curs teoretic formare competente it
Post on 08-Aug-2015
263 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie şi formare profesională” Titlul proiectului:” CompetenŃă, profesionalism şi dimensiune europeană prin integrarea TIC în actul educaŃional” Nr. de identificare al contractului de finanŃare: POSDRU/87/1.3/S/57406
Drd. Simona Găbureanu
Cercet. Dr. Magdalena Balica
2
CUPRINS
INTRODUCERE: OBIECTIVE, PRINCIPII, STRATEGII ............................................... 3
TEMA 1. ROLUL INSTRUMENTELOR TIC ÎN UTILIZAREA METODOLOGIILOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN EDUCAŢIE: EXPERIENŢE, VALENŢE, LIMITE .................. 9
1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European...........10
1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţare-evaluare cu ajutorul TIC18
TEMA 2. APLICAŢII DE BAZĂ PE CALCULATOR ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN EDUCAŢIE .............................................................................................. 21
2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de predare/învăţare/evaluare .......22
2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare/ învăţare/ evaluare ..............49
2.3. Realizarea unei prezentări......................................................................................69
2.4. Instrumente multimedia ........................................................................................83
TEMA 3. INTERNETUL ŞI POTENŢIALUL ACESTUIA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESELOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE.................................. 99
3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă - căutare avansată 100
3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail, mesagerie instant,
grupuri) ......................................................................................................................116
3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în
activitatea didactică....................................................................................................127
TEMA 4. PLANIFICAREA, IMPLEMENTAREA ŞI EVALUAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE CU AJUTORUL TIC ............................................................... 131
4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în planificarea
experienţelor de învăţare ale elevilor .........................................................................132
4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare ................135
4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în evaluarea învăţării
elevilor........................................................................................................................138
TEMA 5. PLATFORMA DE ÎNVĂŢARE AEL ........................................................ 141
5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice...........................................142
5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma eLearning .........................146
5.3. Crearea conţinutului educaţional ........................................................................153
BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 164
3
Introducere: obiective, principii, strategii
Bine aţi venit la cursul Formarea competentelor IT si certificare IT. Acest curs se
adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, interesate de a împărtăşi
experienţe privind utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare în activitatea
didactică şi de a descoperi împreună cu formatorii şi colegii de curs noi valenţe ale tehnologiei,
pentru o învăţare mai activă, mai atractivă şi mai inovativă, la clasă sau în afara acesteia.
Obiective şi competenţe
De-a lungul acestui curs vom explora împreună experienţele în
domeniul utilizării noilor tehnologii din activitatea proprie, a
colegilor şi a formatorilor, astfel încât la finalul acestei călătorii de
formare, fiecare dintre noi va fi capabil să:
• descopere şi să valorifice potenţialului educaţional al utilizării
TIC în activitatea de planificare, implementare şi evaluare a
învăţării elevilor/preşcolarilor şi în dezvoltarea profesională;
• construiască exemple de contexte educaţionale în care
utilizarea TIC poate facilita şi îmbunătăţi procesele de predare-
învăţare-evaluare;
• utilizeze aplicaţii de bază oferite de calculator şi INTERNET în
contexte educaţionale specifice (Microsoft Word, Microsoft
Excel, Prezi, aplicaţii multimedia);
• utilizeze instrumente de comunicare şi instrumente electronice
pentru dezvoltarea resurselor educaţionale cu ajutorul
INTERNET-ului;
• să utilizeze platforma de învăţare AeL şi principalele facilităţi ale
acesteia pentru designul unor secvenţe sau materiale de
învăţare.
De asemenea, participarea la acest curs ne va oferi ocazii de
reflecţie şi analiză asupra impactului pe care noile tehnologii le au
în prezent şi le vor avea, cel mai probabil, în viitor pentru viaţa
şcolii, a cadrelor didactice şi a modului în care învaţă elevii noştri.
4
Conţinutul şi structura
cursului
Cursul pe care vi-l propunem este structurat pe 5 teme majore:
Tema 1. Rolul instrumentelor TIC în metodologiile activ
participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite
Tema 2.
Aplicaţii bază pe calculator şi utilizarea acestora în
educaţie – Word, Excel, aplicaţie pentru crearea unei
prezentări, multimedia
Tema 3. Internetul şi potenţialul său pentru îmbunătăţirea
proceselor de învăţare-predare-evaluare
Tema 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de
învăţare cu ajutorul TIC: Unde? Când? Cine? Cum? Cu
ce impact?
Tema 5. Platforma de învăţare AeL
Fiecare temă va cuprinde atât elemente de TIC, cât şi elemente
privind pedagogia utilizării TIC în activităţi de învăţare specifice.
Principii
Experienţele de formare din acest curs vă propun o călătorie a
propriei dumneavoastră învăţări care se bazează pe următoarele
principii:
• Principiul adaptării la contexte specifice. Din această
perspectivă, programul este construit astfel încât noile
informaţii şi competenţe să pornească de la nevoile specifice
ale fiecărui cursant, de la contextul local, comunitar, şcolar, al
clasei de elevi şi al disciplinei predate. Experienţele de învăţare
propuse în cadrul programului de formare dedică activităţi
specifice prin care fiecare cursant să poate analiza propriul
context şi să-şi poată dezvolta acele competenţe specifice de
care are nevoie.
• Principiul învăţării aplicativ situaţionale. Conform acestui
principiu, toate noile informaţii şi competenţe din cadrul
programului de formare se vor baza pe exemple concrete:
studii de caz, poveşti personale, explorarea directă a
instrumentelor TIC propuse în curs.
5
• Principiul comunităţii. Deoarece utilizarea TIC în educaţie este
încă un domeniu în plină expansiune, este important ca acest
curs de formare să reprezinte o ocazie de consolidare a unei
comunităţi de cadre didactice interesate să comunice
permanent, chiar şi după finalizarea cursului, să împărtăşească
experienţe, să înveţe din experienţa celorlalţi.
• Principiul valorificării experienţelor naţionale şi europene.
Deoarece utilizarea TIC în educaţie reprezintă o preocupare
majoră a îmbunătăţirii şi modernizării tuturor sistemelor de
educaţie din Europa, cursul de formare va valorifica informaţii şi
exemple de la nivel naţional şi din alte ţări europene.
Strategii de formare
Cursul se va derula combinând strategii de formare de tip
explorativ-aplicativ faţă în faţă cu cele specifice facilitării învăţării în
mediul virtual. Cel mai importat principiu în alegerea strategiilor de
formare este derivat din abordarea constructivistă a învăţării.
Această opţiune se bazează pe faptul că utilizarea noilor tehnologii
în educaţie reprezintă o oportunitate reală de a situa elevii în
centrul proceselor de învăţare şi de a le stimula curiozitatea
intrinsecă pentru învăţare. Tocmai de aceea, strategiile activ
participative, reflexive şi exploratorii pe care le vom utiliza în
cadrul cursului de formare continuă vor facilita conştientizarea
rolului interactiv al noilor tehnologii şi vor echipa cadrele didactice
cu acele competenţe de organizare a unor experienţe relevante de
învăţare pentru elevi.
De aceea, cele mai multe dintre sarcinile de învăţare vor
presupune:
• împărtăşirea în grup (3-4 cursanţi) a experienţei personale
în utilizarea computerului şi a Internetului în viaţa personală
şi în activitatea didactică;
• demonstrarea frontală a funcţionalităţilor calculatorului şi a
Internetului de către formator;
• explorarea cu ajutorul calculatorului pe Internet sau pe
6
platforma e-learning a instrumentelor prezentate;
• construirea unor situaţii de învăţare cu elevii sau cu colegii
de şcoală în care pot fi utilizate cu succes aceste
instrumentele explorate la curs;
• simularea unor situaţii de învăţare în care să folosească cel
puţin unul dintre instrumentele prezentate in curs.
• analiza unor studii de caz.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de formare,
mijloacele de învăţământ includ: computere, conexiune la Internet,
instrumente şi aplicaţii digitale (soft educaţional specializat,
platforme de e-learning, forumuri de discuţii), manualul cursului.
Evaluare
Evaluarea iniţială
Se va realiza prin completarea unui chestionar de autoevaluare a
competenţelor de utilizare a calculatorului în activitatea didactică.
Acest chestionar are ca scop identificarea punctelor tari şi a celor
ce urmează a fi dezvoltate cu precădere pe parcursul sesiunilor de
formare, în cadrul unei grupe specifice de formare. De asemenea,
chestionarul va cuprinde întrebări referitoare la aşteptările
cursanţilor şi la nevoile individuale de învăţare.
Evaluarea de parcurs
Pentru fiecare temă, activitatea de evaluare pe parcurs are alocate
30 de minute, conform planului-cadru de formare. Metodele şi
instrumentele de evaluare pe care vi le propunem sunt
următoarele:
• evaluarea prin probe practice adăugate în portofoliul individual,
corespunzătoare fiecărei teme;
• evaluare prin chestionare de evaluare a activităţilor de învăţare
corespunzătoare fiecărei teme;
Autoevaluare – la finalul fiecărei teme, cursanţii vor completa o
grilă de autoevaluare, care va cuprinde itemi referitori la activitatea
proprie (grad de implicare, motivaţia participării, corespondenţa cu
nevoile proprii de informare şi formare etc.), precum şi itemi de
evaluare a cursului (conţinuturi, metode, activitatea formatorului);
7
evaluare în perechi – pe parcursul activităţilor de formare, fiecare
cursant va avea ca sarcină evaluarea unui coleg de grup, prin
postarea unor mesaje de feed-back (sugestii, opinii, critici etc.) pe
platformă.
Evaluarea finală
Evaluarea finală se realizează prin susţinerea în şedinţă publică a
unui proiect/temă din portofoliul realizat sau a unei lucrări
elaborate în acest scop. Din comisia de examinare constituită în
acest scop face parte şi un reprezentant al MECTS-DGMRURS sau al
CSA. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/ temei/
lucrării se face prin calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine,
Suficient, Insuficient). Bugetul de timp alocat evaluării face parte
din durata totală a programului de formare continuă.
Portofoliul va fi pregătit de către cursanţi pe parcursul derulării
programului de formare, prin realizarea unor sarcini punctuale
corespunzătoare fiecărei teme.
Cursanţii vor încărca pe platforma cursului lucrările din portofoliu,
elaborate pe parcursul desfăşurării activităţilor de formare.
Beneficiind de feed-back imediat din partea formatorilor,
participanţii îşi pot îmbunătăţii piesele de portofoliu, până la
finalizarea sesiunilor de formare.
Portofoliul pentru evaluarea finală trebuie să conţină cel puţin 2/3
din numărul total de teme recomandate. Portofoliul final va fi
evaluat cu Admis sau Respins înainte de evaluarea finală.
Vor participa la examenul final doar cursanţii al căror portofoliu
individual a fost admis. Rezultatul evaluării portofoliului final
reprezintă media rezultatelor obţinute pentru fiecare piesă de
portofoliu, înscrise în catalog.
8
Legendă
OBIECTIVE SPECIFICE
COMPETENŢE SPECIFICE
RESURSE INFORMAŢIONALE
EXERCIŢIU INDIVIDUAL
EXERCIŢIU DE GRUP
EXERCIŢIU FRONTAL
TEMĂ DE PORTOFOLIU
APLICAŢIE PE COMPUTER
EVALUARE
EXEMPLE/SUGESTII PEDAGOGICE
9
TEMA 1. Rolul instrumentelor TIC în utilizarea metodologiilor activ participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite
Obiective specifice
La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Formarea
competentelor IT si certificare IT vor fi capabili:
• să exemplifice situaţii sau contexte de învăţare în care au
utilizat TIC, cu evidenţierea avantajelor şi limitelor acestora;
• să analizeze constructiv experienţele de utilizare a TIC în
educaţie, relatate de către colegii de curs;
• să denumească cel puţin trei dimensiuni inovative ale TIC în
activitatea didactică, argumentând alegerile dintr-o perspectivă
personală şi contextuală.
Competenţe specifice
• exersarea abilităţilor de a comunica constructiv în grupul de
colegi, de a împărtăşi propriile experienţe de utilizare a TIC şi de
a valorifica pozitiv experienţele celorlalţi;
• conştientizarea importanţei utilizării TIC pentru un învăţământ
modern, eficient, atractiv şi motivant pentru elevi;
• capacitatea de autoevaluare şi de formulare a propriilor
obiective şi strategii de învăţare pe parcursul întregii vieţi.
Introducere TEMA 1
În acest capitol introductiv vom explora împreună câteva informaţii,
date statistice şi studii recente care pun în evidenţă importanţa
utilizării TIC în educaţie. De asemenea, vom face apel la experienţa
fiecărui cursant cu privire la utilizarea TIC în activitatea didactică. Ca în
orice început, vom avea ocazia să ne cunoaştem colegii de curs şi să
descoprim interesele comune şi aştepătările de la această experienţă
de formare.
10
1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European
Ce înseamnă
TIC în
educaţie?
Atunci când alăturăm cele două concepte: educaţie şi noile tehnologii
informaţionale (TIC) putem vorbi în principal despre 3 tipuri de abordări existente
în acest moment în realitatea educaţională:
a) Educaţia despre noile tehnologii
Vorbim aici despre introducerea unor module/discipline/cursuri despre calculator
şi INTERNET în programele de formare a profesorilor sau în curriculum-ul şcolar.
Și în România curriculumul naţional cuprinde în aria tehnologii astfel de discipline
în cadrul cărora elevii au posibilitatea să înveţe despre noile tehnologii şi despre
INTERNET.
b) Educaţia cu ajutorul noilor tehnologii
În acest caz, ne referim la acele experienţe de învăţare-predare-evaluare care se
derulează în mod clasic, dar utilizează o serie de noi tehnologii ca elemente de
inovare. Ne referim aici la utilizarea unor aplicaţii pe calculator în clasă, la
utilizarea INTERNET-ului ca resursă în activitatea didactică sau la orice alte
tehnologii care sprijină procesul didactic.
c) Educaţia prin noile tehnologii
Ne referim aici la educaţia care se realizează efectiv utilizând noile tehnologii cum
ar fi învăţarea online, învăţarea care se derulează exclusiv pe o platformă virtuală
de învăţare sau învăţarea care are loc exclusiv cu ajutorul noilor tehnologii mobile
(Iphone, Ipod, tablete etc.)
În contextul cursului de faţă, ne vom referi mai ales la acele situaţii de educaţie
cu ajutorul noilor tehnologii, explorând însă şi câteva aspecte cu privire la cea de-
a treia abordare, educaţia prin noile tehnologii, în mod special atunci când vom
ajunge la tema dedicată platformei AEL.
Pentru a avea o imagine globală asupra situaţiei utilizării noilor tehnologii în
educaţie în România, dar şi în context european, vă propunem pentru început să
analizăm împreună câteva resurse informaţionale relevante.
11
Date statistice
europene
Ponderea
familiilor cu
acces la
INTERNET
Strategii în
domeniul TIC în
educaţie
Cea mai recentă publicaţie a Comisie Europene privind învăţarea şi inovarea
cu ajutorul TIC a fost publicată în anul 2011. Principalele rezultate relevante
pentru contextul din România sunt următoarele:
• În România, din anul 2006 până în anul 2009, ponderea familiilor cu copii
care au o conexiune la INTERNET a crescut de aproape 3 ori, de la 17% în
2006, la 46% în anul 2009. În ciuda unui decalaj semnificativ în raport cu
media europeană, România a înregistrat însă o evoluţie spectaculoasă în
doar 3 ani. Este de aşteptat că această creştere va continuat şi după 2009.
Tabel 1. Ponderea gospodăriilor cu copii care au acces la INTERNET (2006, 2009)
• Similar cu situaţia majorităţii ţărilor europene, elevii utilizează mai des un
computer acasă, decât la şcoală.
• Multe ţări europene au deja o strategie coerentă la nivel naţional privind
integrarea TIC în procesele de învăţare-predare evaluare. Strategiile
vizează atât formarea unor competenţe specifice de utilizare a TIC pentru
cadrele didactice, cât şi obiective concrete de utilizare a TIC în curriculum-
ul şcolar. Deşi în România există unele documente strategice în acest
sens, referirile cu privire la integrarea TIC în curriculum-ul şcolar sunt
formulate la nivel general, fără obiective concrete în acest sens. În
consecinţă, astfel de obiective nu sunt măsurate în acest moment şi nici
nu intră în sistemele de evaluare a învăţării.
12
Abilităţi asociate
cu utilizarea TIC
în educaţie
Securitatea în
mediile virtuale
Metodologii
activ
participative cu
ajutorul TIC
• Tot mai adesea, utilizarea TIC în educaţie este asociată cu promovarea
competenţelor de învăţare şi inovare, dar şi cu anumite competenţe mai
generale de viaţă şi de orientare în carieră.
Tabloul abilităţilor care pot fi dezvoltate cu ajutorul TIC
Abilităţi de învăţare şi inovare Abilităţi de viaţă şi orientare în
carieră
- Creativitate
- Inovare
- Gândire critică
- Rezolvare de probleme
- Luarea deciziilor
- Comunicare
- Colaborare
- Cercetare
- Flexibilitate şi adaptabilitate
- Iniţiativă personală
- Capacitatea de a gestiona
propriile alegeri
- Productivitate
- Responsabilitate şi rolul de
lider
- Tot mai multe state europene, fie la iniţiativa instituţiilor guvernamentale, fie a
celor non-guvernamentale, au inclus deja în curriculumul şcolar aspecte privind
siguranţa în mediile virtuale: comportament virtual sigur, aspecte privind
integritatea şi aspectele private ale comunicării virtuale, pericolul agresiunii
virtuale, aspecte legate de descărcarea unor date, informaţii, resurse, utilizarea
în siguranţă a dispozitivelor mobile, contactul cu persoane necunoscute etc.
- Utilizarea TIC în educaţie este de asemenea asociată cu o serie de
metodologii pedagogice activ-participative cum ar fi:
- Metoda proiectelor
- Personalizarea învăţării
- Învăţarea centrată pe elev
- Investigaţia ştiinţifică
- Învăţarea online
- Deşi multe ţări europene recomandă în documentele de curriculum
utilizarea TIC în procesele de predare-învăţare-evaluare, în realitate încă
relativ puţini elevi beneficiază de noile tehnologii în învăţarea la clasă.
- Alte activităţi din sfera educaţiei şi a vieţii şcolare care se derulează în
Europa cu ajutorul noilor tehnologii sunt:
o împărtăşirea experienţelor pedagogice prin platforme virtuale
13
dedicate comunicării între cadrele didactice;
o managementul educaţional;
o comunicarea cu părinţii;
o prezentarea şcolii sub forma unui site;
o prezentarea proiectelor şcolii şi a activităţilor extraşcolare etc.
Lectură
individuală
Consultaţi raportul Key Data on Learning and Innovation trough ICT at School
in Europe 2011, disponibil în limbile engleză şi franceză la adresa:
EURYDICE
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice
Identificaţi şi alte date şi informaţii relevante de interes pentru disciplina pe
care o predaţi sau pentru situaţia şcolii dumneavoastră. Opţional, puteţi să
introduceţi în portofoliul personal principalele concluzii, întrebări, observaţii
pe marginea analizei textului propus spre lectură individuală.
EduTIC 2009
Studiul EduTIC 2009 - Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie, parte a
unei cercetării realizate la nivel european, a avut ca scop evaluarea
impactului tehnologiei în educaţie. Demersul investigativ de analiză a
nivelului integrării aspectelor legate de tehnologie în activitatea didactică a
fost orientat către:
- relevarea opiniei cadrelor didactice referitoare la integrarea tehnologiei în
activitatea didactică, asociată cu evaluarea experienţelor concrete la
clasă;
- evaluarea impactului utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării
asupra actorilor actului educativ, profesor/elev, la nivelul al
comportamentelor sociale sau cognitive;
- punerea în evidenţă a aspectelor legate de utilizarea TIC în şcoală:
existenţa infrastructurii, frecvenţa şi tipologia utilizării computerelor,
dificultăţi îmtâmpinate.
Între rezultatele studiului, amintim:
- în procent de 89,7% profesorii spun că există în şcoală computere la
dispoziţia elevilor.
- între disciplinele şcolare care utilizează în cea mai mare măsură suportul
tehnologic se numără ştiinţele - fizică, chimie, biologie (59,7% din
14
respondenţi), limba străină (57,4% din respondenţi) şi geografia (50%).
- impactul utilizării noilor tehnologii în procesul didactic constă în
adaptarea activităţilor de învăţare pentru elevii care au nevoi speciale de
educaţie sau au dificultăţi de învăţare; facilitarea activităţii de predare.
- modificările la nivelul structurilor cognitive, emoţionale, sociale ale
elevilor se traduc în: creşterea interesului pentru învăţare; creşterea
frecvenţei la activităţile didactice; obţinerea unor rezultate şcolare mai
bune.
- prioritatea TIC pentru profesionalizare este recunoscută de 98% din
respondenţi. În opinia acestora, competenţa digitală este utilă pentru
inserţia profesională a viitorilor absolvenţi.
UNESCO
Standarde de
competenţă în
domeniul TIC
pentru cadrele
didactice
Proiectul UNESCO Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele
didactice propune furnizorilor de programe de formare o serie de
recomandări pentru elaborarea sau ameliorarea ofertei pentru dezvoltare
profesională. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea activităţii la clasă a
profesorilor şi învăţătorilor, combinând competenţele TIC cu inovaţiile
referitoare la didactică, curriculum şi management şcolar.
Obiectivele proiectului sunt:
• oferirea unui set de soluţii posibile şi recomandări pe care furnizorii de
formare le pot valorifica pentru a identifica, elabora sau evalua materiale
didactice sau programe de formare în utilizarea noilor tehnologii în
predare şi învăţare;
• elaborarea unui set de calificări care să le permită cadrelor didactice să
integreze TIC în procesele de predare-învăţare, să stimuleze învăţarea
elevilor şi să-şi îmbunătăţească activitatea didactică;
• extinderea ariei de competenţe ale cadrelor didactice, care să permită o
dezvoltare profesională centrată pe competenţe pedagogice, de
conducere şi de dezvoltare şcolară inovatoare prin utilizarea TIC;
• armonizarea diferitelor puncte de vedere şi a termenilor legaţi de
utilizarea TIC în formarea cadrelor didactice.
15
„HOMO
ZAPPIENS”
Referindu-se la impactul noilor tehnologii asupra societăţii, în general,
Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm
efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.”
Aşa se face că doi cercetători: Wim VEEN şi Ben Vrakking au lansat un nou
concept, parafrazându-l pe cel de homo sapiens: HOMO ZAPPIENS. Această
denumire a fost aleasă pentru a caracteriza noua generaţie de copii, născuţi
după 1990, care nu au cunoscut niciodată o lume fără INTERNET şi
tehnologie. Cercetările celor doi asupra comportamentelor de joc şi învăţare
ale copiilor au condus la concluzia că pentru această generaţie de homo
zappiens tehnologia şi INTERNETUL reprezintă extensii fireşti ale mediului în
care cresc şi se dezvoltă. Această nouă generaţie nu manifestă temeri faţă de
utilizarea sau controlul tehnologiei, ci, dimpotrivă, se aşteaptă ca aceasta să
fie disponibilă oriunde şi în orice moment, astfel încât să poată fi utilizată în
orice context cu uşurinţă. Mai mult decât atât, cercetările arată că noua
generaţie nu doar că deţine în mod natural abilităţi de utilizare a noilor
tehnologii, dar şi-au dezvoltat în mod firesc şi o serie de alte abilităţi sociale
cum ar fi: comunicarea, colaborarea, experimentarea, gestionarea
informaţiei. În viziunea celor doi cercetători, şcoala are obligaţia de integra
noile tehnologii în procesele de învăţare, pentru a scăpa riscului de a deveni
nerelevantă pentru această nouă generaţie.
În lucrarea recent publicată Homo Zappiens. Joc şi învăţare în epoca digitală,
cei doi autori propun o serie de soluţii inovative prin care şcoala ar putea să
se angajeze pe drumul inovării cu ajutorul noilor tehnologii.
Lectură
suplimentară
Lucrarea Homo Zappiens a fost tradusă în limba română şi a fost publicată la
editura Sigma în anul 2011. În cazul în care o puteţi consulta, notaţi-vă câteva
dintre sugestiile de schimbare ale şcolii pe care le propun cei doi autori.
Căutaţi pe INTERNET cât mai multe referiri la conceptul de homo zappiens.
Notaţi în portofoliul personal tot ceea ce vi se pare interesant şi relevant
pentru disciplina pe care o predaţi, pentru elevii dvs. sau pentru şcoala în
care activaţi.
16
Temă de
reflecţie
Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm
efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.”
Încercaţi să identificaţi din experienţa personală o situaţie care să susţină sau
să contrazică această afirmaţie. Notaţi în portofoliul personal câteva
argumente pro sau contra acestei afirmaţii.
Să ne
cunoaştem!
Interese,
aşteptări, nevoi
specifice de
formare
Prima temă marchează debutul călătoriei noastre de învăţare şi comunicare
privind utilizarea noilor tehnologii în activitatea de predare-învăţare-evaluare.
Este momentul în care ne vom exprima interesele şi aşteptările fiecăruia cu
privire la utilizarea TIC în educaţie şi vom explora împreună aspectele pe care
dorim să le abordăm îm profunzime în acest curs.
Pentru moment, veţi face cunoştinţă cu ceilalţi participanţi şi cu formatorii.
Comunicarea cu aceştia va constitui, probabil, cea mai importantă ocazie de a
învăţa pe parcursul acestui curs, iar acum este momentul să vă faceţi
cunoscut.
În experienţa noastră de învăţare vă veţi înregistra reflecţiile şi veţi aduna
„suveniruri” la fiecare pas. Toate acestea se vor adăuga de-a lungul
săptămânilor de formare sub forma unor înregistrări scrise în portofoliul
personal. Portofoliul va fi creat pas cu pas, pe măsură ce progresăm în
parcurgerea modulelor.
Experienţele, opiniile şi aşteptările colegilor cu privire la utilizarea TIC în
educaţie pot semăna destul de mult cu ale dumneavoastră, după cum, în
aceeaşi măsură, pot fi foarte diferite. Vă propunem să începem cursul nostru
prin a descoperi câte ceva unii despre alţii! Aţi putea să aflaţi acum că o
scurtă relatare despre dumneavoastră poate fi chiar mai interesantă pentru a
vă prezenta celorlalţi, decât un CV alcătuit după toate regulile. Tipul de lucruri
pe care ceilalţi colegi ar dori probabil să le afle sunt următoarele:
•• DDeesspprree ddvvss..:: CCaarree ssuunntt aacceellee aassppeeccttee pprriivviinndd uuttiilliizzaarreeaa TTIICC îînn eedduuccaaţţiiee
ccaarree vvăă pprreeooccuuppăă?? CCaarree eessttee rreellaaţţiiaa ddiinnttrree aacceessttee iinntteerreessee ppeerrssoonnaallee şşii
mmaatteerriiaa ppee ccaarree oo pprreeddaaţţii ssaauu ccuu şşccooaallaa ddvvss..?? CCee vvăă ddeetteerrmmiinnăă ssăă vvăă
17
ffooccaalliizzaaţţii aassuupprraa aacceessttuuii aassppeecctt lleeggaatt ddee uuttiilliizzaarreeaa TTIICC îînn eedduuccaaţţiiee??
•• AAşştteeppttăărriillee ddvvss..:: CCee vv--aa mmoottiivvaatt ssăă ppaarrttiicciippaaţţii llaa aacceesstt ccuurrss?? CCaarree ssuunntt
iinntteerreesseellee ppeennttrruu ccaarree vv--aaţţii îînnssccrriiss?? CCee ddoorriiţţii ssăă oobbţţiinneeţţii ppeennttrruu
pprroopprriiaa dduummnneeaavvooaassttrrăă îînnvvăăţţaarree,, llaa ffiinnaalluull ccuurrssuulluuii??
•• CCoonntteexxttuull ddvvss..:: CCaarree ssuunntt rreessuurrsseellee ppee ccaarree llee aavveeţţii llaa ddiissppoozziiţţiiee ppeennttrruu
aa iinnoovvaa aabboorrddăărriillee şşii mmeettooddoollooggiiiillee ddee îînnvvăăţţaarree--pprreeddaarree--eevvaalluuaarree ccuu
aajjuuttoorruull TTIICC îînn şşccooaallaa îînn ccaarree lluuccrraaţţii?? CCaarree ssuunntt pprriinncciippaalleellee bbaarriieerree ccuu
ccaarree vvăă ccoonnffrruunnttaaţţii??
Temă de portofoliu
La finalul exerciţiului de intercunoaştere, probabil că dvs. v-aţi făcut deja o
imagine cu privire la preocupările colegilor, la interesele şi problematica
legată de utilizarea computerului şi Internetului în învăţare-predare-evaluare.
În relaţie cu toate acestea, dvs. unde vă situaţi? V-aţi descoperit punctele
forte şi experienţele anterioare care ar putea să vă sprijine în participarea la
acest curs? Care sunt lucrurile pe care doriţi să vi le dezvoltaţi pe parcursul
cursului? Care sunt reflecţiile dvs. după ce v-aţi cunoscut colegii? Ce aspect
v-a atras atenţia în legătură cu asemănările şi deosebirile dintre interesele,
motivaţiile şi contextele specifice în care lucraţi dvs.?
Acum vă puteţi formula câteva obiective personale de învăţare în cadrul
cursului, dar şi strategiile pe care doriţi să le utilizaţi pentru a le atinge!
Elaboraţi o scurtă prezentare în portofoliu personal în care să notaţi aceste
obiective şi strategii.
18
1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţare-evaluare cu ajutorul TIC
O experienţă
personală
Am putea să mergem mai departe acum şi să explorăm câte ceva despre
experienţa dvs. legată de învăţare-predare-evaluare cu ajutorul
computerului sau a Internetului. Vă mai amintiţi vreo situaţie de învăţare
sau un moment din activitatea dvs. la catedră în care aţi utilizat computerul
sau Internetul şi de care aţi fost foarte încântat/ă şi cu care să vă mândriţi.
Reflectaţi cîteva momente asupra aceastei experienţe de succes pe care aţi
trăit-o. În timpul acestei experienţe, probabil aţi trăit momente de
dificultate, dar şi reuşite. În final care a fost acel aspect, poate puţin
important la prima vedere, care a făcut ca această experienţă să fie de
succes? Povestiţi-ne despre toate acestea.
•• ÎÎnn ccee ccoonntteexxtt ss--aa ppeettrreeccuutt aacceeaassttăă eexxppeerriieennţţăă?? CCâânndd ?? UUnnddee aannuummee ss--aa
îînnttââmmppllaatt??
•• CCaarree aauu ffoosstt iinnssttrruummeenntteellee ooffeerriittee ddee ccoommppuutteerr ssaauu IInntteerrnneett ppee ccaarree
llee--aaţţii uuttiilliizzaatt??
•• ÎÎnn ccee ffeell aaţţii ffoolloossiitt aacceessttee rreessuurrssee?? CCiinnee vv--aa ffoosstt aallăăttuurrii îînn aacceeaassttăă
eexxppeerriieennţţăă??
•• CCuumm aauu rrăăssppuunnss eelleevviiii ddvvss.. îînn aacceeaassttăă ssiittuuaaţţiiee?? CCee oobbsseerrvvaaţţiiii iimmppoorrttaannttee
aaţţii rreeţţiinnuutt??
•• CCaarree aauu ffoosstt dduuppăă ddvvss.. ppuunncctteellee ffoorrttee aallee aacceesstteeii eexxppeerriieennţţee?? DDaarr
bbaarriieerree??
•• CCee aaţţii îînnvvăăţţaatt îînn uurrmmaa aacceesstteeii eexxppeerriieennţţee??
Ne vom grupa câte 3 sau 4 cursanţi şi vom relata în grupul nostru, fiecare
pe rând, o astfel de experienţă. Cineva din grup va avea, apoi, rolul de a
prezenta cele discutate după următoarea grilă de analiză:
1. Situaţii posibile de utilizare a computerului şi
Internetului
2. Resurse oferite de computer şi Internet care
pot fi utilizate în învăţare
3. Impactul asupra elevilor
4. Punctele tari ale utilizării computerului sau
Internetului în învăţare
5. Provocări ale utilizării computerului sau
Internetului în învăţare
6. Aspecte inovative din punct de vedere
pedagogic
Analiza relatărilor din fiecare grup va evidenţia potenţialului noilor
tehnologii pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţare, din perspectiva
cursanţilor.
19
Cartonaşele
roşii şi verzi
Utilizarea computerului în învăţare-predare-evaluare: avantaje şi
dezavantaje
Fiecare participant va primi câte 3 cartonaşe roşii şi câte 3 cartonaşe verzi.
Formatorul va informa cursanţii despre tema dată: fiecare participant va
nota 3 avantaje (pe cartonaşele verzi) şi 3 dezavantaje (pe cartonaşele roşii)
ale utilizării TIC la disciplina pe care o predă. Cartonaşele vor fi adunate de
către formator şi vor fi lipite pe o coală la vedere, în două secţiuni diferite:
avantaje şi dezavantaje. Cursanţii vor fi invitaţi să analizeze cele două liste
şi să facă observaţii. Formatorul va sublinia următoarea concluzie UUnneellee
aassppeeccttee sseemmnnaallaattee ssee rreeggăăsseesscc aattââtt îînn lliissttaa ccaarrttoonnaaşşeelloorr rrooşşiiii,, ccââtt şşii îînn lliissttaa
ccaarrttoonnaaşşeelloorr vveerrzzii.. CCaa uurrmmaarree,, uunneellee ddiinnttrree aassppeeccttee ppoott ccoonnssttiittuuii aavvaannttaajjee îînn
aannuummiittee ccoonntteexxttee,, ddaarr şşii ddeezzaavvaannttaajjee îînn aalltteellee.. CCuumm ppoott ffii ooppttiimmiizzaattee
aaccttiivviittăăţţiillee ddiiddaaccttiiccee aassttffeell îînnccââtt ddeezzaavvaannttaajjeellee ssăă ppooaattăă ttrreeccee îînn lliissttaa
aavvaannttaajjeelloorr?? FFoorrmmaattoorruull vvaa aavveeaa rroolluull ddee aa ffaacciilliittaa ddiissccuuţţiiiillee ddeesscchhiissee ddiinnttrree
ppaarrttiicciippaannţţii..
Valori şi atitudini
Valori şi atitudini
Programele şcolare prezintă în introducere o listă cu valori şi atitudini ce
trebuie urmărite de-a lungul experienţelor de învăţare pe care le propun
elevilor.
Acum ne vom împărţi pe grupa discipline/arii curriculare şi vom analiza
seturi de valori corespunzătoare. De exemplu, programa pentru limba şi
literatura română de clasa a IX-a, lista de valori şi atitudini din programa
şcolară este următoarea:
VVAALLOORRII ŞŞII AATTIITTUUDDIINNII
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
20
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
În grupul dvs., alegeţi una sau două dintre valorile şi atitudinile prezentate
în lista de mai sus. Identificaţi în grupul dvs. câteva exemple concrete prin
care experienţele de învăţare realizate cu ajutorul TIC în activitatea dvs.
didactică pot conduce la exersarea acestor valori şi atitudini la elevii dvs.
sau, dimpotrivă, le pot întârzia sau perturba.
Realizaţi împreună cu colegii de grup o prezentare ppt în care să
concluzionaţi asupra principalelor elemente de inovare pe care TIC le pot
aduce asupra predării, învăţării şi evaluării. Pentru fiecare slide ppt. alegeţi
un cuvânt cheie care să sintetizeze o idee importantă şi adăugaţi pe slide o
imagine pe care aţi găsit-o utilizând google, opţiunea de filtrare – imagini.
Temă de portofoliu Introduceţi în portofoliul dvs. personal o notă în care să exprimaţi în câteva
cuvinte interesele şi obiectivele dvs. personale în cadrul acestui curs,
precizând totodată strategiile pe care vă gândiţi să le utilizaţi pentru a le
atinge.
Vă recomandăm ca la finalul cursului să vă reîntoarceţi la această
intervenţie pentru a vă autoevalua învăţarea, pentru a vedea dacă din
punctul dvs. de vedere aţi reuşit să vă atingeţi obiectivele de învăţare
personale.
21
TEMA 2. Aplicaţii de bază pe calculator şi utilizarea acestora în educaţie
Obiective specifice
Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii de formare, participanţi vor fi
capabili:
• Să elaboreze un material necesar în activitatea didactică, folosind
principalele instrumente de editare Word;
• Să creeze grafice/ diagrame în Excel, pentru a le oferi elevilor
suportul intuitiv adecvat, în activitatea de învăţare;
• Să realizeze o prezentare, ca material didactic pentru o lecţie la
disciplina de specialitate/ pentru o activitate cu copii, cu ajutorul
aplicaţiei Prezi.
• Să argumenteze potenţialul diferitelor categorii de media pentru
situaţii educaţionale specifice;
• Să creeze materiale educaţionale bazate pe fotografie editată şi
sunet.
Competenţe specifice
• Capacitatea de elaborare a unor materiale necesare în activitatea
didactică, cu ajutorul aplicaţiilor Microsoft Word, Microsoft Excel,
Prezi şi instrumentele multimedia;
• Capacitatea de reprezentare, prin grafice sau diagrame în Excel, a
diferitelor seturi de date;
• Formarea unei atitudini reflexive privind utilizarea tehnologiei
informaţiei şi comunicării în activitatea didactică.
Introducere Capitol 2
Acest capitol va ajută să exploraţi funcţiile aplicaţiei Word în vederea
realizării unor documente-suport pentru învăţare. Folosind aplicaţia
Excel, veţi înregistra într-un tabel date numerice şi date de tip text şi
veţi învăţa să lucraţi cu formule si functii. Veţi reprezenta, apoi, datele
numerice folosind diagramele Excel.
Elaborând o prezentare cu ajutorul aplicaţiei Prezi, veţi valorifica ceea
ce aţi dobândit în capitolele anterioare. Mai mult decât atât, avem
convingerea că veţi îndrăgi acest instrument şi îl veţi utiliza cu succes în
lecţie. Explorarea instrumentelor multimedia vă va permite crearea
unor materiale educaţionale mai bine adaptate nevoilor de învăţare ale
elevilor.
22
2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de
predare/învăţare/evaluare
AplicaŃia Microsoft Word poate fi folosită de cadrele didactie în scopul
elaborării documentelor proiectării didactice, al editării lucrărilor pentru
sesiunile de comunicări ştiinŃifice, al realizării unor materiale-suport pentru
învătare sau al creării instrumentelor de evaluare a performanŃelor şcolare ale
elevilor. Luând ca exemplu un document realizat în vederea pregătirii unei fişe
de lucru, vom descrie principalele operaŃii de editare şi formatare a
documentului.
Parcurgând pas cu pas conŃinutul acest capitol şi executând operaŃiile de
procesare a textului prezentate, veŃi învăŃa:
-- ssăă ccrreeaaţţii uunn ddooccuummeenntt
-- ssăă ddeennuummiiţţii şşii ssăă ssaallvvaaţţii
ddooccuummeennttuull
-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii tteexxtt ffoolloossiinndd
ttaassttaattuurraa
-- ssăă şştteerrggeeţţii tteexxttuull
-- ssăă ccooppiiaaţţii tteexxttuull şşii ssăă--ll lliippiiţţii îînn
aacceellaaşşii ddooccuummeenntt
-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii eeccuuaaţţiiii ffoolloossiinndd
MMiiccrroossoofftt EEqquuaattiioonn EEddiittoorr
-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii oobbiieeccttuull -- eeccuuaaţţiiee
-- ssăă ccrreeaaţţii lliissttee ccuu mmaarrccaattoorrii şşii
lliissttee nnuummeerroottaattee
-- ssăă aalleeggeeţţii ttiippuull,, ssttiilluull,, ccuullooaarreeaa
şşii mmăărriimmeeaa ffoonnttuulluuii
-- ssăă iinnddeennttaaţţii ppaarraaggrraaffeellee
-- ssăă aapplliiccaaţţii ccuulloorrii ddee ffoonndd
ppaarraaggrraaffeelloorr
-- ssăă eevviiddeennţţiiaaţţii ppaarraaggrraaffeellee
ffoolloossiinndd cchheennaarreellee
-- ssăă ccrreeaaţţii oobbiieeccttee ccuu aajjuuttoorruull
eeddiittoorruulluuii ppeennttrruu ddeesseennee
-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii oobbiieecctteellee ccrreeaattee ccuu
eeddiittoorruull ppeennttrruu ddeesseennee
-- ssăă iinnsseerraaţţii iimmaaggiinnii îînn ddooccuummeenntt
-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii ddooccuummeennttuull
-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii tteexxtt// iimmaaggiinnii îînn
aanntteett şşii ssuubbssooll
-- ssăă eexxaammiinnaaţţii ddooccuummeennttuull îînnaaiinnttee
ddee iimmpprriimmaarree
-- ssăă aalleeggeeţţii ooppţţiiuunniillee ddee
iimmpprriimmaarree..
23
Problema prezentată în fişa de lucru a fost aleasă din manualul de fizică pentru clasa a VI-a,
autori Doina Turcitu, Viorica Pop, Magda Panaghianu, Georgeta Negoescu.
24
Lansarea
aplicaţiei
Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Microsoft Word
Lansaţi aplicaţia Word făcând clic pe Start/ All Programs/ Microsoft Office/
Microsoft Word sau prin dublu clic pe pictograma Microsoft Word aflată pe
desktop.
Lucrarea pe care aţi creat-o odată cu lansarea aplicaţiei se numeşte document
şi are extensia “.doc”. Documentul este de o pagină. Ca urmare a completării
sale cu informaţie, se creează automat o pagină nouă. Folosind combinaţia de
taste Ctrl + Enter puteţi adăuga în orice moment o altă pagină.
Salvarea
documentului
Pasul 2 – Daţi un nume documentului şi alegeţi calea unde va fi salvat
1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Save. (Sau apăsaţi butonul Save din bara
de instrumente standard). Pentru că documentul nu a fost salvat
niciodată, se va activa automat fereastra Save as.
2. Întroduceţi calea în care doriţi să salvaţi fişierul (ex. alegeţi My computer/
Local Disc (C: )/ My Documents/ Inovează cu TIC).
3. În caseta File name introduceţi numele fişierului.
4. Din lista derulantă Save as type, alegeţi formatul în care se salvează
documentul. Formatul implicit este document Word – Word Document
(*.doc). Alte formate suportate sunt: Web Page, PDF, Plain Text etc.
5. Pentru stabilirea unor parametri privind securitatea documentului, puteţi
selecta General Options, din lista derulantă Tools.
25
Figura. 2.1.1. Caseta de dialog General options
- În fereastra General options, în caseta Password to open, introduceţi o
parolă pentru deschiderea documentului.
- În caseta Password to modify, introduceţi o parolă pentru autorizarea
modificărilor asupra documentului.
- Selectaţi opţiunea Read-only recommanded, pentru a preveni
modificările accidentale asupra documentului. Dacă doriţi ca documentul
să se deschidă normal, deselectaţi această opţiune.
6. Pentru stabilirea unor parametri generali ai operaţiei de salvare, selectaţi
Save options, din lista Tools.
Figura. 2.1.2. Caseta de dialog Save Options
- Save AutoRecover information – salvarea automată la un anumit interval
de timp, necesară în situaţii accidentale precum o pană de curent.
- Embed fonts in the file – salvarea fonturilor care au fost utilizate în
document, opţiune utilă în cazul deschiderii ulterioare a documentului pe
un sistem în care nu au fost instalate toate aceste fonturi.
- Embed only the characters used in the document – salvarea
caracterelor care au fost utilizate în document; nu va fi salvat întregul
set de caractere corepunzător fiecărui tip de font utilizat.
26
7. Faceţi clic pe butonul Save.
Dacă veţi dori să modificaţi documentul elaborat în cadrul cursului, îl veţi
putea deschide din meniul File, secţiunea Recent documents. Pentru a
deschide un document existent, puteţi utiliza, de asemenea, meniul File/Open.
Pasul 3 - Introduceţi textul folosind tastatura
Introducerea
textului
Textul reprezintă un grup de paragrafe, fraze, linii, cuvinte sau caractere.
Caracterul este cea mai mică entitate care se poate introduce într-un
document (literă, cifră, caracter special, spaţiu).
Un şir de caractere, urmat de un spaţiu sau de un semn de punctuaţie,
formează un cuvânt.
Un grup de cuvinte, urmat de un caracter de control numit “sfârşit de linie”,
formează o linie. Acest caracter se introduce folosind combinaţia de taste
Shift+ Enter.
Textul introdus între două apăsări ale tastei Enter formează un paragraf.
Introducerea textului se poate face cu ajutorul tastaturii sau folosind mouse-
ul. Caracterele/ textul vor fi plasate în spaţiul de editare, în locul în care se află
cursorul text.
1. Plasaţi cursorul în locul în care doriţi să introduceţi text, executând dublu
clic în spaţiul de editare.
2. Introduceţi textul aşa cum apare în documentul prezentat în imaginea de
mai sus.
Când se completează rândul, cursorul sare automat pe rândul următor.
Mutaţi cursorul pe pagină cu ajutorul tastelor săgeţi sau folosind mouse-ul.
Apăsaţi tasta End pentru a muta cursorul la sfârşitul rândului. Cu tasta Home
puteţi muta cursorul la începutul rândului.
Introducerea textului, într-un document aflat în lucru, se poate realiza în două
moduri:
- modul Inserare (Insert) - textul este introdus prin deplasarea spre dreapta
a celorlalte caractere;
- modul Suprascriere (Overtype) - textul introdus se va suprascrie prin
ştergerea caracterele existente.
Alegerea modului inserare se face prin apăsarea butonului OVR (Overtype), de
27
pe bara de stare.
Alegerea modului suprascriere se face prin apăsarea butonului Insert, de pe
bara de stare.
Ştergerea
textului
Dacă aţi introdus greşit anumite caractere, le puteţi şterge folosind tastele:
� Backspace – şterge un caracter în stânga cursorului text;
� Ctrl+Backspace – şterge un cuvânt în stânga cursorului text;
� Delete – şterge un caracter în dreapta cursorului text;
� Ctrl+Delete – şterge un cuvânt în dreapta cursorului text.
Copierea şi
lipirea textului
Pentru a economisi timp, este necesară, uneori, copierea unui fragment de
text şi lipirea sa în alt loc, în document.
1. Selectaţi textul: Automobilul trece prin faţa indicatorului A la ora.
Cea mai simplă metodă de selectare a textului cu ajutorul mouse-ului constă
în poziţionarea cursorului la începutul blocului de text pe care doriţi să-l
selectaţi, executarea unui clic în punctul respectiv şi deplasarea mouse-ului,
cu butonul apăsat, la sfârşitul blocului text.
Altă metodă: poziţionaţi cursorul text la începutul blocului de text, apoi
apăsaţi tasta Shift + tastele săgeţi, în sensul selecţiei.
Pentru a selecta blocuri de text aflate în diferite zone în document, selectaţi
mai întâi un bloc de text, apoi apăsaţi tasta Ctrl şi selectaţi celelalte blocuri de
text cu ajutorul mouse-ului.
Selectarea unui cuvânt se realizezază cu dublu clic pe cuvânt.
Selectarea unui rând se face poziţionând cursorul text la marginea din stânga
a rândului. Faceţi clic când cursorul îşi schimbă forma în săgeată cu vârful spre
dreapta.
Pentru selectarea unui paragraf, faceţi triplu clic în interiorul paragrafului sau
dublu clic în stânga lui.
Dacă doriţi să selectaţi o propoziţie, apăsaţi Ctrl+clic oriunde în interiorul
propoziţiei.
Pentru a deselecta zona selectată, faceţi clic pe spaţiul de editare sau apăsaţi
o tastă săgeată.
2. Copiaţi textul. Din meniul Edit, alegeţi opţiunea Copy (Editare/ Copiere).
3. Lipiţi textul. Plasaţi cursorul în punctul de inserţie; din meniul Edit alegeţi
opţiunea Paste (Editare/ Lipire).
28
Comenzile copiere, lipire se pot executa, de asemenea, cu ajutorul
combinaţiei de taste Ctrl+C, Ctrl+V.
Introducerea
simbolurilor/
a caracterelor
speciale
Pasul 4 – Introduceţi simboluri/ caractere speciale
Caracterul ∆ nu se află pe tastatură, deoarece nu este folosit frecvent de
utilizatorii procesorului de text Word.
Pentru a introduce simbolul dorit, efectuaţi următoarele operaţii:
1. Din meniul Insert, alegeţi oţiunea Symbol (Inserare/ Simbol).
2. În fereastra Symbol, din fila Symbols (Simboluri) alegeţi ∆;
3. Faceţi clic pe butonul Insert.
4. Închideţi fereastra făcând clic pe butonul X (Închide) sau pe butonul Close.
Figura 2.1.3. Fereastra Symbols
Caracterele speciale, precum © (Copyright), § (Section), ¶ (Paragraph) etc., se
aleg din fila Special Characters.
Inserare de
obiecte create
cu Microsoft
Equation
Editor
Pasul 5 – Introduceţi obiectul de mai jos:
1. Alegeţi Object Equation Editor din meniul Insert sau apăsaţi butonul .
2. Introduceţi formula utilizând formatele prestabilite. Alegeţi simbolurile
din bara de instrumente. Introduceţi variabilele şi numerele folosind
tastatura.
29
Figura 2.1.4. Meniul Equation
- Alegeţi şablonul fracţie, din lista Formate pentru fracţii şi radicali.
- Faceţi clic pe caseta situată deasupra liniei de fracţie şi introduceţi
numărătorul. Procedaţi la fel pentru a introduce numitorul fracţiei.
- Alegeţi operatorul.
- Alegeţi din nou şablonul fracţie.
- Faceţi clic pe numărător. Din lista Formate pentru sublinieri alegeţi
.
- Continuaţi scrierea ecuaţiei, cu ajutorul operaţiilor descrise anterior.
3. Faceţi clic stânga în afara obiectului, pentru a închide Editorul de ecuaţii.
Meniul Equation conţine următoarele formate:
Operatori relaţionali
Tipuri de paranteze
Tipuri de paranteze şi linii de legătură
Formate pentru fracţii şi radicali
Format pentru sublinieri
Formate pentru exponenţi şi indici
Operatori matematici
Formate pentru sumă
Tipuri de linii cu săgeţi
Formate pentru integrale
Operatori pentru mulţimi
Formate pentru sublinieri inferioare si superioare
Operatori pentru mulţimi
Tipuri de linii cu săgeţi şi text
Simboluri matematice
Formate pentru produse şi reuniuni
Simboluri greceşti mici
30
Formate pentru matrici
Simboluri greceşti mari
Pasul 6 – Formataţi obiectul
Când creaţi o ecuaţie, editorul ajustează automat mărimea caracterelor şi
spaţiul dintre caractere, respectând convenţiile matematice.
Pentru a formata obiectul, folosiţi meniurile Format, Style, Size.
- Meniul Format – alinierea conţinutului obiectului;
- Meniul Style – crearea stilurilor pentru diferite elemente ale ecuaţiei (text,
funcţie, variabilă, caractere greceşti mici, caractere greceşti mari, simbol
etc.);
Figura 2.1.5. Caseta de dialog Styles
- Meniul Size – selectarea dimensiunilor elementelor unei ecuaţii.
Figura 2.1.6. Caseta de dialog Sizes
Crearea listei
cu marcatori
sau a listei
Pasul 7 – Creaţi lista numerotată şi lista cu marcatori
1. Selectaţi textul pentru crearea listei numerotate.
2. Alegeţi opţiunea Bullets and Numbering, din meniul Format.
31
numerotate
3. Din fila Numbered, alegeţi formatul pentru numerotare (ex. cu cifre, cu
litere).
4. Selectaţi, apoi, textul pentru introducerea marcatorilor.
5. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Bullets and Numbering,.
6. Din fila Bulleted, alegeţi formatul potrivit.
Figura 2.1.7. Caseta de dialog Bullets and Numbering
Listele cu marcatori sau listele numerotate pot fi introduse şi în timpul tastării,
astfel:
1. Activaţi butonul Bullets sau butonul Numbering, înainte de a introduce
primul element al listei.
2. Introduceţi textul şi apăsaţi tasta Enter după fiecare element al listei.
3. Pentru a încheia lista, apăsaţi de două ori tasta Enter.
Ştergerea
marcatorilor
Dacă este necesar, ştergeţi o parte dintre marcatori urmând paşii:
1. Selectati textul de la care doriti să eliminaţi marcatorii.
2. Din lista Bullets, alegeţi opţiunea None.
Formatarea
caracterelor -
Fila Font
Pasul 8 - Formataţi caracterele
Aspectul textului trebuie să pună în evidenţă organizarea logică a
conţinutului şi să faciliteze identificarea conceptelor cheie, a informaţiilor
esenţiale.
Pentru aplicarea diferitelor opţiuni de formatare a caracterelor, selectaţi mai
întâi textul. Altfel, opţiunile de formatare se vor aplica textului ce va fi
introdus din punctul în care se află cursorul.
Formatarea caracterelor se referă la aplicarea următoarelor caracteristici:
32
� Font – tipul şi forma caracterelor;
� Size – dimensiunea caracterelor;
� Style- stilul caracterelor;
� Underline style – stilul de subliniere a caracterelor;
� Color – culoarea caracterelor;
� Character spacing – spaţierea caracterelor;
� Effects – efecte aplicate caracterelor;
� Text effects – efecte de animaţie aplicate caracterelor.
1. Selectaţi textul.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Font.
Figura 2.1.8. Caseta de dialog Font. Fila Font
Aceasta conţine trei file (taburi) cu opţiuni de formatare.
În fila Font se vor selecta atribute pentru caractere. Modificările se vor urmări
în zona Preview.
� Din lista Font, alegeţi tipul de font Calibri.
� Din lista Font style, alegeţi stilul fonturilor:
Regular Obişnuit
33
Italic Cursiv
Bold Îngroşat
Underline Subliniat
Bold italic Cursiv îngroşat
� Din lista Size, alegeţi dimeniunea caracterelor.
� Din lista Font color, alegeţi culoarea pe care o veţi aplica fonturilor.
� Din lista Underline Style, alegeţi stilul de subliniere.
Linie simplă Subliniere cu linie simplă
Linie dublă Subliniere cu linie dublă
Linie punctată Subliniere cu linie punctată
� Din lista Underline Color, alegeţi culoarea liniei.
Roşu Subliniere cu linie simplă, roşie
Albastru Subliniere cu linie dublă, albastră
Verde Subliniere cu linie punctată, verde
� Din zona Effects (efecte), puteţi selecta efectele ce vor fi aplicate textului
selectat.
Strikethrough Efect caracter tăiat cu o linie
Double strikethrough
Efect caracter tăiat cu două linii
Superscript Efect caracter exponent (H+)
Subscript Efect caracter indice H2O
Shadow EEffeecctt ccaarraacctteerr uummbbrriitt
All caps EFECT CARACTER LITERE MARI
3. După alegerea opţiunilor de formatare, apăsaţi butonul OK.
Spaţierea
caracterelor -
Fila caracter
Spacing
1. Selectaţi textul:
Viteza unui automobil în fiecare moment reprezintă viteza momentană sau
instantanee (v), care este, în general, diferită de viteza medie.
2. Din fila Character Spacing (Meniul Format/ Font), modificaţi spaţiul dintre
caractere.
34
Figura 2.1.9. Caseta de dialog Font. Fila Character Spacing
� Din lista Spacing, alegeţi efectul de spaţiere Expanded
Normal Normal
Expanded L ă r g i t
Condensed Condensat
� În caseta By, specificaţi distanţa dintre caractere 1,1 pt.
Normal Normal
Expanded By: 1,5 pt
L ă r g i t
Condensed By: 1,1 pt
Condensat
� În caseta Position, alegeţi opţiunea Normal.
Normal Poziţie normală
Raised Poziţie ridicată faţa de linia de scriere
Lowered Poziţie coborâtă faţa de linia de scriere
3. Apăsaţi butonul OK.
35
Aplicarea
efectelor de
animaţie
textelor -
Fila Text
Effects
Din fila Text Effects se pot aplica efecte de animaţie textelor care vor fi citite
numai pe ecran. Rolul lor este de a evidenţia anumite zone din text. Efectele
de animaţie nu vor putea fi vizualizate pe documentele printate.
Pentru aplicarea efectelor de animaţie, urmaţi paşii :
1. Selectaţi textul pe care doriţi să-l modificaţi.
2. Din meniul Format / Font, selectaţi Text Effects.
3. Din lista Animation, alegeţi efectul dorit (ex. Blinking Background, Las
Vegas Light, Marching Black Ants, Marching Red Ants, Shimmer sau
Sparkle text).
4. Apăsaţi pe butonul OK.
Pentru a dezactiva un efect de animaţie, selectaţi textul animat şi alegeţi
None (nici una) din lista Animation.
Dacă apăsaţi butonul Default (Implicit) după ce aţi selectat atributele
corespunzătoare în caseta de dialog Font, va fi afişată o casetă asemănătoare
celei de mai jos:
Figura 2.1.10. Caseta de dialog Default
Dacă apăsaţi Yes, valorile curente din filele Font, Character Spacing şi Text
effects vor fi memorate ca setări implicite pentru documentul curent şi pentru
documentele ce vor fi deschise ulterior.
36
Alinierea şi
indentarea
paragrafului -
Fila Indents
and Spacing
Pasul 9 - Formataţi paragrafele
Indentarea paragrafelor
1. Selectaţi paragraful următor:
Viteza unui automobil în f iecare moment reprezintă vi teza
momentană sau instantanee (v) , care este, în general , difer ită
de v i teza medie.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Paragraph.
Figura 2.1.11. Caseta de dialog Paragraph. Fila Indents and Spacing
Din fila Indents and Spacing, alegeţi tipul de aliniere a paragrafului, opţiunea
de spaţiere a liniilor paragrafului, respectiv opţiunea de indentare a liniilor
paragrafului.
� În zona General, din lista Alignment alegeţi tipul de aliniere.
Left Aliniere în partea stângă
Centered Aliniere la centru
Right Aliniere în partea dreaptă
Justified Aliniere stânga-dreapta (spaţiile dintre cuvinte sunt extinse).
� În zona Indentation, în caseta Left specificaţi distanţa între liniile paragrafului şi marginea din stânga (în cm); În caseta Right puteţi specifica distanţa între liniile paragrafului şi marginea din dreapta.
37
Left: 1,5 cm Indentare paragraf, la stânga. Distanţa liniilor paragrafului, faţă de marginea din stânga, este de 1,5 cm.
Right: 1 cm Indentare paragraf, la dreapta. Distanţa liniilor paragrafului, faţa de marginea din dreapta, este de 1 cm.
� În caseta Special, alegeti una dintre opţiunile:
(none) Paragraf fără indentare.
First line By:1,5 cm
Indentare prima linie a paragrafului, la stânga 1,5 cm.
Hanging By:1,5 cm
Indentare de tip Hanging (Agăţat). Prima linie rămâne neschimbată. Pentru restul liniilor se aplică indentare la stânga, cu distanţa selectată în caseta By.
� În caseta Line Spacing, alegeţi opţiunea de spaţiere a liniilor din paragraf:
Single Spaţiere la un rând – se oferă spaţiu pentru cel mai mare caracter folosit în liniile paragrafului, la care se adaugă un spaţiu suplimentar.
1,5 lines
Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu
1,5 rânduri
Double Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu
două rânduri
Exactly At: 20pt
Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu
20pt.
Alte opţiuni: At Least Multiple
Acestea necesită specificarea distanţei de spaţiere a liniilor paragrafului.
38
Adăugarea de
borduri
(chenare) unui
paragraf
Evidenţierea paragrafelor folosind chenarele
1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să-l încadraţi într-un chenar.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading.
3. În fila Borders (Chenare)
- din lista Setting, alegeţi tipul de chenar;
- din lista Style, alegeţi tipul de linie;
- din lista Color, alegeti culoarea liniei;
- din lista Width, selectaţi grosimea liniei;
- în zona Preview, adăugaţi sau eliminaţi linii de chenar;
- din lista Apply to (Se aplică la), alegeţi Paragraph.
4. Apăsaţi butonul OK.
Figura 2.1.12. Caseta de dialog Borders and Shading. Fila Borders
Adăugarea
unei umbriri
(culori de
fond)
Evidenţierea paragrafelor prin aplicarea unei culori de fond
39
Figura 2.1.13. Borders and Shading. Fila Shading
1. Selectaţi paragraful.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading.
3. În fila Shading (Umbrire), din lista Fill (umplere) alegeţi culoarea de fundal.
4. Din lista Apply to: alegeţi Paragraph.
5. Faceţi clic pe butonul OK .
Pentru a vedea care sunt paragrafele introduse în document, apăsaţi butonul
¶ marcator de paragraf.
Aduceţi documentul la forma iniţială, apăsând din nou acest buton.
Dacă doriţi să scrieţi într-un document versurile unei poezii, nu folosiţi tasta
Enter pentru a trece pe rândul următor! Introduceţi un marcator întrerupere
de linie (line break) apăsând tastele Shift+Enter. Acest marcator nu este vizibil
în paragraf, decât atunci când apăsaţi butonul ¶.
Toate versurile vor fi scrise într-un singur paragraf, facilitându-se, astfel,
aplicarea opţiunilor de formatare.
Crearea
obiectelor cu
Word Draw
Pasul 10 – Creaţi elemente grafice în document, folosind editorul pentru
desene
Figura 2.1.14. Bara cu instrumente pentru desenare
Afişarea barei Drawing se face din meniul View/Toolbars.
40
Toate elementele grafice create cu instrumentele din bara Drawing se vor
comporta ca obiecte.
Accesând pictogramele corespunzătoare, introduceţi în document:
- AutoShapes – forme predefinit
- Obiecte de tip linie, săgeată, dreptunghi, cerc
- Obiecte de tip text
Pentru a şterge chenarul obiectului de tip text, din lista Shape Outline, alegeţi
opţiunea No outline.
- Obiecte de tip text artistic
Se pot introduce, de asemenea, obiecte de tip diagramă
Pentru a încadra un obiect de tip text (ex. BBuuccuurreeşşttii 6600 kkmm), alegeţi unul dintre
obiectele predefinite şi faceţi clic pe obiectul de tip text. Dacă forma de
încadrare a obiectului acoperă întregul text, acesta va deveni invizibil.
Din meniul Draw, alegeţi opţiunea Send behind text pentru a trimite obiectul
predefinit în spatele textului.
Deoarece este foarte greu să mutăm în document cele două obiecte, aşezate
astfel, vom grupa obiectele într-unul singur: selectaţi cele două obiecte ţinând
apăsată tasta Shift; din meniul Draw, alegeţi opţiunea Group.
41
Obiectul creat va fi încadrat de opt puncte cu rol de ghidaje de
redimensionare.
Formatarea
obiectelor
Pentru a formata obiectele introduse, faceţi clic dreapta pe obiectul inserat şi
alegeţi Format autoshape. Selectaţi caracteristicile dorite.
Pentru a formata obiectele de tip linie, alegeţi culoarea liniei, stilul şi
orientarea: .
Inserarea de
miniaturi
(ClipArt)
Pasul 11 – Inseraţi o imagine
Pentru a ilustra caracteristicile obiectelor descrise în materialul-suport pentru
învăţare, puteţi insera în document imagini ClipArt, din aplicaţia Microsoft
Word.
1. Accesaţi meniul Insert/ Picture/ ClipArt.
2. Alegeţi Clip Organizer - colecţia de imagini ClipArt.
3. Copiaţi imaginea potrivită (faceţi clic dreapta pe imagine şi alegeţi
opţiunea Copy sau faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi
opţiunea Copy).
4. Marcaţi punctul de inserţie, aşezând cursorul acolo unde doriţi să adăugaţi
imaginea ClipArt; lipiţi imaginea (faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea
Paste).
Sau
3. Faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi opţiunea Insert.
Imaginea ClipArt va fi inserată în locul în care se afla cursorul înainte de a
accesa meniul Insert/ Picture/ ClipArt.
42
Dacă vreţi să adăugaţi în document o imagine dintr-un fişier, urmaţi paşii:
1. Aşezaţi cursorul în document, pentru a marca punctul de inserţie.
2. Alegeţi calea către fişier: Insert/Picture/From File.
3. Faceţi clic pe imagine şi apăsaţi butonul Insert.
Din lista Insert, puteţi selecta opţiunea Link to file, pentru a crea o legătură
către fişierul respectiv. Astfel, orice modificare ulterioară a imaginii se va
regăsi şi în documentul Word, cu condiţia ca ambele fişiere să fie salvate în
calculatorul pe care se afişează documentul.
Prelucrarea
imaginilor
Pentru a redimensiona o imagine, efectuaţi clic în interiorul acesteia şi folosiţi
ghidajele de redimensionare.
Altă modalitate:
1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture.
2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Size.
3. În secţiunea Size and rotate, puteţi indica dimensiunile imaginii.
4. În secţiunea Scale, puteţi indica dimensiunile în procente, în raport cu
mărimea iniţială a imaginii. Bifaţi caseta Lock aspect ratio, pentru a fi
respectate proporţiile obiectului.
Puteţi apăsa butonul Reset, dacă doriţi să reveniţi la dimensiunile iniţiale ale
imaginii.
Pentru a schimba poziţia unui obiect grafic în cadrul documentului, efectuaţi
operaţiile:
1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture.
2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Layout.
3. În zona Wrapping style, setaţi opţiunile potrivite:
- In line with text – plasarea obiectului la acelaşi nivel cu textul;
- Square şi Tight – încadrarea obiectului în text;
- Behind text- plasarea obiectului sub text;
- In front of the text – afişarea obiectului deasupra textului (opţiunea este
potrivită numai dacă imaginea este transparentă).
4. În zona Horizontal alignment, setaţi alinierea orizontală a obiectului în
pagină.
5. Pentru opţiuni suplimentare, apăsaţi butonul Advanced.
43
Dimensionarea
şi orientarea
paginii
documentului
Pasul 12 - Formataţi documentul
1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Page Setup (Fişier/ Iniţializare pagină)
2. În fila Margins (Margini), în zona Margins, specificaţi distanţa faţă de
marginea superioară (Top), marginea inferioară (Bottom), marginea din
stânga (Left) şi marginea din dreapta (Right) a paginii. Dacă se doreşte
margine de îndosariere (Gutter), se alege poziţia şi distanţa faţă de
marginea foii.
În zona Orientation (Orientare), alegeţi Portrait sau Landscape.
Figura 2.1.15. Page Setup. Fila Margins
În zona Pages, din lista Multiple pages, puteţi alege:
- Normal
- Mirror Margins – aşezarea paginilor în oglindă, în cazul imprimării
acestora faţă-verso;
- 2 pages per sheet – comprimarea a două pagini ale documentului, pentru
a fi imprimate pe o singură pagină fizică.
În zona Preview, din lista Apply to, alegeţi Whole document (se aplică
întregului document) sau This point forward (de la poziţia curentă a
cursorului).
3. În fila Paper (Hârtie), din lista Paper size, alegeţi dimensiunea foii (A4).
Din lista Apply to, alegeţi Whole document sau This point forward.
44
Apăsaţi butonul OK pentru a salva opţiunile.
Figura 2.1.16. Page Setup. Fila Paper
Dimensiunile se copiază automat la paginile noi ale documentului.
Dacă doriţi să selectaţi dimensiuni diferite pentru două pagini succesive, la
sfârşitul primei pagini, introduceţi un marcator sfârşit de pagină (Insert/
Break/ Page break), apoi alegeţi dimensiunile pentru fiecare pagină în parte.
Adăugarea şi
modificarea
unui text în
antet şi subsol
Pasul 13 - Adăugaţi text/ imagini în antet sau subsol
Antetul şi subsolul permit repetarea pe fiecare pagină a unor elemente de
identificare sau a altor informaţii (ex. sigla şcolii, sigla proiectului, titlul
documentului, autorul, numărul paginii, data etc.).
Pentru crearea antetului sau subsolului de pagină, urmaţi paşii:
1. Din meniul View, alegeţi opţiunea Header and Footer. Se va activa zona
Header (antet) sau Footer (subsol).
2. Introduceţi text/ imagine; formataţi textul/ prelucraţi imaginea.
3. Comutaţi între antet şi subsol, prin clic pe butonul de pe bara de
instrumente Header and Footer.
Figura 2.1.17. Antet şi subsol
4. Apăsaţi butonul Close sau faceţi dublu clic în zona de lucru pentru a reveni
45
în document.
Pentru a modifica textul sau obiectele din antet şi/sau subsol, activaţi zona
Antet, respectiv zona Subsol, executând operaţiile prezentate mai sus.
Pentru adăugarea altor informaţii în antet sau subsol, urmaţi paşi:
1. Accesaţi meniul View / Header and Footer.
2. Faceţi clic pe butonul corespunzător de pe bara de instrumente Header
and Footer:
- inserarea numărului paginii curente;
- afişarea numărului paginii curente, din numărul total de pagini ale
documentului;
- alegerea formatului pentru afişarea numărului paginii;
- inserarea datei curente;
- inserare orei.
3. Reveniţi în document.
Examinarea
documentului
înaintea
imprimării
Pasul 14 – Examinaţi documentul înainte de imprimare
Examinarea documentului este necesară pentru indentificarea problemelor de
aranjare în pagină a textului şi a obiectelor inserate.
1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print Preview sau apăsaţi pe butonul
corespunzător din bara de instrumente:
2. Selectaţi butonul One Page, pentru a examina câte o pagină.
Cu ajutorul barelor pentru defilare puteţi vizualiza toate paginile unui
document.
3. Faceţi clic pe butonul Close. Alegerea
opţiunilor de
imprimare
Pasul 13 – Imprimaţi documentul
1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print sau folosiţi combinaţia de taste
Ctrl+P.
46
Figura 2.1.18. Caseta de dialog Print
2. În caseta de dialog Print,
- În zona Printer, din lista Name, alegeţi numele imprimantei.
- În zona Page range, alegeţi
- All - toate paginile,
- Current page - pagina curentă,
- Selection - paginile selectate
sau
- Pages – anumite pagini (Exemplu: 2,5,7,10-15).
- Din lista Print alegeţi All pages in range (Toate paginile la rând), Even
pages (pagini pare) sau Odd pages (pagini impare).
- În caseta Number of copies, introduceţi numărul de exemplare.
- Dacă selectaţi Collate, se vor imprima toate paginile specificate pentru un
exemplar, apoi se va imprima următoarul exemplar.
3. Apăsaţi butonul OK.
Comanda rapidă de imprimare constă în apăsarea butonului de pe bara
de instrumente sau în accesarea combinaţiei de taste Ctrl+ P.
47
� Deschideţi un document nou, alegând opţiunea New, din meniul File.
Căutaţi în colecţia Microsoft Office imagini ClipArt potrivite conţinutului
ştiinţific al disciplinei pe care o predaţi şi introduceţi-le în document.
Descrieţi în câteva cuvinte aceste imagini. Prelucraţi imaginile inserate, din
punct de vedere al dimensiunii şi al poziţionării acestora în raport cu alte
elemente din document.
� Dacă predaţi discipline din aria curriculară Matematică şi ştiinte, folosiţi
Microsoft Equation Editor pentru a introduce formule în document.
C + H2O CO + H2
� Scrieţi pe un post-it două dintre acţiunile/operaţiile necesare pentru
elaborarea materialului didactic cu ajutorul procesorului de texte Word,
pe care doriţi să le exploraţi cu sprijinul formatorului sau al colegilor.
Lipiţi-l pe flipchart!
În grupurile de lucru constituite sub îndrumarea formatorului, jucaţi rolul
profesorului şi executaţi demonstrativ anumite operaţii de editare a
textului, respectiv rolul elevului pentru a învăţa de la colegi ceea ce vă
intereseză.
48
� Reflectaţi asupra modului în care puteţi orienta elevul către folosirea
calculatorului în activitatea de învăţare. Propuneţi diferite sarcini de lucru
pentru elevi, care implică utilizarea aplicaţiei Microsoft Word.
Exemple:
Realizaţi o hartă conceptulă pornind de la noţiunea de sferă.
Scrieţi, într-un document, formulele de calcul prescurtat. Folosiţi
materialul pentru a memora formulele.
Realizaţi un poster cu tema Erupţii vulcanice.
Cu ajutorul unei imagini, evidenţiaţi părţile componente ale plantei.
49
2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare-învăţare-
evaluare
Pe baza conŃinutului cuprins în capitolul anterior aŃi explorat opŃiunile de
utilizare a aplicaŃiei Word pentru elaborarea materialului didactic şi pentru
pregătirea altor documente necesare în activitatea profesională.
Aplicaţia de calcul tabelar permite organizarea şi prelucrarea diferitelor tipuri de
date precum şi reprezentarea grafică a datelor numerice. Pentru a descriere
operaŃiile de utilizare a aplicaŃiei Excel, vom lua ca exemplu crearea unei baze
de date reprezentând rezultatele şcolare ale elevilor în anul şcolar 2010-2011.
Limba română Matematică Fizică Chimie Istorie Geografie
1 Popescu Ion 9 8 7 7 9 9 8,17
2 Manea Ana 10 9 9 9 10 10 9,50
3 Florea Mihai 7 6 5 6 8 8 6,67
4 Toader Ina 10 8 7 9 9 10 8,83
5 Peleanu Maria 10 9 10 10 8 8 9,17
6 Deleanu Mircea 8 10 10 10 10 9 9,50
Media obŃinută la disciplina
Numele elevului
Media
generalăNr. crt.
Parcurgând informaţiile prezentate în acest capitol, veţi învăţa:
-- ssăă ccrreeaaţţii uunn rreeggiissttrruu ddee ccaallccuull
nnoouu
-- ssăă ssaallvvaaţţii rreeggiissttrruull ddee ccaallccuull
-- ssăă rreeddeennuummiiţţii oo ffooaaiiee ddee ccaallccuull
-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddaattee
îînnttrr--oo cceelluullăă
-- ssăă sseelleeccttaaţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//
ccoollooaannee
-- ssăă şştteerrggeeţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//
ccoollooaannee
-- ssăă iinnsseerraaţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//
ccoollooaannee
-- ssăă mmooddiiffiiccaaţţii ddiimmeennssiiuunniillee
ccoollooaanneelloorr// rrâânndduurriilloorr
-- ssăă aapplliiccaaţţii ddiiffeerriittee ffoorrmmaattee
ppeennttrruu aaffiişşaarreeaa nnuummeerreelloorr
-- ssăă îînnccaaddrraaţţii tteexxttuull îînn cceelluullăă
-- ssăă îîmmbbiinnaaţţii cceelluullee
-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii tteexxttuull
-- ssăă aapplliiccaaţţii cchheennaarree şşii ccuulloorrii ddee
ffoonndd cceelluulleelloorr
-- ssăă ccrreeaaţţii ffoorrmmuullee ddee ccaallccuull ccuu
aajjuuttoorruull ooppeerraattoorriilloorr aarriittmmeettiiccii
-- ssăă lluuccrraaţţii ccuu ffuunnccţţiiii EExxcceell
-- ssăă ccrreeaaţţii ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddee
ddiiaaggrraammee,, ppeennttrruu aa rreepprreezzeennttaa
ddaatteellee ddee ttiipp nnuummeerriicc..
50
Lansarea
aplicaţiei
Pasul 1 – Lansaţi aplicaţia Microsoft Office Excel Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar din meniul Start / Programs / Microsoft
Office sau faceţi dublu clic pe pictograma de pe ecran , sub care scrie Microsoft Excel.
Figura 2.2.1. Lansarea aplicaţiei
La deschiderea aplicaţiei se creează automat un registru de calcul, ce conţine trei
foi de calcul (Sheet). Foia de calcul activă are eticheta scrisă cu negru pe fond alb.
Salvarea
unui registru
de calcul nou
Pasul 2 – Salvaţi registrul de calcul
1. Din meniul File alegeţi opţiunea Save.
2. În caseta de dialog Save as, din lista Save in, alegeţi calea unde veţi salva
fişierul; în caseta File name, completaţi noul nume al registrului de calcul; din
lista Save as type, alegeţi tipul fişierului.
Tipul implicit este Registru de calcul Microsoft Excel (Microsoft Excel Workbook) cu
extensia *.xls. Pentru salvarea documentului în format Web, selectaţi opţiunea
Web Page (*.htm; *.html).
Crearea unui
nou registru
de calcul
Dacă într-o sesiune de lucru doriţi să creaţi un nou registru de calcul, din meniul
File, alegeţi opţiunea New.
51
Redenumirea
unei foi de
calcul
Pasul 3 – Redenumiţi foaia de calcul în care veţi introduce datele
1. Pe bara ilustrată în imaginea de mai jos, denumită Selector foi, faceţi clic cu
butonul din dreapta al mouse-ului pe eticheta foii de calcul, pe care doriţi să o
redenumiti, şi alegeţi opţiunea Rename. Sau faceţi dublu clic pe eticheta foii de
calcul.
2. Introduceţi numele nou (ex. Rezultate şcolare 2011).
3. Definitivaţi modificarea făcând clic oriunde în foaia de calcul.
Introducerea
informaţiilor
în celule
Pasul 4 – Introduceţi informaţiile în celule, pentru a crea o bază de date cu
situaţia şcolară a elevilor, din anul şcolar 2010-2011
După cum observaţi, modul de organizare a foii de calcul este asemănător unei
matrici. Fiecare celulă are o adresă (referinţă celulă) formată din:
• identificatorul de linie (număr);
• identificatorul de coloană (literă).
La deschiderea unei foi de calcul, celula activă este A1.
Pentru a introduce informaţii într-o celulă, poziţionaţi mai întâi cursorul pe celula
respectivă. După ce aţi terminat de introdus informaţiile în celulă, apăsaţi tasta
Enter.
În Excel informaţiile sunt clasificate în:
• date de tip numeric – valori numerice raţionale ce se construiesc cu cifrele 0-9,
punctul (“.”), virgula (“,”), procentul (“%”), simbolurile E şi e.
Operatorii aritmetici, +, -, * (înmulţire), / (împărţire), ^ (ridicare la putere), produc
valori de tip numeric. Prioritatea acestor operatori este cea cunoscută, însă, cu
ajutorul parantezelor “(” sau “)”, priorităţile pot fi schimbate.
Alinierea datelor de tip numeric se face automat la dreapta.
• date de tip text – şiruri de caractere
Alinierea lor se face automat la stânga.
Operatorii nu se pot aplica datelor de tip text.
Dacă se doreşte transformarea unei date de tip numeric în dată de tip text, se
utilizează apostroful « ‘«.
• tipul dată calendaristică şi timp – cu formate predefinite pentru afişarea
datelor calendaristice şi a datelor de tip timp.
52
Formatele pentru dată calendaristică sunt:
ll/zz/aa (ll=luna, zz=ziua, aa=anul; de exemplu 02/10/12)
zz-luna-aa (zz=ziua, aa=anul; de exemplu 10-Feb-12).
Formatul pentru date de tip timp este:
hh:mm AM/PM şi hh:mm:ss, unde hh=ora, mm=minute, ss=secunde.
Pentru introducerea datei calendaristice curente se face clic pe celulă şi se apasă
simultan tastele Ctrl şi ;
Pentru introducerea orei curente se execută clic pe celulă şi Ctrl + Shift + ;
Introducerea
datelor într-o
celulă
Introducerea datelor într-o celulă se poate face manual, prin selectarea celulei (clic
pe celula respectivă) şi introducerea datelor în bara de formule. Sau se execută clic
pe celulă şi se introduc datele direct în celula respectivă.
Introducerea datelor prin incrementare presupune utilizarea unor serii cu pas
cunoscut. Aceasta modalitate implică folosirea comenzii AutoFill.
În foaia de calcul activă, introduceţi manual datele de tip text.
În prima coloană, pe primele 3 rânduri completaţi numărul curent.
Folosiţi comanda AutoFill pentru a numerota celelalte rânduri din prima coloană a
tabelului, astfel:
1. Selectaţi cele trei celule în care aţi completat numărul curent.
2. Pozitionaţi cursorul în colţul din dreapta jos al ultimei celule selectate.
3. Când acesta ia forma +, glisaţi, în jos, peste celelalte celulele din coloana Nr.
crt., pe care doriţi sa le umpleţi.
Celulele pot fi completate automat, nu numai cu o serie numerică în progresie
aritmetică, ci şi cu o serie text.
Exemplu:
Numele şi prenumele
Clasa
Media generală
Numele şi prenumele
Clasa
Media generală
Numele şi prenumele
Clasa
Media generală
53
Selectarea
celulelor,
rândurilor,
coloanelor
Selectarea unei celule se face prin clic pe celula respectivă.
Selectarea unui bloc de celule (zonă compactă de celule adiacente):
1. Faceţi clic pe colţul din stânga sus al blocului de celule;
2. Apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta Shift;
3. Faceţi clic pe colţul din dreapta jos al blocului de celule.
Sau glisaţi mouse-ul de la prima celulă până la ultima celulă a blocului de celule.
Selectarea unor celule/blocuri neadiacente:
1. Selectaţi prima celulă/ primul bloc de celule.
2. Selectaţi, pe rând, celelalte celule sau blocuri de celule ţinând apăsată tasta Ctrl.
Selectarea unei linii se face prin clic pe identificatorul liniei (numărul liniei).
Selectarea unei coloane se face prin clic pe identificatorul coloanei (litera
coloanei).
Selectarea unor linii sau coloane adiacente:
1. Selectaţi o linie sau o coloană;
2. Ţineţi apăsată tasta Shift şi selectaţi celelalte linii sau coloane.
Selectarea unor linii sau coloane neadiacente:
1. Selectaţi o linie sau o coloană;
2. Ţineţi apăsată tasta Ctrl şi selectaţi celelalte linii sau coloane.
Selectarea tuturor celulelor unei foi de calcul se face prin apăsarea butonului
Select all (clic pe dreptunghiul gri din colţul stânga sus al foii de calcul, unde se
îmbină liniile cu coloanele).
Stergerea
unor celule/
rânduri/
coloane
Ştergerea conţinutului unei celule: selectaţi celula şi apăsaţi tasta Delete.
Ştergerea celulelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi una dintre
variantele Shift cells left (deplasarea către stânga a celulelor rămase) sau Shift cells
up (deplasarea în sus a celulelor rămase).
Ştergerea rândurilor/ coloanelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi
una dintre variantele Entire row (tot rândul) sau Entire Column (toată coloana).
Inserare
rânduri/
Pasul 4 – Introduceţi coloane, pentru a adăuga rezultatele şcolare ale elevilor, la
alte discipline din planul de învăţământ
1. Selectaţi coloana în stânga căreia doriţi să introduceţi o coloană nouă.
2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert.
Sau
54
coloane/
celule
1. Selectaţi o celulă din coloana în stânga căreia doriti să adăugaţi o coloană nouă.
2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Columns.
Pasul 5 – Introduceţi rânduri, pentru a completa mai uşor lista numelor elevilor,
în ordine alfabetică
1. Selectaţi rândul deasupra căruia doriţi să introduceţi un rând nou.
2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert.
Sau
1. Selectaţi o celulă aflată pe rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou.
2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Rows.
Pasul 6 – Ajustaţi dimensiunea fiecărei coloane
Modificarea
dimensiunii
coloanelor
Celule în care se introduc date de tip text
Dacă datele care se introduc în celulă sunt mai lungi decât lăţimea curentă a
coloanei, acestea vor trece peste linia/ liniile de demarcaţie a coloanelor.
Celule în care se introduc date de tip numeric
Dacă datele introduse depăşesc lăţimea curentă a coloanei, informaţia este afişată
ca o serie de semne diez . Acest lucru nu afectează informaţia
introdusă, deoarece este stocată intern. Pentru a vizualiza intrările, trebuie
modificată lăţimea coloanei.
1. Selectaţi o celulă din coloană sau selectaţi coloana.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Column; din lista derulantă, alegeţi
opţiunea Width.
Figura 2.2.2. Redimensionare lătime celulă
3. În câmpul Column Width, specificaţi lăţimea coloanei şi apăsaţi butonul OK.
55
Figura 2.2.3. Caseta de dialog Colomn Width
Sau
Glisaţi, cu marginea din dreapta a selectorului de coloană, la dreapta sau la stânga,
pentru a mări sau micşora lăţimea coloanei.
Figura 2.2.4. Selector de coloană
Modificarea
dimensiunii
rândurilor
Pasul 7 – Modificaţi dimensiunea rândurilor
Pentru ajustarea dimensiunii unui rând, urmaţi paşii:
1. Selectaţi o celulă din rândul respectiv sau selectaţi rândul.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Row; din lista derulantă, alegeţi opţiunea
Height, pentru deschide caseta de dialog Row Height:
3. Completaţi câmpul Row height şi apăsaţi butonul OK.
Sau, cu ajutorul selectorului pentru rând, glisaţi marginea rândului, în sus sau în jos,
pentru a mări sau micşora înălţimea acestuia.
Figura 2.2.5. Selector rând
Formatarea
celulelor –
Afişarea
datelor în
diferite
formate
Pasul 8 – Formataţi celulele în care aţi introdus valorile corespunzătoare mediilor
la fiecare disciplină studiată
1. Selectaţi blocul de celule în care aţi specificat mediile elevilor la fiecare
disciplină.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format cells.
56
Figura 2.2.6. Caseta de dialog Format cells
3. În fila Number alegeţi categoria Number (pentru date de tip numeric); în
câmpul Decimal places, din lista derulantă selectaţi 2 (cu două zecimale) şi
apăsaţi butonul OK.
Alte formate prestabilite pentru afişarea numerelor:
Formate
pentru
afişarea
numerelor
Pentru datele de tip text nu există formate prestabilite.
Format Descriere
General Formatul prestabilit.
Currency (monedă) Afişează numărul şi simbolul monedei. Se specifică numărul de zecimale. Se alege forma de prezentare a numerelor negative. Se poate folosi separatorul pentru mii. Afişează şi valorile nule.
Accouting (contabilitate) Aliniază simbolurile monedei şi punctele zecimale în coloană. Afişează valorile nule sub formă de liniuţe.
Date (dată) Afişează seria de numere ca valori de tip dată.
Time (timp) Afişează seria de numere ca valori de timp.
Fraction (fracţie) Afişează un număr ca fracţie, în funcţie de formatul de fracţie specificat. Ex. 1/4 în loc de 0,25.
Percentage (procent) Afişează rezultatul cu simbolul procent. Se specifică numărul de zecimale.
Scientific (ştiinţific) Afişează un număr în notaţia exponent . Ex. 1,23E+10, în loc de 12345678901
Text (text) Converteşte conţinutul celulei în text. Conţinutul celulei se aliniază la stânga.
Special Afişează un număr în format special: cod poştal, număr de telefon.
Custom (personalizare) Permite selectarea dintr-o listă de formate personalizate.
57
Încadrarea
textului în
celulă
Pasul 9 – Încadraţi textul Dacă datele de tip text pe care le-aţi introdus depăşesc dimensiunea celulei, puteţi
alege dispunerea acestora pe mai multe linii, astfel:
1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele.
2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.
3. În fila Alignment, în zona Text Alignment, bifaţi câmpul Wrap text (încadrarea
textului) şi apăsaţi butonul OK.
4. Dacă este necesar, modificaţi dimensiunea rândului cu ajutorul selectorului de
coloană.
A B C D E
1
Numele
elevului
Media
generală Disciplina
2 Matematică
3
4
Îmbinarea
celulelor
Pasul 10 – Utilizaţi opţiunea de îmbinare a celulelor pentru a afişa textul ca în
imaginea de mai jos:
A B C D E
1 Disciplina
2 Matematică
3
4
Numele
elevului
Media
generală
1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele de tip text şi celula aflată pe rândul
următor.
2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.
3. În fila Alignment, în zona Text control, bifaţi câmpul Merge cells (îmbinarea
celulelor) şi apăsaţi butonul OK.
Procedaţi în acelaşi mod, pentru a scrie un text pe mai multe coloane:
A B C D E1
2 Matematică Fizică Chimie
3
4
Numele
elevului
Media
generală
Disciplina
Formatarea
textului
Pasul 11- Schimbaţi aspectul fontului
1. Selectaţi celulele în care doriţi să modificaţi tipul de font, dimensiunea
caracterelor etc.
2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.
3. Din fila Font, alegeţi tipul de font, stilul, mărimea fontului, stilul de subliniere,
culoarea fontului etc. şi apăsaţi butonul OK.
58
Adăugarea
de chenare
Pasul 12 – Adăugaţi chenare celulelor
1. Selectaţi celulele.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells.
3. Din fila Border, alegeţi tipul de chenar, respectiv tipul şi culoarea liniei.
Adăugarea
culori de
fond
Pasul 13 – Adăugaţi culori de fond celulelor
1. Selectaţi celulele.
2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells.
3. Din fila Fill, alegeţi culoarea.
Pasul 14 – Introduceţi formula de calcul pentru afişarea mediilor generale obţinute de elevi
Formula cuprinde următoarele elemente:
- operanzi (valori constante, funcţii, referinţe de celule)
- operatori aritmetici (+ adunare, - scădere, * înmulţire, / împărţire, ^ ridicare la
putere); operatori logici (and, or, not); operatori relaţionali (< mai mic, <=mai
mic sau egal, = egal, > mai mare, >= mai mare sau egal, <> diferit).
- paranteze rotunde pentru a indica ordinea de efectuare a operaţiilor.
Toate formulele încep cu semnul “=”
Pentru a vizualiza o formulă, faceţi clic pe celula care conţine formula. Cititi formula
din bara de formule.
Introducerea
unei formule
1. Selectaţi prima celulă din coloana Media generală.
2. Introduceţi de la tastatură semnul „=”
3. Completaţi formula cu referinţele celulelor şi operatorii corespunzători.
Ex. =(B3+B4+B5+B6+B7+B8+B9)/7
Puteţi introduce referinţele de celule selectând celulele cu ajutorul mouse-ului sau
folosind tastatura.
4. Apăsaţi tasta Enter pentru a afişa rezultatul în celulă.
Puteţi renunţa la introducerea formulei în timpul tastării, prin apăsarea tastei
Escape.
Pentru modificarea unei formule, selectaţi celula, apoi operaţi modificările în bara
de formule. Apăsaţi tasta Enter pentru a confirma formula.
Sau
Faceţi dublu clic în celulă şi operaţi modificarea. Confirmaţi formula.
59
Copierea/ lipirea unei formulei
Pasul 15 – Completaţi toate celulele din coloana Media generală, prin copierea şi
lipirea formulei aritmetice din prima celulă a coloanei
1. Selectaţi celula în care aţi afişat media generală a primului elev din listă.
Vizualizaţi formula în bara de formule.
2. Copiaţi formula apăsând Ctrl+C.
3. Selectaţi, apoi, folosind mouse-ul, următoarea celulă din colana Media
generală.
4. Lipiţi formula apăsând Ctrl+V. Vizualizaţi formula în bara de formule. Ce
observaţi?
Când copiaţi o formulă şi o lipiţi într-o altă celulă din aceeaşi coloană, Excel
modifică automat numărul rândului în referinţele de celule.
Repetaţi paşii, pentru a copia formula în celelalte celule din coloană:
1. Selectaţi celula.
2. Copiaţi formula.
3. Selectaţi celelalte celule, în care doriţi să afişaţi media generală a fiecărui elev.
Lipiţi formula.
Lucrul cu funcţii
Atenţie!
La Pasul 14 şi la Pasul 15 am prezentat operaţiile de introducere a unei formule şi
de copiere/ lipire a formulei. Însă, rezultatele pe care dorim să le afişăm în coloana
Media generală se pot obţine şi cu ajutorul unei funcţii Excel.
Ştergeţi conţinutul celulelor din coloana Media generală.
1. Selectaţi prima celulă din aceasta coloană.
2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Function (Inserare/ Funcţie).
Sau apăsaţi butonul Insert Function, din bara de formule.
60
Figura 2.2.7. Insert Function
În zona Or Select a Category (Selectarea categoriei), din lista derulantă, dintre
categoriile de funcţii descrise mai jos, alegeţi Statistical.
Categorie Descriere
All Lista tuturor funcţiilor din programul Excel
Financial Lista funcţiilor financiare
Date&Time Lista funcţiilor pentru calculul valorilor de dată şi oră (NOW, DATE etc.)
Math&Trig Lista funcţiilor matematice şi trigonometrice (COS, LOG, POWER etc.)
Statistical Lista funcţiilor statistice
Database Lista funcţiilor pentru căutarea/ calcularea valorilor într-o bază de date
Text Lista funcţiilor care pot fi folosite cu text
Logical Lista funcţiilor logice (AND, FALSE, TRUE, OR, IF etc.)
În zona Select a function (Selectarea funcţiei), din listele cu funcţiile grupate pe
categorii, alegeţi AVERAGE şi apăsaţi butonul OK.
În fereastra Function Arguments introduceţi argumentele pentru funcţia selectată.
Figura 2.2.8. Introducere argumente funcţie
Caseta de dialog Function Arguments permite introducerea mai multor serii de
date. În exemplul nostru, valorile care ne interesează sunt cuprinse într-o singură
serie de date.
- În câmpul Number 1, introduceţi argumentele funcţiei, fie prin selectarea
celulelor care conţin argumentele, fie prin introducerea valorilor cu ajutorul
tastaturii. După introducerea argumentelor, rezultatul apare în zona Formula
result = (Rezultatul formulei =).
- Faceţi clic pe butonul OK pentru afişarea acestui rezultat în celulă.
Mutaţi pe foaia de calcul caseta de dialog, în care se introduc argumentele funcţiei,
61
pentru a permite vizualizarea câmpurilor care conţin argumentele.
Referinţa la un grup de celule adiacente este redată folosind semnul „:”. Ex.
Referinţa la grupul de celule de pe rândul 5, din coloanele D, E, F, G, H, este D5:H5.
Referinţa la grupul de celule din coloana C, de pe rândurile 4,5,6,7,8, este C4:C8.
Principalele funcţii Excel pentru prelucrarea datelor de tip numeric sunt
următoarele:
Funcţia Descriere AVERAGE (x1, x2,…, xn)
Media aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 AVERAGE(A2:F2) 42,67
SUM(x1, x2,…, xn)
Suma aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 SUM(A2:F2) 256
PRODUCT(x1, x2,… ,xn)
Produsul aritmetic al numerelor x1, x2,…,xn
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 PRODUCT(A2:F2) 1313697000
MIN (x1, x2,…, xn)
Valoarea minimă dintre numerele x1, x2,…, xn
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 MIN(A2:F2) 11
MAX (x1, x2,…, xn)
Valoarea maximă dintre numerele x1, x2,…, xn
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 MAX(A2:F2) 100
COUNT (v1, v2,…,vn)
Numărul de celule care conţin valori numerice
A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat
2 11 21 22 100 55 47 COUNT(A2:F2) 6
Afişaţi, într-o coloană nouă, prima literă din numele fiecărui elev din listă. Folosiţi
una dintre funcţiile de prelucrare text descrise mai jos:
Funcţia Descriere
LEN(s) Numărul de caractere din şirul de caractere s A B C
1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat
2 Manea Ion =LEN(A2) 9
3
LEFT(s,n) Primele n caractere din şirul de caractere s
62
A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat
2 Manea Ion =LEFT(A2,4) Mane RIGHT(s,n) Ultimele n caractere din şirul de caractere s
A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat
2 Manea Ion =RIGHT(A2,1) n
MID(s,n1,n2) Returnează n2 caractere din şirul de caractere s, de la poziţia n1
A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat
2 Manea Ion =MID(A2,1,2) Ma
REPT (s,n) Şirul de caractere format prin repetarea de n ori a şirului s de caractere
A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat
2 Manea Ion =REPT(A2,2) Manea IonManea Ion
După introducerea şi prelucrarea diferitelor date este de preferat, uneori, să
realizaţi reprezentări grafice ale acestora. Alegearea tipului de diagramă se face în
funcţie de datele/ seriile de date de tip numeric cu care aţi operat. În continuare,
vom descrie principalele etape de parcurs pentru crearea unei diagrame.
1. Adăugaţi datele într-un tabel.
2. Selectaţi celulele care conţin datele ce urmează a fi reprezentate grafic.
3. Accesaţi meniul Insert, iar din lista derulantă alegeţi opţiunea Chart
(Diagramă).
Figura 2.2.9. Inserare diagramă
Sau faceţi clic pe butonul ChartWizard de pe bara standard.
4. În caseta de dialog Chart Wizard, în fila Standard Types alegeţi tipul şi subtipul
de diagramă, din modelele prestabilite.
63
Figura 2.2.10. Fila Standard Types
� Digramele statistice – permit reprezentarea evoluţiei statistice a datelor
(Column, Bar, Pie, Line etc.);
� Diagramele ştiinţifice - permit reprezentarea variaţiei unei date în funcţie de
alta (XY Scatter).
Din fila Custom Types (Modele Personalizate) puteţi alege modele de diagrame
personalizate, similare unui şablon. Acestea conţin formate adiţionale şi opţiuni de
diagramă.
5. Parcurgeţi în continuare paşii din casetele de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard,
completând detaliile în funcţie de cerinţe.
Pasul 1 Selectarea tipului de diagramă
� Diagramă pe coloane (Column) – pentru compararea valorilor între categorii
� Diagramă pe coloane stratificate
� Diagramă linie (Line) – pentru a reprezenta evoluţia în timp
� Diagramă cu structură radiară (Pie) – pentru a reprezenta proporţiile; se utilizează doar pentru o singură serie de date, cu valori pozitive.
� Diagramă stratificată (Area) – evidenţiază diferenţele între anumite serii de date, într-o perioadă de timp.
� Diagramă Scatter sau diagrama de tip XY - reprezentarea datelor ştiinţifice (variaţia unei valori în funcţie de alta).
64
După alegerea tipului potrivit, apăsaţi butonul Next.
Pasul 2 - Stabilirea sursei de date
În caseta Chart Source Data, în fila Series, modificaţi, dacă este necesar domeniul
de date, folosind butonul Collaps Dialog.
Figura 2.2.11. Fila Series
Cu ajutorul butoanelor Add şi Remove se adaugă sau se elimină serii de date.
� Name – se redenumeşte serie;
� X values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa x
pentru seriile ştiinţifice;
� Y values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa y,
pentru seriile ştiinţifice.
În cazul seriilor statistice se alege doar domeniul valorilor care vor fi reprezentate şi
etichetele de sub fiecare serie.
În fila Data Range, butoanele radio Rows şi Columns permit schimbarea orientării
datelor din linii (Rows) în coloane (Columns).
65
Figura 2.2.12. Fila Data range
Pasul 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă
În fereastra Chart Options
• În fila Titles introduceţi un titlu pentru diagramă, un nume pentru axa
categoriilor şi unul pentru cea a valorilor;
Figura 2.2.13. Fila Titles
• În fila Axes (Axe) bifaţi opţiunea Category (X) Axis. Butonul radio selectat va
indica ce afişează axa. Etichetele axei se pot elimina prin deselectarea opţiunii
Category (X) Axis.
66
Figura 2.2.14. Fila Axes
• În fila Linii de grilă (Gridlines) puteţi alege, pe axe, linii majore sau minore.
Pentru a realiza o diagramă neaglomerată, se recomandă evitarea liniilor de
grilă. Se pot păstra liniile de grilă majore pentru axa Y sau Z.
Figura 2.2.15. Fila Gridlines
• Dn fila Legendă (Legend) alegeţi opţiunile de afişare a legendei.
67
Figura 2.2.16. Fila Legend
• În fila Etichete de date (Data Labels) alegeţi opţiunile de afişare de etichete sau
valori corespunzătoare fiecărei serii de date.
Figura 2.2.17. Fila Data Labels
• Din fila Tabel de date (Data Tabel) puteţi ataşa tabelului diagramei create.
68
Figura 2.2.18. Fila Data Table
Pasul 4 - Alegerea locaţiei pentru diagrama creată
• As Object In- obiect în foaia de calcul;
• As New Sheet- aplicaţia Chart Wizard creează automat o foaie cu numele
implicit Chart 1.
Alegeţi din listă foia de calcul în care doriţi să plasaţi diagrama şi apăsaţi
butonul Finish.
Figura 2.2.19. Chart Wizard
� Elervii dvs. ştiu să lucreze cu aplicatia Microsoft Excel?
Cum aţi putea sprijini elevii să utilizeze acest instrument în activitatea de învăţare?
� Discutaţi cu 2-3 colegi despre posibilităţile de utilizare a diagramelor Excel în
activitatea didactică. Propuneţi 2-3 sarcini de învăţare pentru elevi, care
necesită lucrul cu diagrame de diferite tipuri. Rezolvaţi una dintre sarcinile de
lucru propuse.
� Dacă aplicaţia Microsoft Excel nu este cea mai potrivită pentru activitatea
didactică pe care o desfăşuraţi, având în vedere specificul conţinutului predat,
evidenţiaţi posibilităţile de utilizare a acesteia în activitatea profesională, în
general.
69
2.3. Realizarea unei prezentări
Ce este
Prezi?
Prezi este o aplicaţie web ce face posibilă conceperea unor prezentări atractive,
care servesc realizării obiectivelor de nivel superior şi stimulării creativităţii
elevilor.
În loc de diapozitive obişnuite, Prezi oferă un spaţiu mare pentru introducerea
informaţiei. Organizarea conţinutului se face cu uşurinţă, fără a fi necesară
stabilirea, de la început, a firului prezentării.
Prin modul în care este redată informaţia, se poate asigura concentrarea
atenţiei elevilor asupra aspectelor esenţiale. Variatele modalităţi de organizare
a conţinutului precum şi facilităţile de modificare a aspectului prezentării, fac
din fiecare material creat unul diferit de alte prezentări cu aceeaşi temă.
Prezi este un instrument eficient de elaborare a resurselor educaţionale.
The Zooming Presentation Editor – http://prezi.com
Ce veţi învăţa?
-- ssăă ddeesscchhiiddeeţţii aapplliiccaaţţiiaa PPrreezzii
-- ssăă iinnttoodduucceeţţii tteexxtt,, iimmaaggiinnii şşii aallttee
oobbiieeccttee îînn pprreezzeennttaarree
-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii tteexxttuull
-- ssăă rreeddiimmeennssiioonnaaţţii mmaaii mmuullttee
oobbiieeccttee îînn aacceellaaşşii ttiimmpp
-- ssăă sscchhiimmbbaaţţii aassppeeccttuull pprreezzeennttăărriiii
-- ssăă ssttaabbiilliiţţii ccaalleeaa ddee ppaarrccuurrggeerree aa
ccoonnţţiinnuuttuulluuii
-- ssăă eeddiittaaţţii ccoollaabboorraattiivv
pprreezzeennttaarreeaa
-- ssăă uuttiilliizzaaţţii ooppeerraaţţiiiillee ddee nnaavviiggaarree îînn
pprreezzeennttaarree
-- ssăă vviizzuuaalliizzaaţţii pprreezzeennttaarreeaa îînn mmoodduull
oofffflliinnee
-- ssăă ttrraannssffoorrmmaaţţii îînn PPrreezzii oo
pprreezzeennttaarree PPoowweerrPPooiinntt
-- ssăă ccoommpplleettaaţţii pprreezzeennttaarreeaa ppee
ppaarrccuurrssuull ddeessffăăşşuurrăărriiii lleeccţţiieeii
-- ssăă ccrreeaattii oo pprreezzeennttaarree nnoouuăă,,
ffoolloossiinndd mmaatteerriiaalleellee ddiissppoonniibbiillee îînn
ppoorrttaalluull PPrreezzii
70
Alegerea
temei pentru
prezentare
Formaţi un grup de lucru cu 3-4 profesori care predau diferite discipline.
Propuneţi o temă care să permită o abodare interdisciplinară şi creaţi pe foaia
de flipchart o hartă conceptuală pornind de la conceptul-cheie ales.
Exemplu: fotografie – educaţie plastică (elemente de simetrie, estetica
proporţiilor, efecte de lumină şi culoare); chimie (reacţii chimice- developare),
psihologie (exprimarea emoţiilor) etc.
Folosiţi produsul activităţii pentru a realiza o prezentare cu ajutorul aplicaţiei
Prezi.
Deschiderea
aplicaţiei
Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Prezi
1. Accesaţi http://prezi.com
2. Creaţi-vă un cont sau folosiţi profilul de Facebook pentru autentificare.
Vizualizarea
prezentărilor
create de alţi
utilizatori
Pasul 2 – Vizualizaţi prezentările create de alţi utilizatori
Din pagina principală, accesaţi secţiunea Explore pentru a căuta şi vizualiza
prezentările disponibile în portalul Prezi.
Figura 2.3.1. Pagina principală
Sau accesaţi link-urile:
http://prezi.com/zk38sp4hcnz6/math-videos/
http://prezi.com/q-ccx8fsi5c0/atomic-theory-timeline/
http://prezi.com/e5j6l-u3sokl/the-circulatory-system/
Pentru a vizualiza o prezentare, apăsaţi săgeata Start.
71
Figura 2.3.2. Săgeata Start
Afişaţi conţinutul prezentării cu ajutorul acestei săgeţi.
Pentru a afişa prezentarea pe întregul ecran, poziţionaţi mouse-ul pe zona
More şi alegeţi opţiunea Fullscreen.
• Ce v-a plăcut în mod deosebit la prezentările pe care le-aţi analizat?
• Ce aţi schimba în ceea ce priveşte modul de afişare a conţinutului
prezentării?
Lipiti pe o foaie de flipchart ideile dvs., scrise pe post-it-uri de culori diferite.
Discutati aceste aspecte cu colegii dvs. Aveti în vedere opiniile exprimate,
pentru a realiza o prezentare de calitate.
Crearea unei prezentări
Pasul 3 – Creaţi o prezentare
Înainte de a începe să lucraţi cu acest instrument, urmăriţi cele 3 tutoriale video
din secţiunea Learn.
1. Accesaţi secţiunea Your prezis.
2. Apăsaţi butonul New prezi.
În fereastra Create a new prezi, scrieţi titlul prezentării, adăugaţi descrierea
prezentării şi apăsaţi butonul New prezi.
3. Din fereastra Templates, vizualizaţi şaboanele disponibile:
Selectaţi un şablon şi apăsaţi butonul Preview.
Faceţi clic pe butonul săgeată drepta.
72
Figura 2.3.3. Vizualizare şablon
Apăsaţi butonul Back, pentru a reveni la fereastra Templates.
4. Selectaţi şablonul potrivit şi apăsaţi butonul Start Editing.
Introducerea textului
Pasul 4 - Introduceţi informaţiile completate pe foaia de flipchart
Faceţi dublu clic pe spaţiul de lucru pentru a introduce text.
Folosiţi, apoi, instrumentele de formatare a textului.
Textul introdus în caseta de mai sus este considerat obiect. Comenzile de
formatare a textului se aplică întregului text introdus în casetă sau doar textului
selectat.
Bubble Menu - Meniul Principal
Fig. 2.3.4. Meniul principal
Faceţi clic pe cercurile albastre pentru a le activa! Veţi observa că fiecare dintre
acestea capătă o formă similară fractalului, afişând diferite opţiuni de editare.
Write (scrierea textului, cu opţiunile de aliniere a textului, de marcare a
73
elementelor unei enumerării, de schimbare a culorii caracterelor, de alegere a font-ului) Insert
� Shapes – pentru inserarea unor forme geometrice sau pentru
desenarea lor cu mouse-ul
� Image – pentru inserarea unei imagini din computer sau de pe
Internet
� YouTube - pentru inserarea unui fisier video
� Diagrams (ex. linia timpului, piramidă, tabel etc.)
� File – pentru inserarea unui fişier din computer
Frame
� [ ]
�
�
Path
� Add – pentru evidenţierea ordinii de afişare a zonelor de conţinut
� Delete all – pentru ştergerea comenzii de afişare adăugată
anterior
� Capture view – pentru crearea unui diapozitiv care cuprinde tot
conţinutul adăugat în zona de lucru, aşa cum este afişat pe
ecranul computerului.
Colors & Fonts � Theme Wizard– pentru a schimba diferite atribute de formatare
� Original Theme – pentru a reveni la versiunea originală a temei
� Şabloane- temă, care includ atribute de formatare precum:
culoarea de fundal, culorile tipurilor de caractere şi a formelor
utilizate în prezentare.
Faceţi clic pe meniurile Insert, Frame, Path, Colors & Fonts pentru a afişa
opţiunile. Reveniţi la Meniul principal făcând clic pe sectorul circular albastru,
aflat în colţul din stânga sus al ecranului sau apăsaţi tasta Escape [ESC].
74
Pentru a trece de la un meniul la altul, pe parcursul editării, apăsaţi tastele cu
literele corespunzătoare meniului. Ex. tasta [I] pentru Insert, tasta [P] pentru
Path, tasta [F] pentru Frame.
Butonul (+) Accesaţi link-ul de mai jos pentru a urmări un tutorial privind utilizarea
butonului (Add +):
http://prezi.com/learn/new-features/?utm_source=newfeatures/#plus
Deplasarea
în spaţiul de
editare
Drag - trage
În Prezi, informaţiile nu se completează în diapozitive diferite. Adăugarea
conţinutului se face în zona de lucru, pe caroiaj. Vizualizarea ulterioară a
prezentarii se bazează pe mărirea şi micşorarea succesivă a fiecărei zone de
conţinut.
Pe măsură ce completaţi prezentarea, trebuie să adăugaţi informaţii în diferite
părti ale caroiajului. Trecerea de la o zonă la alta, în spaţiul de editare, se
realizează prin tragerea reţelei de pătrate, cu ajutorul mouse-ului.
Altă modalitate: ţineţi apăsată tasta [X] şi mişcaţi mouse-ul; când procedaţi
astfel, caroiajul se deplasează în sensul opus mişcării mouse-ului.
Dacă vreţi să-l deplasaţi mult într-o parte, faceţi întâi zoom out (micşoraţi),
trageţi caroiajul, apoi măriţi.
Butoanele Zoom in şi Zoom out se găsesc la marginea din dreapta a spaţiului de
editare.
Editarea textului
Pasul 5 – Operaţi modificări asupra textului introdus
Dacă doritiţi să modificaţi o idee notată anterior, faceţi clic pe textul respectiv
pentru a selecta obiectul-text. Utilizaţi zebra să mutaţi/ să rotiţi/ să schimbaţi
mărimea textului/ să modificaţi textul.
Fig. 2.3.5. Transformation Zebra
� Trageţi de cercul exterior pentru a roti obiectul selectat.
� Trageţi de cercul din mijoc pentru a mări/ micşora obiectul; sau faceţi clic
75
pe pictogramele / .
� Trageţi de pictograma pentru a muta obiectul pe spaţiul de lucru.
� Faceţi clic pe pictograma Edit pentru a modifica textul introdus.
� Faceţi clic pe pictograma Delete pentru a şterge obiectul.
Obiectele din pagină se pot mări/ micşora şi cu ajutorul mouse-ului, folosind
Scroll.
Altă modalitate: apăsaţi şi tineţi apăsată tasta [Z], mişcaţi mouse-ul.
Apăsând butonul back, din bara de instrumente, puteţi anula ultima operaţie
efectuată (ex. mutarea unui text, mărirea unei imagini, inserarea unui film,
scrierea unui text etc.).
Fig. 2.3.6. Butonul Back
Inserarea
imaginilor
sau a altor
obiecte în
prezentare
Meniul
Insert
Inserare
imagine
Pasul 6 - Inseraţi imagini în prezentare
Fig. 2.3.7. Meniul Insert
Faceţi clic pe Insert.
Alegeţi opţiunea Image.
În fereastra Insert imagine, în secţiunea From your computer, apăsaţi butonul
Select files… pentru a încărca o imagine salvată în computer.
Sau
În fereastra Insert imagine, în secţiunea From web,
Scrieţi cuvântul-cheie şi apăsaţi butonul Search pentru a afişa imagini de pe
Internet.
76
Faceţi clic pe imaginea aleasă şi apăsaţi butonul [OK].
Sau
Deschideti o nouă filă (un nou tab) Ctrl+T.
Căutaţi o imagine pe Internet.
Faceţi clic dreapta pe imaginea pe care doriţi să o adăugaţi în prezentare şi
alegeţi opţiunea Copiază adresa legăturii (Copy Image Location).
Reveniţi în fila în care editaţi prezentarea şi completaţi, în caseta From web,
adresa imaginii: clic dreapta, apoi Paste.
Inserare video YouTube
Pasul 7 – Adăugaţi un film în prezentare
Faceţi clic pe Insert.
Alegeţi opţiunea YouTube.
În fereastra Insert YouTube Video trebuie sa adăugaţi adresa legăturii.
Deschideţi o nouă filă şi accesaţi http://www.youtube.com/. Căutaţi materialul
video potrivit. Apăsaţi apoi butonul Share (Share or embed this video), pentru a
vizualiza adresa web a acestuia. Selectaţi şi copiaţi adresa web afişată.
Reveniţi în fila prezentării. În fereastra Insert YouTube Video, lipiţi adresa şi
apăsaţi butonul Insert.
Alte surse: SchoolTube (http://www.schooltube.com) sau de pe TeacherTube
(http://www.teachertube.com/).
Insert
Shapes
În scopul evidenţierii anumitor elemente de conţinut, din meniul Insert, alegeţi
opţiunea Shapes. Faceţi clic pe figura potrivită.
Inserare
desen/
figură
Pasul 8 – Alegeţi diferite diagrame pentru prezentarea informaţiilor
Pentru a reda în mod adecvat conceptele/ ideile, în funcţie de specificul
conţinutului, puteţi insera: timeline (linia timpului), piramidă, diagramă de
proces etc.
(Sursa www.prezi.com/explore)
Inserare Pasul 9 – Completaţi prezentarea adăugând imagini, filme sau text din fişiere
77
fişier din
calculatorul
personal
salvate în calculator
Faceţi clic pe Insert.
Alegeţi opţiunea File.
Selectaţi calea către fişierul dorit, care poate fi imagine, film sau document în
format pdf. Apăsaţi butonul Open.
Selectarea şi
modificarea
mai multor
obiecte din
prezentare
Meniul Write
Pentru a mări/ micşora mai multe obiecte în acelaşi timp, executaţi
următoarele operaţii:
Faceţi clic pe zebra din meniul principal.
Selectaţi obiectele: apăsaţi tasta Shift; faceţi clic pe ecran în colţul din stânga-
sus a zonei în care se află obiectele asupra cărora doriţi să faceţi modificări şi
glisaţi mouse-ul peste zona respectivă.
Folosiţi zebra pentru executarea operaţiilor necesare.
Faceţi clic pe ecran pentru deselectare.
Comanda Zebra + [Shift]
În timp ce mutaţi sau rotiţi un obiect, ţineţi apăsată tasta [Shift]. Acest lucru vă
ajută sa aliniaţi obiectele şi să păstraţi unghiurile de înclinare.
Organizarea
conţinutului
prezentării
Meniul
Frame
Pasul 10 – Organizaţi informaţia
Fig. 2.3.8. Meniul Frame
Pentru a organiza logic conţinutul prezentarii, folosiţi meniul Frame. Cele trei
cadre (rame) disponibile permit gruparea ideilor în funcţie de gradul de
generalizare şi de importanţa acestora.
Faceţi clic pe Frame.
Faceţi clic pe cadrul ales (cerc, dreptunghi, paranteze pătrate, cadru ascuns).
Faceţi clic pe ecran şi trageţi cursorul pentru a aranja cadrul, astfel încât să
cuprindă conţinutul dorit.
Faceţi clic pe cadru pentru a-l modifica folosind zebra.
78
Organizaţi conţinutul prezentării astfel:
Grupaţi obiectele din prezentare pe zone de conţinut folosind cadrele.
Pentru ideile din acelaşi registru/ cu acelaşi nivel de generalizare, folosiţi acelaşi
tip de cadru.
Tineţi cont de faptul că fiecare cadru, respectiv fiecare obiect din cadru, poate fi
adăugat ca diapozitiv în prezentare.
Adăugarea
căii de
parcurgere a
conţinutului
Meniul Path
Pasul 11 - Stabiliţi ordinea de parcurgere a conţinutului prezentării dvs.
Folosiţi meniul Path.
Din Meniul principal, alegeţi Path.
Selectaţi obiectele în ordinea în care doriţi să le afişati.
Zonele de conţinut, astfel create, vor fi dispuse în ordinea indicată, sub forma
unor diapozitive. Pentru a schimba ordinea de afişare a zonelor de conţinut din
prezentare, trageţi cu mouse-ul diapozitivele şi aşezaţi-le cum doriţi.
Designul
prezentării
Pasul 12 - Formataţi prezentarea
Fig. 2.3.9. Meniul Colors & Fonts
Din meniul Colors and Fonts alegeţi şablonul potrivit. Faceţi clic pe fiecare temă
design pentru a vizualiza şabloanele disponibile. Alegeţi şablonul, apoi reveniţi
la meniul principal.
Dacă doriţi să alegeţi dvs colorile pentru fundal/ cadre/ caractere, faceţi clic pe
Theme Wizard, apoi clic pe butonul Manual.
79
Fig. 2.3.10. Theme Wizard
În fereastra Theme Wizard, modificaţi culoarea de fundal şi culorile pentru
tipurile de font, introducând de la tastatură numere de la 0 la 255, în casetele
corespunzăroare colorilor primare – roşu, galben, albastru. Urmăriţi
modificările afişate.
În acelaşi mod, alegeţi culorile pentru Cicle Frame, Bracket Frame &
Rectangular Frame, Arrow Line, Marker.
Apăsaţi butonul Done.
Dacă doriţi să reveniţi la designul anterior, faceţi clic pe meniul Colors & Fonts şi
selectaţi Original Theme.
Salvare şi
vizualizare
Pasul 13 – Salvare şi vizualizare
Prezentarea se salvează automat. Pentru vizualizare, apăsaţi butonul ,
aflat în colţul din dreapta-jos. Faceţi clic pe pictograma Fullscreen. Folosiţi
săgeţile albastre pentru a naviga în prezentare.
Apăsaţi butonul Exit, pentru a ieşi din modul de editare.
80
Vizualizare
offline
Pentru a vizualiza prezentarea în lecţie, fără a fi necesară conectarea la
Internet, descărcaţi în calculator materialul realizat.
Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi prezentarea pe care
doriţi să o utilizaţi în modul offline.
Apăsaţi butonul Download din bara de instrumente şi urmaţi paşii:
Reţineţi faptul ca nu puteţi face modificări în prezentările dvs. descărcate de pe
portalul Prezi. Dacă doriţi să adăgaţi informaţii în prezentare, accesaţi din nou
http://prezi.com. Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi
prezentarea pe care doriţi să o modificaţi şi apăsaţi butonul Edit prezi.
Descărcaţi, apoi, prezentarea în calculator.
Editare
colaborativă
Pasul 14 – Pregătiţi forma finală a prezentării, folosind opţiunea de editare
colaborativă
Pentru a elabora prezentarea lucrând împreună cu un coleg, în modul editare,
apăsaţi Meeting/ Invite to edit, din bara de meniu.
În fereastra Invite to edit veţi vedea afişat linkul prezentării dumneavoastră.
Copiaţi link-ul şi trimiteţi-l colegului prim e-mail sau Instant messaging.
81
Dacă aţi ieşit din modul editare, din secţiunea Your Prezis, apăsaţi butonul Edit
together.
În caseta de dialog, alegeţi Editing. Copiaţi linkul prezentarii şi trimiteţi-l unui
coleg.
Folosiţi caseta comments pentru a adăuga observaţiile dvs. privind prezentările
realizate de colegi.
Reutilizarea
conţinutului
unei
prezentări
Alte informaţii utile
Transformarea unei prezentări PowerPoint în Prezi
Pentru valorificarea unei prezentări PowerPoint, realizată anterior, puteţi
importa în Prezi slide-urile PowerPoint:
Converţi diapozitivele în pdf. (Deschideţi prezentarea PowerPoint; faceţi clic pe
Save as; alegeţi pdf din lista Save as type; apăsaţi butonul Save).
Faceţi clic pe Insert.
Faceţi clic pe File.
Selectaţi calea către fişierul pdf şi apăsaţi butonul Open.
Folosiţi spaţiul de editare Prezi pentru a rearanja elementele din prezentare;
Măriţi anumite elemente de conţinut în funcţie de importanţa acestora.
Folosiţi Frame pentru a grupa diapozitivele sau anumite obiecte din diapozitive.
Faceţi clic pe Path şi clic pe fiecare slide pentru a-l numerota; veţi stabili, astfel,
ordinea în care vor fi afişate diapozitivele.
Vlorificarea unei prezentări din secţiunea Public Reusable Prezi
În secţiunea Explore, căutaţi un material pentru tema pe care aţi ales-o.
Deschideţi aplicaţia Prezi.
Faceţi clic pe Explore.
În fereastra de căutare, scrieţi diferite cunvintele cheie pentru a găsi materialul
potrivit.
Vizualizaţi prezentările afişate şi selectaţi prezentarea pe care doriţi să o utilizaţi
în materialul dvs.
Faceţi clic pe Make a copy.
Editaţi prezentarea. Păstraţi doar elementele de conţinut adecvate şi aranjaţi-le
82
cum doriţi.
Adăugaţi în prezentare elemente noi de conţinut.
Formataţi prezentarea folosind Colors & Fonts.
Dacă prezentarea originală nu poate fi copiată, folosiţi Jing, sau o aplicaţie
similară, pentru captarea imaginii unei părti din prezentare. Editati imaginea în
Paint. Inseraţi apoi imaginea în prezentarea dvs., precizând sursa.
Editarea
prezentării în
timpul
activităţii
didactice
Completarea prezentării cu informaţiile oferite de elevi
Din modul Vizualizare, apăsaţi tasta [ESC] pentru a reveni la meniul principal.
Adăugaţi în prezentare răspunsurile primite de la elevi, cu ajutorul
instrumentelor de editare a textului.
Acest lucru se poate realiza numai online.
Analizaţi materialul creat în cadrul cursului, din perspectiva posibilităţilor de
utilizare în lecţie. Ce ar trebui să adăugaţi sau să modificaţi în prezentare,
pentru ca aceasta să susţină realizarea unor obiective de nivel superior?
Precizaţi trei motive pentru utilizarea unei prezentări într-o lecţie de
recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor.
Teme de portofoliu
Elaborati un material-suport pentru învăţare, folosind aplicatia Microsoft Word.
Formulaţi o sarcină de lucru pentru a fi rezolvată de elevi, cu ajutorul aplicaţiei
Microsoft Excel. Prezentati modul de rezolvare a sarcinii de lucru propuse.
Folosind aplicaţia Prezi, creati o prezentare pentru o lectie de transmitere/
dobândire de cunoştinţe.
83
2.4. Instrumente multimedia
Gândiţi-vă că vă aflaţi într-una dintre situaţiile descrise mai jos:
1. Urmează să predaţi tema “Literatura română interbelică”.
2. Vă propuneţi să-i învăţaţi pe elevi ce este centrul de simetrie/ planul de
simetrie.
3. Aveţi ca obiectiv înţelegerea de către elevi a conceptului de “izomerie”,
utilizat în chimie.
Reflectaţi asupra următoarelor aspecte:
- Cum v-ar putea ajuta un material didactic multimedia, în acest scop?
- Presupunând că deţineţi competenţele digitale necesare utilizării
instrumentelor multimedia, descrieţi succint materialul multimedia pe
care l-aţi crea dvs., pentru a fi utilizat în lecţie.
- Ce elemente multimedia consideraţi că ar putea fi cuprinse într-un
material didactic multimedia pentru discipline precum istoria, educaţia
civică, literatura? Ce rol ar avea aceste elemente în învăţare?
Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, vom analiza o serie de aspecte
psihopedagogice privind selectarea sau elaborarea materialelor mutimedia în
scop didactic. Parcurgând materialul veţi reuşi să creaţi un proiect multimedia,
folosind una dintre aplicaţiile prezentate.
Ce este Multimedia?
Etimologic, multimedia este un cuvânt compus format din prefixul „multi”
(mai mult decât unul, mai multe) şi substantivul „media” care este pluralul
termenului „medium” (cu sensul de mijloc, intermediar, menire). Deci o
traducere brută este aceea de mijloace multiple. Termenul la plural „media”
are mai multe semnificaţii. În diferite contexte găsim: massmedia (mijloace de
comunicare în masă), communication media (mijloace de comunicare),
computer storage media (mijloace de stocare a informaţiei procesate de
computer) sau presentation–media (mijloace de prezentare).
Clasificări ale mediilor
Se pot identifica mai multe criterii prin care mediile se deosebesc. Sistemul
perceptiv uman este unul dintre criterii, după care deosebim mediul vizual,
audio, etc. De asemenea, după originea informaţiilor există informaţii captate
şi create. De exemplu, la aceeaşi percepţie vizuală mediul video captează
84
informaţiile, iar animaţia este creată pe computer.
Tipurile media mai pot fi clasificate în temporale şi non-temporale. Tipuri
media temporale au un comportament dinamic, dependent de timp şi
caracterizat prin continuitate. Un mediu dependent de timp este descris
printr-un flux, între unităţile fluxului fiind o relaţie de timp. Dacă duratele de
prezentare ale tuturor unităţilor elementelor mediului dependent de timp
sunt egale, mediul se numeşte continuu. În această categorie pot fi incluse
tipurile audio şi video.
Tipurile media non-temporale sunt statice, independente de timp şi
caracterizate prin valori discrete. Un mediu independent de timp este orice tip
din mediile tradiţionale precum text sau imagini grafice. Conţinutul acestor
tipuri de medii nu depinde de timp.
Rolul proiectelor multimedia în învăţare
Avantajele utilizării proiectelor multimedia în lecţie:
• Le oferă elevilor oportunitatea de a analiza diferite moduri de reprezentare
a unor concepte. Acest lucru presupune crearea condiţiilor adecvate pentru
ca elevul să transpună limbajul ştiinţific în limbajul comun şi să exploreze
moduri variate de reprezentare a conceptelor discutate în clasă.
• Vizualizarea joacă un rol major pentru rezolvarea diferitelor situaţii-
problemă apărute în activitatea de zi cu zi, în diferite domenii de activitate.
Pentru a investiga fenomenele naturale, chimiştii, spre exemplu, au
elaborat reprezentări variate, precum modelul molecular, structura
chimică, formula chimică, ecuaţia chimică, simbolul chimic (Hoffmann &
Laszlo, 1991, apud Hsin-Kai Wu & Shah, 2011), pe care le-au valorificat,
apoi, în calitate de master images, pentru a extindere cunoaşterea în acest
domeniu.
• Favorizează percepţia multimodală a realităţii reflectate (vizuală şi auditivă)
• Permit antrenarea diferitelor modalităţi de procesare a informaţiilor:
• modalitatea activă, ce presupune manipularea elementelor din
realitatea înconjurătoare, de către cel care învaţă;
• modalitatea iconică, bazată pe organizarea imaginilor fără manipulare
efectivă;
• modalitatea simbolică, în care imaginea şi acţiunea sunt înlocuite cu
simbolurile ale acestora.
85
Cerinţe privind elaborarea proiectelor multimedia:
- Oferirea de informaţii suficiente, relevante în raport cu obiectivele
învăţării;
- Alegerea optimă a elementelor multimedia – imagine, text, sunet, video,
animaţie - în raport cu conţinutul predat;
- Proiectarea strategiei didactice, lunând în considerare potenţialul
pedagogic al tehnologiei multimedia şi propriile abilităţi de lucru cu
aceasta.
Windows Media Player (WMP)
Windows Media Player (prescurtat WMP) este un program dezvoltat de
Microsoft pentru redarea proiectelor multimedia.
Deschiderea programului WMP
WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai
jos, cu un simplu click.
WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai
jos, cu un simplu click.
86
Meniul principal
Redarea fişierelor multimedia cu WMP
Fişiere suportate de WMP sunt: .asf, .wma, .avi, .mp3, .mp2, .mpa, .mid, .midi,
.wav, .cda etc.
Crearea unei liste de redat în WMP
În dreapta spaţiului de lucru: Now Playing se adaugă fişierele. Se selectează
fişierul multimedia cu click stânga şi cu mişcarea mouse-ului se trage în spaţiul
unde este menţionat: Drag items Here to create playlist (Adăugaţi aici pentru
crearea unei liste de redat).
Butoanele de control: se aplică la fişierele aflate în lista de redare.
87
Figura 2.4.1. Butoane de control
- redarea aleatorie
- repetarea redării
- oprirea redării
, - fişierul anterior, următor
, - pornirea şi oprirea
- controlul volumului sunetului.
Informaţii despre fişiere
În meniul Library (Bibliotecă) se pot viziona sau modifica informaţiile legate de
fişiere. Informaţiile se referă la Artist, Album, Gen, An.
Pentru a modifica o informaţie se dă click dreapta - Edit. Se completează şi se
acţionează butonul Enter.
Copierea de pe un CD sau DVD
În meniul principal Rip există opţiunea de a copia datele de pe CD sau DVD
local, în format ales de către utilizator.
88
Copiere pe un CD sau DVD
Din meniul principal Burn se pot copia datele de pe local pe un CD sau DVD. În
partea dreaptă a spaţiului de lucru se adaugă datele ce se vor scrie pe CD /
DVD (Drag items here to create burn list).
Burn Now Playing - opţiunea de a transcrie pe CD / DVD fişierele care se află în
lista de redare.
Redarea direct de pe un dispozitiv
Dacă avem deja o listă de redare salvată pe un dispozitiv: iPod, mp3Player; nu
este necesară copierea datelor în lista de redare. În meniul Sync se face
sincronizarea între datele de pe dispozitiv şi lista de redare a WMP.
89
Ieşirea din aplicaţie
Închiderea aplicaţiei Windows Media Player se face în acelaşi mod ca toate
aplicaţiile: prin butonul din colţul dreapta de sus sau prin combinaţia
de taste Alt+F4.
În programul Windows Media Player creaţi o listă proprie de redare cu cel
puţin trei melodii. La una dintre melodii modificaţi numele artistului şi anul
lansării.
Aplicaţii foto şi video
Aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer
Windows Picture and Fax Viewer este un program de vizionare a pozelor şi
imaginilor. Acesta poate afişa imagini în format .jpg, .jpeg, .png, .bmp, .gif,
.wmf, .tiff. Spre deosebire de alte aplicaţii care se pot deschide din lista de
programe (START / All Programs), acesta se lansează prin dublu click pe o
imagine. Este aplicaţie exclusiv de vizionare a pozelor şi nu de editare.
Butoane de control:
- vizualizare poză anterioară / următoare (aflate în aceeaşi locaţie)
- aşezare poză la dimensiune potrivită sau dimensiune reală
- prezentarea tuturor pozelor dintr-o locaţie
- mărirea şi micşorarea unei poze
- rotirea unei poze în sensul rotirii ceasului şi invers
- şterge poza afişată
90
- deschide opţiuni de printare a pozei
- oferă posibilitatea salvării pozei sub altă denumire şi alt format, fără
a afecta poza iniţială.
- închide aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer şi deschide aplicaţia
de editare a pozelor: Paint
- deschide o fereastră de ajutor.
Deschideţi o imagine cu programul Windows Picture and Fax Viewer.
Întoarceţi poza în sens invers decât al acelor ceasornicului. Salvaţi noua
imagine cu numele "Răsturnat".
Aplicaţia video digitală Windows Movie Maker
Pentru a deschide aplicaţia Windows Movie Maker accesaţi START / Programs
/ Windows Movie Maker.
Figura 2.4.2. Accesarea Windows Movie Maker
Dacă pe spaţiu de lucru (desktop) este creată o pictogramă rapidă, atunci
aplicaţia se poate deschide cu dublu click pe pictogramă .
91
Figura 2.4.3. Interfaţa aplicaţiei Windows Movie Maker
În centru este spaţiu pentru adăuga imagini, clipuri şi sunete ce vor compune
filmul în final. În dreapta se poate vizualiza filmul creat şi jos sunt secvenţele
de imagini şi clipuri în ordinea apariţiei şi sunetul.
Meniul principal
În continuare vom parcurge meniurile de bază ale acestei aplicaţii:
Meniul File
New Project Permite crearea unui nou proiect
Open Project Deschide lista cu proiectele existente şi permite
deschiderea
Save project Salvează proiectul actual
Save Project As..
Salvează proiectul actual în alt format în funcţie de
preferinţele utilizatorului
Capture Video Preia informaţii video de pe un dispozitiv ataşat la
computer(aparat video/foto digital)
Import into Copiază din memoria locală în galeria aplicaţiei poze,
92
Meniul Edit
Undo.. Aduce proiectul în starea anterioară
Redo.. Aduce proiectul în starea ulterioară
Cut Taie secvenţa selectată cu posibilitatea de a insera
selecţia în alt loc
Copy Copiază o secvenţă selectată
Paste Lipeşte ultima secvenţă copiată sau tăiată
Delete Şterge secvenţa selectată
Select all Selectează tot
Rename Redenumeşte proiectul
Clear storyboard Goleşte secvenţele adăugate în film, dar se
păstrează în galeria aplicaţiei
Meniul View
Storyboard / Timeline Schimbă modul de vizionare a secvenţelor ce
compun filmul:
Storyboard: arată imaginile în succesiunea lor în
cadrul filmului, cu efectele de trecere de la un cadru
la altul
Timeline: desfăşurarea imaginilor şi sunetului în timp
Zoom in / out / to fit Mărirea, micşorarea sau potrivirea imaginii
Task Pane Centralizează paşii necesari în crearea unui proiect
Collections Deschide galeria aplicaţiei. Aici se adaugă toate
imaginile şi sunetele pentru film
Thumbnails / Details Modul de afişare a imaginilor: pictograme mici sau
numele imaginilor şi detalii
Meniul Tools
AutoMovie.. Oferă stiluri predefinite pentru editarea unui proiect
Collection secvenţe video şi sunete ce pot fi utilizate în crearea
unui film
Properties Proprietăţile proiectului: titlu, autor, durata, descriere
Exit Ieşire din aplicaţie
93
(efecte, tranziţii între imagini)
Titles and Credits Adăugarea sau editarea titlurilor în anumite faze ale
filmului: la început, la începutul unei secvenţe
anume, pe o secvenţă anume, la sfârşitul filmului
Video Effects Lista efectelor video ce pot fi aplicate secvenţelor
Video Transitions Lista modurilor de trecere de la o imagine la alta
Narrate Timeline Oferă posibilitatea înregistrării unei voci, pe
parcursul filmului(narator)
Meniul Play
Play Clip Rularea imaginilor
Stop Oprirea rulării proiectului
Play Timeline Rularea imaginilor şi sunetelor
Rewind Timeline Rulează de la început
Back / Forward Secvenţe anterioare / următoare
Realizaţi un film de 30 secunde. Includeţi imagini salvate local, folosiţi tranziţii
pentru trecerea de la o imagine la alta. Adăugaţi titlu la începutul filmului şi
credite la sfârşitul filmului. Salvaţi filmul sub ce nume doriţi.
Pasul 1. Deschideţi aplicaţia şi creaţi un proiect nou urmând paşii Start / All
Programs / Windows Movie Maker
File / New Project (sau combinaţia taste CTR+N).
Pasul 2. Accesaţi Task Pane / Movie tasks
94
Figura 2.4.4. Meniul Movie Tasks
Pasul 3. Import Video / Import Pictures / Import audio or music.
Acest pas presupune copierea în galeria aplicaţiei a pozelor, video şi a
imaginilor care vor compune filmul.
Figura 2.4.5. Galeria
După ce copiem în galerie selectăm poza sau materialul video şi cu mouse-ul
tragem imaginea în Storyboard (partea de jos) în pătrăţelele mari. Se aduc
pozele în ordinea dorită.
Pasul 4. Pentru a vizualiza lista de efecte ce se pot aplica unei imagini sau
video vom deschide din Movie Tasks Video effect sau din Clip / Video / Video
effect.
95
Selectăm unul dintre efecte şi cu mouse-ul îl tragem peste imagine sau din
fereastra Add or Remove Video Effects selectaţi din lista din partea stângă
efectul dorit şi îl treceţi în partea dreaptă folosind butonul Add. Apoi daţi click
pe OK.
O altă posibilitate de atribuire de efect unei imagini: se selectează o imagine
cu click dreapta. Din lista de opţiuni se alege Video Effect. Se alege un efect şi
se dă click Add (adaugă) – OK
Pasul 5. Pătrăţelele mici se utilizează pentru aplicarea unei tranziţii: trecerea
de la o imagine la alta. Deschidem din Task Pane - View Video Transition. Din
listă vom selecta un model şi cu ajutorul mouse-ului vom adăuga o tranziţie de
la o poză la alta.
Pasul 6. Adăugăm titlu prin accesarea Make titles or credits.
96
Add title at the beginning of the movie - adăugare titlu la începutul filmului. În
câmpul apărut vom scrie titlul filmului.
Pentru a asocia şi titlului un efect sau schimba mărimea şi culoarea se
accesează Change the title animation sau Change the text font and color
După ce aţi completat titlul se selectează: Done, add title to movie (Am
terminat, adaugă titlu fimului)
Pasul 7. Adăugarea creditelor de la sfârşitul filmului se face prin selectarea din
Movie tasks Make titles and credits / Add credits at the end of the movie.
În acelaşi mod se completează creditele şi în final se selectează Done, add title
to movie.
Pasul 8. Salvarea filmului se face din meniul principal File / Save.
97
Din fereastra Save Project As se alege calea unde se va salva fişierul, se
redenumeşte fişierul în câmpul File name şi se salvează prin apăsarea
butonului Save.
1. Creaţi un film utilizând 10 imagini.
2. Folosiţi câte un efect pentru fiecare imagine
3. Adăugaţi elemente de legătură - de tranziţie între imagini
5. Adăugaţi un titlu la începutul filmului
Utilizarea YouTube
O modalitate de integrare a aplicaţiilor video în cadrul unor site-uri de tip wiki,
blog sau site-ul şcolii o reprezintă şi YouTube. YouTube permite oricui să
vizioneze sau să încarce şi să distribuie videoclipuri. Astfel de videoclipuri pot
conţine fotografii sau filme pe care le realizăm în orele de chimie cu elevii
noştri cu ocazia unui experiment, unei activităţi de învăţare sau a unui proiect
de grup sau individuale.
Pentru a descoperi cum putem distribui un astfel de video, este necesar doar
sa exploram informaţiile prezentate pe site-ul YouTube:
http://www.youtube.com/t/about_youtube
98
Realizaţi o activitate de învăţare pe care să o puteţi filma cu o cameră de luat
vederi. Editaţi apoi fişierul şi încărcaţi-l pe YouTube, urmând instrucţiunile de
pe site. După ce aţi încărcat fişierul video, copiaţi codul de embeded şi postaţi
acest video într-o secţiune specială pe blogul dvs., pe site-ul şcolii sau pe un
wiki.
99
TEMA 3. INTERNETUL şi potenţialul acestuia pentru îmbunătăţirea proceselor de predare-învăţare-evaluare
Obiective
specifice
La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili:
• să utilizeze instrumente şi strategii de căutare avansată a informaţiei, în
contexte educaţionale date;
• să utilizeze principalele instrumente de comunicare şi colaborare cu ajutorul
Internetului, în situaţii de învăţare specifice (e-mail, mesagerie instant,
grupuri, wiki);
• să administreze un cont de wiki pentru realizarea unei activităţi de învăţare
bazată pe colaborare în grup.
Competenţe
specifice
• exersarea abilităţilor de comunicare folosind instrumente moderne de
comunicare;
• abilitarea pentru realizarea unor activităţi colaborative bazate pe
instrumente moderne de colaborare;
• capacitatea de valorificare a valenţelor Internetului pentru optimizarea
activităţii didactice şi în scopul dezvoltării profesionale;
• exersarea abilităţilor de căutare a celor mai potrivite surse de informare
privind domeniul de specialitate;
• exersarea capacităţii de operare cu mijloacele informatice moderne pentru
crearea legăturilor cu comunitatea profesională.
Introducere
TEMA 3
În capitolele anterioare am explorat împreună cele mai importante aplicaţii pe
calculator pe care le utilizăm adesea în activitatea didactică. Aceste aplicaţii pot
fi utilizate independent de faptul că un computer este sau nu conectat la
INTERNET. O conexiune la INTERNET ne oferă însă o varietate largă de
instrumente, aplicaţii şi servicii pe care le putem utiliza cu uşurinţă în clasă sau în
propria noastră dezvoltare profesională. În acest capitol vom explora împreună
valenţele INTERNETULUI, ale instrumentelor de comunicare şi colaborare online
pentru activitatea didactică. Cel mai probabil, unele dintre propunerile de
integrare a instrumentelor disponibile pe INTERNET în activitatea didactică vă
vor părea surprinzătoare. Putem utiliza Yahoo Meesenger în clasă, de exemplu?
Acest capitol are tocmai această menire de a descoperi împreună care sunt
oportunităţile, valenţele şi limitele educaţionale ale unor astfel de instrumente
neobişnuite încă în practica didactică din şcoala românească.
100
3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă -
căutare avansată
Ce este
INTERNETUL?
INTERNETUL reprezintă o reţea globală, accesibilă utilizatorilor din
întreaga lume, oriunde s-ar afla aceştia, realizată prin interconectarea a
milioane de reţele de calculatoare cu ajutorul unor protocoale specifice de
comunicare.
Internetul îşi are originea în anul 1969, atunci când a fost lansat un proiect
experimental al Advanced Research Projects Agency (ARPA) – din cadrul
Departamentului de Apărare al Statelor Unite ale Americii. Proiectul
iniţial, numit ARPANet, conecta calculatoarele din Universitatea din
California, Los Angeles (UCLA) cu cele ale Institutului de Cercetări din
Standford (SRI) pentru ca mai apoi să fie alăturate şi Universitatea din
Utah, precum şi cea din California. În anul 1981 reţeaua număra 213
noduri.
În 1990 Tim Berners-Lee, fizician la CERN Geneva, introduce protocoalele
de comunicaţie pentru World Wide Web, creând şi un limbaj specific
HTML (Hypertext Markup Language).
Ce este browser-
ul?
Informaţiile disponibile pe Intenet pot fi de organizate în formate diverse:
aplicaţii, documente, imagini, fişiere multimedia etc. Cea mai mare
provocare pentru utilizator rămâne însă localizarea informaţiilor de real
interes pentru utilizator. În ajutorul utilizatorilor vin motoarele de
căutare.
Navigatorul web sau Browser-ul este o aplicaţie care permite utilizatorilor
să afişeze pe ecranul calculatorului text, grafică, să redea video, muzică şi
alte informaţii localizate pe o pagină din World Wide Web, dar şi să
schimbe informaţii cu alţi utilizatori care au creat sau care accesează acea
pagină.
101
Motoare de căutare
Un motor de căutare este o aplicaţie disponibilă online care oferă
posibilitatea căutării de informaţie pe World Wide Web, prin intermediul
interogărilor efectuate de către utilizatori. Aceste interogări utilizează
cuvinte sau grupuri de cuvinte (denumite cuvinte cheie) care surprind
esenţa tematicii căutate. Informaţiile identificate cu ajutorul motoarelor
de căutare pot fi: site-uri web, imagini, fişiere video, documente, etc.
Unele dintre cele mai utilizate browsere web sunt:
Microsoft Internet Explorer – accesibil la adresa:
http://www.microsoft.com/nz/windows/internet-explorer/default.aspx
Mozilla Firefox – accesibil la adresa:
http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/
Google Chrome
http://www.google.com/chrome/index.html?hl=ro&brand=CHMA&utm_c
ampaign=ro&utm_source=ro-ha-emea-ro-bk&utm_medium=ha
Apple Safari: http://www.apple.com/safari/download/
Opera Software - Opera: http://www.opera.com/download/
Mozilla Camino: http://caminobrowser.org/
Flock: http://flock.com/
Funcţionarea motoarelor de căutare
Funcţionarea motoarelor de căutare se bazează pe culegerea si stocarea
de informaţii în legătura cu site-urile web, operaţie denumită indexare.
Culegerea de informaţii este realizată de către un browser automat care,
periodic, analizează toate site-urile disponibile pe World Wide Web.
Pentru a se asigura o căutare cât mai cuprinzătoare a World Wide Web
browserul automat urmează, toate hyperlink-urile existente la un moment
dat.
Conţinutul fiecărui site web este analizat în cele mai mici detalii pentru a
se determina modul în care va fi indexat. Filtrarea informaţiei se
realizează pornind de la cuvintele care apar în site-uri, respectiv
frecevenţa lor, poziţia în document etc., dar si de la toate celelalte
elemente componente, cum ar fi imagini, fişiere video, etc. Aceste
informaţii sunt stocate de către motoarele de căutare pentru a fi utilizate
ulterior în a oferi un răspuns interogărilor realizate de către utilizatori.
Concomitent cu procesul de indexare, motorul de căutare face si o copie a
102
Utilizarea motoarelor de căutare
Reguli de căutare avansată
site-ului analizat (denumita şi copie cache).
Când un utilizator tastează o interogare unui motor de căutare, prin
intermediul unor cuvinte sau grupuri de cuvinte cheie, acesta îşi
examinează indexul şi oferă o listă cu documente care corespund cel mai
bine criteriilor de căutare din interogare (vezi figura 1). Ordinea de
expunere în listă este dată de relevanţa pe care o are documentul
respectiv în raport cu tema interogării. Această relevanţă este stabilită de
motorul de căutare prin utilizarea unor algoritmi care ţin cont de
parametri cum ar fi de exemplu frecvenţa cuvintelor cheie in documentul
respectiv.
Fiecare element al unei liste de documente afişate de către un motor de
căutare in urma unei interogări, conţine următoarele componente:
- Titlul documentului, cu link către document.
- Un segment de text din conţinutul documentului, relevant in raport cu
temat interogării.
- Adresa electronică (URL-ul) a documentului.
- Un link către copia cache a documentului.
- Un Link către o listă de documente cu o temă similară cu cea a
documentului.
În cadrul primelor trei elemente afişate, cuvintele cheie utilizate în
interogare sunt evidenţiate în context.
Interogarea motoarelor de căutare se face pe baza unor reguli. Aceste
103
reguli pot fi respectate fie prin aplicarea unei sintaxe cuvintelor cheie
scrise in câmpul de căutare, fie prin utilizarea unor aplicaţii specializate
oferite prin panoul “Advanced Search”. Utilizarea facilităţilor din panoul
“Advanced Search” este recomandabilă, deoarece aceasta nu presupune
neapărat ca utilizatorul sa cunoască regulile de sintaxă de căutare. In
schimb, apelul la regulile de căutare, direct in câmpul de căutare, este mai
rapid si permite căutări mai complexe, prin utilizarea combinată a mai
multor reguli de sintaxă.
Vă propunem să explorăm în câteva exemple regulile de căutare, atât in
varianta de sintaxa de interogare, cât şi în varianta de căutare cu ajutorul
“Advanced Search”.
Sintaxa de interogare: termen_1
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie
termen_1.
Exemplu: Căutaţi resurse care conţin cuvântul curriculum.
(curriculum)
Sintaxa de interogare: termen_1 termen_2
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
104
De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie
termen_1, precum si cuvântul cheie termen_2.
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul metode, precum si
cuvântul didactice.
(metode didactice)
Sintaxa de interogare: termen_1 OR termen_2
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie
termen_1 sau cuvântul cheie termen_2.
105
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie sau cuvântul
didactica.
(pedagogie OR didactică)
Sintaxa de interogare: termen_1 -termen_2
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
Vezi figura 5.
De utilizat atunci când se caută documentelor care conţin cuvântul cheie
termen_1, dar nu conţin cuvântul cheie termen_2.
106
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul educaţie dar nu conţin
cuvântul preşcolar.
(educaţie –preşcolar)
Sintaxa de interogare: “termen_1 termen_2”
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
De utilizat atunci când se caută documente care conţin grupul de cuvinte
cheie termen_1 termen_2.
107
Exemplu: Să se caute resurse care conţin grupul de cuvinte metode
pedagogice active
(“metode pedagogice active”)
Sintaxa de interogare: “termen_1 * termen_2”
De utilizat atunci când se caută resurse care conţin grupul de cuvinte
cheie termen_1 * termen_2, unde * poate fi orice cuvânt.
108
Exemplu: Sa se caute resurse care conţin grupul de cuvinte "principiul *
constructivist", unde * poate fi orice cuvânt.
("principiul * constructivist")
Sintaxa de interogare: “termen_1” (sau se mai poate folosi si sintaxa
+termen_1)
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie
termen_1, strict in aceasta formă.
109
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul emotivitate (strict, nu si
alte cuvinte din aceiaşi familie cum ar fi emotiv).
("emotivitate")
Sintaxa de interogare: termen_1 site:adresa_web
De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie
termen_1, doar la adresa adresa_web.
110
Figura 9. Căutare termen_1 site:adresa_web cu ajutorul “Advanced
Search”
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie si se afla pe
site-ul aflat la adresa www.ise.ro.
(pedagogie site:www.ise.ro)
Sintaxa de interogare: termen_1 site:domeniu_web
De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie
termen_1, doar la din domeniul web domeniu_web.
111
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul geography si se afla pe
site-uri din domeniul educaţional (*.edu).
(geography site:edu)
Sintaxa de interogare: termen_1 filetype:tip_fisier
Căutare cu ajutorul “Advanced Search”
De utilizat atunci când se caută documente de tip tip_fisier, care conţin
cuvântul cheie termen_1.
112
Exemplu: Să se caute documente de tip *.pdf care conţin cuvântul
education.
(education filetype:pdf)
Sintaxa de interogare: allintitle: termen_1
De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie
termen_1 in titlul documentului.
113
Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul teacher in titlul
documentului.
(allintitle: teacher)
Sintaxa de interogare: allinurl: termen_1
De utilizat atunci când caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1
in titlul documentului.
114
Exemplu: Să se caute documente care conţin cuvântul training in adresa
documentului.
(allinurl: training)
Sintaxa de interogare: termen_1
De utilizat atunci când se caută documente scrise intr-o anumită limbă,
care conţin cuvântul cheie termen_1.
115
Întocmirea unei liste de referinţe electronice
Întocmiţi o listă de referinţe electronice relevante pentru următoarea
temă: noile tehnologii în educaţie, utilizând diferite strategii de căutare
avansată. Puteţi întocmi această listă atât cu referinţe în limba română,
cât şi într-o limbă străină. Puteţi propune şi o altă sintaxă de căutare care
să corespundă mai adecvat intereselor dvs. sau disciplinei pe care o
predaţi.
Sugestii practice
Înainte de a trece la un nou capitol sau temă la disciplina dvs. oferiţi ca
exerciţiu pentru elevi (individual sau de grup), căutarea unor referinţe
electronice utilizând câţiva termeni cheie. Această căutare poate însemna
o bună pregătire a elevilor pentru a se implica mai activ în procesele de
învăţare presupuse de noua temă, oricât de inedită ar putea părea
aceasta.
116
3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail,
mesagerie instant, grupuri)
Ce este e-mailul şi la ce ne foloseşte în educaţie?
E-mailul este o formă de comunicare scrisă care utilizează ca mijloc de
transmitere INTERNETUL. Dacă în urmă cu doar câteva decenii
obişnuiam să trimitem celor dragi scrisori prin poştă, astăzi avem la
dispoziţie o formă de comunicare mult mai rapidă, care poate ajunge la
destinatar în doar câteva secunde.
E-mailul a devenit astăzi aproape indispensabil, atât în viaţa noastră
personală, cât şi în cea profesională. De asemenea, e-mailul este utilizat
din ce în ce mai mult în comunicarea educaţională, deoarece unele
cercetări arată că o astfel de comunicare sprijină foarte mult furnizarea
şi primirea de informaţii, feedback şi facilitare a proceselor de învăţare.
Utilizarea corectă a e-mailului a devenit deja o competenţă introdusă în
multe ţări în curriculumul şcolar. Valenţele educative ale utilizării e-
mailului pentru elevi pot fi:
- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare scrisă (redactarea unei
comunicări scurte);
- Exersarea abilităţilor de comunicare într-o limbă străină;
- Exersarea abilităţilor de comunicare interculturală, prin schimbul de
informaţii şi valori culturale facilitate de comunicarea cu persoane
care aparţin unor spaţii geografice şi culturale diferite.
Cum se creează o adresă de e-mail?
Probabil cei mai mulţi dintre dvs. aveţi deja o adresă de e-mail. Vă mai
amintiţi când v-aţi creat această adresă? Cine v-a ajutat? Cui aţi trimis
primul mesaj şi în ce scop? Ce aţi simţit când aţi utilizat prima dată poşta
electronică? Cum priviţi acum poşta electronică şi utilitatea acesteia?
Dacă nu aveţi încă o adresă de e-mail, veţi găsi cu siguranţă o mulţime
de resurse pe INTERNET care să vă îndrume pas cu pas. Cei mai utilizaţi
furnizori de e-mail gratuit în acest moment sunt:
www.yahoo.com
www.gmail.com
www.hotmail.com
117
…există însă numeroşi alţi furnizori la care puteţi apela.
Să spunem că aţi ales să vă faceţi o adresă de e-mail pe
www.yahoo.com. Accesaţi din browser-ul dvs. de INTERNET
www.yahoo.com. Fereastră care se va deschide este următoarea:
Alegeţi opţiunea Creare cont nou.
118
Completaţi informaţiile solicitate în formularul de mai sus.
Ca o măsură de securitate, la final se cere introducerea unor caractere.
Adresa este creată automat în momentul în care se acţionează butonul
Create My Account.
119
Temă în perechi
În funcţie de nivelul experienţei dvs. de utilizare a diferitelor căsuţe de e-
mail, alegeţi din grupul dvs. un coleg/ă cu mai multă experienţă, sau
după caz, cu mai puţină experienţă decât dvs.
Exploraţi împreună următoarele activităţi de comunicare cu ajutorul e-
mailului:
Tema 1. Compuneţi un mesaj nou către unul sau mai mulţi colegi de
curs – folosind butonul New,
• în câmpul To: adresa de email a persoane căruia doriţi să transmiteţi
mesajul
• în câmpul CC (numit şi carbon copy sau copie la indigo): introduceţi
adresele colegilor cărora doriţi să le aduceţi la cunoştinţă mesajul
trimis. Persoanele ale căror adrese sunt trecute în câmpul Cc: se mai
numesc "destinatarii secundari".
• Opţional, în câmpul BCC (prescurtarea de la Blind Carbon Copy sau
copie confidenţială), vizibil dacă se apasă butonul Show BCC:,
câmpul poate cuprinde adresele unor destinatari secundari.
Diferenţa faţă de copia simplă constă în faptul că destinatarii primari
şi secundari ai mesajului nu vor şti că mesajul este recepţionat de
aceşti corespondenţi.
• În câmpul Subject: tastaţi un titlu al mesajului.
• Formulaţi mesajul dvs. în câmpul gol.
Tema 2. Răspundeţi la un mesaj pe care l-aţi primit deja în căsuţa dvs.
de e-mail, folosind butonul Replay.
Pentru a răspunde la un mesaj, daţi click pe mesajul primit şi apoi alegeţi
butonul Replay.
Unui mesaj primit i se poate răspunde folosind una dintre opţiunile:
• Replay – pentru a răspunde direct destinatarului
• Replay to All – pentru a răspunde întregii liste de destinatari
• Forward – pentru a trimite emailul mai departe, altor destinatari.
120
Ce vârstă ar fi potrivită pentru a avea propria adresă de e-mail?
Să spunem că vă gândiţi să utilizaţi poşta electronică pentru a facilita
comunicare cu elevii dvs. sau părinţii acestora. O primă întrebare
legitimă, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru părinţi ar fi
următoarea:
Ce vârstă ar fi potrivită pentru un elev pentru a avea propria adresă de
e-mail?
Specialiştii spun că nu există o vârstă limită pentru a avea o adresă de e-
mail. Unele voci spun că orice copil poate avea o adresă de e-mail
imediat ce ştie să scrie şi să citească. Alţii recomandă mai degrabă vârsta
de 12-13 ani, atunci când un copil poate avea maturitatea necesară de
a-şi administra propria comunicare electronică. Cei mai înţelepţi
sfătuitori recomandă însă prudenţă şi responsabilitate din partea
părinţilor. Părinţii sunt prima instanţă de decizie cu privire la acest
aspect. Cel mai probabil, un copil îşi poate creea o adresă de e-mail
numai cu acordul părinţilor şi sub supravegherea acestora. Chiar şi
atunci când un cadru didactic decide să utilizeze poşta electronică în
comunicare cu elevii săi, cel mai potrivit ar fi să se consulte mai întâi cu
fiecare părinte în parte şi să ceară acordul acestuia.
Prudenţa şi controlul din partea unui adult se referă mai ales la mesajele
de tip spam. Acestea pot conţine informaţii care să depăşească nivelul
de maturitate al copilului, de aceea este necesară o monitorizare atentă
din partea părinţilor. Sunt însă şi părinţi care consideră că un astfel de
control reprezintă o intruziune în intimitatea copilului. În acest caz,
părinţii pot renunţa la control, dar este important ca aceştia să iniţieze
permanent conversaţii relevante cu copilul despre mesajele din căsuţa
de e-mail şi să negocieze împreună pe baza unui climat de încredere şi
responsabilitate modul în care vor fi tratate aceste mesaje de către copil.
121
Utilizarea poştei electronice în educaţie: avantaje şi riscuri
Organizaţi participanţii în grupuri de câte 4. Oferiţi spre discuţie şi
analiză următoarea grilă cu privire la avantajele şi dezavantajele utilizării
e-mailului în educaţie.
Context
educaţional în
care va fi utilizat
e-mailul
Avantaje Dezavantaje Riscuri posibile
1. Transmiterea
unor resurse
pentru învăţare
(documente,
teme, imagini,
linkuri)
2. Comunicare
unor mesaje
personalizate
elevilor
3. Comunicarea
unor mesaje
personalizate
părinţilor
4. Transmiterea
unor
chestionare
online elevilor
şi părinţilor
5. Mesaje de
felicitare cu
ocazia unor
sărbători,
evenimente
6. Anunţuri şi
invitaţii la
evenimente
7. Alte situaţii…
122
Proiecte educaţionale cu ajutorul poştei electronice
Există deja în experienţa didactică numeroase proiecte educaţionale
realizate cu ajutorul e-mailului. Înainte de a propune un asfel de proiect,
asiguraţi-vă că aveţi acordul părinţilor pentru ca fiecare dintre copiii din
clasa dvs. să deţină şi să administtreze un cont de e-mail. Sugeraţi
părinţilor să stabilească împreună cu copilul un set de reguli pentru
utilizarea căsuţei de e-mail.
Titlul proiectului: Multumesc!
Obiective:
- Consolidarea unor relaţii pozitive în grupul de elevi ai clasei prin
aprecierea şi confirmarea unor comportamente pozitive în grup;
- Exersarea abilităţii de a alcătui un mesaj scris către un covârstnic;
- Exersarea abilităţii de a utiliza noile tehnologii pentru comunicare
socială.
Activităţi:
Planficaţi împreună cu elevii din clasa dvs. o zi specială în care să
mulţumească unui coleg pentru un gest sau un comportament pe care
l-a admirat sincer. Realizaţi bileţele pe care să scrieţi numele şi adresa de
e-mail a fiecărui copil din clasă şi organizaţi o extragere de bileţele.
Fiecare elev va extrage un bileţel cu numele unui coleg căruia urmează
să îi mulţumească printr-un e-mail personal. Numele colegului va fi
păstrat secret. Stabiliţi o zi în care vor fi transmise mesajele de
mulţumire. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi observaţi
reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.
Titlul proiectului: Școala mea/Oraşul meu
Realizaţi un schimb de adrese de e-mail cu o clasă de elevi din altă
localitate sau din altă ţară. Oferiţi fiecărui elev din clasă adresa de e-mail
a unui elev din şcoala prietenă. Iniţiaţi comunicarea dintre elevi pe teme
cum ar fi Oraşul meu, Școala mea, Cum îmi petrec timpul liber, Muzica
preferată etc. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi
observaţi reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.
123
Shirley Taylor “E-mailul - codul bunelor maniere”
Taylor, S. “E-mailul - codul bunelor maniere”, Editura Litera
International, Bucureşti, 2010
Un ghid pentru comunicarea electronică adresat tuturor celor care vor
să transforme deja uzitatul e-mail într-un instrument util de comunicare.
Cartea prezintă exemple şi sfaturi utile despre cele mai potrivite formule
de salut şi de încheiere, despre cum să scriem mesaje concise şi
eficiente, cum să practicăm o corespondenţă sigură, cum să ne
structurăm conţinutul unui mesaj, cum încheiem, cum ne administrăm
căsuţa de e-mail, cum evităm unele greşeli tipice în transmiterea şi
primirea mesajelor.
10 reguli de utilizare sigură a e-mailului
1. Nu deschideţi imediat un ataşament dacă nu recunoaşteţi
persoana care v-a transmis e-mailul. Dacă totuşi credeţi că sursa
ar putea fi de încredere, salvaţi ataşamentul în computerul dvs.,
scanaţi-l cu un program de tratare a viruşilor şi abia apoi
deschideţi-l. Reţineţi că deschiderea mesajului nu este
periculoasă, ci doar deschiderea ataşamentului.
2. Dacă primiţi un mesaj prin care sunteţi anunţaţi despre un
potenţial virus, nu îl transmiteţi imediat tuturor contactelor din
lista dvs. Nu veţi face decât să aglomeraţi căsuţa de e-mail a unui
număr considerabil de utilizatori. Puteţi însă să forwardaţi
mesajul administratorului dvs. de server care ar putea evalua un
eventual pericol pentru computerul dvs.
3. Nu răspundeţi dacă primiţi un mesaj de tip bulk sau spam pe
care nu îl recunoaşteţi.
4. Scrieţi mesajul ca şi cum persoana căreia vă adresaţi se află în
faţa dvs. Chiar dacă comunicarea online ne poate da impresia că
suntem mai liberi să ne exprimăm, să nu uităm că orice mesaj va
ajunge în final la o persoană cu sentimente, gânduri şi
sensibilităţi personale. Un e-mail nu ar trebui să conţină mesaje
pe care altfel nu am putea să le spunem în faţă persoanei căreia
ne adresăm.
5. Este mai bine să evităm utilizarea literelor mari de tipar într-un
mesaj, în afara situaţiei în care dorim să accentuăm un cuvânt în
124
mod special.
6. Un mesaj bun este un mesaj concis şi la obiect. Evitaţi să oferiţi
detalii excesive care fac mesaj excesiv de extins. Este mai greu să
citim un mesaj care depăşeşte spaţiu unui ecran de desktop.
7. Evitaţi să transmiteţi ataşamente foarte mari ca dimensiuni.
Acestea iau timp atât în transmitere, cât şi în descărcare. Pentru
transmiterea unor ataşamente de mari dimensiuni puteţi utiliza
servicii specializate precum transfer.ro sau DropBox.
8. Nu transmiteţi informaţii confidenţiale prin e-mail. Riscul ca
acest mesaj să poată fi citit de alte persoane este relativ ridicat.
De asemenea, nu forwardaţi mesaje care să conţină identitatea
celor de la care le-aţi primit, fără permisiunea acestora.
9. E-mailul a devenit deja un document legal. Asiguraţi-vă că ceea
ce aţi scris nu poate fi folosit în vreun fel împotriva dvs. şi nu veţi
regret că l-aţi scris.
10. Transmiteţi un mesaj de confirmare atunci când primiţi un e-
mail, chiar dacă simţiţi că nu aveţi nimic de răspuns în mod
special la mesajul respectiv.
Resurse suplimentare pentru utilizarea e-malului în educaţie
Bloch, J. (2002). Student/teacher interaction via email: The social context of Internet discourse. Journal of Second Language Writing, 11:2, 117-134.
Debard, R. and Guidara, S. (1999). Adapting asynchronous communication to meet the seven principles of effective teaching. Journal of Educational Technology Systems, 28(3), 219-239.
Joshi , V., Saxena, A., (2005). Analyzing E-mail Communication of Prospective Learners. Turkish Online Journal of Distance Education–TOJDE, 6(4).
Kirkwood, A. (1998). New media mania: Can information and communication
technologies enhance the quality of open and distance learning?, Distance Education, 19(2), pp 228-241.
Smith, C.D., Whiteley, H.E. and Smith, S. (1999). Using e-mail for teaching. Computers and education Vol. 33, pp. 15-25.
Tao, L. and Boulware, B. (2002). Issues in technology email: Instructional potentials and learning opportunities. Reading and Writing Quarterly, 18, 285-288.
Yu, F. Y., Yu, H. J., (2002). Incorporating e-mail into the learning process: its impact on student academic achievement and attitudes. Computers and Education, 38, 117–126.
125
Ce este mesageria
instant şi care sunt
cele mai utilizate
aplicaţii?
Mesageria Instant (IM) este o aplicaţie care permite utilizatorilor să
comunice simultan, aici şi acum.
INTERNETUL pune la dispoziţia utilizatorilor în acest moment foarte
multe programe pentru mesagerie instant, pentru orice tip de sistem de
operare folosit. Printre cele cu un număr mare de utilizatori se numără:
Yahoo Messenger http://messenger.yahoo.com/download/ poate fi
utilizată de oricine este înregistrat pe site-ul Yahoo care utilizează
sistemul de operare Windows.
Skype – www.skype.com.
MSN Messenger – http://download.live.com/.
AOL Instant Messenger (AIM) – www.aim.com
Comunică în timp
real prin Yahoo
Messenger cu
colegii de curs
Accesaţi http://messenger.yahoo.com/download/ şi instalaţi pe
calculatorul dvs. aplicaţia Yahoo Messenger. Accesaţi pictograma
de pe desktop. În fereastra care apare, introduceţi numele de
utilizator şi parola dvs. Adăugaţi în lista de contacte 3 colegi de curs şi
comunicaţi instant cu aceştia cu privire la impresiile dvs. despre acest
curs până în acest moment.
Utilizarea
mesageriei instant
în activitatea
didactică
Desigur, utilizarea mesageriei instant în timpul orelor ar putea
reprezenta un subiect aprins de dezbatere pentru orice comunitate
pedagogică. Cele mai multe voci vor spune că utilizarea mesageriei
instant în clasă nu înseamnă decât o pierdere de vreme, o posibilă
distragere a elevilor de la ore, un instrument care încurcă şi creează
indisciplină. Multe şcoli au decis deja ca atunci când sunt utilizate
computerele la oră, orice fel de program de mesagerie instant să fie
interzis elevilor.
Există însă în comunitatea cadrelor didactice şi viziuni ceva mai
entuziaste cu privire la utilizarea mesageriei instant în clasă. Unele
experimente au dovedit că încurajarea utilizării mesagerie instant în
clasă poate aduce beneficii relevante pentru participare, motivare şi
învăţare.
Cele mai frecvent beneficii citate în diferite experimente ale cadrelor
126
didactice în utilizarea mesageriei instant în clasă ar fi următoarele:
- creşterea interesul pentru lecţie, de vreme ce elevii sunt invitaţi să
utilizeze un instrument pe care sunt obişnuiţi să îl foloseasca cu
plăcere pentru comunicarea cu colegii şi prietenii în afara şcolii;
- creşterea motivaţiei şi participării, chiar şi pentru acei elevi care, de
obicei, nu ridică mâna şi nu se implică, în condiţiile în care este mai la
îndemână să scrii un scurt mesaj pentru a-ţi exprima o opinie în timp
real;
- posibilitatea de a aduce în clasă în timp real şi alţi parteneri (cum ar
fi un expert într-u domeniu, un coleg dintr-o altă şcoală, un cadru
didactic de la o altă disciplină etc.)
- stimularea interesului pentru comunicare scrisă şi cooperare.
Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile pe care mesageria instant
le-ar putea aduce pentru o abordare inovativă a participării elevilor la
activităţile de învăţare. Este de reţinut, însă, că simpla utilizare a
mesagerie instant în clasă nu aduce în sine beneficii, decât dacă acest
instrument este integrat într-o strategie didactică bine gândită din punct
de vedere pedagogic, astfel încât aceasta să fie relevantă din punctul de
vedere al învăţării.
Linkuri utile pentru utilizarea mesageriei instant în clasă
http://www.speedofcreativity.org/2006/08/28/the-case-for-instant-
messaging-in-the-classroom/
http://www.interactiveni.com/Enterprise/learning.htm
http://tbarrett.edublogs.org/2009/02/25/using-instant-messaging-to-
engage-children-with-reading-comprehension/
Temă de portofoliu
Planificaţi o activitate educaţională adresată elevilor sau părinţilor care
să se realizeze cu ajutorul poştei electronice sau a mesageriei instant.
Stabiliţi obiectivele acestei activităţi, modul în care se va derula şi
rezultatele pe care le aşteptaţi. Discutaţi apoi cu elevii şi părinţii despre
această activitate. Notaţi în portofoliul dvs. câteva dintre concluziile la
care aţi ajuns pe baza acestei experienţe privind utilitatea e-mailului sau
a mesageriei instant în educaţie.
127
3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în activitatea didactică
Ce este wiki?
Wiki-ul este un website de tip resursă deschisă, destinat oricărui utilizator
interesat să creeze sau să modifice conţinut, un instrument de colaborare
online, accesibil şi uşor de utilizat.
Cel mai popular exemplu de Wiki este Wikipedia.org, cea mai accesată
enciclopedie online, care se dezvoltă continuu prin contribuţii publice.
Cantitatea de informaţie stocată deja pe Wikipedia a depăşit cu mult orice altă
enciclopedie (electronică sau tipărită).
Wiki este o alternativă la comunicarea prin E-mail, mai ales atunci când
participanţii la comunicare doresc să beneficieze de un schimb permanent de
informaţie în grup.
Activitate de portofoliu
Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi filmuleţul
http://dotsub.com/view/77366331-a04d-48f0-8cab-cb5e278c4033.
După ce aţi vizionat filmuleţul explicativ, întocmiţi o listă cu avantajele unui wiki
pentru colaborarea de grup în învăţare, comparativ cu e-mailul.
Cum putem utiliza wiki în activitatea la clasă? – un exemplu
Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi cu atenţie filmul propus.
http://www.youtube.com/watch?v=1pR5yogCmkA&feature=related
128
Ce este Google Docs?
Google Docs este un program online gratuit care permite utilizatorilor să creeze
documente, tabele de calcul şi prezentări online pe care le poate propune oricui
alt utilizator spre comentarii, editare şi colaborare în timp real, în orice
moment, indiferent unde s-ar afla ceilalţi în spatele unui computer conectat la
Internet. Acest program oferă cadrelor didactice, dar şi elevilor, oportunitatea
de a lucra împreună, de a colabora la o temă, de a salva produsul muncii de
echipă într-un format accesibil online, acasă sau la şcoală. În acest curs, ne vom
limita la a ne iniţia împreună în lucrul cu Google Docs.
Google docs poate funcţiona ca un wiki! Google docs vă permite să editaţi
documente împreună cu alţii în timp real. Mai mulţi utilizatori pot vizualiza şi
efectua modificări simultan. Există o fereastră de conversaţie pe ecran pentru
foi de calcul şi pentru revizuirile de documente, în care puteţi vedea exact cine,
ce şi când a modificat.
Cum utilizăm google.docs?
Pentru început, vă propunem să vă familiarizaţi cu opţiunile Google.docs pe
care le puteţi acessa printr-un tutorial în 6 paşi, accesibil la adresa:
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/tour1.html
129
Parcurgeţi cei 6 paşi ai tutorialului, accesând paginile de prezentare din partea
dreaptă a ecranului. Nu ezitaţi să consultaţi şi rubrica destinată comentariilor
din partea unor utilizatori. Este foarte posibil să găsiţi aici câteva relatări
interesante care să vă inspire în utilizarea Googl.docs în activitatea dvs.
Pentru a utiliza Google Docs veţi avea nevoie mai mai întâi de un cont pe
Google. Dacă aveţi deja un cont de e-mail pe Gmail, atunci puteţi folosi acest
cont şi pentru a accesa Google Docs.
Dacă nu aveţi un cont pe Gmail, atunci este necesar să vă deschideţi un cont
Google cu o adresă de email şi o parolă pe care doriţi să o alegeţi.
Editarea colaborativă a unui document
După ce v-aţi familiarizaţi cu opţiunile google.docs cu ajutorul tutorialului,
realizaţi împreună cu alţi 3 colegi următoarea activitate practică:
Încărcaţi în contul dvs. google.docs un fisier Word care să conţină un plan de
lecţie la disciplina pe care o predaţi, printr-un click pe butonul Upload din bara
de meniu;
Creaţi un folder cu titlul Planuri de lecţie şi mutaţi documentul pe care tocmai
l-aţi încărcat în acest folder. Pentru a construi un folder utilizaţi simplu un click
pe New din bara de meniu şi alegeţi Folder.
130
Oferiţi acces către documentul pe care tocmai l-aţi încărcat către cei 3 colegi din
grupul dvs., astfel încât aceştia să poată citi documentul, oferindu-le drepturi de
a opera modificări. Dacă doriţi să vedeţi cine şi ce modificări a operat în planul
de lecţie propus, trebuie să faceţi un click pe butonul Revision.
Atunci când consideraţi că planul de lecţie a fost revizuit de către toţi colegii din
grupul dvs., publicaţi documentul pe Internet, printr-un click pe butonul
Publish, după ce în prealabil aţi selectat documentul pe care doriţi să îl
publicaţi. Acest buton vă va permite să publicaţi documentul pe Internet şi vă va
furniza şi un URL.
Temă de portofoliu
După ce aţi vizionat filmuletul propus în prima parte a acestui modul şi aţi
realizat un documet în colaborare cu colegii pe google.docs, căutaţi pe youtube
sau pe teachertube şi alte exemple video despre utilizarea wiki-ului în clasă.
Realizaţi un scurt proiect didactic în care să utilizaţi wiki-ul ca instrument de
colaborare între elevi. AAlleeggeeţţii oo tteemmăă ddiinn pprrooggrraammaa aarriieeii ccuurrrriiccuullaarree îînn ccaarree
pprreeddaaţţii ccaarree ssăă ppooaattăă ffii ppllaanniiffiiccaattăă uuttiilliizzâânndd mmeettooddaa pprrooiieeccttuulluuii.. FFoorrmmuullaaţţii cceell
ppuuţţiinn 33 tteemmee ddee pprrooiieecctt ddee ggrruupp ppee ccaarree ssăă llee pprrooppuunneeţţii eelleevviilloorr ddvvss.. CCîîtteevvaa
eexxeemmppllee::
Exemplul 1. Soarele în viaţa noastră - temă de proiect de grup constând în
întocmirea unui referat vizând importanţa soarelui în viaţa oamenilor, cu
ajutorul unui wiki;
Exemplul 2. Aplicaţii practice ale unor legi sau teoreme - temă de proiect de grup
constând în colectarea unor descrieri din viaţa de zi cu zi a unor legi sau
teoreme matematice;
Exemplul 3. Stil de viaţă sănătos etc.
131
TEMA 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de învăţare cu ajutorul TIC
Obiective specifice
La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi
capabili:
• să planifice o situaţie de învăţare specifică în care să utilizeze TIC;
• să argumenteze avantajele utilizării TIC într-o situaţie de învăţare
dată;
• să elaboreze scenariul unei unităţi de învăţare în care vor fi
valorificate instrumente TIC, cu toate secvenţele acesteia.
Competenţe specifice
• exersarea abilităţilor de a analiza constructiv un studiu de caz
într-un grup peer;
• conştientizarea valenţelor creative şi interactive ale
instrumentelor TIC în planificarea, implementarea şi evaluarea
activităţilor didactice.
Introducere capitol 4 În capitolele anterioare am explorat împreună câteva dintre cele mai
importante instrumente TIC oferite de calculator şi INTERNET şi am
încercat să decoperim care sunt valentele educaţionale ale acestora. În
acest capitol vom trece la o abordare pragmatică a unor situaţii de
planificare, implementare şi evaluare a învăţării, îmbinând de data
aceasta perspectivele pedagogice cu cele tehnice. Un accent deosebit
va fi pus pe instrumentele de tip resursă deschisă, care permit crearea
de conţinut educaţional, deoarece acestea au un potenţial încă
insuficient explorat în activitatea pedagogică.
132
4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în
planificarea experienţelor de învăţare ale elevilor
Povestea lui Mihai -
studiu de caz
Povestea lui Mihai
Mihai este profesor de istorie la o şcoală generală dintr-un oraş de mărime
medie din România. Școala sa nu este neapărat cea mai vestită din oraş, dar
Mihai crede că rezultatele pe care le obţin unii dintre elevii şcolii sunt chiar un
motiv de mândrie.
Pasionat de istorie, Mihai nu a visat niciodată că va ajunge profesor, dar
vremurile l-au îndreptat către şcoală şi după 10 ani de experienţă, nu-i pare rău.
Sunt câţiva colegi profesori cu care se înţelege foarte bine şi de la care a avut
multe de învăţat ca profesor. Conducerea şcolii este, de asemenea, foarte activă
şi sprijină orice iniţiativă care vine din partea profesorilor, elevilor sau a
părinţilor. Aşa se face că nu de mult, şcoala a fost dotată cu un laborator cu
calculatoare de ultimă generaţie. Elevii au fost cei mai fericiţi şi îl tot întreabă
când vor face şi ei ora de istorie în laborator.
La început a fost reticent, căci istoria este o poveste şi nu are de-a face cu
calculatoarele. Mai apoi s-a gândit că poate resursele de pe INTERNET l-ar putea
ajuta să facă mai atractivă istoria şi pentru elevii care nu reuşesc să obţină
rezultatele aşteptate la ora lui, în ciuda pasiunii sale pentru istorie şi a orelor
bune pe care şi le petrece căutând cele mai interesante poveşti istorice pentru
fiecare lecţie. A auzit parcă de la un coleg de un sistem de lecţii pe calculator de
care ar fi şi el interesat să afle mai multe. Până atunci însă, s-a gândit cum ar
putea să planifice câteva situaţii de învăţare a istoriei cu ajutorul computerului şi
Internetului. Pentru că tocmai se apropie vacanţa de iarnă, Mihai se gândeşte că
acest răgaz ar fi tocmai bun să îşi planifice orele din semestrul următor astfel
încât să utilizeze calculatorul şi Internetul în clasă. Cum ar putea să procedeze?
De unde ar trebui să înceapă? Cine l-a putea ajuta?
133
Citiţi cu atenţie povestea lui Mihai. Alăturaţi-vă unui grup de 3-4 colegi şi
comentaţi povestea împreună cu aceştia. Dacă aţi fi coleg cu Mihai cum vă
gândiţi că aţi putea să îl sprijiniţi? Ce sugestii i-aţi face?
După finalizarea activităţii de grup, fiecare grup îşi va prezenta concluziile în
plen. Formatorul va orienta prezentarea către identificarea principalilor paşi de
urmat în planificare unor situaţii de învăţare cu ajutorul TIC şi va face un
inventar a instrumentelor TIC sugerate de către participanţi, adăugând, după
caz, şi alte sugestii.
Întrebări
esenţiale
Câteva întrebări esenţiale când atunci când ne gândim să planificăm experienţe
de învăţare cu ajutorul Internetului sau calculatorului:
• Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei?
• În ce măsură cursurile în formatul actual produc învăţarea pe care ne-o
dorim?
• Cum am putea să reorganizăm cursurile astfel încât acestea să devină
mai relevante din perspectiva învăţării?
• Ce instrumente puse la dispoziţie de calculator sau INTERNET există şi
cum am putea să le selectăm?
• De ce abilităţi avem nevoie ca să putem utiliza aceste instrumente?
Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei?
Pentru a înţelege mai bine ce tip de învăţare se potriveşte cel mai bine
disciplinei pe care o predăm, haideţi să analizăm împreună graficul de mai jos.
Conform acestei scheme, învăţarea poate fi deopotrivă:
- Individuală, ceea ce înseamnă că învăţarea se bazează pe efortul izolat al
elevului, fără interacţiuni cu alţi colegi, în clasă sau acasă.
- Socială, ceea ce înseamnă că învăţarea se produce mai ales prin comunicare
cu ceilalţi, colegi, profesori, experţi în domeniu.
- Pasivă, atunci când elevul este mai degrabă un receptor de informaţie, nu
este implicat direct în procesul cunoaşterii.
- Activă, atunci când elevul nu primeşte informaţiile de-a gata, ci mai degrabă
le descoperă prin implicare activă în diferite experienţe de învăţare.
Învăţare bazată pe informaţie, mai ales pe textul scris sau mesajul verbal.
Învăţare experenţială, atunci când elevul ajunge la cunoaştere prin
134
Ghid pentru
designul
secvenţelor
de învăţare
cu ajutorul
TIC
experimentare, prin lansarea lui în contexte şi situaţii reale sau simulate.
Un model explicativ al învăţării (G. Canole)
Analizaţi temele din programa şcolară la disciplina pe care o predaţi şi încercaţi
să notaţi în dreptul fiecăreia ce tip de învăţare din cele menţionate mai jos s-ar
potrivi cel mai bine. Veţi avea la final o imagine a tipurilor dominante de
învăţare pe care doriţi să le utilizaţi la clasă cu elevii.
1. Analiza structurii actuale a cursului (nr. de ore, obiective, competenţe, activităţi
planificate, rezultate aşteptate, evaluare)
2. Identificarea elementelor din structura actuală de curs care ar putea fi
potenţate cu ajutorul instrumentelor TIC
3. Planificarea unor activităţi de învăţare cu ajutorul TIC, subsumate temelor din
programă
4. Revizuirea formatului cursului cu specificare sarcinilor de învăţare cu ajutorul
TIC
O posibilă grilă de planificare a activităţilor de învăţare cu ajutorul TIC ar putea
avea următoarea structură:
Tema din
programă
Activităţi de
învăţare faţă în
faţă
Activităţi de
învăţare cu
ajutorul TIC
Instrumente şi
aplicaţii TIC
necesare
Temă de portofoliu
Fiecare participant va introduce în portofoliul personal o planificare la disciplina sa
pornind de la programa şcolară, specificând activităţile şi instrumentele TIC ce urmează
a fi implementate.
135
4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare
Vă propunem să exploraţi câteva resurse de tip web 2.0 care ne-ar putea ajuta
la facilitarea şi evaluarea învăţării elevilor: wiki, blog, chestionare online,
bookmarking, youtube, flickr, slideshare, conferinţe online, wikipedia etc. Nu vă
limitaţi doar la acestea, de vreme ce este foarte posibil ca fiecare dintre
dumneavoastră sau elevii dvs. să fi utilizat deja şi alte instrumente în activitatea
didactică sau în cea de învăţare. Pe unele dintre acestea le-aţi utilizat probabil
deja. Pentru explorare puteţi folosi următoarele resurse:
blog Video explicativ aici:
http://dotsub.com/view/dc75c2e2-ef81-4851-8353-
a877aac9fe3c
Site-uri:
https://www.blogger.com/start
http://wordpress.com/
http://edublogs.org/
http://www.typepad.com/
Chestionare
online
Site-uri:
http://www.surveymonkey.com/
http://www.polldaddy.com/
Conferinţe
online
http://www.yugma.com/
bookmarking Video explicativ aici:
136
http://dotsub.com/view/e843f413-96c2-481f-bf1e-
bf4548059ff1
Site-uri:
http://del.icio.us/
flickr http://www.flickr.com/
slideshare http://www.slideshare.net/
video online http://vimeo.com/
http://www.youtube.com
twitter Video explicativ aici:
http://dotsub.com/view/665bd0d5-a9f4-4a07-9d9e-
b31ba926ca78
Site: http://twitter.com/
Wikipedia http://www.wikipedia.org/
Alte resurse Pentru o imagine asupra celor mai importante
instrumente de tip web 2.0 puteţi consulta:
http://steve-dale.net/?p=181
137
Vă propunem acum o analiză în grup a acestor instrumente din perspectiva
utilităţii acestora pentru facilitarea şi evaluarea formării şi învăţării cu ajutorul
TIC.
După ce aţi explorat diferitele instrumente propuse, notaţi-vă impresiile şi
ideile dumneavoastră în raport cu următoarele criterii:
RESURSE Facilităţi oferite Situaţii de învăţare
în care pot fi
utilizate
Situaţii de evaluare
în care pot fi
utilizate
wiki
blog
chestionare online
bookmarking
flickr
slideshare
youtube
vimeo
Conferinţe online
wikipedia
alte resurse pe care
le cunoaşteţi
ATENŢIE! Nu este obligatoriu să exploraţi toate resursele recomandate.
Alegeţi-le pe acelea care prezintă un interes pentru activitatea dvs. şi încercaţi
să analizaţi situaţiile concrete de învăţare şi evaluare în care le-aţi putea folosi.
Temă de portofoliu
Realizaţi proiectul unei secvenţe didactice la disciplina dvs. în cadrul căreia
doriţi să utilizaţi instrumente sau aplicaţii TIC, utilizând următoarea grilă de
planificare:
Titlul unităţii de învăţare
Timp alocat minute/ore
Obiective/ Competenţe
urmărite
Sarcini de învăţare
cu ajutorul
TIC
Instrumente web
utilizate
Modalităţi de
evaluare cu ajutorul
TIC
138
4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în
evaluarea învăţării elevilor
Chestionarul online
În ce contexte putem utiliza chestionarul online?
Chestionarul online a devenit deja un instrument la îndemână, utilizat pe scară
largă, inclusiv în activitatea educaţională. Chestionarul online are avantajul că
este mai economic, nu mai cheltuim bani şi timp pentru multiplicare pe hârtie.
De asemenea, cele mai multe site-uri oferă modalităţi interesante de analiză a
rezultatelor şi de prezentare grafică a acestora.
Pentru a avea acces la editarea unui chestionar online, pentru a colecta şi a
prelucra informaţiile culese este necesar mai întâi să avem un cont deschis pe
un site specializat. Cele mai multe dintre aceste site-uri oferă şi conturi gratuite.
Mai uzitate în educaţie sunt următoarele site-uri:
http://www.freeonlinesurveys.com/
http://www.kwiksurveys.com/
http://www.surveymonkey.com/
http://fluidsurveys.com/
Accesaţi oricare dintre site-urile de mai sus şi deschideţi-vă un cont. Exploraţi
opţiunile oferite de site şi transformaţi un chestionar pe care îl aveţi deja la
îndemână în variantă online.
Chestionarul online poate fi utilizat în diferite contexte:
În activitatea profesională, în calitate de manager şcolar:
• putem afla opiniile tuturor cadrelor didactice despre o problemă anume;
• putem culege un feedback sau propuneri, atunci când avem de luat o
decizie importantă;
• putem realiza o analiză de nevoi cu privire la interesele privind cursurile
de formare pentru cadrele didactice din şcoala noastră.
În activitatea cadrelor didactice, atunci când doresc să afle opiniile elevilor sau
părinţilor despre anumite aspecte educaţionale de interes:
• colectarea opiniilor şi intereselor elevilor pentru o anumită disciplină, la
început de an;
• colectarea experienţelor anterioare ale elevilor cu privire la o anumită
temă
139
• evaluarea unei experienţe de învăţare etc.
Chestionarele pot fi utilizate şi de către elevi:
• pot colecta date cu privire la un anumit fenomen studiat la şcoală;
• pot colecta opiniile altor persoane despre un eveniment sau activitate
pe care au realizat-o;
• pot analiza rezultatele unui chestionar, dezvoltându-şi astfel capacitatea
de a analiza o informaţii şi date.
Alegeţi împreună cu alţi 2-3 colegi un site care oferă chestionare gratuite şi
alcătuiţi un scurt chestionar online adresat elevilor din clasa dvs.
Portofoliul
electronic
Ce este portofoliul de învăţare? În ultima vreme, asistăm la o dezvoltare din ce în ce mai interesantă a
termenului de portofoliu de învăţare, ca instrument complex cu rol important în
implicarea celui care învaţă în propriile decizii privind învăţarea. Mulţi dintre
dumneavoastră aţi utilizat probabil deja în activitatea didactică acest
instrument. Tipologiile şi modalităţile de utilizare a unui portofoliu sunt astăzi
extreme de variate, portofoliul electronic fiind una dintre modalităţile posibile
în care se pot păstra rezultatele unui proces de învăţare.
Cele trei funcţii de bază ale portofoliului a) Este o autoevaluare a nivelului la care se află la un moment dat un elev, a
ţintelor la care doreşte să ajungă, a modului în care intenţionează să atingă
aceste ţinte şi a semnelor ce îi vor indica momentul în care le-a atins.
b) Este un spaţiu în care pot fi înregistrate lucrurile învăţate pe parcurs,
rezolvând sarcinile recomandate în fiecare activitate de învăţare (notiţe,
observaţiile diverse, idei referitoare la experienţele personale).
c) La finalul cursului, elevii pot utiliza portofoliul pentru a-l le prezenta
colegilor, părinţilor, prietenilor etc.
Ce ar putea conţine un portofoli? • exerciţii, probleme, întrebări, teme de reflecţie rezolvate;
140
• mărturii ale activităţii elevilor derulate împreună cu colegii (sau orice alte
înregistrări ale unor experienţe relevante din afara şcolii);
• Rezultate ale auto-evaluării,
• Comentarii, sau încurajări primite de la profesori sau colegi;
• Reflecţii personale asupra activităţilor de învăţare sau a interacţiunilor cu
colegii;
• Alte resurse relevante descoperite în activităţile de învăţare (de exemplu,
bibliografii, articole, site-uri web relevante etc.)
Formatul de realizare a portofoliului electronic Există forme variate de realizare a unui portofoliu electronic. Cea mai simplă
variantă ar fi realizarea acestuia într-un document Word sau Power Point. La fel
de bine, un portofoliu se poate realiza şi ca o pagină personală web, un blog sau
un wiki.
Temă de portofoliu
Alegeţi o temă din programa şcolară şi realizaţi un set de activităţi de învăţare
care ar putea fi realizate de către elevi într-un portofoliul electronic individual
sau al clasei. Reflectaţi asupra oportunităţii de a deschide un blog al clasei care
să se constituie în timp într-un portofoliu electronic.
Photo story –
ca formă d
evaluare a
învăţării
Imaginaţi o activitate de evaluare la disciplina pe care o predaţi care să poate fi
realizată de elevi nu printr-un referat sau o lucrare, ci prin imagini şi sunet.
Discutaţi cu colegii dumneavoastră despre avantajele şi dezavantajele unei
astfel de activitati de evaluare. Notaţi în portofoliul personal câteva idei care să
exprime opinia dvs. cu privire la utilizarea photostory în evaluarea învăţării
elevilor.
141
TEMA 5. Platforma de învăţare AeL
Obiective specifice
Participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili:
• Să definească concepte cheie specifice domeniului eLearning;
• Să adauge pe platforma eLearning resurse educaţionale,
salvate în calculatorul personal;
• Să creeze materiale educaţionale, direct pe platforma
eLearning, folosind elemente foto si video;
• Să evidenţieze potenţialul pedagogic al platformei AeL.
Competenţe specifice
• Capacitatea de utilizare a instrumentelor oferite de platforma
eLearning pentru crearea materialului didactic;
• Exersarea abilităţilor de utilizare a principalelor instrumente
oferite pe platforma eLearning, în perspectiva folosirii acestora
în calitate de cursant;
• Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de utilizarea TIC într-un
mod responsabil.
Introducere TEMA 5 Parcurgând acest capitol, veţi înţelege semnificaţia conceptului de
eLearning şi veţi identifica, pe baza experienţei personale, beneficiile
eLearning. Prezentarea teoretică poate fi un punct de pornire pentru
un exerciţiu de reflexie asupra utilităţii platformei de învăţare AeL:
Cum susţine AeL învăţarea sincronă/ asincronă?; Ce resurse sunt
disponibile pentru evaluarea prin probe scrise?; Dar pentru evaluarea
rezultatelor şcolare ale elevilor cu ajutorul metodelor alternative de
evaluare?.
Activitatea de explorare a intrumentelor de creare a conţinutului
educaţional digital vă ajută să vă tranformaţi din utilizatori, în creatori
de software educaţional. Această experienţă de învăţare va fi utilă în
activitatea didactică şi în activitatea de dezvoltare profesională prin
participarea la programe de formare continuă, în calitate de cursant
sau de formator.
142
5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice
Ce este
eLearning?
Părăsirea prematură a şcolii de către elevi este un fenomen generalizat,
foarte multe dintre ţările europene confruntându-se în ultimii anii cu
problema abandonului şcolar. Între motivele care generează această situaţie
se numără: criza valorilor, subfinanţarea învăţământului, lipsa resurselor
materiale pentru suţinerea copilului în şcoală de către familie şi, nu în
utilimul rând, lipsa de atractivitate a lecţiilor. Conform opiniilor exprimate de
elevi, unele dintre lecţiile la care au participat au fost lipsite de interactivitate
şi nestimulative. Specialiştii în domeniu au încredere că tehnologiile
eLearning pot revigora procesul de învăţământ prin modalităţile inovatoare
de livrare a conţinutului educaţional şi prin crearea unui mediu de învăţare
interactiv.
Termenul eLearning este compus din e de la electronic şi de la enhance
(sporeşte, amplifică, intensifică) şi learning (învăţare). Denumit şi electronic
Learning (învăţare prin mijloace electronice) „eLearning este un concept
integrator, care descrie orice tip de activitate de învăţare ce se desfăşoară
cu sau prin intermediul unui computer”1. Termenul face referire la
tehnologii variate şi la aspecte pedagogice privind desfăşurarea procesului de
predare/învăţare.
În documentul „Better eLearning for Europe al Comisiei Europene”, termenul
eLearning este definit ca „folosirea noilor tehnologii multimedia şi a
Internetului pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării, prin facilitarea
accesului la resurse şi servicii, prin colaborare şi schimb de informaţii la
distanţă” 2 (European Commission, 2003, p. 3).
Sarah Knight consideră eLearning „definiţia învăţării facilitată şi susţinută de
utilizarea informaţiilor prin mijloace electronice. eLearning poate implica
utilizarea următoarelor tehnologii: computere, software, inclusiv software
de asistenţă, camere foto digitale, telefoane mobile” (Knight, 2000).
Definiţia propusă de Mihaela Brut evidenţiază cele două dimensiuni ale
eLearning –pedagogică şi tehnică: „eLearning reprezintă interacţiunea
dintre procesul de predare/învăţare şi tehnologiile informaţionale,
143
acoperind un spectru larg de activităţi, de la învăţământul asistat de
calculator (o combinaţie între practicile tradiţionale şi cele online de
învăţare) până la învăţământul desfăşurat în întregime în manieră online”
(Brut, 2006, p. 10).
Pentru profesori, eLearning înseamnă utilizarea tehnologiei informaţiei şi
comunicării în scopul proiectării, realizării, gestionării şi al extinderii acţiunii
educative dincolo de mediul şcolar. ELearning permite orientarea către
cursant, prin oferirea unor modalităţi flexibile de parcurgere a conţinutului,
în raport cu interesele şi cu nivelul de pregătire ale acestuia.
Tehnologiile eLearning pot fi valorificate la orice nivel de învăţământ, de la
învăţământul preşcolar până la învăţământul superior. Pe de altă parte,
tehnologia în sine, nu determină creşterea calitaţii activităţii didactice.
Modul de integrare a tehnologiei în strategii didactice cu un potenţial
formativ ridicat este cel care creează premisele unui învăţământ eficient.
În grupul de lucru, analizaţi câteva dintre experinţele de eLearning de succes
din activitatea dvs. şi notaţi pe o foaie de flipchart beneficiile eLearning.
Argumentaţi, cu exemple, ideea exprimată Serge Pounts-Lajus în lucrarea
„Trois raisons de dire eLearning”:
� „eLearning spune bine ceea ce vrea să spună;
Sensul termenului eLearning este, în limba franceză, de învătare prin
intermediul reţelelor electronice. Utilizarea termenului e-enseignement ar fi
creat ambiguitate, întrucât semnificaţia acestuia este redusă la activitatea
profesorului.
� eLearning este justificat din punct de vedere pedagogic;
� eLearning oferă deschidere interculturală”3.
Abordări
pedagogice
Tehnologia informaţiei şi comunicării este folosită pe scară largă în diferite
contexte educaţionale, de cele mai multe ori drept principalul instrument în
dezvoltarea unor noi abordări pedagogice.
Utilizarea TIC în învăţământ conduce la deplasarea accentului de la mediul de
învăţare centrat pe profesor la mediul de învăţare centrat pe elev, în care
144
cadrul didactic nu mai reprezintă resursa-cheie de transmitere a
cunoştinţelor, ci este facilitator al procesului de construcţie a cunoaşterii prin
implicarea activă a elevului în propria formare.
În sistemele de educaţie şi formare, programele de eLearning sunt utilizate
adesea pentru a înlocui intruirea tradiţională, faţă-în-faţă. În învăţământul
preuniversitar, activităţile de eLearning au rolul de complementarizare a
educaţiei tradiţionale.
Modelele eLearning au evoluat de la replicarea lecţiei tradiţionale către
modele care integrează aspecte tehnologice şi pedagogice. În timp ce
primele modele de eLearning evidenţiază rolul tehnologiei în furnizarea
conţinutului, al accesului la instrumentele şi serviciile electronice, modelele
recente se centrează pe problemele pedagogice, precum cele privind
designul instrucţional şi crearea comunitaţilor de învăţare.
Valoarea adăugată a modelelor de design intrucţional este dată de:
personalizarea conţinutului pentru a răspunde nevoilor elevilor; prezentarea
rezultatelor aşteptate ale învăţării; structurarea logică a materialului de
învătare, în conformitate cu obiectivele pedagogice; proiectarea unor
activităţi de învăţare interactive, la care elevii să primească feed-back.
Modelele de design instrucţional sunt extrem de valoroase pentru cadrele
didactice care creează conţinut educaţional digital. Aceste modele
evidenţiază faptul că eLearning reflectă, în egală măsură, calitatea
conţinutului educaţional şi calitatea suportului pedagogic pentru învăţare.
� Cele cinci principii ale instrucţiei – modelul de mediere cognitivă propus
de Merrill, M. D.
1. Formularea sarcinii de învăţare
2. Activarea experienţei anterioare
3. Demonstrarea prin simulare, prin modelare
4. Aplicarea cunoştinţelor
5. Integrarea – oferirea oportunităţilor de utilizarea a cunoştinţelor în
145
Accesaţi portalul AeL http://www.advancedelearning.com şi analizaţi
resursele didactice disponibile pentru disciplina pe care o predaţi.
Ce evenimente ale instruirii pot fi realizate la un nivel calitativ superior prin
crearea/ valorificarea conţinutului educaţional digital? Argumentaţi.
situaţii noi.
� Modelul behaviorist, al lui Gagne R., descrie evenimentele instruirii:
1. Captarea atenţiei
2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior
3. Comunicarea obiectivelor lecţiei
4. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării
5. Obţinerea performanţei
6. Asigurarea feedback-ului
7. Facilitarea memorării şi a transferului celor învăţate
8. Evaluarea performanţei
� Modelul constructivist – Inquiry-based learning
1. Întreabă - Stimularea curiozităţii elevilor
2. Investighează - Explorarea resurselor, colectarea informaţiei
3. Creează - Sintetizarea şi generarea de noi idei, teorii
4. Discută - Împărtăşirea cunoştinţelor
5. Reflectează - Refacerea mintală a drumului parcurs
� Problem-based learning presupune implicarea elevilor în activităţi
colaborative de rezolvare a unor probleme complexe, stimulative. Acest
model vizează stabilirea unor conexiuni între cunoştinţe şi problemele
lumii reale.
146
5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma
eLearning
Ce este AeL?
Advanced eLearning – „AeL este un sistem integrat de predare/ învăţare şi management al conţinutului, adresat profesorilor/ tutorilor, elevilor, dezvoltatorilor de conţinut, precum şi altor participanţi la procesul educaţional”4. Sistemul AeL poate fi utilizat în activitatea didactică atât pentru susţinerea
activităţii de învăţare dirijată, cât şi pentru activitatea de învăţare
independentă. În învăţământul preuniversitar, cadrele didactice nu folosesc
platforma de învăţare numai la instruirea asistată de calculator. Pentru
aceştia, AeL este un instrument de comunicare între agenţii acţiunii
educaţionale, un centru de resurse educaţionale şi un instrument de creare a
materialelor didactice interactive, necesare în activitatea de predare/
învăţare. Administrarea resurselor educaţionale se poate realiza şi la nivelul
organizaţiei şcolare, făcând astfel posibilă organizarea eficientă a procesului
instructiv-educativ.
Căutarea
resurselor
educaţionale
Căutarea conţinutului educaţional pe platforma AeL se realizează din
secţiunea Căutare în zona de conţinut, prin alegerea opţiunii Căutare.
Figura 5.2.1. Căutare în zona de conţinut
Interogarea se face prin introducerea termenilor şi a operatorilor.
- Folosind sintaxa de interogare termen_1, căutaţi resurse care conţin
cuvântul termen_1. Ex. "proprietăţi".
- Folosind sintaxa de interogare termen_1 termen_2, căutaţi resurse care
conţin cuvântul termen_1 şi cuvântul termen_2. Ex. "plante unicelulare".
- Folosind sintaxa de interogare termen_1 NOT termen_2, căutaţi resurse
care conţin cuvântul termen_1, dar nu conţin cuvântul termen_2. Ex.
147
”triunghiuri” NOT ”asemenea”.
- Folosind sintaxa de interogare termen_1*, căutaţi resurse care conţin
cuvântul termen_1, urmat de orice alt cuvânt.
Figura 5.2.2. Căutarea resurselor educaţionale
În fila Căutare, în zona căutare, alegeţi cel puţin una dintre locaţile
specificate.
În zona Opţiuni avansate de căutare, selectaţi criteriile de căutare:
- Arată conţinutul fişierelor în browser. Când veţi alege documentul, din
lista afişată, se va deschide o nouă filă în care veţi găsi conţinutul
acestuia.
- Căutare numai prin atributele documentelor. Dacă nu selectaţi această
opţiune, se va căuta atât în atribute, cât şi în conţinutul resurselor.
Adăugarea
unor resurse
educaţionale
Platforma AeL permite vizualizarea şi administrarea diferitelor tipuri de
conţinut educaţional: resurse didactice interactive de tip multimedia,
tutoriale, ghiduri interactive, simulări, exerciţii, jocuri educative.
Utilizatorii pot opta pentru crearea resurselor educaţionale necesare unui
suport de curs sau pentru valorificarea resurselor didactice din cursurile deja
organizate în format standard.
Vom descrie, în continuare, câteva dintre operaţiile prin care utilizatorii pot
să importe obiecte reutilizabile, din alte fişiere, directoare sau din arhive de
148
resurse educaţionale.
Acţiunile de adăugare a unor resurse educaţionale, disponibile pe platforma
AeL, se realizează în modulul Spaţii de lucru secţiunea Zona de conţinut
utilizând meniul Spaţiul meu de lucru.
Figura 5.2.3. Zona de conţinut
Resursele necesare realizării unui suport de curs propriu se adaugă în
directorul Director Personal, în sub-folderele acestuia sau în Materiale
Educaţionale Personale.
Figura 5.2.4 Spaţiul meu de lucru
Crearea unui
director în
Director
Personal
Crearea unui director în Director personal
Pentru a realizarea acestei acţiuni, efectuaţi următoarele operaţii:
1. Selectaţi directorul Director Personal din cadrul arborelui de navigare.
2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.
3. Apăsaţi butonul Adaugă director.
4. În fereastra apărută, completaţi numele directorului nou creat.
5. Apăsaţi butonului OK.
149
Figura 5.2.5. Creare director
Pentru a avea acces rapid la opţiunile de realizare a diferitelor operaţii pe un
director, faceţi clic dreapta pe numele directorului. Alegeţi, apoi, opţiunea
dorită:
Figura 5.2.6. Operaţii pe directoare
• Deschide – permite vizualizarea conţinutul directorului • Redenumeşte – permite schimbarea denumirii directorului • Şterge • Copiere • Mutare • Lipire • Partajare şi securitate
- Partajează directorul (pentru alţi utilizatori ai platformei sau pentru grupuri de utilizatori)
- Modifică permisiunile (stabilirea permisiunilor acordate la nivelul directorului partajat)
• Import şi export de resurse educaţionale • Alte operaţii
- Istoricul versiunilor (lista modificărilor) – permite vizualizarea versiunilor fişierelor sau ale directoarelor din documentele dumneavoastră personale. Selectaţi un fişier sau un director din
150
documentele dumneavoastră, apoi apăsaţi pe butonul Istoricul versiunilor din bara de instrumente. Se va deschide o nouă pagină cu un raport în care puteţi vizualiza versiunile fişierelor sau ale directoarelor.
- Checkin - Checkout - Arhivare - permite arhivarea fişerelor - Modificare atribute specific
Adăugarea de
fişiere în
Director
Personal
Adăugare de fişiere în Director Personal
Pentru a adăuga un fişier în directorul Director Personal, efectuaţi
următoarele operaţii:
1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Director personal
sau sub-directorul în care se doreşte adăugarea fişierului.
2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.
3. Apăsaţi butonul Încarcă fişiere.
4. Apăsaţi butonul Adaugă.
5. În fereastra apărută, selectaţi fişierul pregătit pentru import.
6. Opţional, completaţi data de începere a importului.
7. Apăsaţi butonul Încărcare.
8. Se pot adăuga mai multe documente ce vor fi încărcate o singură dată.
Figura 5.2.7. Adăugare fişiere
Adăugare de
arhive cu
resurse
educaţionale
Adăugare de arhive cu resurse educaţionale
Pentru a adăuga o arhivă în directorul Director Personal, efectuaţi
următoarele operaţii:
1. Selectaţi directorul Director Personal sau directorul în care doriţi să
importaţi/adăugaţi fişierele arhivate.
151
2. Selectaţi meniul Import şi export.
3. Apăsaţi butonul Importă arhivă zip.
4. Apăsaţi butonul Adaugă.
5. Selectaţi fişierule dorite.
6. Opţional, completaţi data de începere a importului.
7. Apăsaţi butonul Încărcare.
Se pot adăuga mai multe arhive ce vor fi încărcate o singură dată.
Figura 5.2.8. Import arhive cu resurse educaţionale
Import
directoare
Import directoare
Pentru a importa conţinutul unui director în Director Personal, efectuaţi
următoarele operaţii:
1. Selectaţi directorul Director Personal sau alt director în care se doreşte
adăugarea resurselor.
2. Selectaţi meniul Import şi export.
3. Apăsaţi butonul Importă director.
4. Selectaţi calea către directorul pe care doriţi să-l adăugaţi în Director
personal.
5. Completaţi denumirea arhivei ce va fi creată la import.
6. Completaţi data planificată pentru începerea importului.
7. Apăsaţi butonul Transferă.
152
Figura 5.2.9. Import director
Export texte
Dacă doriţi să exportaţi textele dintr-un material educaţional disponibil pe
platformă, urmaţi paşii:
1. Selectaţi materialul ales, care poate fi un fişier conţinut.xml sau
quiz.xml
2. Selectaţi meniul Import şi export.
3. Apăsaţi butonul Exportă toate textele. Astfel, vor fi trasferate, într-un
fişier Word, toate textele conţinute în fişierul selectat.
153
5.3. Crearea conţinutului educaţional
Dezvoltarea conţinutul educaţional digital necesită respectarea principiilor
psiho-pedagogice de selecţie, organizare şi prezentare a informaţiilor.
Evaluarea conţinutului educaţional digital se face prin raportarea la criterii
tehnice (performantă, fezabilitate, compatibilitate) şi la criterii psiho-
pedagogice (acurateţe ştiinţifică, abodare metodologică, grad de
interactivitate în învăţare).
Conţinutul educaţional variază de la prezentări multimedia, experimente,
simulări virtuale, jocuri educative, tutoriale, exerciţii, momente de lecţie, la
lecţii cu strategie didactică predefinită. Crearea conţinutului educaţional
digital, pentru utilizarea în lecţie, trebuie să se facă pornind de la
determinarea tipului de intervenţie pedagogică, a caracteristicilor
beneficiarilor, a tipurilor de rezultate aşteptate ale învăţării, a intervalului de
timp în care este posibilă producerea efectelor.
Preocuparea cadrului didactic nu trebuie să fie îndreptată numai asupra
conţinutului, asupra a ceea ce trebuie transmis (ce se comunică?, cât se
transmite?, în ce ordine?, sub ce formă?), ci şi asupra activităţilor necesare în
procesul de învăţare: exerciţiu, dezbatere, lectură, reflecţie, simulare etc.
“Oferirea cunoştinţelor adecvate nu este suficientă. Cunoştinţele trebuie să
fie asimilate de către elevi”5 (Koper, 2000).
Dubla determinare, pedagogică şi tehnologică, în elaborarea conţinutului
educaţional digital este evidenţiată în tabelul de mai jos:
1. Independenţă, flexibilitate,
autonomie şi auto-determinare
în învăţare, deschidere, educaţie
la distanţă
obiecte educaţionale reutilizabile, medii
virtuale de învăţare (VLE), sisteme de
management al învăţării (LMS), sisteme de
management al conţinutului (CMS)
2. Lucru în grup şi în echipă,
învăţare colaborativă asistată de
calculator, social elearning
software social, reţele de învăţare asincronă
3. (Auto)evaluare şi exersare teste de evaluare pe calculator, bănci de itemi,
analiză automată a rezultatelor, teste adaptive,
analiză semantică automată a textelor
154
4. Motivare şi angajament multimedia, realitate virtuală
5. Învăţare prin descoperire hypermedia, simulări, jocuri educaţionale pe
calculator
6. Personalizare medii de învăţare adaptive, sisteme de formare
prin completarea portofoliului
7. Învăţare nonformală şi informală mobile learning, acces de oriunde şi oricând
(ubiquitous computing), forum de discuţii
Tabelul 5.3.1. Utilizarea pedagogică a tehnologiei6
În continuare, veţi explora modul de lucru cu editoarele încorporate: editorul
de creare a lecţiei, editorul HTML şi editorul de creare test.
Crearea lecţiei
În cadrul platformei AeL suporturile de curs (lecţiile) se creează în directorul
Materiale Educaţionale Personale. Acestea sunt, apoi, incluse într-un curs
(sesiune de instruire).
Crearea unei lecţii
Pentru a crea o lecţie în directorul Materiale educaţionale personale,
efectuaţi următoarele operaţii:
1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Materiale
educaţionale personale.
2. Selectaţi meniul Operaţii pe Materiale educaţionale.
3. Apăsaţi butonul Creare.
4. Alegeţi opţiunea Creare lecţie.
5. Completaţi numele lecţiei.
6. Apăsaţi butonul OK.
Figura 5.3.1. Creare lecţiei
Pentru a completa proprietăţile lecţiei, urmaţi paşii:
1. Selectaţi numele lecţiei, din cadrul arborelului de navigare.
155
Figura 5.3.2. Editor lecţie
2. În fila Proprietăţile lecţiei, adăugaţi domenii şi niveluri asociate, resurse
comune şi cuvinte cheie.
3. Pentru a salva modificările, apăsaţi butonul Salvează.
Trebuie menţionat faptul că resursele comune vor fi utilizate la crearea
activităţilor în cadrul lecţiei. Pentru a adăuga o resursă comună, în fila
Adaugă resursă comună, completaţi următoarele câmpuri:
Figura 5.3.3. Fila Adaugă o resursă comună
- Identificatorul resursei – codul atribuit resursei pentru a fi recunoscută
când se adaugă activităţile în cadrul lecţiei.
- Descrierea resursei
- Tipul obiectului educaţional – natura resursei: joc educativ, text,
imagine, animaţie etc.
- Fişiere – Pentru a căuta fişiere asociate resursei, apăsaţi butonul Adaugă.
156
Din fereastra Adaugă fişiere, alegeţi Încarcă fişier (dacă doriţi să
valorificaţi resurse proprii) sau Copiază din spaţiul de lucru. Adăugaţi
fişierele, specificaţi tipul obiectului educaţional (text, imagine, animaţie
etc.) şi apăsaţi butonul Adaugă.
Figura 5.3.4. Adaugă fişiere
- Dependinţe – legături cu resurse comune create anterior.
- Cuvinte cheie – sunt necesare pentru căutarea în conţinutul materialelor
educaţionale din secţiunea Spaţiul de lucru.
Pentru adăugarea unei secţiuni în cadrul lecţiei, urmaţi paşii:
1. Din arborele de activităţi, accesaţi opţiunea Adaugă secţiune.
�
Figura 5.3.5. Adăugare secţiune
2. În fereastra Adaugă secţiune, completaţi numele secţiunii şi apăsaţi
butonul Adaugă.
157
Figura 5.3.6. Completarea numelui secţiunii
3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile secţiunii:
Figura 5.3.7. Proprietătile secţiunii
Fiecare secţiune poate cuprinde mai multe activităţi. Pentru a adauga o
activitate simplă, urmaţi paşii:
1. Din arborele de activităţi alegeţi opţiunea Adaugă activitate simplă.
2. În fereastra Adaugă activitatea, completaţi numele activităţii şi apăsaţi
butonul Adaugă.
3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile activităţii.
158
Figura 5.3.8. Proprietăţile activităţii
Crearea unui
document
HTML
Crearea unui document HTML
Pentru a crea un document HTML, efectuaţi următoarele operaţii:
1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Director Personal sau
un alt director în care se doreşte crearea fişierului.
2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.
3. Apasaţi butonul Document HTM.
4. Selectaţi opţiunea Creare document nou.
5. Completaţi numele documentului.
6. Apăsaţi butonul OK.
7. Completaţi şi formataţi pagina HTML. Editorul suportă introducerea facilă
de imagini, de animaţii, formatarea textului şi a layout-ului documentului
rezultat.
8. Apăsaţi butonul Save the file and exit pentru a finaliza operaţia.
Figura 5.3.9. Salvare document HTML
Opţiunea Salvează ca şablon permite utilizarea paginii create, ca punct de
pornire în elaborarea altor documente HTML.
159
Fişierul poate fi editat ulterior urmând paşii: selectaţi fişierul, apăsaţi butonul
Modifică document selectat, din meniul Document HTML, din bara de
instrumente.
Crearea unei formule matematice cu Editorul MathMedia
1. Acesaţi editorul de formule matematice.
Figura 5.3.10. Editorul MathMedia
2. Alegeţi, pe rând unul dintre tipurile de şabloanele existente şi selectaţi
şablonul potrivit.
- Şabloane de litere greceşti
- Şabloane pentru indici şi exponenţi
- Şabloane pentru fracţii şi radicali
- Sabloane pentru paranteze
- Şabloane de integrale etc.
Introduceţi cifrele, caracterele obişnuite şi operatorii aritmetici de la
tastatură.
Butonul Mod Text, schimbă modul de scriere (cursiv sau normal).
Finalizarea introducerii formulei se face prin clic în partea dreaptă a formulei.
Selectarea butonului Vizionare mărită permite mărirea obiectului.
Crearea unei ecuaţii chimice cu editorul ChemMedia Editor
Dacă sunteţi profesor de chimie, accesaţi tutorialul video disponibil pe
160
portalul AeL şi exploraţi modul de utilizare a editorului ChemMedia:
http://www.advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P2/
Figura 5.3.11. Editorul ChemMedia
Utilizarea editorului ElectroMedia
Dacă sunteţi profesor de fizică, acccesaţi tutorialul video de pe portalul AeL şi
exploraţi opţiunile oferite de editorul ElectroMedia:
http://advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P3/
Figura 5.3.12. Editorul ElectroMedia
Crearea unui
test
Crearea unui test
Un test poate fi creat individual sau poate fi generat dintr-o colecţie de teste.
Pentru crearea unui test, urmaţi paşii:
1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Materiale
161
Educaţionale Personale
2. Selectaţi, din partea dreaptă, meniul Operaţii pe Materiale educaţionale
3. Apăsaţi butonul Creare.
4. Alegeţi opţiunea Creare test.
5. Introduceţi numele testului.
6. Apăsaţi butonul OK.
Prin apăsarea butonului OK, în fereastra AeL test editor se va deschide
următorul îndrumar pentru crearea întrebărilor din cadrul testului.
Figura 5.3.13. Îndrumar creare întrebări test
Din meniul Test/ Proprietăţi se pot edita următoarele informaţii:
• Modul de navigare – poate fi “Liniar” sau “Non Liniar”. Modurile de
navigare determină căile generale de parcurgere a itemilor din cadrul
testului. Un test în modul liniar obligă elevul să parcurgă fiecare
element/întrebare la rând, fără posibilitatea de a se întoarce la
întrebările parcurse. Un test în modul nonliniar înlătură această restricţie,
elevul fiind liber să navigheze la orice element/întrebare din test, în orice
moment.
• Amestecă
Selectarea acestei opţiuni determină trimiterea întrebărilor în ordine
aleatoare. În situaţia in care nu bifaţi Amestecă, ordinea itemilor va fi
predefinită.
• Are limită de timp
Bifaţi această opţiune dacă doriţi parcugerea testului de către elevi într-
162
un interval de timp dat. În caz contrar, testul nu va avea nicio limită de
timp.
• Limită de timp
Limita de timp impusă va cuprinde intervalul de timp necesar formulării
răspunsurilor, la care se adaugă orice alt moment petrecut în parcurgerea
testului.
Figura 5.3.14. Modificarea proprietăţilor testului
Adăugarea întrebărilor în cadrul testului
Pentru a introduce întrebări în cadrul testului, urmaţi paşi:
1. Alegeţi din bara de meniu superior opţiunea Întrebare/ Adaugă
întrebare.
2. Completaţi denumirea întrebării şi tipul întrebării.
3. Apăsaţi butonul Salvează.
Tipurile de întrebări care se pot crea sunt:
• Întrebare de tip variante (presupune alegerea unui răspuns corect
din mai multe variante de răspuns);
• Întrebare de tip text (presupune formularea şi completarea
răspunsului de către elev; întrebarea solicită elaborarea unui răspuns scurt);
• Întrebare de tip încărcare fişier (presupune încărcarea pe platforma
cursului a unui fişier pregătit de elev, reprezentând răspunsul la întrebare).
• Întrebare de tip ordonare (presupune ordonarea corespunzătoare a
variantelor de răspuns).
• Întrebare de tip potrivire (presupune realizarea unei corespondenţe
între elementele aşezate pe coloane diferite)
• Întrebare de tip eseu (presupune construirea răspunsului de către
elev; se urmăreşte originalitatea răspunsurilor)
163
Utilizarea
platformei de
învătare în rolul
de cursant
Ce trebuie să stiu pentru a utiliza platforma eLearning în calitate de
cursant?
� Opţiunile care permit managementul cursului în rolul de cursant, se
găsesc în meniul Învăţare.
� Vizualizarea informaţilor despre curs se face accesând secţiunea Cursuri
disponibile, din meniul Învătare. Pentru a vizualiza materialele asociate
cursului, apăsaţi butonul Deschide curs. Din secţiunea Nume lecţie,
alegeţi materialul dorit şi apăsaţi butonul Parcurge.
� Din secţiunea Teme, puteti vizualiza şi rezolva temele de la curs. Lista
temelor poate fi exportată în fişier pdf.
� În secţiunea Absenţe şi note sunt afişate informaţi despre utilizatorul
curent.
� În secţiunea Rapoarte cursuri sunt detaliate acţiunile cursantului.
Temă de portofoliu
� Creaţi, direct pe platforma eLearning, conţinut educaţional digital (obiect
reutilizabil, lecţie interactivă sau test) pentru o lecţie la disciplina pe care
o predaţi. Includeţi elemente foto şi video.
164
Bibliografie
1. *** Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European
cooperation in education and training ("ET 2020").
2. Adăscălitei, A. (2007). Instruire asistată de calculator. Didactică informatică, Iaşi, editura
Polirom.
3. Balica, M. (2010). Anchetă privind nevoile de formare în e-learning, 2010, Şcoala
Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucuresti.
4. Balica, M. (2009). Perspective asupra învăţării adulţilor şi educaţia la distanţă în Revista
de Pedagogie nr. 2/2009.
5. Botnariuc, P. (2005). Competenţe de utilizare a computerului necesare în profesia
didactică, în Revista de pedagogie, Bucureşti.
6. Brut, M. (2006). Instrumente pentru e-Learning. Ghidul informatic al profesorului
modern, Iaşi, Editura Polirom.
7. EACEA/Eurydice (2011). Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in
Europe, Bruxelles.
8. European Commission (2008). Commission Staff Working Document on The use of ICT to
support innovation and lifelong learning for all – A report on progress. SEC(2008).
9. European Commission (2010). Communication from the Comission to the European
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions – A Digital Agenda for Europe. COM (2010).
10. European Commission (2003).Better E-learning for Europe, disponibil la
http://europe.eu.int.
165
11. Heilmann, Gregor; Werner B. Korte, Werner, B. Korte (2010). Analysis of the role of
Creativity and Innovation in school curricula in the EU27. A content analysis of curricula
documents, Institute for Prospective Technological Studies (IPTS), Directorate General
Education and Culture (DG EAC).
12. Higgins, Steve (2011).Toolkit of Strategies to Improve Learning - Summary for Schools,
Spending the Pupil Premium, CEM Centre, Durham University.
13. Ilie, M., Jugureanu, R., Păcurari, Ş. O., Istrate, O., Dragomirescu, E., Vlădoiu, D. (2008).
Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de e-learning,
Bucureşti, Editura Litera Internaţional.
14. Istrate, O. (2011). Evaluarea programelor de e-learning (teza de doctorat).
15. Koper, R; Tattersall (2000). Learning Design. A Handbook of Modelling and Delivering
Networked Education and Training. Education Technology Expertise Centre, Open
University of Netherlands.
16. Law, N., Pelgrum, W. and Plomp, T. (2008) Pegadogy and ICT use in schools around the
world. Findings from the SITES, London: Springer.
17. Noveanu, E.; Istrate, O. (2004). Impactul formativ al utilizării AEL în educaţie, TEHNE,
Bucureşti.
18. Noveanu, E., Potolea, D. (coord.), Velea, S., Botnariuc, P., Novac, C., Istrate, O. (2008).
Informatizarea sistemului de învăţământ: Programul S.E.I.
19. Noveanu, E. (2002). Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiei - Ghid pentru formatori şi
cadre didactice. Bucureşti: MEC Consiliul Naţional pentru pregătirea cadrelor didactice.
20. Paun, E. & D. Potolea. (coord.).(2002). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Iaşi, Polirom.
166
21. Potolea, Dan; Toma, Steliana (coord.) (2008). Dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice. O perspectivă evaluativa Experienţe şi realizări în context românesc,
Bucuresti.
22. Pounts-Lajus, Serge (2002).Trois raisons de dire eLearning, Observatoire des
technologies pour l'éducation en Europe.
23. Stephenson, J., Sangra, A. (2000) Pedagogical models and E-learning. (Document
disponibil la: www.uoc.edu, accesat in data de 10 noiembrie 2011.)
24. Toma, S. (coord.), Găbureanu, S., Făt, S., Novak, C. (2009). Teaching in the knowledge
society: The impact of the Intel Teach program in Romania, Elearning Romania,
Bucharest.
25. Turcitu, D., Pop, V., Panaghianu, M., Negoescu, G. (2010). Fizica. Manual pentru clasa a
VI-a, Bucuresti, Editura Radical.
26. UNESCO (2009). Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice
(SCCD-TIC). 1. Cadru pentru politici educaţionale. 2. Module de standarde de
competenţă. 3. Recomandări pentru implementare, Bucureşti, Comisia Naţională a
României pentru UNESCO & TEHNE-Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie.
27. http://www.learnactivity.com (Learning objects. Churchill, D. ,2005) accesat la 10
noiembrie 2011.
28. http://www.archive.org - an Internet library, offering permanent access to historical
collections that exist in digital format. Accesat la 10 noiembrie 2011.
top related