curs 03 si 04-procesul epidemiologic
Post on 09-Mar-2016
43 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
Procesul epidemiologic
Dr. Daniela Pitigoi
Sef Lucrari
UMF Carol Davila
Disciplina Epidemiologie
-
De ce / Cum
apar bolile ?
-
Factorii determinanti ai aparitiei unei
boli
Perturbarea echilibrului :
- cresterea concentratiei agentului cauzal
- cresterea receptivitatii gazdei (varsta,
oboseala, stress etc)
- crearea conditiilor de expunere a gazdei la
agentul cauzal induce boala
-
Bolile infectioase
(BI)
Merita atentia noastra in secolul 21 ?
-
Fiecare om face n timpul vietii cel putin 150 de infectii
(mai mult sau mai putin evidente clinic)
-
Bolile Infectioase = 9% din povara (burden) bolilor in Europa*
*
WHO Regional Office for Europe. The European health report 2005.
-
Principalele prioritati in domeniul
bolilor infectioase in Europa
Rezistenta la antimicrobiene 25% din tulpinile de Stafiloccocus aureus MRSA
Infectii nozocomiale (Infectiile asociate ingrijirilor medicale)
HIV
Infectia pneumococica
Gripa
Tuberculoza
ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2009
-
Infectiile nosocomiale
SUA 5 -10 % din pacientii spitalizati (plaga pneumoniesepticemie)
Europa 7,1% din pacientii spitalizati (infectie urinara, pneumonie si
alte infectii respiratorii joase, plaga, septicemie)
Pneumonia - 6.8% din pacientii internati in UTI mai mult de 2 zile *
1,5% fara ventilatie 22.2% ventilatie >= 1 saptamana
* ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2008
-
Proces infectios
Infectia este specifica viului
Totalitatea reactiilor locale si /sau generale determinate de impactul dintre microorganisme si organismul uman sau animal
Forme de manifestare: Infectie
Boala
Portaj
-
Agenti
Virusuri
Bacterii
Fungi
Paraziti
Ricketsii
Chlamydii
Prioni
virus like (VHD)
-
Care sunt relatiile organismului
uman cu microorganismele ?
Variate:
unele benefice
comensalism
mutualism
altele daunatoare
parazitism
-
Comensalismul
este o asociatie n care un microorganism foloseste ca mediu de viata un alt organism fara sa-l prejudicieze.
omul este gazda unei flore comensale - flora normala - foarte bogata, prezenta pe: Tegumente
Cavitate bucala
Cavitate nazala, faringe, cai respiratorii superioare
Intestin
Mucoasa uro-genitala
-
Mutualismul (simbioza)
este o relatie care se stabileste n beneficiul ambilor parteneri ai asociatiei.
de exemplu, ntre bacilii lactici si gazda umana exista un beneficiu reciproc: vaginul
ofera conditii de viata bacililor lactici iar
acestia la rndul lor acidifica mediul, mpiedicnd dezvoltarea altor microorganisme.
-
Flora normala
DAR
constituie sursa majoritatii infectiilor oportuniste
-
Comensalismul si mutualismul
=
Echilibru
poate fi perturbat
diversi factori (gazda, microorganism, mediu)
Flora normala poate manifesta aspecte patogene microorganisme conditionat patogene
-
Microorganisme conditionat
patogene
Importanta la nivel individual
Aparitie sporadica, dependenta de constituirea conditiilor favorizante:
- doza mare,
- rezistenta antiinfectioasa scazuta
- poarta de intrare larga
Masuri de prevenire la nivel individual
-
Parazitismul
este o relatie care se stabileste n mod cert n beneficiul microorganismului si n detrimentul gazdei umane.
din aceasta categorie fac parte microorganismele patogene.
-
Parazitismul
Obligatoriu parazite nu se pot dezvolta decat
in organismul gazdei Treponema pallidum
Chlamydia pneumoniae
Facultativ parazite pot trai si in natura, dar cand ajung in organism stabilesc o legatura de
parazitism
Clostridium tetani
Salmonella typhi
-
Agentul infectios
Patogenitate
Infectiozitate
Virulenta
Imunogenicitate
Stabilitate in mediu
Doza infectanta
Perioada de incubatie
-
Patogenitatea
Capacitatea unui microorganism de a produce boala;
se masoara prin raportul dintre numarul de persoane care dezvolta boala clinica si
numarul de persoane care au fost expuse
infectiei.
Caracteristica de specie si este determinata
genetic
-
Patogenitatea
Microorganisme cu patogenitate inalta
v. rujeolic
v.gripal aviar
AH5N1 la pasari inalt patogen; la om ?
Microorganisme cu patogenitate joasa
v. polio (95% infectii asimptomatice, 0,1-2% poliomielita)
-
Virulenta
Caracteristica de tulpina
Depinde de mediul in care traieste microorganismul respectiv
atenuarea virulentei la tulpinile vaccinale
-
Infectiozitatea
Capacitate a unui germen de a ptrunde ntr-un organism receptiv, de a se menine si nmuli si a se transmite de la organismul invadat la altul cu usurin.
Doza infectanta cantitatea necesara pentru a cauza infectia la persoanele
susceptibile
-
Perioada de incubatie
timpul de la patrunderea agentului infectios si aparitia primelor semne sau
simptome
Durata diferita in functie de microorganism
Pentru aceiasi boala se defineste ca un interval
Minim
Maxim
-
Perioada de incubatie
Hepatita A - 15 - 45 zile
Hepatita B - 50 180 zile
Gripa - 1- 3 zile (clasic)
Varicela - 10 21 zile
Rujeola - 8- 14 zile (10 zile)
TIA
stafilococ - maxim 6 ore
Bacillus cereus < 24 ore
Salmonella - 6-72 ore
-
Perioada de incubatie
Sugereaza etiologia
Durata de aplicare a masurilor de control
-
Procesul epidemiologic
Multitudinea de factori, fenomene si mecanisme biologice, naturale, si sociale care
duc in mod determinant sau dinamizator -
favorizant la aparitia, extinderea si evolutia
particulara a unei stari morbide in populatie
-
Procesul epidemiologic
Factori determinanti (obligatorii, principali)
Sursa de agenti patogeni
Caile si mecanismele de transmitere
Populatia receptiva
Factori dinamizatori favorizanti
Economico-sociali
Naturali (meteo-geografico-climatici)
-
Sursa de infectie
-
Sursa de infectie
Organisme vii care au capacitatea sa gazduiasca, sa asigure supravietuirea,
eventual multiplicarea si
eliminarea/diseminarea unui agent
patogen Om
Animal
Artropod
-
Rezervor totalitatea speciilor / mediilor care confera
microorganismului conditii de supravietuire si multiplicare
Om
Animal
Artropod
Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric zambila de apa, sol pentru spori)
Nu este intotdeauna si sursa Ex. Clostridium botulinum
Rezervor solul
Sursa animale si pesti
-
Sursa de infectie
Om
Bolnav
Purtator
Animal:
Bolnav
Purtator
Artropod
-
Porti de eliminare
Secretii /excretii prin care se elimina agentul patogen
Sputa (BK)
Saliva (v.rabic, urlian)
Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ, meningococ)
Secretii cutanate (stafilococ)
Secretii genitale (HIV, gonococ)
Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)
Urina (leptospira, fb. tifoida)
Sange (HIV, VHC, VHB)
Lapte (BK, HIV ?, VHB ?)
Placenta v. rubeolic
-
Sursa de infectie
Cai de eliminare
Unice (v. holeric)
Multiple (HIV)
Ritm de eliminare
Continuu
intermitent
-
De ce trebuie sa stim
Caile si ritmul de eliminare a agentilor patogeni ?
Investigatii
si interpretarea rezultatelor
-
Sursa de infectie - Omul
Bolnav Forme tipice Forme atipice
Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic nedepistate depistate tardiv
Diseminare perioada de contagiozitate
-
Sursa de infectie
Purtator
Nu prezinta semne/manifestari clinice
sau modificari paraclinice, gazduiesc agentii patogeni si ii elimina in mediul extern
Frecventa crescuta, Mobili, necunoscuti, Dificil de depistat, investigatii speciale (screening) Important daca lucreaza in sectoare speciale -
sector alimentar, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii, unitati medico-sanitare
-
Purtatorii
Preinfectiosi
viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie, fara semne clinice
Precoce si temporari HAV, rujeola, rubeola, parotidita
in cazurile sporadice - depistare dificila,
In epidemii - investigarea contactilor
-
Purtatorii
Sanatosi
au un grad de imunitate
au rezistenta nespecifica buna
primesc si retin agentul patogen de la sursa HVB, b.difterie, meningococ, stafilococ, streptococ,
Salmonela typhi, b.dizenteric
Temporari
Cronici
Screening
Controale periodice
-
Purtatorii
Fosti bolnavi
Cunoscuti bolnav investigat
Necunoscuti bolnavi cu forme atipice
Convalescenti durata portajului < 3 luni
Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric,
Cronici durata portajului > 6 luni
HVB, HVC, S. Typhi, b. dizenteric
-
Sursa de infectie -
Extraumana Animal:
- mamifere
- pasari
- domestice
- peridomestice (rozatoare)
- salbatice
Bolnav Purtator
Artropod
-
Contagiozitatea
atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de la persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva
- perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis direct sau indirect
o de la persoana infectata la o alta persoana;
o de la un animal infectat la om;
o de la persoana infectata la animal sau artropod.
- zile, saptamani, ani, toata viata
- dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii de intrare, microorganismului
- importanta = durata actiunilor de control (izolare)
-
Indicatorul de contagiozitate (sau
rata de atac secundara)
specific bolilor infectioase
- arata proportia de persoane receptive din
colectivitate la care se poate transmite infectia,
in conditii optime de transmitere a agentului
patogen, intr-o perioada de timp
IC = Numarul persoanelor infectate X 100
Numarul total al persoanelor sigur receptive
-
Mod de transmitere
Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de la sursa care il elimina la organismul receptiv
Capacitatea de transmitere depinde de:
Eliminarea agentului patogen
Comportamentul in mediul extern (rezistenta)
Comportamentul speciei
Factori de mediu
Factori socio-economici
-
Mod de transmitere
Rezistenta microorganismelor in mediul extern: germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore
germeni cu rezistenta scazuta - o zi
germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna
germeni cu rezistenta mare - luni, ani
Rezistenta in mediul extern conditioneaza: natura
complexitatea
durata transmiterii
-
Transmitere directa
Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv fara interventia unui element al mediului extern Contact (sarut, muscatura, contact sexual)
Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale (streptococ).
Vertical de la mama la fat transplacentar (toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ, listeria, gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)
Microorganisme cu rezistenta scazuta
ITS, rabie, mononucleoza, herpes, scabie
-
Transmiterea indirecta (I)
Simpla Transferul de la sursa la receptiv se
realizeaza prin intermediul unui singur element al mediului extern (apa, aer, aliment, instrumentar, sange sau produse de sange etc)
Transfer prin vector
Microorganisme cu rezistenta medie Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC
post-transfuzionale, boli transmise prin vectori
-
Transmiterea indirecta (II)
Complexa
Transfer succesiv al agentului patogen pe multiple elemente din mediu, legate functional
intre ele
Microorganisme cu rezistenta medie sau crescuta
Infectii digestive, infectii tegumentare
-
Transmiterea indirecta (III) alta clasificare
prin stafeta orice material, obiect, echipament, apa, aliment care transfera microorganismul de
la sursa la receptiv
prin vector mecanica purtarea simpla a microorganismului de catre
insecta fara multiplicarea germenului
biologica multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei
aeriana prin diseminare de aerosoli microbieni de la sursa la poarta de intrare (respiratorie)
-
Difuzibilitatea
viteza de raspandire a unei infectii intr-o populatie heterogena ca receptivitate si
conditii de viata.
Id = Numarul persoanelor infectate intr-o perioada de timp X 100
Numarul persoanelor din colectivitate
-
Caile de transmitere
-
Cai de transmitere
Aerul
nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata a agentilor patogeni
20% din bolile infectioase William Wals (1950) demonstreaza transmiterea
aeriana tuberculizarea cobailor Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii
expir eliminare aer sub presiune aerosolizarea secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge) 1,5-2 m
stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)
-
Transmiterea prin aer
diametru >20m sedimenteaza
diametru 10-20 m persista un timp in aer sub forma de aerosoli, apoi se transforma in
nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in
suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se
transforma in microparticule care
sedimenteaza pe suprafete si realizeaza
pulberile (praful) bacteriene contaminate cu
germeni mediu sau inalt rezistenti (BK,
staphylococcus aureus).
-
Transmiterea prin aer
Transmitere crescuta in spatii inchise:
saloane,
sali de asteptare,
spitale,
scoli,
avioane,
sali de spectacol
Favorizata de aglomeratie, curenti
6-7 l/minut
-
Transmiterea prin aer
Contaminarea aerului prin manopere medicale generatoare de aerosoli:
Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului de apa sub presiune in cabinetele
stomatologice
Bronhoscopii
-
Transmiterea prin aer
Virusuri:
Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc
Rujeolic, rubeolic, varicelos etc
Poliovirusuri
Bacterii:
BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ, stafilococ
-
Transmiterea prin aer - Exemple
TBC
2008*
EU 16.7 cazuri la 100.000 loc
7 tari > 20 cazuri la 100.000 loc
Romania - 115.1
Lituania - 66.8
Latvia - 47.1
Bulgaria - 41.2
Estonia - 33.1
Portugalia - 28.2
Polonia - 21.2
*ECDC. Tuberculosis surveillance in Europe 2008
-
Transmiterea prin aer - Exemple
TBC
2010 Romania*
10 focare 6 familiale, 4 de colectivitate
CNSCBT. Raport de activitate 2010, www.insp.gov.ro
-
Transmiterea prin aer
Greu de influentat
Masuri: masti
educatie (cum tusim, cum stranutam corect...)
izolare / autoizolare (distantarea sociala)
ventilatie, aerisire scad concentratia pulberilor, prafului contaminat
amplasare saloane
dezinfectie periodica a saloanelor
plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) -
germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)
-
Precautiuni pentru transmiterea prin picaturi: masti chirurgicale
la distante de pana la 3 pasi (1 m) fa de pacient Masca trebuie sa fie cu putere filtranta ridicata (
-
Cai de transmitere
Apa
Acces la apa potabila
30 % din populatia tarilor slab dezvoltate
90 % in tarile industrializate
80% din bolile infectioase
Lipsa apei potabile - 25.000 decese /zi, 700 milioane cazuri de imbolnavire /an
Necesar
minim 30 l/zi,
optim >100l/zi
-
Contaminarea apei
Direct de la sursele de agenti patogeni: prin dejecte (umane, animale)
adapare
scaldare
cadavre
Indirect sol,
inundatii,
cutremure
-
APA
Risc de transmitere
Sursa de apa:
apa de suprafata nepotabila, se poate contamina usor
freatica acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc
meteorica
reteaua centrala apa potabila
Vehiculare la distanta
Dilutia
Doza infectanta
-
Apa
Risc de transmitere
- Rezistenta speciei microbiene
Trichomonas vaginalis 1-5 ore
Sh. 4-7 zile,
S. typhi 20-30 zile
V.holeric 10-60 zile
Giardia 30-40 zile,
VHA, VHE 150-180 zile,
Virusurile polio 120-150 zile,
-
Apa
Cale de transmitere
Ingestie
Imbaiere
Mediu de dezvoltare pentru insecte (tantari)
-
Apa
Cale de transmitere
Ingestie
apa
bauturi
cuburi de gheata
Andora, ian 2002 gastroenterita virala (Norwalk), cuburi de gheata preparate din apa contaminata
apa imbuteliata Spania (Gran Canaria), 2007 Salmonella kottbus, apa
imbuteliata
-
Masuri
Evitarea contaminarii surselor
Asigurarea potabilitatii apei (filtrare, coagulare, clorinare mai eficace fata de bacterii, mai putin fata de virusuri)
Distributie continua in retea
Apa contaminata oprirea distributiei
-
Cai de transmitere Solul
1g de sol -2-5 miliarde de germeni
Nu este un mediu prielnic bacterii sporulate
Contaminarea solului:
ape contaminte, ingrasaminte de origine animala, dejecte, deseuri, cadavre
Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia oraselor, zonele rurale
Mai putin in zonele urbane pavaje, canalizare, colectare sistematica a deseurilor
-
Cai de transmitere Solul
Transmitere la om in special indirect, prin asociere cu apa, mana murdara, alimente,
obiecte
Om sol om (geohelminti, protozoare)
Animal sol om (salmonela, leptospira, B. Anthracis)
sol om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis)
ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat
contact cu solul contaminat - tegumente lezate
inhalare pulberi de sol contaminat
-
Masuri
Evitarea contaminarii
Decontaminare
-
Cai de transmitere Alimentele
de origine animala
de origine vegetala
mixte
-
Cai de transmitere Alimentele de origine vegetala
pot transmite - bacterii, virusuri, spori, oua de helminti
contaminarea Primara de la origine prin irigare cu ape
contaminate, folosirea ingrasamintelor naturale
Secundara prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare (cereale)
-
Cai de transmitere Alimentele de origine animala
animale bolnave sau purtatoare Carnea Salmonela, Brucela, Stafilococ, V.
Febrei aftoase, Trichinela
Laptele Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. Difteric
Ouale salmonela contaminarea
Primara de la origine Secundara prin apa, obiecte, mana murdara,
insecte
-
Fructe de mare
Atentie de unde sunt colectate !!!
apa contaminata
VHA, VHE,
Ex. Franta, Spania
Norovirus stridii
(UK, Franta, Norvegia, Suedia, Danemarca -
ianuarie 2010 334 cazuri in 65 de focare)
-
Cai de transmitere Alimentele
mixte salate, creme, inghetata,
maioneza mediu prielnic pentru
supravietuire si
multiplicare
Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie,
parazitoze
-
MASURI
Controlul alimentelor Agentia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentului
Reglementari - europene
-
WHO / OMS Guide on Safe Food for Travellers
http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/travellers/en/index.html
Mesaje cheie
- Keep clean
- Separate raw and cooked
- Cook thoroughly
- Keep food at safe temperatures
- Use safe water and raw materials
-
Cai de transmitere
Mana murdara
Contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele
patologice
indirect - apa, aer, obiecte, sol
Risc crescut de contaminare ocupationala personal medical, veterinari, salubritate,
zootehnie
autocontaminare purtatori, bolnavi Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.
hepatitice A, E
Decontaminare spalare cu apa si sapun (servetele, dezinfectant rapid etc ???)
-
Mana
Contaminare tranzitorie
cultura pozitiva - 13% dintre asistentele medicale din UTI probe recoltate de pe maini, fara spalare anterioara
-
Cai de transmitere
Mana murdara
Contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele
patologice
indirect - apa, aer, obiecte, sol
Risc crescut de contaminare ocupationala personal medical, veterinari, salubritate,
zootehnie
autocontaminare purtatori, bolnavi Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.
hepatitice A, E
Decontaminare spalare cu apa si sapun (servetele, dezinfectant rapid cand ? cum?)
-
Cele 5 componente principale ale strategiei
OMS privind igiena mainilor
Modificarea sistemului
Solutie pe baza de alcool in locurile unde se acorda
ingrijiri pacientilor
Acces la apa, sapun si prosop (de unica utilizare)
Observatie si feedback
Programe de pregatire
Instructaje periodice in spital
Climat spitalicesc sigur
http://www.who.int/gpsc/5may/en/
-
Spalarea mainilor
uneori cel mai important si singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni la personalul medico-sanitar, de la personal la bolnavii sau de la persoanele asistate la personalul medical
cand ? cum ? de cate ori ?
- Protocoale accesibile, cunoscute, aplicate
-
http://www.who.int/gpsc/en/
Clean Care is Safer Care
-
Spalarea mainilor CAND?
la intrarea n serviciu i la prsirea locului de munc; la intrarea i la ieirea din salonul bolnavilor; nainte i dup examinarea fiecrui bolnav; nainte i dup aplicarea unui tratament; nainte i dup efectuarea de investigaii i proceduri invazive; dup scoaterea mnuilor de protecie; dup scoaterea mtii folosit la locul de munc; nainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor
administrate per os;
dup folosirea batistei; dup folosirea toaletei; dup trecerea minii prin pr; dup activiti administrative, gospodreti.
-
Spalarea mainilor
CUM ?
dupa ndeprtarea bijuteriilor (inele,brri), ceasurilor;
unghii ngrijite, tiate scurt;
cu ap i spun simplu
cu spun antiseptic:
timpul de contact: 30 sec -1min
-
Cai de transmitere
Obiectele
Obiectele (telefon mobil, tastatura, vesela, tacamuri etc) inclusiv
instrumentarul medical
- contaminarea
direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice
indirect - apa, aer, mana
se pot contamina foarte usor
pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace
-
Precautiuni universale
(PU)
-
PRECAUIUNI UNIVERSALE ( PU)
Msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i a altor ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin n
timpul actului medical
-
Principii Consider toi pacienii potenial infectai
Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
Consider c acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dup utilizare.
-
Precauiunile universale
Msuri aplicate de personalul medico-sanitar
- splarea minilor
- utilizarea echipamentului de protecie adecvat i complet;
Msuri care se aplic pacienilor
- echipamentele i articolele de ngrijire a pacientului
- transportul pacienilor;
- ustensilele pentru alimentaia pacientului;
Masuri care se aplica mediului
- managementul deseurilor
- decontaminare, dezinfectie
-
Echipament personal de
protecie Definiie :
barier ntre personalul medico-sanitar i potentiala sursa de
infecie
-
Manusile
TREBUIE UTILIZATE n urmtoarele situaii:
anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de snge, esuturi umane;
abord venos sau arterial; recoltare de LCR; contact cu pacieni care sngereaz, au plgi deschise,
escare de decubit, alte leziuni cutanate;
manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea curirii, decontaminrii.
-
Mnuile - Reguli de bun utilizare
adaptate fiecrei utilizri se schimba
- intre 2 pacienti,
- intre 2 ingrijiri,
- daca se rup,
- daca se intrerupe actul medical
NICIODAT
-mnuile nu se spala -nu se poart aceeai pereche de mai multe ori
Unghii taiate scurt, fara bijuterii
-
Protocoale pentru Decontaminare
Dezinfectie
Sterilizare
-
Managementul deseurilor
Protocol pentru gestionarea deseurilor
Colectarea si separarea pe categorii la sursa
Acele nu se detaeaz de
sering dup utilizare sau dup prelevare de probe biologice;
nu se recapioneaz
Cutii din material rezistent la actiuni mecanice pentru instrumentele intepatoare taietoare
-
Cai de transmitere
Insectele
mecanica purtarea simpla a micro-
organismului de catre
insecta fara multiplicarea
germenului:
musca,
gandacul de bucatarie
enterovirusuri,enterobacterii
oua si larve de helminti,
BK, stafilococi etc
-
Cai de transmitere
Insectele
biologica multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei :
Paduchi (tifos, febra recurenta)
Pureci (tularemia, ciuma)
Tantari (malarie, WNile, febra galbena, denga)
Capuse (febra butonoasa, encefalita, Lyme
Flebotom (leishmanioza)
-
MASURI
Igiena
Dezinsectie (periodica, insecticide aprobate)
Protectie individuala pentru prevenirea intepaturii/ muscaturii
Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbena) pentru calatori
-
WHO / OMS International travel and health
http://www.who.int/ith/en/index.html
-
Receptivitatea populatiei
-
Rezistenta
Rezistenta = stare a organismului care impiedica patrunderea unui agent patogen
sau asigura distrugerea sau eliminarea agentului patogen
sau neutralizarea produsilor de metabolism toxici
= riposta a viului la agresiunile externe
-
Receptivitatea
(susceptibilitatea)
stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitatea de a invinge o
agresiune microbiana.
Receptivitatea unei gazde - dependenta de factori:
Interni
Externi
-
Factori Interni (I)
Varsta
Afectare diferentiata in functie de varsta (patologia neonatala, copil, adult, varstnic -
imunosenescenta)
Sex (gen)
Ex. Infectia gonococica mai freventa la femei decat la barbati
Rasa
Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax
-
Factori Interni (II)
Particularitati genetice (au fost identificate variante genice corelate cu susceptibilitatea sau rezistenta la
anumite infectii)
Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai frecvent forme severe de infectie cu Streptococus
pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar sunt protejate
fata de formele severe de malarie cu Plasmosium
falciparum
Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepra
-
Factori Interni (III)
Stari fiziologice
sarcina
Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu forme severe si deces
Reactivarea infectie cu Herpes simplex
Stari patologice
Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces mai frecvent la persoane cu infectii cronice,
insuficienta renala, diabet, boli imunosupresive
-
Factori externi (I)
- dieta / alimentatie
- ocupatie
- activitate fizica
- religie (refuz vaccinare)
- imunizari
- medicatie imunosupresiva
-
Factori externi (II)
obiceiuri / traditii si comportamente
fumat, alcool
ritualuri (Boala KURU)
droguri
-
Factori externi (III)
Consumatorii de droguri injectabile - principalul grup la risc pentru infectiile transmise prin sange HIV, Hepatita B / D, Hepatita C,
dar si pentru alte infectii Tuberculoza
Hepatita A
Infectii cutanate si de tesuturi moi: Stafilococ, Streptococ, Baccilus anthracis
Sepsis sever
ITS (sifilis, gonoree, chlamydia)
Botulism
SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000, 2004), Scotia (2000), Germania (2005), Norvegia (1999), Elvetia (2000)
Tetanos injectii subcutanate cu heroina (UK)
-
Aprarea antiinfecioas
se realizeaz prin mecanisme specifice i mecanisme nespecifice care acioneaz mpreun sau independent, integrate funcional, astfel nct aciunea lor este totdeauna combinat. De exemplu, epiteliul tubului digestiv secret
lizozim, ca factor al rezistenei nascute, iar n stratul de mucus care l tapeteaz se gsesc IgA, ca factor al imunitii dobndite
-
Mecanismele rezistentei
specifice nu sunt funcionale pe deplin de la
natere. Pentru a intra n aciune necesit un timp de la expunerea la un antigen sau
agent infecios.
Sunt reprezentate de sistemul imun :
Umoral
Celular
-
Imunitatea activ apare n urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei :
- natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic)
- artificial - administrare de antigene sub form de vaccin
Imunitatea pasiv se obine:
- pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft
- pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).
-
Aprarea antiinfecioas
se realizeaz prin mecanisme specifice i mecanisme nespecifice care acioneaz mpreun sau independent, integrate funcional, astfel nct aciunea lor este totdeauna combinat. De exemplu, epiteliul tubului digestiv secret
lizozim, ca factor al rezistenei nascute, iar n stratul de mucus care l tapeteaz se gsesc IgA, ca factor al imunitii dobndite
-
Mecanisme nespecifice sunt funcionale nc de la natere, fr s necesite
o expunere anterioar la un microorganism sau antigen:
Bariere: fizice - pielea i mucoasele intacte i funcionale
chimice - aciditatea gastric, secreii, enzime
Sistemul complement
Sistemul fagocitar
Diverse substane din componena esuturilor: polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene,
beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor gram pozitivi,
interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.
-
Mecanismele rezistentei
specifice nu sunt funcionale pe deplin de la
natere. Pentru a intra n aciune necesit un timp de la expunerea la un antigen sau
agent infecios.
Sunt reprezentate de sistemul imun :
Umoral
Celular
-
Imunitatea activ apare n urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei :
- natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic)
- artificial - administrare de antigene sub form de vaccin
Imunitatea pasiv se obine:
- pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft
- pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).
-
Evaluarea fondului imunitar
Indicatori (1)
a.Incidenta / Prevalenta
b.Mortalitate
c.Gravitate
Ex. Epidemia de difterie din Moldova, Rusia
-
Evaluarea fondului imunitar Studii serologice (2)
a. se efectueaza periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se modifica rapid si brusc)
b. determinarea seroprevalentei pe tipuri de antigene, pe grupe de varsta
c. obiective evaluarea programului de vaccinari, identificarea grupurilor populationale neprotejate care impun interventii suplimentare sau modificari ale strategiei de vaccinare
d. Designul reprezentativitatea esantionului, definirea titrului protector (atentie la memoria imunologica ex. Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi, rata de participare
e. ESSEN 1997 / 2002 coordonarea colectarii si analizei datelor referitoare la imunitate in bolile prevenibile prin vaccinare la nivel European
-
Evaluarea fondului imunitar Evaluarea acoperirii vaccinale
(3)
Estimeaza nivelul de imunitate, dar
interpretarea trebuie sa ia in calcul
eficacitatea vaccinala - nici un vaccin nu are eficacitate 100%
- Ex. Vaccinul pandemic AH1N1 in sezonul 2009-
2010 a avut o eficacitate de 70%
-
Evaluarea fondului imunitar (4)
Modele matematice
Gripa AH1N1 SUA
Pana in luna iulie 2009 raportate 43.677 cazuri confirmate cu laboratorul
Estimare 1.8 -5.7 milioane persoane infectate (pentru fiecare caz confirmat cu laboratorul au mai fost intre 47-148 cazuri / infectii AH1N1)
Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al. , Estimates of the prevalence of pandemic (AH1N1) 2009, United States, April July 2009, Emerg. Infect. Dis, 2009, dec
-
Evaluarea fondului imunitar (5)
Alte teste:
ex. IDR Schick, Dick
-
Factorii favorizanti
(dinamizatori, secundari)
ai procesului epidemiologic
-
Factori dinamizatori favorizanti
Naturali (meteo-geografico-climatici)
Economico-sociali
-
Factori naturali
Meteo-climatici
Cosmici
Geografici
Telurici
-
Factori naturali
influenteaza :
numarul,
structura,
repartizarea surselor de infectie
-
Factori
Meteo-climatici
Temperatura
ex. virusurile gripale rezista 7 zile la 37C, 35 zile la 40C; dezvoltarea tantarilor vectori se opreste la temperaturi < 10C
sau > 40C
incalzirea globala (cresterea populatiilor de tantari, modificari in migratia pasarilor etc)
Umiditate (ex. virusurile gripale rezista 60 zile in apa)
Precipitatii
Curenti de aer (deplasarea virusurilor inglobate in praf, nucleosoli - transmitere prin aer)
Anotimpurile (sezonalitate)
-
Modificarea climei
sau
Incalzirea globala
??
-
Modificarea climei
(Climate change) Se refera la orice modificare semnificativa a
climatului (temperatura, precipitatii sau vant) cu o durata lunga (zeci de ani).
Determinata de:
Factori naturali :- modificari ale intensitatii razelor solare, modificarea axului Pamantului; Circulatia curentilor oceanici
Activitati umane la nivel local, regional, global care modifica compozitia atmosferei (efectul de sera), urbanizarea, despaduririle, degradarea mediului
-
Incalzirea globala (1)
(Global warming)
Incalzirea datorata emisiilor de gaze rezultate din activitatile umane (efect de
sera)
Cresterea temperaturii la suprafata pamantului si in troposfera
Rezultat al actiunii factorului natural si uman.
-
Incalzirea globala (2)
Nu se produce uniform, dar sistemul biologic reactioneaza la incalzire pe toate
continentele
Exista 3 puncte fierbinti: Alaska, Nordul Siberiei si Antarctica
din 1950 temperatura din timpul verii a crescut cu 2-3C, iar temperatura din timpul iernii cu 4-5C
-
Incalzirea globala - Efecte
Omul poate fi afectat direct sau indirect de climat
exista o legatura stransa intre clima si aparitia sau severitatea unor boli
Temperaturile extreme pot cauza moartea
Temperaturile crescute accentueaza poluarea aerului si a apei, creste
concentratia de ozon
-
Incalzirea globala-Estimari
Temperatura va creste cu 1,4 5,4 C pana in 2100
(Houghton et. Al 2001)
Mai multe zile cu temperaturi ridicate Mai multe valuri caniculare Precipitatii mai abundente inundatii Seceta Cicloane
(IPCC report)
-
clima
temperatura,
precipitatii, umiditate,
fenomene meteo extreme
ecologie
vegetatie, umiditatea solului,
competitia speciilor
Factori sociali
sanitatie, controlul
vectorilor,calatorii/migra
tie, obiceiuri/economie,
populatie/demografie
transmisterea biologica
replicare microbiana,
reproducere/ distributie vectori,
evolutie microorganisme/vectori
Boala
Risc, rata de transmitere
Extindere in zone noi
-
Boli transmise prin vectori
1980-1994 Suedia extinderea capuselor in zonele
de nord odata cu
modificarile climatice
Cresterea densitatii capuselor vectoare (I.
Ricinus) in centrul si
nordul Europei
A crescut incidenta encefalitei de capuse in
Suedia
Cazuri de EC, inclusiv in Romania (jud.Sibiu) :
com. Bratei 37 cazuri, (mai 1999),
Ernea Dumbraveni, 17 cazuri, (mai 2001)
-
Boli transmise prin vectori
Prezenta in Europa a unor specii de vectori din regiunea tropicala
Aparitia unor boli
infectioase noi
(Kovats et al. 1999)
Aedes albopictus (denga, chikungunya etc)
a fost introdus in Italia in anul 1990 si-a extins arealul in mai multe tari din
Europa - Italia
- Albania
- Franta
- Grecia
- Belgia
- Muntenegru
- Croatia
- Spania
- Elvetia
- Olanda
- Slovenia
- Bosnia
- Romania Bucuresti (2012)
-
Boli transmise prin vectori
Epidemia de febra Chikungunya din
regiunea Emilia Romagna, Italia (135
cazuri, iulie -august 2007) ar putea fi prima epidemie transmisa de catre tantari
indigeni (europeni)
-
Boli transmise prin vectori
Febra denga
In Europa ultimele cazuri au fost in Grecia 1925-1928
Cazuri autohtone
Franta 2 cazuri - 2010
Croatia 2 cazuri (august septembrie 2010)
Portugalia (Madeira) 2012 (peste 1300 cazuri)
-
Extinderea circulatiei virusului West Nile in Europa in ultimii 10 ani:
1996 Romania
1997 Cehia
1999 Rusia
2000 Israel
2007-2008 Italia
2010 Romania, Grecia, Turcia, Rusia, Ungaria
Boli transmise prin vectori
-
Epidemiile extinse din SUA (1999 2003) si Canada (2002)
ar putea fi cauzate de iernile blande si primaverile secetoase care au creat conditii
favorizante pentru amplificarea virusului,
dezvoltarea populatiilor de tantari,
transmiterea la pasari si om
Boli transmise prin vectori
-
Malaria in Europa
Europa a fost declarat malaria-free de ctre OMS n 1975
cazuri indigene in ultimii ani
Italia (2009, 2011 Pl vivax)
Spania (octombrie 2010, n regiunea Aragon)
Grecia (n regiune Lakonia 6 cazuri in anul 2009; iunie-august 2011, 6 cazuri n regiunile Evrotas i Lakonia).
De asemenea au mai fost nregistrate asa numitele cazuri de aeroport sau malaria de bagaje (75 cazuri n perioada 1977-1999).
Boli transmise prin vectori
-
Modele
Modele matematice pentru malarie si
denga:
daca temperatura va creste cu 2-3 C:
3-5 % din populatia globului va trai in
zone cu risc de a contracta malaria
sezonul de malarie se va prelungi
-
Factori Cosmici
Radiatia solara (UV rol bactericid si bacteriostatic autopurificarea solului, aerului, apei)
Ionizarea atmosferica
-
Factori Geografici
Latitudine clima / anotimpuri (sezonalitate)
Altitudine (vectorii nu supravietuiesc la altitudini mari ex. Flebotomul febra papataci)
Relief (ex. zona de ses, mlastinoasa malaria)
-
Factori Telurici
Cutremure
tetanos,
gangrena gazoasa,
febra tifoida,
dizenterie,
leptospiroza invazia rozatoarelor
Alunecari de teren
Eruptii vulcanice
-
Factori economico sociali
Ocupationali
Standard economic
Grad de cultura si educatie
Aglomeratia
Perturbari economico-sociale ocazionale (razboaie, crize economice)
-
Factori economico sociali Ocupationali
profesia,
locul de munca
vechimea la locul de munca
implicate in aparitia bolilor profesionale -
zoonoze, hepatita B,
silicoza etc
-
Factori economico sociali Standard economic
Conditii de locuit (spatiu, ventilatie,
igiena, canalizare etc)
Aprovizionare cu apa
Alimentatie (calitativ, cantitativ)
Asistenta medicala (acces, adresabilitate,
calitate a serviciilor)
-
Factori economico sociali Grad de cultura si
educatie
Aglomeratia
Miscarea populatiei ( frecventa crescuta la imigranti STI, HIV, TB)
Perturbari economico-sociale ocazionale (razboaie, crize economice)
-
Factori economico sociali
Pelerinaje Mecca , Medina anual 1.5 - 2 milioane de pelerini
Epidemii: 1987 serogrup A
Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic bivalent A+C la intrarea in Arabia Saudita pe durata pelerinajelor (Hajj, Umrah)
2000 serogrup W135 (> 400 cazuri, 16 tari)
2001 serogrup W135 (200 cazuri) 55 decese
W135 ET-37 clone is related to strains isolated in Mali and Gambia
2002 - Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic tetravalent A,C, Y, W135 la intrarea in Arabia Saudita pe durata pelerinajelor
Sursa: Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111.
-
Sezonalitate
Cresterea incidentei unei boli, intr-o anumita
populatie in cursul unei perioade de timp (comparativ cu restul anului).
Explicata prin influenta factorilor de mediu Evidenta in bolile cu incidenta crescuta Dispare in faza de eliminare sau eradicare
BDA (sezonul cald) Gripa , infectiile respiratorii (sezonul rece) West Nile (vara toamna in zona temperata, sfarsitul
sezonului ploios in regiunile tropicale)
Hepatita A (toamna)
-
Periodicitatea
Aparitia unor valuri epidemice la intervale de mai multi ani, in functie de
agentul etiologic, structura
demografica a populatiei.
Modificata prin masuri de control eficace
top related