d-l loan mihalache. - core · anul al xc vi lea nr. 92. n !&**{) braşov duminecă 26 noemvrie...
Post on 26-Dec-2019
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Anul al XC VI lea Nr. 92N !&**{)
Braşov Duminecă 26 Noemvrie 1983
"ACU* 51 administraţia-ov, STRADA LCNGA Nr. 5 (Cinematogrstiil „Astra“)
VELKFOW 22ft iboB»**nt Mnu*l toi p*»lrn «IralfiâtHt* 800 <«; conjuri «lan» Urli
FONDATA LA imjUlORGHE BARIfllAp re de trei ori pe sa t m m
Faceţi-Tă <\x cunosc şi vă apăra:
Şi votaţi cerct
tul celor ce vă . voastre.
oii! Preşedinte ni P. N. f.:D-l loan Mihalache.
Dl Ion Mihalache, proclamat unanimitate de voturi în şe- |a comitetului esecutiv de pre- dinte al P. N Ţ., ne este în- sebi nouă Braşovenilor un
Proclamarea d lui I. Mihalache de preşedinte al P. N. Ţ. are cu atât mai mare importară, cu cât ea sa făcut la propunerea ce lor doi foşti presiden|i ai P. N,
dm nou cărările pe care trebue să mergem.»Acesta este drumul pe care
trebue să meargă partidul, cu întreaga noastră adeziune a tuturor.
Lumea de după război gândeşte altfel In fiecare {eră fre- k“e se găsească oameni cari ştiu sa pună în concordantă suflatul Ţării cu spiritul nou al vremurilor peniru a indruma în folosul Ţării noile curente.
Bărbatul de Stat Irebue să priceapă şi să simtă curentul vremurilor, peniru a le aduce în albia gânditei sale. D 1 Ion Mihalache este cel mai potrivit la locul de frunte al partidului nostru, peniru a l aduce la realizările potrivite ale spiritului vremii.
Perfidul nostru irebue să stea la stânga între partidele burgheze. Aceasta a făcut o şi până acum d l Mihalache, fără a trece la demagogie. D-sa a ştiut să pună ideologia partidului în consonantă cu sentimentele naţîunei şi cu posibilităţile de realizare.
D-l Mihalache este reprezentantul unei politici agrare, la care cu nici un preţ nu putem renunje.
De aceea, fiindcă îi cunosc, îl preţuesc şi îl iubesc, nu pot decât să vă propun să 1 proclamăm unanim ca şef al partidului“. •
Nu putem încheia elogiile a- ceste aduse de doi consacraţi fruntaşi ai vieţii noastre publice şi naţionale decât tot cu cuvintele adresate de d l I. Maniu la sfârşitul cuvânterei sale impresionante :
„Primeşte d-le Mihalache, fără ezitare conducerea, ridică Ţara aceasta, ridică viata morală şi materială a ei, ridică ţărănimea la locul ce i se cuvine şi Ţara şi generaţiile viitoare te vor binecuvânta
Po|i conta pe sprijinul nostru.
Să trăeşli d-le preşedinte Mihalache“.
;
£hiu şi mult preţuit cunoscut, aducem azi cu drag aminte zilele, cari eu urmat după
ziunea partidului naţional din <leal cu partidul ţărănesc din chiul regat şi când între pri- te legiuni ale Ardealului d l Mihslache a ţinut să viziteze
aşovul. Ne aducem aminte cu ia dragoste a fosi primit, pr - Şi ascultat simpaticul dascăl- 8n dela Topoloveni Ion M • 8che. Ţăranii noştri il sorbeau că cu privirea şi i înghiteeu
'aţele şi sfaturile înţelepte pe înţelesul tuturor într’o limbă românească,
. •atunci încă l-au câştigai ţa- 11 noştri drag cinstindu-i pentru eial Şi mintea sa luminate, de n?> l-am îndrăgit şi noi căr- ţ9r‘l pe dascălul dela Topo en’> în care vedeam pe re- Zentantul genuin al ţărănimii,8 m sufletul său deschis şi e)e® sa luminată păstra o ne- Wila comoară de cunoştinţe ^uşiri alese, cari ne îndrep- ,au la cele mai frumoase spe- 1® Pentru viitorul tar i.
? dar pentru ce noi ca şi a,jii de pretutindeni, la t fla
ta ilrei despre proclamarea l°n M ih a la c h e de preşe-
!„[’ ne am bucurat din tot su- i Pentruce toţi mem-
' N. Ţ. se unesc azi într’un îf(j. 9‘eŞ strigând : k a.Scă iubitul nostru preşe-
tf-/ l - Mihalache I
Ţ., a d-îor Al. Vaida şi Iuliu Maniu.
In scrisorile adresate comitetului esecutiv, în care d l Al. Vaida îşi motivează în mod irevocabil dimisia sa şi regretă că d-l Iuliu Maniu nu vrea să primească presidentia, d-sa spune:
„In faja acestei situaţii se impune dela sine soluţia singură, logică şi demnă: alegerea cu unanimitatea voturilor, a aceluia, care în zile , grele, neobosit, înţelept şi leal, a priceput să stea la postul de conducere a partidului nostru : alegerea de prezident a d lui Ion Mihalache .
Iar d-l iuliu Maniu, de faţala şedinţa comitetului executiv, luând cuvântul, a spus intre atele : „
Nu Irebue să căutam un preşedinte. II a^m în persoanadistinsă a d lui Ion Mihalache.
D.l Ion Mihalache va f» P«*
unei mişcări care Celţara întreaga. D ţa unordintâi care a s.m sp r
^ ? i c . "e ™le să lu p te , p ă tru n s de lealitate. îdeologie
P îir iil i-lui iii
al
Steaua noastră polară e o r ie n ta re a p rog ram atică . Ancora: con tactu l cu păm ântu l.
După proclamarea sa de preşedinte I o impresionantă cuvântare, făcând ur- P. N, Ţ., d-l I. Mihalache a rostit ' mătoarele importante declaraţii.
Regele şi ŢăraniiProgram şi metodă trebue să
iasă din contactul cu realităţile. Două sunt marile realităţi politice ale acestei ţări: Regele şi Ţăranii.
Una din principalele noasire misiuni este de a stabili contactul cât mai intim între Ţărănime şi Rege, ca din voinţa amândurora, curată, unită şi contopită să facem isvorul direct şi curat al puterei conducătoare de Stat.
Cum ?Eu sunt ţăran. Ţăranii suni su
perstiţioşi; iar una din superstiţiile lor este „vârcolacul“, care mănâncă din lumina soarelui şi a lunei. Intre alte datorii avem şi pe aceasta : stârpirea vârcolacilor. Fiindcă, din nefericire, vârcolacii sau dovedit a fi în politică nu o superstiţie ci o a treia realitate, care falsifica normala apropiere între cele două reJU ăti vii care singure asigură consolidarea noastra de Stat.
Singură prezenţa mea - cum er fi tost şi a <*■»“* Maniu - m fruntea partidului, e garanţia de luptă pentru normalizarea viehpublice. Doar ara dat piida. Şi va trebui să biruim.
Cum vom proceda noi .Nu prin strigăte care scobea-
ră, la întrecere cu ce! neputm-
Ci((!i prin crearea forţei care ridică şi care obţine, pentruca e
f°imi vine în minte o scurtă fabulă de Lessing.
Vorbeau doi câini. Unul, ura- hiat orin ţări străine, cerla pe a tul f „Voi sunteţi câini? In India am văzut adevăraţi cam..Aceia se dau şi la lei •
Celălali întreabă : „Bine, bine se dau; dar e vorba : îl răpun pe leu ?“.
— Ei asta e; cum o să-l răpună ?
— Apoi eu cred că e mai bine să nu se dea de geaba până nu o fi în stare să-l răpună pe leu !
Eu doresc partidul nostru nu în situaţia câinelui care se dă la leu; ci în situaţia leului care stă liniştit, se uită şi birue cu ochii şi cu coada.
Aici e secretul biruinţei: Crearea forţei care impune primenirea politică şi mersul normal, prin simplul fapt că e forţă.
înţeleg deci să reorganizăm şi redisciplinăm acest organism de luptă politică care se chiamă partidul naţional-ţărănesc pentru a a- junge, în concordanţă cu sentim entul ţării întregi, la stabilirea echilibrului politic normal bazat pe cele două realităţi: R egele şi Ţăranii.
Ne vom scoborâ deci în mijlocul masselor rurale pentru a le ridica pe ele,
Ne vom identifica sufletul şi ideologia cu nevoile şi aspiraţiile lor şi le vom solidariza cu acţiunea noasiră printr’un program de reforme adânci potrivit misiunei noasire şi mersului vre- milor; şi cu o metodă menită să pună în mişcare armonică realităţile Constituţionale.
Programul nosiruCa linii mari programatice,
deci:— Ridicarea standardului
intelectual al m asselor ţărăneşti: lupta de nimicire a a- nalfabetismului şi culturalizarea masselor.
— Ridicarea standardului, sănătăţii şi higienii satelor.
— Ridicarea capacităţii de producţie a m asselor — făcând ca materia primă să circule transformată prin industrializări agricole, din mână în mână — şi să hrănească cât mai multe guri, să îndestuleze cât mai multe stomacuri ale ţării.
— Eşirea din amorţeală a crizei descleştând braţele încrucişate printr’un program de munci în construcţii de utilitate publică, menit a iefteni prodrn ţia, a o mări, a ameliora calitatea
— Privind cu curaj evoluţiile monetare, pentru a le da, la timpul potrivit, şi cu metode potrivite, o desle- gare din punctul de vedere al plugărimei.
— Integrarea Băncii Naţionale în mecanismul eco nomic şi financiar menit sâ asigure creditul potrivit şi ieften unei ţări de plugari.
— Echilibrarea preţurilor, între agricultură şi industrie.
Precum şi o serie de alte soluţii ce se desprind din o- rientarea pe axul nevoilor agri cole, considerat ca ax al nevoilor de Stat.
Nu constitue un program nou.Este precizarea şi continuarea
programului nostru, dar adâncind brazdele, pentru a pătrunde acolo de unde viaţa proaspătă poate pulsa mai viguros.Revizuirea metodelor de gu
vernământFireşte că pentru £o astfel de
orientare în adâncire, şi ţinând seama de evoluţia celorlalte e- conomii naţionale din diferite State, care ne impun acomodarea şi racordare, avem nevoe şi de o revizuire a metodelor de guvernământ
Această metodă are la temelie precizarea şi stabilirea răspunderilor dela vârful piramidei politice şi până jos. Iar vârful piramidei, responsabil constiluţionaliceşte este primul ministru, pentru care cea dintâi condiţie a unei realităţi este deplina încredere a Suveranului şi a ţării — şi mână liberă în conducere.
Ordine şi buna rânduialălată, domnilor, ,cu ce gânduri
şi cu ce simţiminte înţeleg să primesc răspunderea conduce- rei partidului naţionai-ţărănesc.
Se cere însă, să fim pătrunşi până în tainiţele sufletului de credinţa în puterea acestui partid. Deasemenea pentru a pttea pune ordine şi bună rânduială în Casa Ţârii, trebue să facem
| ordine şi bună rânduială, mai întâi, în propria noastră casă. Statutele ne stau înir’ajutor, Le vom respecta cu toţii. Şi le vom adapta vremii şi experienţei, la Congresul viitor. Cu puterea lor
Pagina 2
sporite cu puterea şi încrederea acordate de Domniile voastre, şi cu libertatea de a uza şi de inifiativa proprie când împrejurările vor impune, asumân- du-mi răspunderea, pornesc la drum.
Atmosfera de aci îmi dă siguranţa că ne vom face cu to|ii autodisciplina pe care o împrimă credinja comună, lupta comună, obligaţiunile şi responsabilităţile comune către massele ce-au luptat şi suferit ca să biruim la olaltă.
Văd aci o falangă de respectabili bătrâni, încărunţi în lupte şi încercaţi cu un bogat capitol de experienţe politice, care mă onorează a le fi prezident. Le voiu folosi experienţa şi sunt sigur că astfel mă voiu aşeza pe linia de continuitate.
Văd însă şi atâtea figuri tinere dornice de mişcare progresivă, reale forje dinamice şi aşteptând comanda, gala ca o armată sub presiunea aşteptării. In acest tineret, reorganizat şi mânat în mijlocul luptelor, îmi pun în deosebi nădejdea.
Conducerea pol l i c e i
săseşti în mânile hi- ilerişiilor saşi
Alaltaeri a avut loc la Sibiiu întrunirea noului (consiliu poporal săsesc, la care au participat în număr aproape complect nouii membrii delegaţi în acest consiliu de către comitetele cer- cuale săseşti ardelene.
Cu acest prilej s’a constatat, că majoritatea membrilor consiliului sunt hitlerişti, adecă na tional-socialiştt. A fost deci firesc, ca, procedându se la actul de constituire a consiliului săsesc, să fie ales cu mare majoritate de voturi ca preşedinte al consiliului poporal săsesc d-1 dr. O E. Jikeli, cunoscutul şef hitlerist sas, iar ca vicepreşedinţi alji doi na{ionali socialişti d-nii Samuel Karres (Mediaş) şi Alfred Pomarius (Sighişoara). In comitetul executiv al Uniunii germanilor din România au fost delegaţi d-nii dr. O. F. ] keli, dr. W. Gust, dr Albert Dörr, dr. K. Molitoris şi inginerul K. Römer — toji najional-socialişti.
Primul gest a la Hitler făcut de noua conducere a fost es- cluderea d-lui R, Brandsch, deputat şi fost subsecretar de stat, din comunitatea săsească pentru o declaraţie apărută in ziarul sau.
Cetiji ş i răspândiţiGazeta Transilvanieicel mai vech i ziar rom ânesc
j A^ETa rRAN-iVW Ej_
Din Buletinul Demografic al României
Nr
Mişcarea demograficăa p op u laţie i judeţu lu i ş i o raşu lu i
Brai*ov, în Iulie 1933
Convinşi de importanta cunoaşterii, la date cât mai apropiate de răstimpul pentru care este lucrată, a mişcării demografice, pentru tragerea de con ciuzii şi luarea de măsuri necesare, ne grăbim să dam datele cele mai importante, în ce ne priveşte, din buletinul No 11 ai
de Dr. Pompiliu Nistor,medic primar jud.
Institutului de demografie şi recensământ, de sub conducerea d-lui director Sabin Manuila, cuprinzând mişcarea populaţiei Ro mâniei pe luna Iulie a. c.
Este deosebit de îmbucurător, că putem avea, deja la 3 luni, datele exacte, definitive şi riguros controlate, ale întregei miş
cări a populaţiei, ceea-ce denotă o organizare cât se poate de perfectă şt modernă, şi o muncă coordonată, asiduă şt continuă, care face fală în prima linie Statului nostru, apoi Ministerului Sănătăţii şi în special Directorului acestui Institui.
I tfr. 92
Naşterile, d ecese le şi esce- dentul.
Vom da atât datele pe tara întreagă, cât şi pentru Transilvania separat, apoi separat pentru oraş şi judef. Pe lângă cifrele brute, vom da şi cifrele proporţionale respective, cari singure ne pot da înţelegerea necesară asupra mersului numeric al populaţiei.
Näscufi vii Morţi Escedent Căsătorii Divor uri jO
total7«
la 1000 loc
Născ.
morţi total 0//o total 0/Io loial 0/, 3 loial 0//o
Popu
laţ
tota
lă
România 50647 32 1070 23888 15.5 26759 16.9 6782 8.6 775 11.4 18652053
Transilv. 7551 26.2 136 4060 14.5 3291 11.7 1453 10.4 134 9.2 3299M1Judeţ Şi oraş
Braşov 337 23.1 7 168 11.5 169 U .6 434 18.4 10 7 5 171555
Oraş Braşov 91 17.9 2 59 11.6 32 6.3 46 18.1 5 10.2 59811Corn. rurale
Braşov 246 25.9 5 109 11.5 137 14.4 88 18.5 5 5.7 111784
Din aceste date se constată c ă : 1. Naşterile în judeţul Braşov au fost sub media pe tară» şi sub media pentru Transilvania. Dintre judeţele din tar§ numai Caraş (17.5), Severin.(19 2), Timiş (18.4), Treiscaune (22.1), Făgăraş (22.5) şi Hunedoara (19.8) au naşteri mai puţine.££2, Morţii sunt mai putini decât în fara întreagă, in Transilvania întreagă şi — cu satisfacţie trebue să o spunem — decât în oricare alt judef; proporţia de sub 1 2 'Ion de morţi, ne fiind ajunsă decât de judeţul Brăila cu 11.6°/o.
3. Escedentul natural este mal mic decât pe tară, egal cu al Transilvaniei; dar puţine judeţe din {ară au escedent mai mic; astfel din Vechiul Regat numai Ilfovul are escedent mai mic, (10.7); iar din Transilvania: Făgăraş, Treiscaune, Alba, Ciuc, Hunedoara, Odorhet, apoi întreg Banatul, Aradul şi Bihorul.
4. In schimb avem cel mai mare număr de căsătorii pe întreaga (ară; deasemenea şi născuţii morji sunt între cei mai pujini din (ară.
repetă cazul din Iunie şi probabil din anul întreg; iar escedentul comunelor rurale este mai mult ca dubiu decât al oraşului, apropiindu se de ai tării întregi şi întrecând pe cel al Transilvaniei întregi.
Comparând comunele rurale cu oraşul Braşov, avem următoarele concluzii:
In oraşul Braşov naşterile sunt cu 8»/o) mai puţine ca în comunele rurale; morţii sunt mai mulţi ca în comunele rurate (se
Mortalitatea infantilă şi cauzele morţii.
In România au murit sub etatea de 1 an 6930 de copii, cari raportaţi Ia copii născuţi, dau un coeficient de 13 77, (fală de 100 născuţi vii); cu alte cuvinte tot al 7-lea copil nou născut a murii înainte de a ajunge etatea de 1 an.
In Transilvania mortalitatea infantilă a fost de 11.3% ; iar a judeţului şi oraşului Braşov a fost de 8.3% (adecă numai (o- tal al 12-lea nou născut a murit înainte de etatea de 1 an), fiind cea mai mică mortalitate din toată (ara.
La această mică mortalitate infantilă a luat parte oraşul cu 4 copii morji (4.4%) Şi judeţul cu 24 (9.8 procente); de astă- dată municipiul întrecând comunele rurale cu dublu ; iar comunele rurale ale judeţului decă- zând în rcngul al 8 lea, din cele 71 de judeţe ale tării.
Adăugând la aceşti mor(i şi morţii înlre 1—4 ani (10) şi între 4—14 (10), avem o mortali-
Mişcarea copii or ilegitimi
z-MMachinuri infernale la sănătate^prin
Togal s’a constatat de milioane de ori ca eficace Ia
ReumatismGută SciaticăGripă
Nevralgii, Răceli1 Dureri de capTogal-ul ajută imediat şi este cu totul nevătămător pentru stomac
şi inimă! <Există oare un alt preparat care să fie aşa de bine apreciat ca „Togal“, de peste 6000 de medici? NU!Togal-ul dizolvă acidul mic şi acţionează astfel direct la rădăcina răului! Bactericid în mare grad!Nu există altceva mai
bun !Garantat că vă ajută!
Nu .faceţi încercări cu preparate similare!-Alţii au daceicâ şi acum iau toţi Togal! O încercareţvă va convinge şi pe^î
La farmacii şi drogherii. Lei 52.—<r Tabletele de Togal sunt un produs elveţian.
Dela Conservatorul de muzică „Asira
Braşovu
Anul acesta conservatorul nostru îşi reia activitatea exlra- şcolară print’o serie de 4 şedinţe instructive, dedicată unui ciclu al sonatelor de violoncel şi pian.
Şedinţele vor avea loc fiecare Duminecă, începând cu cea din 26 Noembrie la ora l l l/2 dim. în Aula Honlerus.
Prgramul este închinat sonatelor de: Bach, Beethoven, Mendelsohn, Rubinstein, Grieg, Brehms, Strauss, Saint-Săens şi Debussy. Execuţia este în mâna d-lor prof. August Moldrik şi Imanuel Bernfeld.
AVIZLa antrepozitele Băncei
„A lbina“ din Braşov, strada Gărei, se găseşte porumb vechi, I calitate, de vânzarej U, va£ ?nnl şi în cantităţidela 500 kg. în sus.
Porum bul este bun şi pen tru săm ânţă.
late totală în judeţ de 48 de copii şi tineri, core raportată la Io talul morţilor de 168, ne dă un procent de 29 procente, o cifră dintre cele mai favorabile.
Cauzele morfii suni 1 de scar- latină, 2 de tuse convulsivă, 1 diflerie, 1 de gripă (totalul boa- lelor contagioase acute este de 5); iar de tuberculoză de 25, de cancer 9, diaree şi interită sub etatea de 2 ani: 10, boalele primei copilării 15, debilitate congenitală 13; senilitate 2>, sinucideri 4, accidente 11.
Pe tară cam 117« din copii sunt ilegitimi ; dar mortali- talea nelegitimilor fa|â de legitimi este de l6'/o, până la etate de 1 an. In judeful Braşov aceste proporţii sunt :
In oraş născuţi nelegitimi 18 (25Vt, loial iot al 4-lpa copil născu! e nelegitim), în judeţ 16 (7°/<))» în total 34 copii nelegitimi (87o)
Morii nelegitimi în oraş l/337o fală de legitimi), în judeţ 4 (17.5 >/„).
In concluzie : în oraşul Braşov sunt cu mult mai multi copii nelegitimi ca în judeţ, iar mortalitatea neligitimilor este cu mult mai mare ca a copiilor legitimi.
— Sfârşitul în n-rul viitor —
. Farmacii de serviciu. Dela25 Novembrie până la 9 De-
| cemvrie a. c. Jin serviciu la a- miazi, noaptea şi Dumineca: Farmacia la »îngerul păzitor“ Cetate, Piata Libertăţii 5 şi farmacia la „Crucea de aur“ Biu- mena, Slr. luliu Maniu (fostă Gărei) 20 a).
Aducem 19Public, Că p r o d u ş inta °n< lapte dulce şi de qa,iî'°as,re de vacă - ie • v9a'" ?' brân
Vâ0Z; re %î în no« d e i\j
L ă p t ă r i eS tr . M ih a i l W e iSS NP r o d u s e l e n o a s tr e , cu.ni. "ip e u
Cornii' |l'ji n0!10I dim
Publicaţiune'Subsemnatul, Alexandru Vai
antreprenor din Braşov a(,,,ai cunoştinţa publicului Va Braşov, că m calitate de cesionar al lucrărilor de J» jerie a Municipiului A sunt singurul autorizai penr? efectua lucrările de curăţire i trinelor şi de transportul [e, h b r la locui de depunere
Comenzile se pot pred9 . orele oficiale la casieria oraş« Braşov sau la locuin|a corn sionarului din Strada luliu Ma. No. 128. Preturile fiind cu î mai eftine decât în trecut atrage atenţiunea, că lucr’ăr de mai sus nu se pot execi nici de oameni neautoriza|i,n depunerile prtn mijloacele pi prii ale proprietarilor nu su admise. Personalul concesion rului are câte o autorizatiui
Alexandru Vaida, 589 1—2 I
Vinuri naturale vecila pivnijile
. B A C H U jStr. Regina Maria 12
(fostă Neagră)Lei 14-18
R A C H I UL e i 24
O Ţ E T de vin lei ll| Apă minerală lei 6
Ţuică naturală de prunele! Poftiţi să vă convingeţi
Nicolae Bărbucear
Cunoscătorii sunt convinşi adevărul, că vinurile cele n bune şi alese, eftine şi natura se găsesc numai Ia
„ DEALU ZOHlLOii8 Strada Lungă 8
B B 1 $ 0 Vpe lângă care funcţionează restaurant ales şi berărie.
Întâlnirile bune aici se dau.
Aviz. S-a găsit un câine ,0' berman' de mărime n0 în ziua de 11 Nov. a. c. nul să se prezinte, Pen“’?. u lua câinele, în strada, | Morilor â) 12
T ea tru l „ A stra “-Braşo^Grandiosul turneu ALHAMBRA
J o i, 30 N o e m b r ie 1933, o ra 9 seara _O singură reprezentaţie cu cea mai fantastica rc
jucată vreodatăjucată vreodată
Alhambra iubeşte I
uedinlă sMihalach
D«PajuatLembruUrât unr
1. CoriLlidulu
lermei L a secandidat!LdereaMele ta
2. S’a larg8 pa jerăneşti 0 avea5. S’a
în comit< lui câte pa|ional-| rincie.4. S’au
[Oului pa narea vii cutiv să chestiunii jacerii d5. S’a
Kjzifia bi a ce pi iută de i
Dare
Activii« «racilor lentia d ta inc Marie Irada G
fcozi{ie îr Primăriei ondurih
brin col« ■»arte fri ■ile făcu ■ măce ţâră coi itantă re
ar fi |pe cât a
Activii I durat I Aprili« tlribuil ' care şi Sil, Pdşll!gr. co; roşii.
Ajutor13 copii colectaţi îl chelti
Soldu formiteli lui s-a Pete Mi dorare îî ÎRfiir lui din in care tîracilo Darei
|1j Pubi Comi
l ’Uluror lìbero« 1?“ {inul
or şi |*nafi aj
Braşc
Super-revistă în 2 acte şi 32 tablouri.de d nn N. V l a d o i a n u şi N. C o n s t a n t i n e s c U
.Muzică Originală de I. Vasilescu apAm originale de: Ionel Fernic, G. Wilnov, G. Dendrino şi S.K0PF
Alhamra-Boys şi celebrele Alhambra* y | Annic şi S. Siomin
D e c o r u r i extraordinare. M a r e orchestră ş i jazz ^ ? ° p ari5. orhne şi costume dela casele Pascaud şt Zânei
Vânzarea biletelor a început la B iroul cinematogr
>'3i. 02—1933
Hotărârile partidului naţional-ţărănescprivitoare la alegeri
^miletul executiv al parfidu. .1 o Mi_
g a z e t a tra n silv a n u lPagina 3
Vaijd u cia?u|ej
viddra5Jnlrule a ífej
da a$u| :onJ Mán i m|ul,crár]cecatúl e pf
Slísión.|iuijida»12
i 19íleliie|iean
nşi I3 mtu ra i
niia
dau.l
~Ârmaţ Stài i aJ v7ale|
evi*
alional-t§rănesc a tinut Mierl i . dimineaţa la orele 10 jum. jdinlâ sub preşedinţia d lui Ion
După discujiuni la cari a ,.g{ parte un număr mare de embrii ai comitetului, s’au ho- ,jt următoarele : ţ Comitetele provinciale ale Ridului N. Ţ. se vor întruni
I? fermenul cel mai scurt pen- L a se putea pronunţa asupra Ljdidaturilor ce vor fi puse în 1 rederea alegerilor în toate fu* ielele !§rii-
2, S’a hotărât să se dea o iergă participare candidaturilor IgrHneşti la diferitele alegeri ce or avea loc.3, S’a hotărât să se coopteze
L Comitetul executiv al partidu- lini câte un delegat al tineretului
-Jărănesc din fiecare pro-Irincte.
4, S’au dat depline puteri bi- ului partidului ca până la aducea viitoare a comitetului exe- [tiv să rezolve singur toate estiunile ce se vor pune con- cerii de partid.5. S’a decis a se lăsa la dis- izifia biroului hotărârea de luat ce priveşte propunerea fă-
!ă de a se reveni asupra ex-
cluderii unor membrii ai parii-
ă . S ’a d e c i s c a la B u c u r e ş t i s a f u n c ţ io n e z e p e tim p u l a le g e -înfs “n .sec„relâriat Permanent, însărcinat sa primească toate reclamatiunile împotriva abuzurilor ce se vor comite cu prilejul alegerilor.
7. S ’au dat instrucţiuni tuturor şefilor de organizaţii judeţene să comunice imediat centrului toate abuzurile ce se vor jace, înaintându-se numele tuturor funcţionarilor judecătoreşti şi ad-tiui cari ar executa sau s ’ar jace complici la asemenea I abuzuri.
Toate călcările de legi sau samavolniciile se vor da publi- citătii.
Se vor constitui dosare speciale de fiecare caz iar magistraţii sau funcţionarii, cari se vor jace vinovaţi, vor Ji pe deoparte daţi judecăţii, iar pe de alta vor fi supuşi la cele mai aspre sancţiuni alunei când situaţia politică se va schimba.
C o n d u c e r e a d e p artid ş i a lu a t s a r c in a d e a e x p u n e M . S . R e g e lu i to a te în c ă lc ă r i le d e l e g e , p e r s o a n e le ş i a b u z u r ile c e vor fi fă c u te d e g u v e r ş i a g e n ţ i i lu i în tim p u l a le g e r i lo r .
Cantinasăracilor
Dare de seamă asupra activităţii
Activitatea comitetului cantinei aracilor constituită sub prezi- lenţi a d nei Valeria Cuteanu,|i-a început activitatea la 15 nuarie 1933, în localurile din (rada Gh. Bariţiu puse la dis- rozifie în acest scop din partea Primăriei Municipiului oraşului,
fondurile necesare s’au strâns rin colecte publice. Un rezultat
Roarte frumos au dat şi apelu- Iile făcute domnilor comercianţi n măcelari, cât şi comunelor, ţară contribuţia lor largă şi con- itantă rezultatele nici pe departe |nu ar fi putut fi aşa de frumoase
cât au fost în realitate. Activitatea cantinei săracilor durat dela 1 Ianuarie până la
I Aprilie, în care timp s-au di- tlribuit 73 676 porţiuni de mân- »re şi 15.093 kg. pâne iar la
|Sft. Paşti împârjindu se încă 250 ţlgr. cozonaci şi 1430 buc. ouă |*oşii.
Ajutoare în haine sau dat la |î copii săraci. Totalul sumei colectate a fost de 147.080 iar
|il cheltuielilor de 115.945 lei.Soldul de 31.135 lei în con
formitate cu hotărârea comitetu- jiui s a încredinţat soc. Prind- jpele Mircea ca aceasta în colaborare cu soc. Crucea Roşie P® înfiinţeze o cantină în locali111 din Strada Castelului Nr. 2, 1« care să se hrănească copii ■«aracilor din oraşul nostru.I Darea de seamă detailată se
Publica în ziarele locale.I Comitetul fine să mulţumească l'U.uror instituţiilor şi sufletelor Ijteîieroase, cari din belşugul lor 1,5 t-nut să aline suferinţele a- I Ş> atâtor năcăjiţi şi opri- ■ aP d soartei.
Braşov, 20 Nov. 1933.Valeria Cuteanu,
preşedintă.
ConvocareMembrii Casei voluntarilor
români din Siberia suni convocaţi în adunare generală statutară pentru ziua de Duminecă 26 Noemvrie 1933, in Bucureşti, Sala G,b, ora 9 dimineaţa pentru a soluţiona chestiunile pendinte privitoare la organizarea asociatiunei şi precizarea raporturilor cu Uniunea foştilor voluntari români.
Preşedinte: ss. Victor G. Cădere.
Secretar: ss. Elie Bufnea.
Din public.O dimisieŢin a aduce la cunoştinţa cititori
lor, că în urma permanentizării unor divergenţe mai vechi între mine şi d-1 Ion Focşeneanu. redactor la revista „Braşovul Literar“, pe chestiuni de ideologie critică şi literară, dar mai ales pe chestiuni de atribuţii redacţionale, în cadrul cărora susnumitul a avut o ţinută prea adeseori arbitrară, cu toată colegialitatea şi latitudinea largă ce i-am acordat-o şi aprecierea ce i-am arătat-o, d-sale debutantului, m’am văzut silit, cu regret pentru revistă şi pentru maestrul Ciucinat, a mă retrage definitiv dela „Braşovul Literar“ şi a depune dimisia în mâna directorului. .
Mai declar, că nu mă identiiic cu tot ceea-ce a publicat numitul domn la „Braşovul Literar“.
I. Al. Bran-Lemeny
laptf*
iyrls
ifülf
C i o r a p i «te s p o r !Pentru domni
şase ori întăriţi45 LeiFabrica de ciorapi
Prânz Gross,15; n t i r a d a R e g e l e C a r o l 3 8
^ 4 ° ( în c u r t e )
Renoieşte
timp LOZULpentru a nu pierde dreptul de a juca, c ă c i a l t f e l pot a l ţ i i c â ş t i g aMI L I OA N E L E .
m \mi§
Tragerea Clasei a II. J O 17
Decembrie 1933Tragerea Loteriei de StatAbros Ziua 1.
VINERI8
Decembrie 1933Ti agerea Loteriei de StatPatapie Ziua 2
Membrii grupului religios Braşov
sunt prin aceasta convocati 1» slujba în sobor ce se va Jinea Duminecă 26 Noemvrie 1933 ora 4 d. a. în biserica de Pe Tocile (Braşov Scheiu). Cu aceasta o casiune predica cuvenită o va rosti d-1 profesor-diacon I. Brart zee, iar cântările religioase le « execula coral dela acea sf.
bl Onoralal public biuecredlncios
servlciu^dumnezeesc!'—°Braşav,
E b S Î ‘£ ă ‘s Bcretar. __
în limba română
r v s . " r r ş r - jm a g h ia r ă ş i g e r m a n ă - ^ A d r e ^la ziar.
N U D A Ţ I P I C I O R U L L A M I L I O A N E .R e n o i i i l o z u r i l e l a
BANCA ILIESCU S. A. CLUJ,cea mai mare colectură principală pentru Ardeal şi Banat. — Trimiteţi costul prin cec postai No. 4 X 5 0 sau prin mandat postai.
Aveţi nevoie de încălţăminte ?
Vizitaţi Depozitul de vânzare alFabricelor
D. MociorniţăStr. Voevodul Mihai 14 (fostă Vămii)
Unde cu preţuri reduse, Vă procuraji încălţăminte elegantă, higienică, rezistentă şi eftină.
Fabrica garantează soliditatea confecţiunii şi calitatea superioară a materialului.Ş o ş o n i , G a l o ş i Tretorn şi Nokia
T E L E F O N 70. 471 1 -0
Nr. 92-
In fara TurculuiLiberalii ţin cu sfinţenie să
nu ştirbească nimic din faima trecutului tor. Anarhia şi teroarea sunt arhanghelii, cărora el au închinat templul crezului lor politic în fcare locul evangheliei îl ţine cartea fărădelegilor.
Abia ajunşi jupâni ai* ţării şi prima datorie, pe care au crezut-o de îndeplinit, a fost ruperea zăgazurilor ridicate împotriva fărădelegii.
Anarhie şi teroare domneşte azi în lung şi latul ţării! Ciomegele şi cuţitele noduroşilor cu nasul vânăt şi revolverele făcătoare de dreptate liberale, sunt în plină activitate, dovedind dragostea cu care ţara a chemat şi a primit pe liberali la cârmă.
încă înainte de începerea luptei electorale spitalele au în
ceput să primească răniţi de j pe frontul politic. Iar cimitirele i şe îmbogăţesc cu mormintele proaspete ale victimelor fărădelegii, cari duc cu ele eroilor întregirii neamului vestea fericirii pentru care şi-au jertfit viaţa.
Codrul Vlăsiai şi a întins hotarele peste ţara întreagă 1 Grui Sânger e despotul! Şi tovarăşii lui, întruniţi în consiliu de miniştri, anunţă cinic şi sfidător:
„Guvernul va lua măsurile cuvenite pentru a asigura tuturor partidefor de ordine o desăvârşită libertate, în tot timpul campaniei etectoralem.
Ţara Românească s-a întors cu suie de ani înapoi. Trăim în România întregită vremea Turcului, care te bate şi-apoi te judecă !
Cine vorbeşte de partide de ordine ?
Nu simt oamenii „ordinei" că le bâzăe musca pe căciulă ?
Colecţia oficiosului liberal până mai eri, alaltaeri — înainte de a ajunge d-I Duca unde se
află acum — este cartea deschisă şi dovada de nerăsturnat a celei mai anarhice propagande.
Cei-ce vorbesc acum de partide de ordine, sunt cei electrizaţi până mai dăunăzi de fruntaşii lor politici cu discursuri incendiare îndreptate împotriva Coroanei şi a ţării.
Sunt aceia, cari pe lângă vechea „chestiune închisă“, închid acum o nouă chestiune, de urmările căreia ţara ar vrea să vadă ferită pe Capul suprem al e i !
Ăştia, denigratorii şi dejosi- torii Coroanei din vremea res- 1 tauraţiet, — cari astăzi privesc | cu ochi sticloşi peste crimele electorale ordonate de ei, amu- zându se de luciul sângelui, — au curajul să vorbească de asigurarea libertăţii pe seama partidelor de ordine!
Ne vine în minte dragostea de purcei a scroafelor careşi savurează feţii!
Partide de ordine?Da! Ţara înireagă le vrea!Dar atunci se impune ca
primă condiţie desfiinţarea celui mai anarhic partid!
A partidului liberal de sub şefia d-lui Duca votofobul !
Pentru ca ţara să şi poată spune vrerea şi dorinţa. Prin glasul urnelor să .poată aduce la cunoştinţa Coroanei, că cei- ce fură cetăţenilor ţării cel mai sfânt drept, după ce au avut îndrăzneala să compromită şi să dejosească pe Capul suprem al ţării, nu mai au drept să fie câr- muitori ai e i !
Penlru că şi Românii României întregite cu mari jerlfe, pe care azi le profanează ceice ’şi bat joc de rodul lor, ar vrea să trăiască în ţară civilizată 1
Nu în codrii de hiene şi şacali !
D elà o r g a m z a t ia B r a ş o v a P. N . Ţ .Convocarea Delegaţiei permanente.
1533
Delegaţia permanentă ^ organizaţie^convocată pe mâne, Duminecă, ora 8 seara inTransilvaniei“, . .
Membrii sunt rugaţi a se prezenta punctual şicomplect.
în număr
Convocarea Comitetului judeţean.
I n f o r r a a t tC ii ii ti Orol!,._C ooperativa pensia
ş i fu n cţio n a r ilo î.B rs^ ^ o J miletul de co n d u ce reT a ' C°1 ţiei pensionarilor B rn l As°c‘a< pe «OII membri « m J Î V Hli membri asociaţi pe d nu şefi de autoriL Um $] pe toţi salariaţii publici î Ca «1ni>ro că ic ____ . ln ge |
Com itetul judeţean al organizaţiei P. N. Ţ., din oraşul şi judeţul Braşov este convocat pe ziua de Vineri 1 D ecem brie ora 10'/« dim. îa localul ziarului „Gazeta Trans ilv a n ie i“ (Teatral Astra)
Preşedinţii organizaţiilor săteşti, cari sunt membrii de drept tgii comitetului judeţean, sunt invitaţi a se prezenta insoliţi de 2 —5 delegaţi ţărani ai comunei respective.
Fiiid la ordinea zilei importante chestiuni în legătură cu campania electorală, membrii comitetului ca şi delegaţii satelor sunt învitafi a se prezenta în număr complect.
B irou l P . N . Ţ.
Com tatul Executiv Prov nc o al Partidului Naţional-Ţăcănesc d n A deal şi Banat e s te convocat pentru Marţi 28 N oem vrie a. c. orele 10 a. m. în localul clubului din Str. R egina Maria 36, din Cluj. La această şed inţă sunt rugaţi să s e prezinte toţi membrii C om itetului E xecutiv Provincial, foştii parlam entari şi şefii de organizaţii şi sectoare.
Situaţia electorală în jud. Braşov
Scadenţa poliţei falşeOfensiva liberală împotriva voinţei ţării.
Abia ajunşi în pufurile ministeriale, liberalii eu şi început să tremure de groaza adevărului ca: poţi prânzi cu minciuna, dar cina mai greu !
S-au văzut deodată strânşi cu uşa de scadenţa poliţei, pe care ei falşificaseră girul opiniei publice, în numele căreia şi-au făcut pe poteci dosnice calea spre putere.
Au început să tremure de glasul urnelor. Pentrucă erau convinşi şi prevedeau ruşinea cu care opinia va înfiera minciuna liberală.
Singura nădejde le mai rămânea cruciada împotriva adevăru lui şi a legii 1
De aici turbarea şi selbătăcia, haitele de vânat ale popularităţii liberale, asmuţate împotriva glasului poporului.
Să ştiţi dar cetăţeni şi să cunoaşteţi isvorul urgiei liberale 1 Puneţi zăgaz murdăriilor pornite din el. Şi daţi răspunsul ce’i merită celce-ţi fură voinţa şi ţi spurcă altarul credinţelor tale 1
Liberalii vor să ameţească glasul adevărului cu răcnetele minciunei 1
Pentru aceea au început ş i prigoana pentru destituirea primarilor şi consilierilor comunali a leşi de voi! In locul lor ei vor să în scă uneze uneltele oarbe, croite din aluatul păcatelor şi fărădelegii 1
Aşa’şi încep liberalii stăpânirea. Şi începutul arată limpede calea pe care ei vor să mâne cetăţenii unei ţări ca pe o turmă de necuvântătoare.
Arma de apărare vă e votul 1
Preţuiţi-1 ca pe cel mai sfânt drept al vostru 1
Penfrucă cel-ce ş i’i vinde, — fie pe bani, fie pe beutu- ră, — îşi vinde sufletul, cel- ce nu’l dă după glasul inimii, îl aruncă ca pe-o zdreanţă, şi-şi dau arma de apărare în mâinile duşmanului lor toţi aceia, cari cu votul lor vor ajuta pe cei-ce caută să falşifice şi să forţeze cuvântul urnelor 1
Peutrucă acest cuvânt tre- bue să fie voinţa ţării, gla sut durerilor şi dorinţelor ei 1
Nu scârţăitul teascului în care sunt strivite acestea I
Abonamentele de călătorie pe C. F. R, ale foştilor deputaţi şi senatori mai rămân valabile până Ia dafa de 3 Decembrie a. c. inclusiv.
Asistăm la un fenomen curios : în loc ca să se agite opoziţia în vederea alegerilor, se frământă în> chinuri din cele mai grele cei dela putere, adecă du- ciştii, cari au pornit un războiu de exterminare reciprocă. De o săptămână corifeii lor bal drumul Bucureştilor, ca, ponegrin- du-se acolo reciproc, să câştige binecuvântarea d lor Duca şi In- culeţ.
Până acuma au eşit învingător duciştii localnici din aripa regăţeană : prefect a reuşit d-I I. Strat iar revizor şcolar fostul revizor Popovici. Candidaţii ardeleni au rămas pe din afară. Acum sunt în curs durerile naşterii în jurul primăriei.
La sate este linişte. După de- lăturerea abuzivă a primarilor noştri lumea îşi vede de treabă. Partidul National Ţărănesc n-are de ce se teme. S ’au înfăptuit atâtea opere importante la sate şi în oraş, încât aderenfii noştri întră cu fruntea ridicată in lupta electorală.
Delegaţia permanenlă a P. N. Ţ. Braşov, convocată pe mâne seară va stabili lista definitivă a candidaţilor noştri la Cameră şi Senat. Cap de listă la Cameră este d-1 dr. Voicu Niţescu, fost ministru. Semnul un singur cerc O.
nere, sa ia parte în nil 9emai mare la întrunire» r C®1 avea loc în ziua de ft, Ce »<) 26 Noemvrie c. oraio sala Sfatului municiDal h-ÎI' Liberlăjei, ultima ş e d in ţă M se vor reciti statutele M semna actul constitutiv operativei. 1 '-ol
Cu această ocazie se vor f. 1 comunicări în legătură cu Î j pensiilor restante cum şiP' J chestiuni de interes profesio?]
Maladii populare. ln|re J Iile cele mai răspândite enum ] ram reumatismul, guta şi si*] ttca. Cu deosebire, după Cunl arată statisticele oficioase 3 mai mulţi suferă de reumatism] Pentru combaterea acestor hnld Tabletele Togal s’au adeveritcl au efect admirabil. Mai mult d3 6UOO medici au lăudat şi au re] cunoscut eficacitatea şi avantaj jele TogaluluL
Dentist R. Obert mulat PialJ Libertăţii No. 10 Etege I. Con] suit delà 9—12, 2—6.
588 l-ţj
Dr. C. N. iliescu, specialisl în căutarea şi tratarea boalelon prin Raze X, Diatermie Raze Ultra-violete — Curenţi electrici, s-a mutat în Stradi Portei 14 şi consultă dela 1-2 şi 3—6. 8—Iu
Buletinul Poliţiei.In urma reclamaţiunei măce
larului Belindescu Andrei, a fost arestat ucenicul său Sebestyén Carol în etate de 15 ani, care treptat a furat o cantitate de 50 kg. slănină, pe care a vândut-o.
Că alegerile nu vor fi libere şi că să ne putem aştepta la toate abuzurile e mai mult ca sigur. In Braşov de pildă a depus lista candidaţilor ducişti la judecătorie însuşi prefectul I. Strat, cu scopul vădit ca dela început să facă presiune asupra preşedintelui biroului electoral judeţean.ţ£ Eri, la ordinul parchetului a fo s t confiscată foaia locală gheorghistă „înainte“.
Prin urmare presiunile şi abuzurile au început.
C I N E M A „ A S T R A “D e la 25 N ov .
Premieră senzaţională ! Premieră senzaţională 1Cel m a i f e n o m e n a l s u c c e s a l C in e m a t o g r a f e lo r b e r l in e z e !
Primul film m u z ic a l d e a v e n tu r i c r im in a le !
Cavalerii nopţiiT e x tu l l ib r e tu lu i d e ş l a g ă r e s c r i s d e : R O B E R T G I L B E R T
M u z ic a c o m p u s ă d e : P A L Â B R A H Â M .
In rolul principal: J e n n y J u g o , H a n s B rau se w e tte r , P a u l K e m p , J u i iu s F a lk e n s te in ,
Tlpogreîs Vieta? Urasat**®.
— Poliţia a arestat pe individul Negruţ Ioan în etate de 21 ani, originar din comuna Sumcuiuş (jud. Bihor), care în complicitate cu Pop Nicolae şi Marian Carol, primul din So- meş-Sat, şi al doilea [din corn. Roşia (jud. Arad), au comis trei furturi prin spargere în Braşov şi alte trei furturi prin spargere în Cluj, Din iocuin|a unui colonel din Cluj au furat 80C0 lei şi un ceas de aur, dela un impiegat 2 ceasuri de aur; iar în comuna Someş-Sal au furat dela un căpitan suma de 2500 lei. Complicii au dispărut în loc {necunoscut, Politia e pe urma lor' Negruţ loon cu actele dresate a fost înaintat Parchetului.
— D na Induş Etelka din Braşov Piaţa Libertăţii 12, a reclamat poliţiei că autori necunoscuţi i-au furat din pivniţă veselă în valoare de 20 0 lei. In urma cercetărilor făcute s a putut identifica ca autori ai furlu- lui individele Pali Ana şi Tana tusabeta, ambele servitoare la restaurantul „Gaura Dulce", asupra cărora la percheziţia făcută s au găsit unele obiecte furate. Cu actele dresate au fost înaintate Parchetului.
cute, Poliţia a reuşit eri să al resleze pe individul Faikas Diol nisie, care este în etate de 21 ani, din comuna Nicoleni judi Odorhei, despre care, supus fi] ind unui interogatoriu, s-a siaj bilit că în intervalul dispariţiei a cheltuit toţi banii. A fost înaj intat Parchetului.
ConvocareIn conformitate cu Art. 25 din
Statute, d-nii membrii ai Socie-\ tâ/ii Române de Vânătoare din Braşov sunt convocaţi in Adu-' nare generată extraordinara,1 care se va Ţine Luni 4 Decem-j brie 1933, orele 7 seara, în lo-| calul Casinei Române din Pi8ta| Libertăţii cu următoarea ordinaj de zi: , I
Oferta Societăţii Române de 1 Vânătoare „Trăsnită", din Lisa,| judeţul Făgăraş, pentru uiz|0' nare.
Braşov, din şedinţa cornii® | tului, ţinută la 24 Novembre 1"
Preşedinte, Secretar, Ioan Pricu. Ş te fan Furnica-
590 l " 1
O l
s.aluns s
Inliniştită pastia
Amată e
128 de i legilor
L<I gentuli
OI ţelor d« chiagă
Ltlaie ţări celaţen aceleaş pe stri răniţi.
Le | de unepoporullocuiţiplită re derea ( mat am
FiI dului, a
Fi I ronată ai guve lumii, -
I Român P
de pe: situi 1 numel
Lmai R
Ppoate
Srea de
Tei nu roanei
nu vre întregi de mii bucuri
flrăşat
Costum e e l e g a n t e i J
— In urma reclamaţiunei fe-lünf MÂ?av.P jP8‘ a fost arestatndividul Modjek Toma, de 23ani, originar din corn. Bradu,jud. Sibiu, care i a furat din Io-35()n |9 'Un J° rSeU ‘n valoare de.. _ B ru taru l N ie s n e r F r id r ic h
d in B r a ş o v str . E c a t e r in e i , a rec la m a a c u m c â t e v a lu n i, c ă a n -S u !? .S“f° Farkas Dionisia a
T7iru i furandu t suma de lei In urma cercetărilor fă-
de toamna >•Baltoane de iarnă, haine |
stofă şi mătase se executa
salonul „Margareta*.Preţuri solide. .
Roagă binevoitorul concurgSalonul „M argareta
Palatul MarmorosctiPia|a Libertăţii No.
653 1—10
Ing
De închiriatşi baie în Str. Lun03
Cu Poate se re cului. Pul p pot s renilo ar vr( [egea boii ’ sa-şiPlacecaz de ci Pe ci Poart
top related