cursul 2 motricitate

Motricitate

Cursul 2

Descrierea mişcărilor segmentelor anatomice

Pozitia standard a corpuluifata de planele V, H si L

Alte conventii

Imaginile corpului pe plane

Conventia de reprezentare 2D

Miscarile capuluiFlexibilitatea gâtului poate fi studiată ca flexibilitate

a coloanei cervicale. Flexibilitatea este indicatăprin mărimea unghiului care poate fi descris întimpul mişcării capului în diverse direcţii.Flexibilitatea gâtului se măsoară în cazulurmătoarelor mişcări:

înclinarea capului înainte şi înapoi (flexie-extensie); rotintirea capului spre dreapta şi stânga (rotaţie axială); înclinând capul spre dreapta şi stânga lateral; rotind capul după o conică (circumducţie).

Mişcarea de flexie-extensie

În mişcarea de flexie-extensie a gâtului, mărimea reală a flexibilităţii apare înplanul lateral (sagittal).Mişcările de flexie - extensie şi cele de rotaţie axială se desfăşoară majoritar prinintermediul vertebrelor C1 şi C2 şi parţial prin contribuţia vertebrelor C3-C7[Marieb, 2001]

Mişcarea de rotaţie axială agâtului

Mişcarea de rotaţie axială a gâtului apare în mărime reală pe planul H de proiecţie,paralel cu planul mişcării

Mişcarea de înclinare laterală

La această mişcare, vertebrele C1 şi C2 asigură circa 30ºde înclinare prin modificarea paralelismului dintrevertebre, la amplitudini mai mari contribuind şi celelaltevertebre din coloana cervicală.

Miscarea apare in marime reala in planul frontal

Mişcările centurii scapulare se realizează în articulaţiile:sternoclaviculară, acromioclaviculară şi scapulotoracică.

În centura scapulară, sunt studiate în principal mişcările claviculei şiale scapulei.

Mişcările centurii scapulare pot fi clasificate în funcţie de modul dedeplasare a punctului de reper numit acromion:

ridicare sau coborâre a umărului (vizibilă în planul V); mişcarea umărului în faţă sau în spate (vizibilă în planul H sau L); mişcarea de rotaţie a scapulei (mişcarea apare deformată în toate

planele); mişcarea de circumducţie a umărului (vizibilă în planul L)

Mişcările centurii scapulare

Mişcarea centurii scapulare înplanul V

În timpul mişcării de ridicare a umărului, clavicula pivotează în articulaţia sternoclaviculară iarscapula se roteşte în jurul punctului de pivotare şi se ridică

Mişcarea umărului în faţă şi înspate (in planul H)

mişcarea umărului în faţă, numită şi anteducţie, flexie scapulară sauprotracţie;mişcarea umărului în spate, numită şi retroducţie, extensie scapularăsau retracţie.

Mişcarea de rotaţie a scapulei.

Planul scapulei formează un unghi de circa 45º faţă de planul vertical V

Fazele rotatiei scapulei

Mişcarea de rotaţie are loc în două faze, fiecare fază având un alt centru de rotaţie.Mişcarea modifică şi poziţia (înălţimea) articulaţiei glenohumerale faţă de planulorizontal H.

Mişcarea de circumducţie aumărului (planul L)

Mişcărilor braţului în articulaţiascapulohumerală.

mişcarea de ridicare sau flexia (în planul lateral L); mişcarea de abducţie (în planul vertical sau frontal V); mişcarea de extensie (în planul vertical V); mişcarea de scaptaţie (în planul scapulei); flexia orizontală (în planul H); extensia orizontală (în planul H); rotaţii faţă de axul braţului (axul diafizei humerale); mişcarea de circumducţie.

Flexia braţului în planul lateral L

Amplitudinea mişcării este de circa 180º [Marieb, 2001].

Abducţia braţului în planulfrontal V

Este o mişcare de ridicare a braţului

Extensia braţului în planul lateral L

Unghiul extensiei este de circa 60º.

Mişcarea de scaptaţie

Scaptaţia este un caz particular de ridicare sau coborâre a braţului, care se executănumai în planul scapulei

Mişcarea de flexie orizontală(adducţia orizontală)

Mişcarea de flexie este îndreptată spre axa mediană şi are o amplitudine de circa135º. Amplitudinea mişcării este vizibilă în planul orizontal H

Mişcarea de rotaţie faţă de axulbraţului.

Rotaţia se realizează în jurul axului format de diafiza humerală. Rotaţia externă sauinternă are o amplitudine de circa 90º când braţul este ridicat lateral prin abducţie.Amplitudinea miscarii este vizibila in planul lateral.

Rotaţia braţului întins pe lângăcorp

Dacă braţul este întins de-a lungul corpului, rotaţia internă estede circa 70º iar rotaţia externă de circa 108º.Amplitudinea miscarii este vizibila in planul orizontal.

Mişcarea de circumducţie abraţului

Curba descrisa nu este plana.

Mişcările articulaţiei cotului

Principalele mişcări ale articulaţiei cotului sunt:

• flexia cotului• extensia cotului• pronaţia• supinaţia

Flexia şi extensia cotului

Flexia cotului se măsoară faţă de un reper orizontal care trece prin articulaţiaumărului şi prin braţul ridicat la 90º. Valoarea medie este de 150º la bărbaţi şi de155º la femei. Mişcarea este descrisă în mărime reală în planul lateral L

Mişcarea de pronaţie

Pronaţia este rotaţia axială a antebraţului, vizibilă în planul frontal V, măsurată între unreper liniar vertical şi axa pumnului

Mişcarea de supinaţie este efectuată prin rotirea axială a antebraţului în sens inverspronaţiei. La sfârşitul cursei, ulna şi radiusul ajung în poziţie de paralelism. Amplitudineamişcării este de circa 80º. Amplitudinea totală a mişcărilor de rotaţie este de 180º prinadăugarea flexibilităţii articulaţiei radiocarpiene.

Mişcările articulaţiilor mâinii

flexia şi extensia palmară abducţia şi adducţia palmei sau flexia radială şi

ulnară; mişcările articulaţiilor carpometacarpiene; mişcările articulţiilor metacarpofalangiene; mişcările articulaţiilor interfalangiene;

Flexia şi extensia palmară

Amplitudinea flexiei (măsurată în jos) este de circa 60º. La flexia maximă (80º),circa 2/3 din mişcare are loc în articulaţia radiocarpiană şi 1/3 în articulaţiamediocarpiană

Abducţia - adducţiasau flexia radială - ulnară

Mişcările şoldului în cele 3 planede proiecţie

Miscarea articulatiei poate fi abordatadin perspectiva segmentului proximal sau a segmentului distal.

Mişcările femurului faţă de pelvis

Mişcările pelvisului faţă de şold

Mersul

Deplasarea corpului uman cu ajutorul aparatuluiosteoarticular activat de muşchi este denumitălocomoţie. Locomoţia se poate realiza sub formăde mers, alergat, salt sau căţărat.

Ciclul de mers se poate împărţi în două fazeprincipale:

sprijinul şi pendularea.

Ciclul de mers

Mersul

Sprijinul este perioada când piciorul este încontact cu solul şi reprezintă 60% din ciclul demers

pendularea reprezentând restul de 40% dinciclul de mers . Aceste două faze pot fi descriseprin câteva mişcări succesive:

Sprijinul

• Contactul călcâiului cu solul• Piciorul plan, când întreaga suprafaţă a

piciorului este în contact cu solul• Postura de mijloc, când greutatea este

transferată dinapoi spre porţiunea din faţă apiciorului

• Împingerea spre înainte cu ajutorul degetelorpiciorului

Pendularea

• Accelerarea – perioada cuprinsă întredesprinderea degetelor de pe sol şi flexia maximă agenunchiului, în vederea desprinderii de la sol

• Pendularea de mijloc – perioada dintre flexiamaximă de genunchi şi mişcarea anterioară a tibieipână când aceasta din urmă ajunge într-o poziţieverticală

• Decelerarea – faza de final a balansului, caredurează până în momentul atingerii solului cucălcâiul.

Fazele miscariiin functie de viteza

În timpul alergării, predomină faza de balans,piciorul fiind în contact cu solul o perioadă maiscurtă de timp. Pe măsură ce viteza de alergarecreşte, perioada de sprijin devine tot mai scurtă.

Mişcările trunchiuluiîn planul lateral în timpul

mersului

Atât toracele cât şi pelvisul au în planul lateral mişcări periodice oscilante manifestate prinvariaţia unghiurilor at (toracic) şi ap (pelvis).

Mişcările trunchiului şi pelvisuluiîn planul frontal

În timpul mersului, unghiul umărului oscilează în planul frontal între + 5 grade şi – 3 grade faţă depoziţia orizontală normalăUnghiul pelvisului oscilează în planul frontal între + 5 şi – 6 grade faţă de poziţia orizontalănormală

Unghiurile umărului şi pelvisului înplanul orizontal

În planul orizontal, mişcările umărului oscilează aproximativ între + 7 şi – 7 grade faţă de poziţianormală a umerilor [Mişcările pelvisului în planul orizontal oscilează tot între + 7 şi – 7 grade

Mişcările capuluiîn timpul mersului

Oscilaţiile capului pe verticală (mm)în timpul mersului şi în funcţie deritmul de mers, în planul lateral

Lungimea pasuluisi unghiul piciorului

Bibliografie

Oct. Ciobanu, I. Apostol Motricitate. Aspectedescriptive şi aplicative, Editura Performantica, Iasi,2008, ISBN 978-973-730-540-1

I.Apostol, O. Ciobanu, A. C. Apostol Eléments demotricité descriptive, Revue KS , Kinesitherapiescientifique, N° 478, pp. 57-58, 10 Juillet 2007,

Bronstein A.M. Clinical disorders of balance,posture and gait, Arnold publishers, London