curs 04 - relatia om - organizatie
Post on 18-Feb-2015
30 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
PSIHOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ - CURS 4
RELATIA DINTRE OM SI ORGANIZATIE
Evolutia personalitatii umane in cadrul organizatiei trebuie studiata de catre
psihologul industrial pe baza informatiilor specifice din psihologia adultului
influentate de actiunea elementelor sociale din organizatiile care actioneaza asupra
individului.
G.W. ALLPORT sintetizeaza caracteristicile personalitatii omului adult ce trebuie
avute in vedere in analiza psihologului organizational.
Aceste principale trasaturi se refera la:
1) Existenta unei constiinte de sine larga datorita largirii domeniului de
preocupari la varsta adulta (educationale, recreationale, politice, cosmice).
2) Capacitatea de intretinere a unor relatii intime si sociale generale.
3) Posesia unei securitati emotionale fundamentale ce va permite individului sa
faca fata frustrarilor, obstacolelor, si va determina acceptarea de sine si a
altora.
4) Perceperea, gandirea si actiunea se va realiza in acord cu realitatea
exterioara.
5) Prezenta capacitatilor de obiectivare de sine, intelegerea de sine si umor.
6) Existenta sa desfasurata in armonie cu filosofia unificatoare a existentei.
La aceste caracteristici ale varstei adulte, in analiza, trebuie adaugate principalele
functii ale personalitatii adulte. Acestea au fost sintetizate de Andre Morali Daninos
ca fiind urmatoarele:
1. functia de expresie;
2. functia de identificare;
1
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
3. functia de adaptare;
4. functia de integrare;
5. functia de intentie;
6. functia de diferentiere.
1. Functia de expresie se descopera prima in contactul cu o persoana si se refera
la comportamntul direct observabil al individului.
Psihologia organizationala este preocupata de conduita sociala a indivizilor si
de formele comunicarii verbale si neverbale din grupurile de munca care
influenteaza randamentul inactivitate.
2. Functia de identificare se refera la capacitatea pe care o are individul, ca pe
baza informatiilor obtinute din studiul comportamentului unei persoane, sa o poata
incadra pe aceasta intr-un tip de personalitate sau categorie socio-profesionala.
Aceasta functie se refera la perceptia sociala a individului ce se constituie
intr-un element de baza pentru buna functionare a relatiilor interpersonale.
In psihologia organizationala sociala capacitatea deosebita de a cunoaste
oamenii (o perceptie sociala dezvoltata), se constituie intr-o aptitudine necesara
oricarui leader/conducator.
3. Functia de adaptare se refera la conduitele dezvoltate de personalitate
(individ) pentru a face fata solicitarilor din mediu in conditii optime cu efort minim.
Psihologia organizationala si industriala este preocupata in principal de
adaptarea profesionala a individului. Aceasta este privita ca fiind o apropiere intre
individ si munca de modelare a individului, in functie de particularitatile muncii sale
2
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
realizata prin asimilarea serviciilor de activitate, insusirea de cunostinte, formarea
perceperilor si deprinderilor si a trasaturilor de personalitate cerute de o anumita
profesiune.
Adaptarea profesionala determina cresterea randamentului profesional,
determinat de automatizarea priceperilor si deprinderilor implicate in interiorul
acestora.
4. Functia de integrare duce la asimilarea adecvata a conduitelor din mediul
ambiant. Aceasta determina instaurarea la individ a unei conduite stabile si selective.
Deosebit de importanta este integrarea profesionala a individului.
In cadrul psihologiei organizationale trebuie sa se tina seama ca, integrarea
profesionala, depinde nu numai de aptitudinile persoanei ci si de conduitele sociale si
profesionale ale organizatiei.
5. Functia de intentie se refera la studierea idealurilor, scopurilor si aspiratiilor
individului. Acestea se formeaza in cadrul asistentei profesionale, fiind generate de
aceasta si influentand in acelasi timp existenta profesionala. Aspiratiile indivizilor pot
determina sau frana randamentul in munca si conducere.
6. Functia de diferentiere a personalitatii adulte consta in tendinta omului de a se
deosebi, de a individualiza comparativ cu semenii sai.
Caracteristicile comune ale indivizilor se deosebesc la fiecare persoana
datorita combinarii lor diferite, fapt care determina stilul propriu fiecarei persoane.
Psihologia organizationala analizeaza aceste aspecte specifice psihologiei
diferentiale, in special, in cazul profilului psihologic al conducatorilor sau la analiza
3
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
conflictelor interpersonale determinate de stilul de comportament al indivizilor ce
compun grupul social respectiv.
Toate functiile caracteristice personalitatii adulte sunt strans legate intre ele si in
planul personalitatii individului actiunea lor este simultana. Impactul lor prezinta
importanta deosebita atat pentru personalitatea indivizilor cat si pentru functionarea
organizatiilor.
In cadrul activitatii productive toate aceste functii prezinta o importanta
deosebita deoarece dinamizeaza sau franeaza procesul numai intr-o institutie.
Interpretarea relatiei dintre om si organizatie se afla, dupa EDGAR SCHEIN
si F. HERZBERG, in stransa legatura cu particularitatile:
randuirii sociale ,
nivelul progresului tehnic,
sarcinile concrete ce trebuie rezolvate de organizatie la un moment dat.
CHRIS ARGYRIS, de la Universitatea Yale, in lucrarea Integrarea individului si
organizatia, subliniaza cu privire la relatiile dintre om si organizatie urmatoarele idei:
I. Omul si organizatia constituie doua entitati distincte. Fiecare dintre ele
avand legi proprii si putand fi studiate separat.
Ele arata ca nu putem intelege individul daca nu intelegem organizatia din care
face parte integranta.
In legatura cu cele doua componente ale sistemului omului si organizatia, autorul
afirma ca ele se afla intr-o interactiune dinamica.
A. Omul dispune de energie psihologica care ii explica comportamentul.
4
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
Aceasta reprezinta urmatoarele caracteristici:
Exista la toti indivizii;
Exprimarea ei nu poate fi blocata permanent;
Variaza cantitativ dupa starea de spirit a individului, fiind nelimitata si
instabila.
Energia psihologica creste cand omul atinge succesul psihologic si descreste
proportional cand atinge esecul psihologic.
B. Organizatia, pe de alta parte, dispune de o structura initiala de
organizare formala cu reguli, regulamente si legi, care influenteaza trebuintele
individului putandu-pe influenta pozitiv sau negativ.
II. Intre om si organizatie exista relatii de incompatibilitate. Acestea se
creeaza ca urmare a necorespondentei dintre trebuintele omului exprimate prin
tendintele lui de a obtine succesul psihologic si ceritele organizarii formale.
Aceasta lupta permanenta a omului impotriva organizatiei determina promovarea de
organizatii viabile si eficace. Incompatibilitatea dintre om si organizatie genereaza
perturbari care se traduc prin frustrare, esec si conflict.
Perturbarile in cadrul organizatiei apar atunci cand:
o dorinta de succes psihologic creste in cadrul organizatiei;
o gradul de subordonare, de dependenta, de pasivitate creste;
o munca devine foarte specializata;
o creste rigoarea cu care sunt aplicate principiile organizarii formale
traditionale.
5
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
III. Rezolvarea relatiilor de incompatibilitate dintre om si organizatie se
realizeaza prin creearea unor structuri informale nedorite de organizatie, dar
eficiente pentru individ.
Relatiile informale sunt create, in conceptia lui Argyris, ca o replica la structura
formala a organizatiei, incompatibila cu succsul lor psihologic.
Activitatile reformale include: absenteismul, fluctuatia, agresiunea impotriva
colegilor, alienarea, lipsa implicarii personale sau solicitarea unor compensatii
crescande (la nivelul esaloanelor inferioare).
La nivelul esloanelor superioare, astfel de activitati se refera la conformism, frica de
risc, respingerea ideilor noi, conducerea prin crize, deciziile ineficace, ostilitatea fata
de alte departamnte.
Ambele activitati determina comportamente caracterizate prin faptul ca:
o consuma o mare cantitate de energie psihologica;
o desi sunt integrate organizatiei, aduc acesteia, prin caracterul lor
neconstructiv, numeroase dificultati;
o conduc la esec psihologic, frustrare si conflicte.
Mecanismele informale sunt destinate micsorarii conflictelor dintre om si
organizatie. Efectele acestora sunt de doua feluri:
o fac suportabila convietuirea dintre om si organizatie, creand iluzia
satisfacerii trebuintelor individuale, contrare restrictiilor organizatiei;
o duc la aparitia unor dificultati care, in realitate adancesc conflictul
dintre om si organizatie.
6
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
In concluzie, ca o solutie la problemele incompatibilitatii dintre om si
organizatie, Argyris recomanda aplicarea unui model bazat pe adaptare, integrare
si participare organizationala. El considera in final ca singurele relatii care pot
asigura succesul organizational si individual uman, sunt relatiile de acomodare,
adaptare si integrare reciproca, ce trebuie construite.
PERSPECTIVA PSIHOLOGIEI ORGANIZATIONALE ASUPRA INERPRETARII
OMULUI ADULT
Personalitatea adulta este interpretata din urmatoarele perspective:
sitiationala,
relationala,
grupala.
1. Din perspectiva situationala individul este interpretat nu numai prin prisma
psihologiei sale proprii, ci si prin raportarea la situatia in care se afla plasat si careia
trebuie sa i se faca fata.
Prin situatie se intelege, in acest sens, ca o alta persoana, un alt grup, o norma,
o valoare, o mentalitate care determina contextul propriu al actiunii individului (de
aceea este selectionat un individ cu un anumit profil psihologic, pentru o anumita
organizatie).
Succint spus situatia reprezinta o parte a mediului asupra caruia actioneaza
sau in care reactioneaza individul.
In psihologia organizationala omul este studiat in cadrul situatiei concrete din
cadrul organizatiei in care activeaza. Prezinta interes felul in care o persoana se
7
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
implica, se adapteaza, integreaza si rezolva problemele specifice unei situatii. De
aceea procesele psihice ale individului nu trebuie analizate in sine ci ca modalitati de
implicare in diferite situatii. Intereseaza in mod deosebit caracteristicile psihosociale
ale persoanei (statutul, rolul nivelului de aspiratii, motivatia, atitudinile, opiniile) ca
modalitati specifice de rezolvare a diferitelor situatii. Rezulta ca personalitatea umana
isi pune amprenta pe situatie si este determinata de situatie. De accea conteaza nu
doar reactiile persoanei la diferitele situatii, ci si interrelatiile dintre individ si
situatia care determina modificarea ambilor factori.
2. Perspectiva relationala se refera la interpretarea unei persoane prin raportarea
ei la alta persoana.
Planul relatiilor interpersonale influenteaza existenta cotidiana a indivizilor cat
si activitatile si functionarea organizatiei.
Intrarea unei persoane intr-o organizatie semnifica in acelasi timp cerinta
adresata omului de a face fata relatiilor organizationale caracteristice pentru fiecare
tip de organizatie. Aceasta ii impune individului sa isi modifice comportamentele si
modalitatile de alegere a partenerilor si de formare a imaginilor despre acestia
conform cu ceritele organizatiei respective.
3. Perspectiva grupala are in vedere interpretarea psihologiei individului prin
raportarea sa la grupul din care face parte, considerand-o ca pe o expresie a
psihologiei de grup.
Psihologia unui membru al grupului poate deveni reprezentative pentru
intregul grup. Uneori studiind cararacteristicile individului putem stabili trasaturile
definitorii ale grupului si invers; in urma stabilirii insusirilor psihologice ale grupului
8
Psihologie organizaţională – Curs 4 – Relatia dintre om si organizatie
putem trage concluzii utile despre psihicul persoanei. Exemplu: grup de manageri,
lucratori comerciali, operatori de calculator, agenti de bursa, oameni de afaceri.
Deci interpretarea reactiilor unei persoane fara a cunoaste psihologia grupului
de apartenenta este ineficienta.
Concentarea in analiza pe grup este necesara deoarece realizarea unor sarcini
de activitate iversa reclama comprimarea si recompunerea flexibila a grupurilor si
acomodarea corespunzatoare a individului in interiorul grupurilor.
Psihologia grupului este mai mult decat o sinteza a psihologiilor individuale si
prezinta efecte pozitive importante sau efecte negative asupra organizatiilor.
9
top related