curs i
Post on 19-Jan-2016
8 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CADASTRE DE SPECIALITATE
ANUL III semestrul II
CURS I
CADASTRUL FONDULUI APELOR
APA LA NIVEL MONDIAL
Apa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile
umane au fost de-a lungul raurilor sau pe malul marilor.Necesarul zilnic de apa al omului este
aproximativ de 1.5-2 litri consumata ca atare ,dar pentru curatenia corporala omul foloseste
zilnic aproximativ 40 litri de apa.Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optim pentru
acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore.
Este greu de crezut că pe planeta noastră, acoperită în proporţie de 70% de apă, numai 1% din
totalul resurselor de apă este disponibil pentru folosinţă oamenilor.
Din toată apa care acoperă globul, 97,5% este apă sărată , rămânând apă dulce numai 2,5% , iar
din acestea peste jumătate sunt gheţari şi calotă glaciară.
Iată de ce apa este o continuă preocupare pe planeta noastră atât pentru cercetători, dar mai cu
seamă pentru cei ce suferă din cauza lipsei de apă. Deşi trăim în secolul 21, în lume, 1.1 miliarde
de oameni (reprezentând 18% din populaţia globului) duc lipsă de apă potabilă.
Mai mult de 1 milion de oameni mor anual de malarie în Africa şi cel mai tragic este că cei mai
mulţi sunt copii sub 5 ani. Lipsa condiţiilor de igienă se datorează în primul rând lipsei de apă
potabilă.
Ca urmare, din cauza igienei precare, în ultimul deceniu au murit mai mulţi oameni decât în toate
războaiele din 1945 până în prezent.
Ca o dovadă a preocupării intense a oamenilor de ştiinţă, data de 22 martie este din 1993
declarată şi sărbătorită ca Ziua Mondială a Apei pe glob.
DEFINIŢII
Cadastrul apelor, în conformitate cu Legea 107/1996, reprezintă activitatea de
inventariere, clasificare, evidenţă şi sinteză a datelor referitoare la reţeaua
hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum şi la
prelevările şi restituţiile de apă.
Cadastrul apelor din Romania face parte din Fondul Nationalde date si este un
subsistem de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul
apelor, sub aspectul caracteristicilor de amplasament (localizare), tehnic, economic si
de mediu, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara si a datelor de baza din cadastrul general, privind
suprafata, categoria de folosinta si proprietarul bunului. De asemenea, prin cadastrul
apelor se intelege si executarea de lucrari geodezice, topografice, fotogrametrice,
cartografice si altele, pentru satisfacerea necesitatilor proprii, specifice domeniului
apelor.
Cadastrul apelor, este definit ca: actiunea organizata de inventariere si centralizare a
datelor privind resursele de apa,folosirea si protectia apelor, necesare activitatii
curente dereglementare a folosintelor de apa (alimentari cu apa, evacuari de ape uzate
sau in exces, lucrari de amenajare sau de aparare impotriva inundatiilor, alte lucrari
care sunt in legatura cu apele), dar si de valorificare a potentialului hidric al apelor
(hidroenergetic, piscicol,
agrement, de transport pe ape, mecanic si de transport al reziduurilor),in vederea gospodaririi
complexe, eficiente si rationale a corpurilor deapa, a resurselor de apa de suprafata si
subterane ale tarii. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si se centralizeaza
la nivel national.
OBIECTUL –apele de suprafaţă lucrări de stăpânire şi de folosinţă a apelor,lucrări de
protecţie a calităţii apelor,apele subterane şi cadrul natural al apelor
SCOPUL-să asigure date de bază necesare întocmirii planurilor de amenajare a bazinelor
hidrografice,prin care se urmăreşte folosirea complexă a apelor,cunoaşterea cantitativă şi
calitativă a apelor de pe teritoriul ţării precum şi gospodărirea raţională a acestora în
scopul valorificării la maxim a potenţialului şi calităţii apelor
TERMENI DE SPECIALITATE:
HIDROGRAFIA este o ramură a hidrologiei care studiază hidrosfera sau o parte a ei,
respectiv se ocupă cu studiul apelor de suprafaţă dintr-o regiune (râuri, fluvii, lacuri,
mări, oceane), cu descrierea şi reprezentarea acestora pe hartă.
POLDER este zonă de terenuri închisă de bariere, cunoscut sub numele de diguri, care
formeaza o entitate artificială hidrologic, ceea ce înseamnă că nu are nici o legătură cu
apa din afara, altele decât prin intermediul dispozitivelor acţionate manual(goliri de fund
sau deversoare). Există trei tipuri de polder:
teren recuperat de la un corp de apă, cum ar fi un lac sau pe fundul mării.
Bazinele fluviale separate de mare sau rîuri de un dig.
Mlastini separate de apă înconjurate de un dig şi, în consecinţă uscate.
CUVETA LACULUI teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei
barajului.
TALVEG Prin talveg (adesea numit şi firul văii) se înţelege linia care urmează partea
cea mai joasă a albiei unui curs de apă sau al unei văi şi care uneşte între ele punctele cele
mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate.
În cazul apelor curgătoare, poartă denumirea de talveg hidrografic şi reprezintă linia care uneşte
punctele cu altitudinea cea mai coborâtă din lungul albiei minore a unui râu. Aceasta corespunde,
de regulă, cu linia vitezelor celor mai mari din secţiunea râului, ca un canal ce dirijează cu viteză
maximă scurgerea apelor, iar la suprafaţa apei corespunde cu creasta râului.În cazul râurilor
navigabile, linia celor mai adânci puncte ale albiei (talvegul) formează şenalul navigabil.Prin
extensie, termenul desemnează totalitate a apelor de suprafaţă de pe un anumit teritoriu, respectiv
totalitatea hărţilor ce reprezintă o mare sau un ocean.
ALBIA este partea unei văi prin care curge, permanent sau temporar, apa unui râu. Ea se
compune din:
albia minoră – partea cea mai joasă a văii prin care apa curge permanent sau cea mai
mare parte a anului, respectiv suprafaţa de teren ocupată permanent sau temporar de apă,
care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv
insulele create prin curgerea naturală a apelor. În profil transversal se pot deosebi
malurile ce o despart de albia majoră şi talvegul (canalul de etiaj). Canalul de etiaj
oscilează în cadrul albiei minore, mersul său coincizând de obicei cu firul apei sau
talvegul (linia celor mai mari adâncimi şi viteze sau linia care uneşte punctele cele mai
coborâte din lungul patului râului). Nivelele de etiaj reprezintă media nivelelor minime.
Albia minoră mai poartă şi denumirile de matcă, pat, făgaş sau vad.
albia majoră – porţiunea de teren mai ridicată din valea naturală a unui curs de apă,
acoperită de ape numai în timpul nivelelor mari şi al viiturilor. Albia majoră mai este
denumită şi luncă. Termenul se referă la un complex fizico-geografic de îmbinare între
apă, uscat şi vegetaţie. În cadrul luncii se pot observa grinduri fluviatile, cursuri părăsite,
mlaştini şi despletiri.
albia părăsită - este acel sector al albiei prin care nu mai are loc scurgerea apei, datorită
apariţiei unui alt traseu.
Formarea albiilor depinde de eroziune şi acumulare, de caracterul scurgerii apei, de constituirea
solului, de vegetaţie ş.a. Forma şi caracterul albiei se schimbă de-a lungul cursului râului.
În cadrul albiei, apa unui organism fluviatil exercită procese de eroziune, transport, acumulare şi
creează un relief specific.
DIGUL este o construcţie din pământ, situată în general paralel cu malul unui curs de
apă, al unui lac sau al mării, având drept scop pătrunderea apei pe terenurile situate în
spatele digului. Pentru apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei şi pentru a
împiedica alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, mai trebuie realizate diferite
alte lucrări precum stăvilare, canale de desecare, staţii de pompare etc. Sistemele care
cuprind totalitatea acestor lucrări se numesc îndiguiri.
ELEMENTELE UNUI DIG
BAZA LEGALA A CADASTRULUI APELOR
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul nr. 1276 / 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului apelor din Romania.
Ordinul nr.281 din 11 aprilie 1997- Procedura privind mecanismul de acces la informaţia
de gospodărire a apelor
ETAPELE REALIZĂRII CADASTRULUI FONDULUI APELOR
Acestea sunt:
inventarierea cadastrală primară
evidenţa cadastrală
realizarea pe teren a sistemului de referinţă cadastral şi întocmirea hărţilor cadastrale
prelucrarea şi sistematizarea datelor cadastrale primare
Inventarierea cadastrală primară
Operaţie prin care se constată la faţa locului prin înscriere în fişe special a tuturor datelor
şi lucrărilor care fac obiectul cadastrului fondului apelor.
Această inventariere se execută pe bazine hirografice urmărind să se realizeze:
-cadastrul condiţiilor naturale(cadrul natural)
-cadastrul lucrărilor de stăpânire a apelor
-cadastrul lucrărilor pentru folosinţa potenţialului apelor
-cadastrul lucrărilor pentru protecţie apelor
Pentru fiecare cadastru(evidenţă )mai sus menţionat se inventariază datele legate de
specificul fiecărei ramuri
top related