Să estime domeniile de reglementare a
dreptului internaţional în zonele maritime
supuse jurisdicţiei naţionale
- Să proiecteze criterii de delimitare a zonelor
maritime
- Să formuleze metode de cooperare dintre
state în scopul combaterii infracţiunilor
internaţionale comise în marea liberă
- Să proiecteze modalităţile de soluţionare
paşnică a diferendelor maritime
13. Organizaţii maritime internaţionale
Subiectul 16. Dreptul internațional aerian
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul aerian
- Să identifice principiile şi izvoarele
dreptului aerian
- Să determine regimul navigaţiei aeriene
- Să descrie structura, organizarea şi
competenţa Organizaţia aviaţiei civile
internaţionale
- Să evaluieze istoricul dezvoltării dreptului
aerian
- Să compare statutul juridic al spaţiului aerin
cu cel al spaţiului aerian naţional
- Să propună modalităţi de delimitare a
spaţiului aerian de cel extra-atmosferic
- Să proiecteze cele cinci libertăţi ale aerului
în dependenţă de categoriile de aeronave
1. Noţiunea şi evoluţia dreptului aerin
2. Statutul juridic al spaţiului aerian
3. Regimul navigaţiei aeriene
4. Organizaţia aviaţiei civile internaţionale
Subiectul 17. Dreptul cosmic
14
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul cosmic
- Să identifice principiile şi izvoarele
dreptului cosmic
- Să determine regimul spaţiului cosmic
- Să descrie structura, organizarea şi
competenţa organizaţiilor internaţionale
spaţiale
- Să determine activităţile statelor pe Lună şi
alte corpuri cereşti
- Să aplice mecanismul răspunderii survenite
din activităţi spaţiale
- Să stabilească regimul comunicaţiilor
spaţiale
- Să estime statutul astronauţilor şi al
obiectelor spaţiale
- Să proiecteze obligaţiile statelor în vederea
salvării astronauţilor şi recuperarea obiectelor
spaţiale
1. Noţiunea şi evoluţia dreptului cosmic
2. Regimul spaţiului cosmic
3. Statutul astronauţilor şi al obiectelor spaţiale
4. Răspunderea survenită din activităţi spaţiale
5. Regimul comunicaţiilor spaţial
Subiectul 18. Dreptul internațional penal
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul internaţional penal
- Să identifice subiectele dreptului
internaţional penal
- Să determine conţinutul principiilor
dreptului internaţional penal
- Să stabilească elementele constitutive ale
infracţiunilor internaţionale
- Să identifice premisele instituirii jurisdicţiei
internaţionale penale
- Să distingă dreptul internaţional penal de
dreptul penal internaţional
- Să clasifice izvoarele dreptului internaţional
penal
- Să determine categoriile infracţiunilor
internaţionale
- Să proiecteze evoluţia dreptului
internaţional penal
- Să propună forme de asistenţă juridică în
materie penală
- Să selecteze jurisdicţiile internaţionale
penale
1. Definiţia dreptului internaţional penal
2. Principiile şi izvoarele dreptului internaţional
penal
3. Infracţiunile internaţionale
4. Asistenţa juridică în materie penală
5. Jurisdicţii internaţionale penale
Subiectul 19. Dreptul internațional umanitar
15
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul internaţional umanitar
- Să precizeze actualiateta şi importanţa
dreptului internaţional umanitar
- Să contureze conţinutul principiilor
dreptului umanitar
- Să identifice participanţii la ostilităţi
- Să stabilească persoanele care beneficiază
de statutul prizonierilor de război
- Să definească neutralitatea în timp de război
- Să stabilească coraportul dintre dreptul
internaţional umanitar şi dreptul internaţional
al drepturilor omului
- Să aplice reglementările dreptului
internaţional umanitar
- Să compare legile de purtare a războiului
terestru, maritim şi aerian
- Să determine obligaţiile statului neutru în
timp de război
- Să deosebească neutralitatea în războiul
terestru, neutralitatea în războiul maritim şi
neutralitatea în războiul aerian
- Să selecteze modalităţi de suspendare şi
încetare a operaţiunilor militare
- Să determine modalitatea de răspundere
pentru încălcarea dreptului internaţional
umanitar
- Să proiecteze momentul începerii
ostilităţilor şi derularea lor
- Să estime efectele declaraţiei de răsboi
- Să selecteze mijloacele şi metodele legitime
de purtare a războiului
- Să argumenteze necesitatea protecţiei
civililor şi a bunurilor civile
- Să evalueze statutul prizonierilor de război
- Să estime efectele încetării ostilităţilor
- Să propună clauzele unui tratat de pace
- Să formuleze obligaţia de reprimare a
infracţiunilor la normele dreptului umanitar
1. Definiţia dreptului internaţional umanitar
2. Principiile şi reglementările dreptului
internaţional umanitar
3. Începerea ostilităţilor şi consecinţele sale
juridice
4. Participanţii la ostilităţi
5. Mijloace şi metode de purtarea a războiului
6. Protecţia civililor şi a bunurilor civile
7. Statutul prizonierilor de război
8. Neutralitatea în timp de război
9. Încetarea ostilităţilor şi consecinţinţele sale
juridice
10. Răspunderea pentru încălcarea dreptului
internaţional umanitar
Subiectul 20. Soluționarea pașnică a diferendelor internaționale
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească diferendul internaţional
- Să determine eficienţa mijloacelor
diplomatice de soluţionare a diferendelor
1. Consacrarea şi reglementarea principiului
soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale
2. Noţiunea şi tipologia diferendelor
16
internaţionale
- Să identifice efectele mijloacelor
jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor
internaţionale
- Să stabilească importanţa consacrătii
principiului soluţionării paşnice a diferendelor
internaţionale
- Să clasifice reglementările internaţionale cu
privire la obligaţia soluţionării paşnice a
diferendelor internaţionale
- Să analizeze în aspect comparativ mijloacele
diplomatice de soluţionare a diferendelor
internaţionale
- Să distingă jurisdicţia ad-hoc de jurisdicţia
permanentă
- Să propună mijloace diplomatice de
soluţionare a diferendelor internaţionale
- Să propună mijloace jurisdicţionale de
soluţionare a diferendelor internaţionale
- Să formuleze premisele de recurgere la
soluţionarea paşnică a diferendelor
internaţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale
- Să proecteze câteva scenarii de soluţionare a
diferendelor internaţionale în cadrul unor
organizaţii internaţionale
internaţionale
3. Mijloace diplomatice de soluţionare a
diferendelor internaţionale
4. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a
diferendelor internaţionale
5. Soluţionarea paşnică a diferendelor
internaţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale
Subiectul 21. Dreptul diplomatic și consular
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul diplomatic
- Să definească dreptul consular
- Să interpreteze termenul diplomaţie
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului
diplomatic şi consular
- Să definească corpul diplomatic
- Să determine întinderea noţinii de
diplomaţie multilaterală
- Să distingă cele două ramuri ale dreptului
internaţional
- Să stabilească relaţiile diplomatice şi
consulare
- Să compare organele de stat responsabile de
relaţiile internaţionale
- Să repartizeze atribuţiile Ministerului
Afacerilor Externe al Republicii Moldova
1. Noţiunea şi evoluţia dreptului diplomatic şi
consular
2. Izvoarele dreptului diplomatic şi consular
3. Organele de stat responsabile de relaţiile
internaţionale
4. Misiunile diplomatice permanente
5. Oficiile consulare
6. Personalul, clasele şi posturile diplomatice şi
consulare
7. Funcţiile diplomatice şi consulare
8. Corpul diplomatic
9. Privilegiile şi imunităţile diplomatice şi
consulare
10. Diplomaţia multilaterală
11. Misiunile speciale
12. Activitatea diplomatică a Republicii
17
- Să determine procedura de numire a şefului
misiunii diplomatice, a postului consular şi a
personalului diplomatic şi consular
- Să distingă clasele şi gradele diplomatice şi
consulare
- Să stabilească atribuţiile decanului corpului
diplomatic
- Să compare privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare
- Să determine modalităţile diplomaţiei
multilaterale
Să stabilescă actualitatea şi trăsăturile
diplomaţiei ad-hoc
- Să evaluieze dezvoltarea instituţiilor
dreptului diplomatic şi consular
- Să estime activitatea diplomatică a
Republicii Moldova
- Să propună structura misiunilor diplomatice
permanente şli a oficiilor consulare
- Să formuleze funcţiile diplomatice şi
consulare
- Să formuleaze normele de protocol şi
etichetă diplomatică
- Să propună privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare
Moldova
Subiectul 22. Dreptul securității internaționale Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul securităţii
internaţionale
- Să determine noţiunea securităţii colective
- Să distingă noţiunea dreptului intrernaţional
al dezarmării
- Să definească dreptul internaţional al
energiei atomice
- Să stabilească caracterul operaţiunilor de
menţinere a păcii
- Să califice eficacitatea securitatea europeană
şi securitate în regiunea Asiei şi Oceanului
Pacific
- Să argumenteze necesitatea cooperării
statelor în unele domenii ale energiei atomice
- Să proiecteze evoluţia dreptului securităţii
internaţionale
- Să evaluize sistemul de securitate colectivă
prevăzut de Carta ONU
- Să selecteze categoriile de sacţiuni impuse
de ONU
- Să estime valoare juridică a acordurilor
1. Noţiunea şi evoluţia dreptului securităţii
internaţionale
2. Securitatea colectivă a statelor
3. Operaţiuni de menţinere a păcii
4. Acordurile regionale de menţinere a păcii
5. Dreptul intrernaţional al dezarmării
6. Dreptul internaţional al energiei atomice
18
regionale de menţinere a păcii
- Să formuleze tehnici juridice de dezarmare
şi măsuri bilaterale de control asupra
dezarmării
Subiectul 23. Dreptul internațional ecologic
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul internaţional ecologic
- Să identifice particularităţile dreptului
internaţional ecologic
- Să stabilească consacrarea principiului
protecţiei mediului ambiant
- Să argumenteze necesitatea instituirii
cooperării instituţionalizate în domeniul
mediului ambiant
- Să proiecteze parcursul reglemetărilor
universale şi regionale în domeniul protecţiei
mediului ambiant
- Să selecteze obiectele protecţiei
internaţionale ale mediului ambiant
- Să propună formele răspunderii
internaţionale pentru daunele aduse mediului
ambiant
1. Definiţia şi evoluţia dreptului internaţional
ecologic
2. Izvoarele şi principiile dreptului internaţional
ecologic
3. Obiectele protecţiei internaţionale ale
mediului ambiant
4. Cooperarea internaţională instituţionalizază
în domeniul mediului ambiant
5. Răspunderea internaţională pentru daunele
aduse mediului ambient
Subiectul 24. Dreptul internațional economic
19
Obiective de referinţe Conţinutul
- Să definească dreptul internaţional
economic
- Să identifice relaţiile reglementate de
dreptul internaţional economic
- Să distingă dreptul internaţional al
dezvoltării, dreptul internaţional comercial,
dreptul internaţional financiar, dreptul
international al investiţiilor, dreptul
internaţional al transporturilor
- Să determine izvoarele dreptului
internaţional economic
- Să stabilească conţinutul principiilor
dreptului internaţional economic
- Să argumenteze necesitatea unificării
dreptului procesual-arbitral, dreptului
internaţional comercial
- Să demonstreze eficacitatea şi viabilitatea
cooperării internaţionale instituţionalizate în
domeniul comerţului, financiar-monetar,
investiţiilor
- Să selecteze subiectele dreptului
internaţional economic
- Să propună modalităţi de soluţionare a
diferendelor internaţionale economice
- Să formuleze domeniile de reglementare a
transportului international
1. Noţiunea şi izvoarele dreptului internaţional
economic
2. Subiectele dreptului internaţional economic
3. Soluţionarea diferendelor internaţionale
economice
4. Dreptul internaţional al dezvoltării
5. Dreptul internaţional comercial
6. Dreptul internaţional financiar
7. Dreptul international al investiţiilor
8. Dreptul internaţional al transporturilor
Subiectul 25. Reglementarea internațională a cooperării în domeniile tehnico-
științific, cultural și mass-media Obiective de referinţe Conţinutul
- Să determine premisele reglementării
cooperării în domeniul tehnico-ştiinţific,
cultural şi al mass-media
- Să definească dreptul internaţional al mass-
media
- Să identifice statutul juridic internaţional al
jurnalistului
- Să stabilească necesitatea reglementării
cooperării în domeniile tehnico-ştiinţific,
cultural şi mass-media
- Să determine cooperarea internaţională
instituţionalizată în domeniile vizate
- Să evaluieze cooperarea internaţională în
domeniul tehnic şi ştiinţific
- Să estime cooperarea internaţională în
domeniul cultural
- Să formuleze modalităţi de cooperare
internaţională în domeniul învăţământului
superior
- Să realizeze forme de de cooperare
internaţională în domeniul turismului
1. Necesitatea reglementării cooperării în
domeniile tehnico-ştiinţific, cultural şi mass-
media
2. Cooperarea internaţională în domeniul tehnic
şi ştiinţific
3. Cooperarea internaţională în domeniul
cultural
4. Cooperarea internaţională în domeniul
învăţământului superior
5. Cooperarea internaţională în domeniul
turismului
6. Dreptul internaţional al mass-media.
7. Statutul juridic internaţional al jurnalistului
20
VII. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul
preconizat
Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen
de
realizare
1. Raport de analiză
comparată
,,tratatele
bilaterale vis a
vis de tratatele
multilaterale”
- Studierea a două
tipuri de tratate
internaţioanle
- Analiza structurii şi
conţinutului acestora
- Elaborarea raportului
de analiză comparată
- alegerea unui tratat bilateral şi
a unui tratat multilateral încheiat
de Republica Moldova pentru
analiză
- analiza detaliată a acestora
- utilizarea cunoştinţelor
acumulate
Pînă la
10.10.
2013
2. Referat:
,,Organizaţia
Mondială a
Comerţului”
- Studiu bibliografic
- Descrierea procedurii
de examinare a
diferendelor în cadrul
OMC şi a sistemului de
facilităţi instituite de
OMC
- Determinarea
conţinutului clauzei
celei mai favorizate
naţiuni şi practica
aplicării ei în cadrul
OMC
- Elaborarea unui
referat conform
rigorilor înaintate
- respectarea cerinţelor de formă
- numărul şi diversitatea surselor
bibliografice
- gradul de analiză problematicii
- volumul 10-12 pagini scrise de
mînă
- calitatea concluziilor şi
recomandărilor
Pînă la
10.11.
2013
3. Studiu de caz:
funcţiile MAE şi
IE al RM în
domeniul
dreptului
diplomatic
- Identificarea
funcţiilor supuse
studiului
- Analiza lor prin
prizma prevederilor
convenţiilor
internaţionale normelor
- Realizarea acestui
studiu respectînd
cerinţele înaintate
- relevanţa cazului studiat
- corectitudinea identificării şi
analizei funcţiilor supuse
studiului
- gradul de înţelegere a acestora
- gradul de argumentare şi
formularea concluziilor
relevante şi argumentate
Pînă la
10.12.
2013
21
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucrul individual la disciplina
Drept internațional public
1. Locul şi rolul dreptului internaţional în cadrul societăţii internaţionale
2. Particularităţile dreptului internaţional
3. Rolul normei religioase în dreptul internaţional
4. Tehnici de identificare a normelor ius cogens
5. Influenţa normelor politice asupra normelor dreptului internaţional
6. Rolul cutumei în dreptul internaţional actual
7. Natura juridică a surselor subsidiare a dreptului internaţional
8. Noţiunea şi formele codificării dreptului internaţional
9. Apariţia şi evoluţia principiilor fundamentale
10. Principiul egalităţii suverane a statelor şi viabilitatea aplicării sale practice
11. Definirea agresiunii în dreptul internaţional
12. Principalele teze al teoriei moniste cu privire la raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern
13. Principalele teze al teoriei dualiste cu privire la raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern
14. Metode de implementare a dreptului internaţional în ordinea juridică a
statelor
15. Definiţia şi varietatea tratatelor internaţionale
16. Depline puteri – împuterniciri indispensabile pentru încheierea tratatului
internaţional
17. Viciile de consimţământ în dreptul internaţional public
18. Acţiunea tratatelor în ordinea juridică internă
19. Clauzele de încetare a efectelor tratatului internaţional
20. Importanţa înregistrării tratatelor internaţionale
21. Poziţia individului în dreptul internaţional
22. Statul – subiect principal şi originar al dreptului internaţional
23. Organizaţia internaţională – subiect limitat şi derivat al dreptului
internaţional
24. Personalitatea juridică internaţională a subiecţilor dreptului internaţional
25. Recunoaşterea statelor şi guvernelor în dreptul internaţional
26. Succesiunea statelor la tratatele internaţionale
27. Succesiunea statelor la bunurile, arhivele şi datoriile de stat
28. Statutul de neutralitate a statelor în dreptul internaţional
29. Dreptul originar al organizaţiei internaţionale
22
30. Răspunderea subiectivă în dreptul internaţional
31. Sancţiunea în dreptul internaţional
32. Regimul juridic al străinilor
33. Cetăţenia în dreptul internaţional
34. Protecţia juridică a refugiaţilor şi a persoanelor strămutate în dreptul
internaţional
35. Protecţia minorităţilor naţionale
36. Protecţia internaţională a drepturilor copilului
37. Protecţia internaţională a drepturilor femeii
38. Curţi regionale de protecţie a drepturilor omului
39. Jurisdicţia teritorială a statelor
40. Regimul juridic internaţional al zonelor polare
41. Teritorii denuclearizate
42. Teritorii demilitarizate
43. Principiile de navigaţie pe fluviile internaţionale
44. Regimul juridic al apelor interioare maritime
45. Dreptul de pasaj inofensiv în marea teritorială
46. Regimul juridic al insulelor artificiale
47. Principiile şi libertăţile mării libere
48. Dreptul de vizită şi urmărire a navelor maritime în marea liberă
49. Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării
50. Dreptul la escală comercială a aeronavelor
51. Organizaţia internaţională a aviaţiei civile
52. Noţiunea şi statutul obiectelor lansate în spaţiul extra-atmosferic
53. Protecţia juridică a astronauţilor
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă şi 8-10 pagini tapate
1. Foaia de titlu să includă: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, Numele
celui ce a elaborat, Numele conducătorului ştiinţific, localitatea şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: cca 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate
legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe şi secţiuni şi scris de mînă:
Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc a problemei cercetării)
1.1 (1.1.1 1.1.2 etc) 1.2 1.3 etc
Capitolul 2 (aplicare, rezultate, cercetări, studii de caz, etc) 2.1 (2.1.1 2.1.2 etc) 2.2 2.3
etc
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, Ex: [9.p.199]
II variantă permisă în subsol, Ex: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău, Epigraf,
1999, p.199.
5. Concluzii generale şi recomandări: cca 1 pagină
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse.
23
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de
caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul
seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
1. Recunoaştere în dreptul internaţional
1.1. Definiţi noţiunea recunoaşterii în dreptul internaţional.
1.2. Stabiliţi subiectele, tipurile şi formele recunoaşterii.
1.3. Analizaţi natura juridică şi efectele actului de recunoaştere în dreptul
internaţional
2. Tribunalele penale internaţionale
2.1. Identificaţi noţiunea de tribunal internaţional penal.
2.2. Generalizaţi evoluţia istorică şi determinaţi principiile şi tipurile tribunalelor.
2.3. Propuneţi structura, competenţa, şi procedura Curţii Internaţionale Penale.
Lucrarea 2
1. Principiul nerecurgerii la forţă şi ameninţare cu forţa împotriva integrităţii
teritoriale a unui stat
1.1. Definiţi principiul nerecurgerii la forţă şi ameninţare cu forţa.
1.2. Determinaţi evoluţia istorică şi codificarea principiului.
1.3. Evaluaţi viabilitatea principiului în perioada actuală.
2. Încheierea şi intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale
2.1. Definiţi încheierea şi intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale
2.2 . Identificaşi dreptul de a încheia tratate internaţionale
2.3. Analizaţi regulile care se aplică la încheierea tratatelor internaţionale
24
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente
(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4), care se va materializa într-un examen
scris, incluzând subiectele componente ale cursului, cum ar fi:
Testul nr. 1
1. Noţiuni generale privind dreptul internaţional al mediului
1.1. Definiţi dreptul internaţional al mediului.
1.2. Identificaţi particularităţile dreptului internaţional al mediului
1.3. Argumentaţi necesitatea instituirii cooperării instituţionalizate în domeniul
mediului ambiant.
2. Subiecţii dreptului internaţional
2.1. Definiţi noţiunea de subiect al dreptului internaţional.
2.2. Distingeţi categoriile subiecţilor de drept internaţional.
2.3. Estimaţi rolul statului şi al organizaţiilor internaţionale la stabilirea și dezvoltarea relațiilor internaționale.
3. Interpretarea tratatelor internaţionale
3.1. Noţiunea de interpretare a tratatului. Importanţa interpretării
3.2. Clasificarea şi metodele de interpretare
3.3. Specificaţi organul competent a face interpretarea
Testul nr. 2
1. Dreptul internaţional maritim
1.1. Reproduceţi noţiunea dreptului internațional maritim.
1.2. Distingeţi apele interioare maritime de cele nemaritime.
1.3. Proiectaţi criterii de delimitare a zonelor maritime.
2. Instituţia neutralităţii în timpul războiului
2.1. Definiţi neutralitatea în timp de război
2.2. Determinaţi obligaţiile statului neutru în timp de război
2.3. Determinaţi deosebirile dintre neutralitatea în războiul terestru, neutralitatea în
războiul maritim şi neutralitatea în războiul aerian
3. Teritoriul de stat
3.1. Definiţi teritoriul de stat
3.2. Identificaţi elementele teritoriului de stat
3.3. Evaluaţi procedura modificărilor teritoriale.
25
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
Drept Internaţional Public
1. Esenţa şi funcţiile dreptului internaţional
2. Sistemul dreptului internaţional
3. Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova
4. Fundamentul normelor imperative ale dreptului internaţional
5. Particularităţile normei dreptului internaţional
6. Impactul principiilor generale de drept asupra dreptului internaţional
7. Funcţiile codificării dreptului internaţional
8. Rolul Comisiei de Drept Internaţional în codificarea şi dezvoltarea
9. Efectele actelor unilaterale în dreptul internaţional
10. Limitarea recurgerii la forţă şi soluţionarea paşnică a diferendelor
11. Forme de intervenţie în afacerile interne a statului
12. Succesiunea statelor la calitatea de membru al organizaţiilor internaţionale
13. Natura juridică a actului constitutiv al organizaţiei internaţionale
14. Imunităţile şi privilegiile organizaţiilor internaţionale
15. Structura funcţională a organizaţiei internaţionale
16. Competenţa normativă a organizaţiilor internaţionale
17. Condiţiile de realizare a răspunderii internaţionale
18. Legitima apărare în dreptul internaţional public
19. Fapta internaţională ilicită
20. Cetăţenia europeană
21. Statutul juridic al refugiaţilor în Republica Moldova
22. OSCE şi drepturile omului
23. Reforma CEDO în lumina Protocolului 14 al Convenţiei europene a
drepturilor omului
24. Realizarea recursului individual la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
25. Curtea inter-americană a drepturilor omului
26. Protecţia internaţională a drepturilor colective
27. Consacrarea juridică internaţională a drepturilor de a treia generaţie
28. Condiţiile şi legalitatea modificărilor teritoriale în dreptul internaţional
actual
29. Protecţia mediului ambiant antarctic
30. Regimul de navigaţie pe Rin
31. Modalităţi de soluţionare a diferendelor maritime
32. Infracţiunile internaţionale comise în marea liberă
33. Regimul juridic al spaţiului aerian internaţional
26
34. Principiile dreptului cosmic
35. Telecomunicaţia şi teledetecţia
36. Genocidul – crimă contra umanităţii
37. Rolul Consiliului Europei în lupta contra criminalităţii
38. Tribunale internaţionale penale ad-hoc: istorie şi actualitate
39. Clauza Martens şi natura juridică a normelor dreptului umanitar
40. Rolul Crucii Roşii în dreptul umanitar
41. Protecţia bunurilor civile şi a valorilor culturale în timpul conflictelor armate
42. Structura şi organizarea jurisdicţiilor internaţionale
43. Sistemul securităţii colective potrivit Cartei ONU
44. Concepţia securităţii ecologice
45. Programul ONU cu privire la mediul ambiant
46. Dreptul internaţional al dezvoltării
47. Libertatea circulaţiei capitalurilor
48. Cooperarea instituţională internaţională în domeniul tehnico-ştiinţific
49. UNESCO – principala formă de cooperare dintre state în domeniul cultural
50. Statutul juridic internaţional al jurnalistului
51. Libertatea de exprimare în mass-media în conformitate cu dreptul
internaţional
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENȚĂ
la disciplina
Drept Internaţional Public
1. Cooperarea internaţională – condiţie esenţială pentru menţinerea păcii şi
securităţii internaţionale
2. Protecţia internaţională a persoanelor faţă de păstrarea automatizată a datelor
cu caracter personal
3. Reforma CEDO în lumina Protocolului 14 al Convenţiei europene a
drepturilor omului
4. Condiţiile şi legalitatea modificărilor teritoriale în dreptul internaţional
actual
5. Libertatea de exprimare în mass-media în conformitate cu dreptul
internaţional
NOTĂ: Studenţii pot propune şi alte teme pentru tezele de licenţă care pot fi acceptate de catedră cu
condiţia că prezintă interes teoretico-ştiinţific şi practic.
27
XII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Andronovici C. , DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. “Graphix”, Iaşi, 1993.
2. Alland Denis, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, Ed. PUF, Paris 2000.
3. Balan Oleg, Serbenco Eduard, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol.I, Chişinău
2001.
4. Balan Oleg, Burian Alexandru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 2, Chişinău
2001.
5. Бекяшев К. А., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПУБЛИЧНОЕ ПРАВО, Учебник, Проспект,
Москва 2004.
6. Блатова Н. Т. , МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО В ДОКУМЕНТАХ, Москва 1982.
7. Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu B., DREPT INTERNAŢIONAL
CONTEMPORAN, Ed. ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.
8. Combacau Jean, Sur Serge, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 3-e ed.,
MONTCHRESTIEN, Paris 1997.
9. Carreau Domenique, DROIT INTERNATIONAL, 6-e ed., PEDONE, 1999.
10. Creţu Vasile, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Bucureşti 2001.
11. Diaconu Ion, CURS DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Şansa, Bucureşti
1993/1997.
12. Diaconu Ion, TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, 1 volum, Ed.
“Lumina Lex”, Bucureşti 2002.
13. Dupuy Pierre-Marie, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 4-e ed., DALLOZ, 1998.
14. Dupuy Pierre-Marie, LES GRFANDS TEXTES DE DROIT INTERNATIONAL, 2-e ed.,
Paris 2000.
15. Frangi Marc, Schulz Patrick, DROIT DES RELATIONS INTERNATIONALES, Ed.
DALLOZ, 1995.
16. Ecobescu Nicolae, Duculescu Victor, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 1, Ed.
“Hyperion”, Bucureşti 1993.
17. Geamănu Grigore, DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN, Ed. didactică şi
pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume.
18. Herchi Ş.DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ediţia a II-a, Ed. Convex, Oradea 2000.
19. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., 3 тома, ДЕЙСТВУЮЩЕЕ МЕЖДУНАРОДНОЕ
ПРАВО, Москва 1997.
20. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Международные
отношения, Москва 2003.
21. КузнецовВ. И., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Учебник, Москва, Юристь 2001.
22. Лукашук И.И., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Общая часть, особенная часть,
Москва 1997.
23. Mazilu Dumitru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Lumina LEX, Bucureşti
2001.
24. Miga-Beşteliu Raluca, DREPT INTERNAŢIONAL – INTRODUCERE ÎN DREPT
INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. ALL, Bucureşti 1997.
25. Mazilu Dumitru, DREPTUL PĂCII. TRATAT, Ed. All Beck, Bucureşti 1999
26. Mihăilă Marian, ELEMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC ŞI PRIVAT,
Ed. All Beck, Bucureşti 2001.
28
27. Năstase A., Aurescu B., Jura C., DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC – SINTEZE
PENTRU EXAMINE, Ed. All Beck, Bucureşti 2002.
28. Nguyen Quoc Dinh, Patrick Daillier, Alain Pellet, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC,
Ed. L.G.D.J., Paris 1999.
29. Niciu Marţian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Chemarea, Iaşi, 2 volume
1993 /1997.
30. Niciu Marţian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. SERVOSAT, Arad, 2001.
31. Niciu Marţian, CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL, 2
volume, Ed. Lumina LEX, 1997.
32. Панов В.П., Филимонова М.В., Шульга С.В., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО В
СХЕМАХ И ТАБЛИЦАХ, Учебное пособие, Москва 1997.
33. Панов В. П., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Москва 1997.
34. Popescu Dumitra, Năstase Andrian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Bucureşti
1997.
35. Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman F., DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC,
Casa de editură şi presă “Şansa”, Bucureşti 1994, revăzută şi adăugită în 1997.
36. Preda-Mătăsaru Aurel, TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Lumina
LEX, Bucureşti 2002.
37. Rousseau Charle, DROIT INTERNATIONAL, 10-e ed., DALLOZ, 1984.
38. TRATATE INTERNAŢIONALE, Monitorul Oficial, Vol. 1-23.
39. Ушаков Н. А., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Учебник, Юристь, Москва 2003.
40. Черниченко С. В., ТЕОРИЯ МЕЖДУНАРОДНОГО ПРАВО, том.2, Москва 1999
top related