drepturi reale principale
Post on 04-Apr-2018
282 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
1/117
PATRIMONIU Art 1719 oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale
o Art .781 C.civ : creditorii unei persoane care a decedat pot cere separatia patrimoniului defunctului de
acela al eredelui
o Decretul 31/1954 referitor la existenta unui patrimoniu
Art 41 divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice
Art 42 persoana juridica nu inceteaza a avea fiinta in cazul o parte din patrimoniul ei se deprinde
si se transmite etc...DEFINITIA PATRIMONIULUI
Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unui subiect de
drept.
OBS. Patrimoniul nu mai presupune luarea in considerare a drepturilor si obligatiilor concrete pe care
subiectul de drept le are la un moment dat, ci ansamblul acestor drepturi si obligatii , privite fara luarea in considerare
a individualitatii lor
CLASIFICARE ELEMENTELOR PATRIMONIULUI
a) Activ patrimonial : capital + veniturib) Pasivul patrimonial
CARACTERE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI
Patrimoniul este o Universalitate Juridica.
Orice persoana juridica are un patrimoniu
Patrimoniul este UNIC
Divizibilitatea patrimoniului
Netransmisibiliatea patrimoniului prin acte juridice intre vii
FUNCTIILE PATRIMONIULUI
GAJUL GENERAL al creditorilor chirografari.
Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal. + Subrogatia cu titlu particular
Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
2/117
Drepturi patrimoniale drepturi reale : sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul carora
titularul lor poate sa exercite anumite puteri prerogative asupra unui bun determinat, in
mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane. Toate celelalte persoane
nedeterminate ca subiect pasiv, au obligatia generala negativa de a nu face nimic denatura a stanjeni exercitarea prerogativelor dreptului real .
drepturile reale au 2 prerogative suplimentare: dreptul de urmarire (in
virtutea caruia titularul dreptului real poate pretinde bunul care formeaza
obiectul dreptului sau din mana oricui s-ar afla) + dreptul de preferinta
(titularul dreptului real are o anumita prioritate fata de titularii altor
drepturi reale sau de creanta. )
DREPTURILE REALE SE IMPART IN : drepturi reale principale : Proprietatea + dezmembramintele
dreptului de proprietate (uz + uzufruct + abitatie + servitute + dreptul
de folosinta a regiilor autonome+ drepttul de folosinta a institutiilor
administrativ teritoriale )
drepturi reale accesorii : (Gajul + Ipoteca + Privilegiile + Retentie)
drepturi de creanta este dreptul subiectiv civil, in virtutea caruia creditorul poate
pretinde debitorului sa dea, sa faca, sau sa nu faca.
Categorii juridice intermediare aflate la granita drepturilor reale si a celor de creanta sunt
Obligatiile Reale de DE A FACE + Obligatiile opozabile tertilor + drepturile de creatie
intelectuala
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
3/117
DREPTUL DE PROPRIETATE
art 480 C. civ : dreptul de proprietate este dreptul pe care il are cineva de a se
bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut , insa in limitele determinate
de lege. Art 481 C.civ : nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afara numai pentru
cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire
Art 482 C.civ. : proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot ce
produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul , intr-un mod
natural sau artificial.
DEFINITIE : DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV , CARE DAEXPRESIA APROPRIERII UNUI BUN , DREPT CARE PERMITE TITULARULUI SA
POSEDE , SA FOLOSEASCA SI SA DISPUNA DE ACEL LUCRU IN PUTERE PROPRIE SI
IN INTERES PROPRIU IN CADRUL SI CU RESPECTAREA LEGILATIEI EXISTENTE.
Atributele dreptului de Proprietate: (stapanire + folosinta + dispunere)
1. JUS UTENDI --- acest atribut presupune exercitarea de catre titularul dreptului de
proprietate a unei stapaniri efective asupra bunului in materialitatea sa , direct si nemijlocit
prin putere proprie si in interes propriu.2. JUS FRUENDI ---- semnifica dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin
exploatarea sa
Derivatele bunului se impart in Fructe (naturale+industriale+civile) + Producte.
3. JUS ABUTENDI --- prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului sau,
atat din punct de vedere material cat si din punct de vedere juridic.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
4/117
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:
Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu.
A. Dreptul de proprietate este un drept absolut .Numai dreptul de proprietate este un drept real complet , deoarece este singurul drept care
confera titularului sau exercitiul tuturor prerogativelor sale posesia, folosinta si dispozitia.
Caracterul ABSOLUT trebuie interpretat in sensul ca titularul dreptului are latitudinea de
a-i trage toate foloasele, de a profita de toata utilitatea pe care el o confera si de a savarsi
toate actele juridice care raspund nevoilor titularului.
B. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv.
Caracterul EXCLUSIV decurge din imprejurarea ca proprietarul este indreptatit sa exercite
singur toate prerogativele conferite de acest drept. El poate utiliza bunul sau asa cumdoreste, fara ca vreo alta persoana sa poata interveni in exercitiul dreptului sau.
C. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu.
Dreptul de proprietate are caracter PERPETUU deoarece el dureaza atata vreme cat
subzista bunul care-i formeaza obiectul.
. Dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp,ci dureaza atata vreme cat
exista bunul asupra caruia el se exercita.
. Este perpetuu pt ca exista independent de exercitarea lui.
. Dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz (Imprescriptibil Extinctiv)
. Avand un caracter perpetuu, in anumite situatii speciale se poate pune problema
reconstituirii lui.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
5/117
LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:
a. Exercitiul atributului dispozitiei juridice asupra bunurilor declarate de lege Inalienabile (temporar sau
definitiv) sau Alienabile Conditionat.
Inalienabile care sunt scoase in tot sau in parte din circuitul civil, adica nu pot fi dobandite sau
transmise prin acte juridice.
Lucrurile nesusceptibile de apropriere privata
Bunurile domeniul public
Drepturile de uzufruct, uz, abitatie
Corpul uman precum si elementele acestuia privite UT SINGULI
Alienabile conditionato Locuinte dobandite de chiriasii titulari de contracte ai apartamentelor care nu se restituie in natura fostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora, care nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii
o Terenurile atribuite in conformitate cu art 19 + art 43 din Legea Fondului Funciar republicata, nu pot fiinstrainate prin acte juridice intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a
facut inscrierea proprietatii.
o Locuintele realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii decat
dupa restituire integrala a sumelor actualizate primite cu acest titlu
o Locuintele cumparate cu CREDITE C.E.C. pe temeiul decretului lege 61/1990 privind vanzarea locuintelor
construite din fondurile statului catre populatie, nu pot fi restructurate sau instrainate fara autorizatia
prealabila a C.E.C.
o Terenurile cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, nu pot fi instrainate prin acte
juridice intre vii, pana la solutionarea acestor litigii.
o Bunuri imobile care fac deja obiectul unei incunostiintari scrise, cerere de constatare nu pot fi instrainate subnici o forma prin acte juridice intre vii.
o Imobilele construite, cumparate, realizate, consolidate
prin utilizarea unor credite acordate de institutii
financiare autorizate nu vor putea fi instrainate pana la rambursarea integrala a creditului , decat cu acordul
prealabil al creditorului ipotecar
o Bunurile sacre si cele asimilate
Exista si bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive
Bunurile monopol de stat + Armele si Munitiile + Materialele Explosive + Deseurile Toxice + Obiectele
de Cult.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
6/117
b. In ceea ce priveste drepturile de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate.
Raporturile de vecinatate sunt considerate ca o limitare a exercitiului dreptului de proprietate, cu
finalitatea asigirarii unei tolerante pasnice comune.. Raporturi de vecinatate cu caracter de drepturi REALE (SERVITUTII)
Servitute de scurgere a apelor + Servitute de ingradire a proprietatii + De izvor + De distanta plantatiilor silucrarilor fata de fondul vecin + De vedere + De picatura streasinelor
ii. Raporturi de vecinatate care constituie sarcini reale.
Proprietarii terenurilor sunt obligati sa puna la dispozitia organelor chemate a executa lucrarile prevazute in
proiectul de ameliorare intocmit.
iii.Raporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati
Conventii incheiate intre proprietari invecinati.
iiii. Raporturi Faptice de vecinatate
in anumite imprejurari se ajunge la crearea unor ingaduinte intre proprietarii vecini.
c. Limitari temporare sau definitive a folosintei bunurilor in materia rechizitiilor. Definitia Rechizitiilor : Rechizitia reprezinta o masura exceptionala, prin care organele publice imputernicite prin lege
obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane fizice si juridice la cedarea temporana a unor bunuri
mobile sau imobile fortelor destinate apararii nationale sau autoritatilor publice in situatii speciale si anume declararea starii
partile sau totale a starii de razboi.
Caracterul juridic al Rechizitiei:
Priveste in principiu bunuri neconsumptibile
In principiu este considerata o masura temporana
Rechizitia este o masura obligatorie
Rechizitia presupune acordarea de despagubiri
d. Folosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general.Art.41 alin. 4 Constitutie pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosisubsolul oricarei proprietati
imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si
pentru alte daune imputabile autoritatii.
Art 135 alin 4 Constitutie bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice
limitarea se concretizeaza intr-un drept real de folosinta temporar, folosinta nu este cu titlu oneros ci cu titlu gratuit , iar
numai ca urmare a producerii unor pagube prin folosirea acelui subsol se poate cere dreptul la despagubiri.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
7/117
EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA
Art 41. alin.3 Constitutie nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita
potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire
Art 48 C.civ nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai de cauza de utilitate publica, si
primind o dreapta si prealabila despagubire.
DEFINITIA EXPROPRIERIIACTUL PUTERII DE STAT COMPETENTE, PRIN CARE SE REALIZEAZA TRECEREA IN PROPRIETATE
PUBLICA A UNOOR BUNURI IMOBILE PROPRIETATE PRIVATA, NECESARE EXECUTARII UNOR LUCRARI DE
INTERES PUBLIC , IN SCHIMBUL UNEI DESPAGUBIRI.
OBIECTUL EXPROPRIERII
Potrivit art 2. Legea 33/1994 pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau farascop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipillor si judetelor.
OBSERVATII nu pot fi supuse exproprierii terenurile proprietate publica ce apartin statului sau unitatilor administrative.
nu pot fi supuse exproprierii nici bunurile imobile aflate in proprietatea privata a statului deoarece statul nu se
autoexpropriaza
bunurile imobile aflate in proprietatea privata a unitatilor administrativ teritoriale pot forma obiectul
exproprierii, daca utilitatea publica pentru care aceasta a fost decisa este de interes NATIONL. Daca utilitatea publica este numai
de interes LOCAL, atunci este suficienta o decizie de trecere a bunului imobil din proprietatea privata in proprietatea publica a
aceleasi unitati administrativ teritoriale.
TRANSFERUL AMIABIL AL BUNULUI CARE AR URMA SA FIE EXPROPRIAT.
Intr-o asemenea situatie ne aflam in prezenta unei conventii incheiate intre parti, cu toate consecintele
juridice ce decurg dintr-o astfel de calificre a operatiei juridice realizate de parti. Aceasta conventie poate
interveni in orice faza a procedurii de expropriere , pana in momentul solutionarii cererii de expropriere de
catre instanta de judecata , si chiar si in aceasta faza a procedurii pe calea tranzactiei incheiate de parti i
constata de instanta.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
8/117
Este posibil insa ca partile sa convina asupra modalitatilor de transfer al bunului catre stat, dar nu si
asupra naturii sau cuantumului despagubirii, iar in acest caz instanta va lua act de intelegerea partilor si va
stabili doar natura si cuantumul despagubirii.
PROCEDURA EXPROPRIERII
I. DECLARAREA DE UTILITATE PUBLICA A EXPROPRIERII
Art 3 legea 33/1994 prevede ca exproprierea va putea fi hotarata in instantele de judecata
dupa ce s-a facut declaratia de utilitate publica a exproprierii in conditiile prevazute de
aceasta lege. Utilitatea publica se declara pt lucrari de interes local sau national.
II. MASURI PREGATITOARE EXPROPRIERII
Expropriatorul intocmeste planul imobilelor expropriate cu indicarea numelui proprietarilor si
a ofertelor de despagubiri, care se depun la consiliul local al localitatii in care sunt situate imobilele
respective, in vederea consultarii de catre cei interesati. [este exceptata de la aceasta forma de
publicitate documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala]Propunerile de expropriere , impreuna cu procesul verbal care incheie cercetarea prealabila
declararii utilitatii publice, se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor , in termen de 15
zile de la publicare. Acestia pot face intampinare impotriva actelor respective in termen de 45 de zile
de la primirea notificarii.
Intampinarea se depune la primarul localitatii unde se afla imobilul expropriabil si se
solutioneaza in termen de 30 de zile de catre o comisie a carei componenta, mod de functionare si
procedura sunt prevazute in art 15-17 din lege.
Comisia in urma delibararii poae sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau poate sa
il respinga. Ea da o hatarare motivata care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare.III. EXPROPRIEREA PROPRIU- ZISA SI STABILIREA DESPAGUBIRILOR.
Solutionarea cererilor privitoare la expropriere este data in competenta tribunalelor, in raza
caruia este situat imobilul supus spre expropriere. ASADAR, CA PRINCIPIU , INSTANTA NU
POATE INTRA IN PROBLEMELE DE FOND CU PRIVIRE LA EXPROPRIERE cum ar fi
necesitatea acesteia, intinderea acesteia, etc...
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
9/117
Exista insa o EXCEPTIE de la aceasta regula, in cazul in care expropriatorul cere
exproprierea numai a unei parti de teren sau din constructie, iar proprietarul cere instantei
exproprierea totala.
Pentru stabilirea valorii reale a imobilului se va avea in vedere valoarea de piata a unui imobil
similar, la data intocmirii raportului de expertiza.
MOMENTUL TRANSFERULUI DE PROPRIETATE
Art. 28 alin 1 legea 33/1994 transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator
are loc la momentul la care expropriatorul si-a executat obligatia de plata a despagubirilor.
Legea permite ca plata despagubirilor sa se faca in modul convenit de parti. In lipsa unui acord in acest
sens modul de plata va fi stabilit de instanta, care va decide si asupra termenului platii, care nu poate depasi 30
de zile de la data ramanerii definitive a hotararii e expropriere.
Legea precizeaza ca eliberarea titlului executoriu si punerea in posesie a expropriatorului vor
putea fi facute numai pe baza unui act procedural DISTINCT, anume incheierea data de
instanta de judecata, prin care se constata indeplinirea obligatiilor privind plata despagubirilor,
nu mai tarziu de 30 de zile de la data platii efective a acesteia. Evident ca expropriatorul va avea totinteresul odata ce a platit despagubirile, sa ceara imediat instantei eliberarea titlului executoriu si punerea sa
in posesia bunului expropriat.
EFECTELE EXPROPRIERII
Efectul esential al exproprierii este acela al trecerii imobilului expropriat din proprietatea privata in
proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca , liber de orice sarcina.
Ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta de drept, prin subrogatie reala
cu titlu particular, asupra despagubirilor stabilite potrivit legii.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
10/117
In ceea e priveste servitutile stbilite prin fapta omului, acestea se stng inn masura in care devin
incompatibilecu situatia naturala si juridica a obiectivului urmarit prin expropriere.
In ceea ce priveste MASURILE DE PROTECTIE este de retinut ca potrivit legii 33/1994 , la judecarea
cererii de expropriere sunt citati nu numai proprietarii ci si orice titulari de drepturi reale asupra
imobilului respectiv.
Legea exproprierii prevede si unele MASURI DE PROTECTIE SUPLIMENTARE:
o Daca imobilul inchiriat este oferit spre inchiriere inainte de utilizarea lui in scopul pentru care a
fost expropriat, iar expropriatul este insituatia de a-l utiliza, el are un drept prioritar pentru a-i fi
inchiriat, in conditiile legii
o Daca imobilul expropriat nu a fost utilizat timp de un an pt. scopul pt. care a fost preluat de la cel
expropriat, respective, in decursul unui an lucraile de interes public nu au fost incepute si nici nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica fostii proprietari pot cere retrocedarea lor.
o Daca lucrarile pt. care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste sa
instraineze imobilul dobandit prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la
dobandirea acestuia (drept de preemtiune) [expropriatorul se adreseaza in scris fostul proprietar
iar daca acesta nu opteaza pt cumparare sau nu raspunde in termen de 60 de zile , expropriatorul
poate dispune de imobil.]
DEFINITIA RETROCEDARII
Dreptul de retrocedare este un drept de creanta impotriva expropriatorului ce
apartine expropriatului si care se naste in patrimoniul acestuia la implinirea unui an
din momentul in care imobilele expropriate nu au fost utilizate pt scpul avut in vedere
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
11/117
la preluarea lor de la expropriat si , in cadrul aceluiasi interval de timp nu s-a facut o
noua declaratie de utilitate publica. (pe cale de consecinta ca dreptul de retrocedare trebuieexercitat in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de decretul 167/1958)
(expropriatul poate dispune de dreptul sau adresand o cerere de retrocadare instantei sau efectuandu-seretrocedarea pe cale amiabila)
DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA
Notiunea de domeniu public nu face altceva decat sa determine bunurile care fac obiectul dreptului de
proprietate publica. Dreptul subiectiv este dreptul de proprietate publica ce are ca titulari statul sau unitatile
sale administrativ-teritoriale. Obiectul acestui drept este dat de domeniul public, format din totalitatea
bunurilor, determinate potrivit unor criterii legale ce apartin subiectelor amintite.
In ceea ce priveste notiunea de proprietate publica , consideram ca este de natura a pune in evidentadreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public, drept ce are un regim juridic distinc de cel al
dreptul de proprietate privata.
DEFINITIA PROPRIETATE PUBLICA
Dreptul de proprietate publica este acel drept subieectiv de proprietate ce apartine statului
sau unitatilor adminiistrativ teritoriale asupra bunurilor care, fie prin natura lor, fie printr-o
dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate publica.
Art. 2 legea 213/ 1998 statul sau unitatile administrativ teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitiaasupra bunurilor carre alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii
SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
Subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul asupra bunurilor din domeniul public de
interes national si unitatile administrativ teritoriale comuna, orasul , municipiul, judetul-
asupra bunurilor din domeniul public de interes loc.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
12/117
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
13/117
De altfel art 6 legea 213/1998 dispune ca fac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor
administrative teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, daca au
intrat in proprietatea statului IN TEMEIUL UNUI TITLU VALABIL cu respectarea Constitutiei, a tratatelor
internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii acestora de catre stat.
Stabilirea valabilitatii titlului de preluare este de competenta instantelor judecatoresti. Aceasta inseamna
ca nu pot face parte din domeniul public, deopotriva bunurile preluate fara nici un titlu, valabil potrivit
reglementarilor existente la data preluarii, si cele PRELUATE IN FAPT, fara nici un temei juridic.
DOBANDIREA DREPTULUI DE PPROPRIETATE PUBLICA
LEGEA 2310/1998 DISPUNE CA DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA SE DOBANDESTE:1. PE CALE NATURALA
2. PRIN ACHIZITII PUBLICE EFECTUATE IN CONDITIILE LEGII3. PRIN EXPROPRIERE PT CAUZA DE UTILITATE PUBLICA4. PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE DE GUVERN, DE CONSILIUL
JUDETEAN SAU LOCAL DACA BUNUL INTRA IN DOMENIUL PUBLIC5. PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN PROPRIETATEA PRIVATA A STATULUI SAU A
UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE IN PROPRIETATEA PUBLICA, PENTRUCAUZA DE UTILITATE PUBLICA
6. PRIN ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE
OBSERVATIE: DACA BUNUL CARE URMEAZA A FI TRECUT IN PROPRIETATEA PUBLICAAPARTINE UNEI SOCIETATI COMERCIALE LA CARE STATUL SAU UNITATEA ADMINISTRATIVA ,ORICARE AR FI ACEASTA (COMUNA, ORAS, MUNICIPIU, JUDET) OPERATIUNEA DE TRECERE INDOMENIUL PUBLIC SE POATE FACE NUMAI CU TITLU ONEROS SI NUMAI CU ACORDULADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
14/117
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
A. INALIENABILITATEA -- bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate (bunuri scoase dincircuitul civil), ele pot fi data numai in administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii.
Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numaisolutia interdictiei instrainarii lor ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de
dobandire reglementat de lege.art 11 alin 2 legea 213/1998 dispune "actele juridice incheiate cu incalcarea principiuluiinalienabilitatii dreptului de proprietate publica SUNT LOVITE DE NULITATE ABSOLUTA"
Inalienabilitatea bunurilor proprietate publica opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniuluipublic. De indata ce un bun proprietate publica, prin decizia autoritatii competente, este dezafectat dindomeniul public di trecut in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, el va urmaregimul juridic al bunurilor din acest domeniu, astfel ca va putea fi instrainat in conditiile legii.
B. IMPRESCRIPTIBILITATEA ---art 1844 C.civ prevede "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie
sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara dincomert"
Dreptul de proprietate publica este Imprescriptibil EXTINCTIV + ACHIZITIVEXTINCTIV--- inseamna ca actiune in revendicare privitoare la un bun proprietate publica poate fi
exercitata ORICAND, nestingandu-se prin neexercitarea ei intr-un anumit termen.ACHIZITIV --- imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica semnifica imprejurarea ca actiunea in
revendicare cu privire la aceste bunuri nu poate fi paralizata de catre paratul posesor prin invocarea
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
15/117
dobandirii proprietatii prin prescriptie achizitiva sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale.
C. INSESIZABILITATEAdaca bunurile din domeniul public nu sunt in circuitul civil ele sunt insesizabile. adica nu pot fi
urmarite de catre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri : statul si unitatileadministrativ- teritoriale.
EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
Principii GeneraleI. MODUL DE EXERCITARE a dreptului de proprietate trebuie sa corespunda
finalitatii sale, anume asigurarea realizarii intereselor societatii.
II. TITULARII dreptului de proprietate publica , statul si unitatile administrativteritoriale, sunt in primul rand subiecte de drept public si in aceasta calitate apar capurtatoare ale unor prerogative de putere in exercitarea functiilor publice
III. TITULARII dreptului de proprietate publica, au un patrimoniu propriu, distinctde acela al altor subiecte de drept si in aceasta calitate, realizeaza nu numai exercitareaautoritatii statale in domeniile proprii de competenta, dar sunt si persoane juridice carepot participa si la raporturi de drept civil.
Asadar incredintarea unor bunuri proprietate publica unor regii autonome, precumsi autoritatilor statale la nivel central sau localsi constituirea in folosul acestora, a unuidrept propriu asupra bunurilor incredintate, dreptul de administrare (constituie o formaspecifica de exercitare a insusi dreptului de proprietate publica)
Bunurile proprietate publica pot fi CONCESIONATE, INCHIRIATE sau DATE INFOLOSINTA altor subiecte de drept in conditiile stabilite de lege.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
16/117
DREPTUL DE ADMINISTRARE
CONSTITUIREA SI SUBIECTELE DREPTULUI DE ADMINISTRARE
Bunurile proprietate publica sunt incredintate prin acte administrative regiilor autonome, prefecturilor,
autoritatilor publice centrale si locale, precum si institutiilor publice de interes national, judetean, orasenescsau comunal.
Subiectele dreptului de administrare sunt infiintate prin acte individuale ale autoritatilor publice
competente , potrivit legii, a le crea, la nivel central sau la nivel local, in scopul realizarii unor interese publice
sau in scopul indeplinirii unor servicii publice
Incredintarea , prin acte juridice de drept administrativ in cadrul unor raporturi de subordonare, a
bunurilor proprietate publica regiilor autonome, organelor centrale si locale ale administratiei de stat si altor
subiecte de drept public , la nivel central sau local, PERMITE ACESTORA SA AIBA UN PATRIMONIU
PROPRIU, distinct de acela al altor subiecte de drept,pe baza caruia pe de o parte vor putea sa-si realizeze
scopurile pt care au fost infiintate , iar pe de alta, VOR PUTEA SA PARTICIPE LA CIRCUITUL CIVIL. ***
CARACTERUL JURIDICE AL DREPTULUI DE ADMINISTRARE
Din moment ce dreptul de administrare isi are sorgintea in dreptul de proprietate publica acesta va avea
aceleasi caractere juridice si anume: Inalienabil + Imprescriptibil + Insesizabil
CONTINUTUL DREPTULUI DE ADMINISTRARE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
17/117
Potrivit dispozitiei art.12 alin 3 legea 213/1998 , titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa
foloseasca bunul si sa dispuna de acesta , in conditiile in care i-a fost dat in administrare. (obs . :: atributul
dispozitie trebuie interpretat in sensul ca el are in vedere dispozitia materiala asupra bunului ce constituie
obiect al dreptului de administrare , INSA nu au drept de dispozitie juridica asupra bunurilor astfel
incredintate.)
REVOCABILITATEA DREPTULUI DE ADMINISTRARE
art.12 alin 3 legea 213/1998 dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul nu-si exercita
drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere.
NOTIUNEA SI EFECTELE CONTRACTULUI DE CONCESIUNE
Contractul de CONCESIUNE este acel contract prin care o persoana numitaconcedent, trasmite pt o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane,numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatiade exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul uneiREDEVENTE.
AU CALITATEA DE CONCEDENT, in numele statului, al judetului , al orasului sau al comunei,autoritatile publice de la nivel central pentru bunurile proprietate publica a statului ori pt activitatilesi serviciile publice de interes NATIONAL, si cele de la nivelul unitatilor administrativ teritorialepentru bunurile ce le apartin in proprietate publica ori pt activitatile si serviciile publice de interes
local. CALITATEA DE CONCESIONAR, o poate avea orice persoana fizica sau juridica de dreptprivat, romana sau straina. Asadar, calitatea de concesionar este compatibila numai cu calitatea depersoana fizica sau juridica de drept privat , romana sau straina, CU EXCLUDEREA PERSOANELORJURIDICE DE DREPT PUBLIC.
INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
18/117
I. PRIN AJUNGEREA LA TERMENla expirarea termenului pentru care contractul a fost incheiat.
II. DENUNTAREA UNILATERALA A CONTRACTULUI DE CONCESIUNEin anumite conditii concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune, cu
despagubiri pt concesionar, daca urmare a unei asemenea denuntari unilaterale, concesionarul
sufera un prejudiciu.III. PRIN REZILIEREA CONTRACTULUI
fiind un contract cu executare succesiva , contractul de concesiune poate inceta si prinreziliere, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale de catre oricare dintre parti.
INCHIRIEREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA
art. 14 legea 213/ 1998 "bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor
administrativ teritoriale pot fi inchiriate cu aprobarea Guvernului sau dupa caza consiliului judetean"Contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica trebuie sa cuprinda clauze de natura
sa asigure exploatarea bunului inchiriat, potrivit specificului acestuia.Contractul de inchiriere poate fi incheiat dupa caz cu orice persoana fizica sau juridica,
romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de catre titularul dreptului deadministrare.
Inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica in conditiile legii. Sumeleincasate din inchiriere se fac venit, dupa caz, la bugetul de stat sau la bugetele locale.
DAREA IN FOLOSINTA GRATUITA A UNOR BUNURI PROPRIETATE PUBLICA
Nu exista dispozitii constitutionale care sa prevada, posibilitatea ca bunuri proprietate publica astatului sau a entitatilor sale teritoriale sa poate fi date in folosinta gratuita unor persoane fizice sau juridicede drept privat NU EXISTA.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
19/117
Asadar, dreptul de folosinta gratuita se naste prin acte ale autoritatilor publiceasemanator dreptului de administrare, fiind un drept real, deoarece permite titularuluiexercitarea unor prerogative asupra bunurilor primite in folosinta, este un drepttemporar, poarta asupra unorbunuri imobile proprietate publica a statului, sau bunuri
mobile si imobile proprietate publica a entitatilor statale teritoriale si are caBENEFICIARI NUMAI PERSOANE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV, care desfasoaraactivitate de binefacere sau de utilitate publica, ori servicii publice.
INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
Art 10 legea 213/ 1998 "dreptul de proprietate publica INCETEAZA
DACA BUNUL A PIERIT SAU A FOST TRECUT IN DOMENIUL PRIVAT"
CARACTERELE JURIDICE ALE INCETARII DREPTULUIDE PROPRIETATE PUBLICA:
A. dreptul de proprietate publica inceteaza atunci cand bunul piere in orice mod inmaterialitatea lui ==> daca bunul este asigurat indemnizatia de asigurare va avea acelasiregim juridic.
B. dreptul de proprietate publica inceteaza prin trecerea bunului , obiect al acestuidrept, in proprietatea privata a aceluiasi subiect de drept sau a altui subiect de drept,daca prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
20/117
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA
NOTIUNI GENERALE . DEFINITIE
Proprietatea privata poate apartine oricarui subiect de drept: statul, unitatile saleadministrativ teritoriale, subiectele de drept de tip asociativ, cultele religioase ,persoanele fizice. Cu privire la obiectul ei , ca REGULA GENERALA, ea poate avea caobiect orice bun, cu exceptia acelor bunuri care, prin natura lor si NUMAI PRINNATURA LOR nu si prin destinatia legii, fac parte din domeniul public al statului sau alentitatilor sale teritoriale.
DEFINITIE. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA ESTE ACEL DREPTSUBIECTIV CE APARTINE PERSOANELOR FIZICE, PERSOANELOR JURIDICE,STATULUI SAU UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE ASUPRAORICARUI BUN CU EXCEPTIA CELOR AFLATE EXCLUSIV IN PROPRIETATEAPUBLICA, BUNURI ASUPRA CARORA TITULARUL EXERCITA POSESIA,FOLOSINTA SI DISPOZITIA , IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU, INSA IN LIMITELE DETERMINATE DE LEGE.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
21/117
SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATAPot fi subiecte ale dreptului de proprietate privata persoanele fizice, persoanelejuridice de drept privat, statul precum si unitatile sale administrativ teritoriale .
PERSOANELE FIZICE CA SUBIECTE ALEDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA
PRINCIPIUL I : orice persoana fizica este subiectal dreptului de proprietate privat, cu aptitudinea de adobandi drepturi patrimoniale chiar din momentulconceptiei sale, potrivit cunoscutei reguli infans
conceptus pro nato habetur
PRINCIPIUL II : orice bun poate forma obiect aldreptului de proprietate privata , bunuri imobile precum
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
22/117
terenuri si constructii de orice fel, bunuri mobilecorporale indiferent de valoarea lor, bunuri mobileincorporale , precum actiuni ale societatilor comerciale,obligatiuni ale acestora, titluri de credit, devize etc.....
EXCEPTII.a. bunuri care nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata
sunt bunurile enumerate de art. 135 care apartin exclusiv proprietatii publice si nu pot
forma obiect al dreptului de proprietate privata
b. persoane care nu pot avea in proprietate privata anumita categorii de bunuri art.41 alin 2 CONSTITUTIE " CETATENII STRAINI SI
APATRIZII NU POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR" art 3 alin 1 legea 54/1998 "PERSOANELE FIZICE CARE AU
CETATENIE ROMANA SI DOMICILIUL IN STRAINATATE POT DOBANDI IN ROMANIA, PRINACTE JURIDICE INTRE VII SI PRIN MOSTENIRE, TERENURI DE ORICE FEL"
==> cetatenilor straini si apatrizilor li se interzice dobandirea de terenuri in Romania, oricare ar ficategoria de folosinta a acestora. Incapacitatea astfel instituita are in vedere orice mijloc juridic dedobandire a terenurilor, fie ca este vorba despre acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte, fie caeste vorba de uzucapiune sau de accensiune naturala.==>> din moment ce interdictia analizata se refera expres la dobandirea dreptului de proprietateasupra terenurilor, se deduce ca cetatenii straini si apatrizii POT DOBANDI DEZMEMBRAMINTELEALE PROPRIETATII , precum uzufructul , uzul, servitutea si superficia.
art .17 legea 85/ 1992 "interdictie pt cetatenii straini si
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
23/117
apatrizi privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurilestatului si din fondul unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu permite dobandireade catre acestia a terenurilor care pot fi vandute in conditiile legii"
ultima interdictie priveste cetatenii romani, anume reprezentantii institutiilorpublice implicate in adunarile generale ale actionarilor, membrii consiliilor de administratie si
directorii executivi ai societatilor comerciale sau a regiilor autonome vanzatoare CARE NUPOT AVEA CALITATEA DE CUMPARATORI in cazul unor active ce apartin societatilorcomerciale si regiilor autonome la care statul sau o autoritate a administratiei publice localeeste ACTIONAR.
PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT
Toate persoanele juridice de drept privat : societati comerciale, forme de asocierecu scop lucrativ, forme de asociere profesionala, asociatii cu scopuri nepatrimoniale saude binefacere, alte organizatii caritabile, asociatii culturale si sportive, culte religioase,organizatii non- guvenamentale. Obiectul acestui drept il constituie bunul dinpatrimoniul lor oricare ar fi cuprinderea lor valorica.
PRECIZARI IN PRIVINTA BUNURILOR CARE POT FORMA OBIECT ALDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA AL PERSOANELOR JURIDICE
1. nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata al persoanelor juridice dedrept privat BUNURILE CARE SUNT EXCLUSIV PROPRIETATE PUBLICA
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
24/117
2. art 3 alin 3 legea 54 / 1998 "persoanele juridice straine nu pot dobanditerenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte "
3. capacitatea de folosinta a persoanelor juridice este guvernata de PRINCIPIUL
SPECIALITATII, inseamna ca pot avea in proprietate privata bunuri care servescrealizarii scopului pt care au fost infiintate.
SOCIETATI COMERCIALE ROMANEsunt persoane juridice cu scop lucrativ, ele pot fi cu capital de stat, cu capital privat sau cu
capital de stat si privat ,si se pot organiza in oricare dintre formele prevazute de lege.
SOCIETATI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRAINA CU SEDIUL IN ROMANIASocietatile comerciale care se constituie in Romania cu participare, totala sau partiala, decapital strain, si care isi au sediul in Romania SUNT PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVATROMANE.
SOCIETATILE AGRICOLEArt 3 legea 36 30/04/1991 prevede ca proprietarii de terenuri agricole pot constitui societati
comerciale , iar art 4 a aceleasi lege instituie posibilitatea asocierii lor in societati agricole cupersonalitate juridica. Ca persoane juridice de drept privat societatile agricole au in proprietatea
privata sau in folosinta, utilaje +alte mijloace materiale si banesti + animale aduse de asociati sinumai in folosinta terenurile agricole ale asociatilor, care pastreaza dreptul de proprietate privataasupra acestora.
ORGANIZATIILE COOPERATISTECooperativele ca persoane juridice, precum si uniunile de cooperative la nivel teritorial sau la
nivel national, SUNT TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRABUNURILOR DIN PATRIMONIUL LOR.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
25/117
ASOCIATIILE SI FUNDATIILEOG 26 30/01/2000 persoanele fizice si juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in
interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori dupa caz, in interesul lor personaleNEPATRIMONIAL, pot constitui asociatii ori fundatii, ca persoane juridice de drept privat , fara
scop patrimonial. ( asociatiile si fundatiile -persoane juridice- titulare ale dreptului de proprietateasupra bunurilor din patrimoniul lor )
STATUL SI UNITATILE SALE ADMINISTRATIVE CASUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA
Statul si unitatile sale administrative teritoriale au calitatea de subiecte ale dreptului deproprietate privata. OBSERVATIE -- desi art 135 Constitutie dispune ca proprietatea publicaapartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, nu se poate spune ca aceste subiecte dedrept public nu pot fi si titulare ale dreptului de proprietate privata.
FORMAREA DOMENIULUI PRIVATS-a aratat ca exista si moduri specifice de dobandire a dreptului de proprietate privata a
statului , care nu se intalnesc, in privinta altor subiecte de drept privat cum ar fi , spre exemplu,
dobandirea in conditiile legii, a bunurilor fara stapan sau abandonate, a mostenirilorvacante, prin dezafectarea unor bunuri proprietate publica si prin exercitarea, inanumite situatii, a dreptului de preemtiune recunoscut statului, cum ar fi protejareapatrimoniului cultural national mobil, care instituie un drept de preemtiune in favoareastatului, in ipoteza vanzarii unor bunuri culturale proprietate privata, clasate ca bunuri de tezaur.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
26/117
REGIMUL JURIDIC AL REALIZARII SI AL DESFINTARII CONSTRUCTIILOR
DEFINITIE CERTIFICATUL DE URBANISM : este actul administrativ de informare, cu caracterobligatoriu, prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimuljuridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare pentru realizarea unor investitii,tranzactii imobiliare si alte operatiuni imobiliare potrivit legii.
Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea , prin licitatie, alucrarilor de proiectare si executie a lucrarilor publicesi pentru legalizarea actelor de instrainare,partajare sau comasarea bunurilor imobile.
EXECUTAREA LUCRARILOR DECONSTRUCTII SAU DE DESFINTARE A ACESTORA
art 1 legea 453/2001 "executarea lucrarilor de constructie este permisa NUMAIpe baza unei autorizatii de constructie sau de desfiintare." Acesta se emite lasolicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren si/sau constructie - ori aaltui act care ii confera dreptului de construire sau de desfiintare, in conditiile legii.
Notiunile de titlul de proprietate si de act care sa confere dreptul de constructie credem catrebuie intelese in sensul de negotium juris sau de temei juridic al dreptului exercitat asupraimobilului respectiv.
DOBANDIREA DE LOCUINTE SI ALTE SPATII INPROPRIETATE PRIVATA
PRECIZARI . Prin legi speciale , a fost reglementata pentru persoanele fizice, de a dobandi inproprietate persoanala imobile locuite sau chiar spatii cu alta destinatie, fie prin CUMPARAREA
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
27/117
acestora DE LA STAT, fie prin CONSTRUIRE DE LOCUINTE.ACTE NORMATIVE:
decretul lege 61/1990 privind vanzare de locuinte din fondurile statului catre populatie legea 85/ 1992 privind vanza rea locuinte si spatii cu alta destinatie
legea 112/1995 privind reglementare situatiei unor imobile cu destinatia de locuinte trecute
in proprietatea statului
legea 114 / 1996 Legea LOCUINTEI.
CIRCULATIA JURIDICA A CONSTRUCTIILOR
PRINCIPIU. Constructiile proprietate privata sunt in circuitul civil general. Ca urmare, ele pot fiinstrainate, respectiv dobandite pt oricare din modurile prevazute de lege: conventie, testament,succesiune, uzucapiune, accesiune etc.
Tot astfel, dreptul de proprietate asupra constructiilor este compatibil, cu instituirea unordrepturi reale principale, dezmembraminte ale proprietatii - uzufruct, uz, abitatie, servitute,superficie, dupa cum dreptul de proprietate asupra lor poate fi grevat de ipoteca sau de unprivilegiu imobiliar.
Persoanele fizice sau juridice STRAINE POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRACONSTRUCTIILOR, si vor dobandi UN DREPT DE SUPERFICIE SAU DE FOLOSINTA PE ALTETEMEIURI JURIDICE ASUPRA terenurilor pe care acestea se afla.
NU EXISTA NICI O CONDITIE DE FORMA IN CEEA CE PRIVESTE ACTUL JURIDIC DEINSTRAINARE SAU DOBANDIRE A CONSTRUCTIILOR. ==> inseamna ca pot fi instrainateprin simplul acord de vointa intre parti. Inscrierea unor asemenea acte de instrainare in carteafunciara are ca efect numai opozabilitatea fata de terti a actului de instrainare . .Intre parti efectultranslativ al actului de instrainare se produce in momentul realizarii acordului de vointa[ EXCEPTIE - in materia donatiilor actul trebuie incheiat in forma autentica ]
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
28/117
TRANSMITEREA DREPTULUI DE FOLOSINTA
SAU DE CONCESIUNE ASUPRA TERENURILOR
Este posibil ca instrainarea constructiei sa se faca de catre proprietarul ei care nu este si proprietar al
terenului pe care acesta se afla, sau mai precis, asupra terenului aferent acestuia, CI ARE ASUPRA LUI UN
DREPT DE FOLOSINTA SAU UN DREPT DE CONCESIUNE. Intr-o astfel de situatie, o data cu
instrainarea constructiei se va transmite in mod automat, ca efect al transmiterii dreptului de proprietate
asupra acesteia, si dreptul de folosinta sau de concesiune asupra terenului aferent.
REGIMUL FOLOSINTEI TERENURILOR PENTRU PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA
ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL
CARACTERIZARE GENERALA. Legea fondului funciar instituie anumite obligatii ce revin tuturor
detinatorilor de terenuri agricole care au drept scop rationala utilizare a acestora, imbunatatirea si refacerea
terenurilor degradate, reintroducerea terenurilor degradate in circuitul productiv, amenajarea cat maijudicioasa a teritoiului agricol.
OBLIGATII CARE AU IN VEDERE FOLOSIREA TERENURILOR PT. PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA
1. Legea 18/ 1991 toti detinatorii de terenuri agricole au obligatia sa asigure cultivarea acestora si protectia
solului
2. schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice se poate face numai cu
avizul organelor de specialitate judetene, in cond. Impuse de lege.
3. detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa execute, prin unitati specializate lucrarile necesare
pentru protectia si ameliorarea solului
4. detinatorii de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare,
individual sau asociati, pot sa faca din proprie initiativa inierbare, impaduriri, corectare a reactiei solului sau
alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, cu sprijinul statului.
FOLOSIREA TEMPORARA SAU DEFINITIVA A TERNURILOR IN ALTE SCOPURI DECAT
PRODUCTIA AGRICOLA SAU SILVICA.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
29/117
Ca principiu , amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor, cu exceptia
acelora care, prin natura lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, care pot fi amplasate in extravilan.
Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic se face la PROPUNEREA
CONSILIILOR LOCALE, PRIN HOTARARE A GUVERNULUI CU ACORDULUI MINISTERULUI DE
RESORT. Daca aceeasi operatie priveste terenuri situate in extravilanul localitatilor, solicitantul, persoana
fizica sau juridica , va plati o taxa, care serveste la alimentarea Fondului de Ameliorare a Fondului Funciar.Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor agricole, in alte scopuri decat productia agricola, se
aproba de orgnele agricole judetene, de ministerul de specialitate sau de Guvern in functie de intinderea
terenului astfel utilizat.
ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL
Sunt operatii care au in vedere crearea de conditii pt o mai buna folosire a terenurilor in scopul
productiei agricole si se executa pe baza de studii si de proiecte, la cerere proprietarilor , urmarindu-se
A. CORELAREA DEZVOLTARII AGRICOLE DIN ZONA CU CELELALTE ACTIVITATI
ECONOMICE SI SOCIALE
B. GRUPAREA PRIN COMASARE A TERENURILOR PE PROPRIETARI SI DESTINATII
C. ELABORAREA DE STUDII SI PROIECTE DE ORGANIZARE SI DE FUNCTIONARE A
EXPLOATATIILOR AGRICOLE
D. STABILIREA RETELEI DE DRUMURI AGRICOLE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
30/117
CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR
PRECIZARI PREALABILE .Sub regimul codului civil roman de la 1864 NU AU EXISTAT DISPOZITII SPECIALE referitoare
la circulatia terenurilor proprietate privata. Art 475 C.civ oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui
Art 971 C.civ. in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii sau a unui alt
drept real ,proprietatea sau dreptul se transmite prin consimtamantul partilor
Art 1295 C.civ prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este
stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit
asupra lucrului si asupra pretului , desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se
va fi numarat.
PRINCIPIUL CONSENSULISMULUI ACTELOR JURIDICE se aplica in privinta
instrainarilor de terenuri, cu exceptia intrainarilor facute prin donatii sau testamente si cu
privire la constituirea de ipoteci, cand conditiile de forma sunt cerute ad validitatem.
In perioada 1947- 1990 , prin diverse acte normative adoptate succesiv s-a instituit un control
administrativ prealabil al instrainarilor tuturor categoriilor de terenuri si s-a impus conditia
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
31/117
formei autentice a actului de instrainare. Prin legea 59 privitoare la fondul funciar, terenurile au
fost scoase din circuitul civil general, singura modalitate de dobandire fiind mostenirea legala. Mai
mult in caz de instrainare a constructiei , terenul aferent acesteia trecea OPE LEGIS, in
proprietatea statului, iar dobanditorul constructiei dobandea terenul pe care aceasta era in
folosinta, pe durata existentei acesteia, in limitele stabilite prin sistemetizare limite ce nu puteaudepasi 250 m.
I. Regimul juridic al circulatiei terenurilor instituit de LEGEA 18 / 1991Noua lege a fondului funciar intrata in vigoare la 20 feb 1991 a liberalizat, in anumite
conditii, circulatia juridica a terenurilor prin instituirea urmatoarelor principii:
a. Terenurile de orice fel au fost introduse in circuitul civil general fiind consacrat
principiul liberei lor circulatii
b. Instrainarea terenurilor prin acte juridice intre vii se putea face numai cu respectarea
formei lor autentice
c. Se instituia interdictia dobandirii in proprietate privata, prin acte juridice intre vii, a
unor suprafete mai mari de 100 ha teren agricol in echivalent arabil de familie, sub
sanctiunea nulitatii absolute, totale sau partiale, dupa caz, a actului de instrainare.
d. Se instituia interdictia dobandirii prin acte juridice intre vii a dreptului de proprietate
asupra terenurilor de orice fel de catre persoanele fizice care nu aveau cetatenie
romana sau de catre persoanele juridice care nu aveau nationalitate romana. Legea
prevedea ca , daca aceste subiecte de drept dobandisera terenuri inainte de data in
vigoare a legii sau daca dobandisera terenuri prin mostenire, sunt obligate sa le
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
32/117
instraineze in termen de 1 an, sub sanctiunea trecerii lor in mod gratuit in proprietatea
statului.
e. Instrainarea terenurilor agricole din extravilan prin vanzare se putea face numai cu
respectarea unui drept de preemtiune, necunoscut anumitor categorii de persoanefizice sau juridice.
f. Insesizabilitatea terenurilor agricole extravilane, cu exceptia cazurilor prev. De lege.
II. LEGEA 54 / 1991 privitoare la circulatia juridica a TERENURILOR
Circulatia juridica a terenurilor proprietate privata , devenite in prezent ALIENABILE, SESIZABILE si
PRESCRIPTIBILE ACHIZITIV.
DOMENIUL DE APLICARE AL LEGII 54/ 1998
CU PRIVIRE LA TERENURI
Art 1 terenurile proprietate privata indiferent de titularul lor , sunt si raman in circuitul civil , ele
putand fi instrainate sau dobandite
Art 17 regimul juridic al terenurilor cu destinatie forestiera urmeaza a fi stabilit prin lege speciala.
Legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute instrainarile sub orice forma a terenurilor cu privire la titlul
carora exista litigii la instantele de judecata PE TOT TIMPUL SOLUTIONARII LOR.
CU PRIVIRE LA PERSOANE
Art 41 alin 2 legea 54/ 1998 interzice cetatenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca terenuri, in
proprietate in Romania. (aceeasi interdictie pt persoanele juridice straine)
POT DOBANDI TERENURI IN PROPRIETATE PRIVATA
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
33/117
a. persoanele fizice care au cetatenie romana, indiferent de domiciliul lor, in tara sau in
strainatate.
b. Persoanele juridice romane cu respectarea principiulSPECIALITATII CAPACITATII DE
FOLOSINTA
c. Societatile comerciale romane cu capital integral sau partial strain pot detine in proprietate
terenuri , in Romania, ca persoane juridice romane.
EXCEPTIE. Sunt incapabile de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor nu numai apatrizii,
cetatenii straini si persoanele juridice straine, ci siMEMBRII UNEI FAMILII conform art 2 legea 54/1998 in cazul
dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobnditorului nu poate depasi 200 ha de familie
PRINCIPIILE (3) REGIMULUI JURIDIC AL CIRCULATIEI
TERENURILOR INSTITUITE PRIN LEGEA 54/ 1998
I. TOATE TERENURILE DE ORICE FEL, PROPRIETATE PRIVATA, ORIUNDE AR FI SITUATE
SUNT SI RAMAN IN CIRCUITUL CIVIL
EXCEPTII (de la libera circulatia a terenurilor)
a. recunoasterea unui drept de preemtiune in favoarea anumitor persoane, instituirea
unui pact de preferinta prin vointa partilor in favoarea uneia dintre ele, instituirea
unui drept prioritar la dobandirea imobilelor expropriate privind exproprierea pt
cauza de utilitate publica.b. Interdictii legale temporare ale instrainarii unor terenuri:
i. Interdictia instrainarii timp de ani a unor terenuri dobandite pe temeiul unor dispozitii
speciale din legea fondului funciar
ii. Interdictia referitoare la terenurile de orice fel asupra caror titlu exista litigii la instantele
de judecat
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
34/117
II. INSTRAINAREA SI DOBANDIREA TERENURILOR DE ORICE FEL PRIN ACTE JURIDICE
INTRE VII, TREBUIE SA FIE FACUTE PRIN INCHEIEREA ACTULUI IN FORMA
AUTENTICA
III. INSTRAINAREA PRIN VANZARE A TERENURILOR AGRICOLE SITUATE IN EXTRAVILAN
SE FACE CU RESPECTAREA DREPTULUI DE PREEMTIUNE AL COPROPRIETARILOR,
AL VECINILOR ORI AL ARENDASILOR.
IN CAZ DE NERESPECTARE A LEGII 54/ 1998 S-AU INSTITUIT 2SANCTIUNI :NULITATEA SI REDUCTIUNEA
NULITATEA. in cazul nerespectarii unor dispozitii de ordine publica
nerespectarea formei autentice a actului de instrainare in cazulinstrainarilor prin acte juridice intre vii a terenurilor de orice fel, proprietateprivata , situate in intravilan sau extrevilan.
dobandirea unor terenuri de catre persoanele fizice straine sau decatre persoanele juridice straine care nu au calitatea de investitori.
nerespectarea interdictiei temporare de instrainare a ternurilor asupracarui titlu sunt litigii in instantele de judecata.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
35/117
nerespectarea formei autentice a contractului de SCHIMB de terenuriintre persoanele fizice, intre persoanele juridice de drept privat sau intrepersoanele fizice si juridice de drept privat.
REDUCTIUNEA. consta in desfiintarea totala sau partiala a actului juridic intrevii, incheiat cu nesocotirea interdictiei de a dobandi o proprietate funciara mai marede 200 ha
MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE
Precizari prealabile.Dreptul de proprietate se prezinta de regula , pur si simplu,
apartinand in exclusivitate unui singur proprietar.Este imposibil insa ca proprietatea asupra unui bun privit ut singuli
sau asupra unei mase de bunuri, ca universalitate, sa apartinaCONCOMITENTmai multor titulari.
Este posibil ca titularul actual al dreptului de proprietate asupra unuibun sa-l fi dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate relativa ori afectatde o conditie rezolutorie.
MODALITATI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
36/117
I. Proprietatea RezolubilaII. Proprietatea AnulabilaIII. Proprietatea Comuna
PROPRIETATEA REZOLUBILAart 1019 C.civ. "conditia rezolutorie este acea conditie care supune desfintarea
obligatiei la un eveniment viitor si incert."
Dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura in patrimoniuldobanditorului, pt ca daca nu se indeplineste conditia el va trebui sa restituie bunul transmitatorului.
a. Pana la INDEPLINIREA CONDITIEI (pendente conditionae) bunul care a formatobiectul actului de instrainare afectat de conditie rezolutorie apartine la doi proprietari :transmitatorul are un drept de proprietate supus insa conditiei suspensive, iar dreptuldobanditorului este supus conditiei rezolutorii.
b. Daca se indeplineste conditia, obligatia transmitatorului dispare si el redevineproprietarul bunului. Daca aceasta nu se indeplineste, dreptul de proprietate al dobanditoruluise consolideaza retroactiv.EXISTA situatii in care proprietatea apare ca rezolubila IN TEMEIUL LEGII
art 937 C.civ. "orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila." art 836 C.civ. "donatiile prin acet intre vii , facute de persoanele care nu au copii
sau alti descendenti existenti in momentul perfectarii lor, sunt revocate de drept, dacadonatorului i se naste un copil chiar postum."
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
37/117
PROPRIETATEA ANULABILAProprietatea este anulabila atunci cand dreptul de proprietate asupra unui bun a
fost dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de Nulitate Relativa.
Se stie ca actiune a in nulitate relativa este prescriptibila in termenul general deprescriptie de 3 ani. Actul nul relativ poate fi confirmat de catre cel care poate invoca nulitatearelativa, fie prin executare, fie prin Neinvocarea nulitatii in termenul de prescriptie extincticva aactiunii in anulabilitate. Prin confirmarea actului fie expres, fie tacit , dreptul de proprietate aldobanditorului "se consolideaza " cu efect retroactiv.
PROPRIETATEA COMUNA
Proprietatea comuna este acea modalitate a dreptului de proprietate ce se
caracterizeaza prin accea ca dreptul de proprietate apartine CONCOMITENT asupraaceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri mai multor titulari. Ei exercita totconcomitent , atributiile conferite de dreptul de proprietate asupra bunului sau asuprabunurilor care formeaza obiectul drepturilor lor.FORMELE PROPRIETATII COMUNE
proprietatea comuna pe cote parti proprietatea comuna in devalmasie
PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI
NOTIUNE. Ceea ce este specific acestei forme a proprietaii comune este faptul caacelasi bun nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari,fiecare dintre acestia avand numai o cota ideala si abstracta din dreptul de proprietateasupra bunului respectiv.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
38/117
Nici unul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fractiuni materiale din bun.Daca bunul ar fi fractionat in materialitatea lui si fiecare parte materiala ar apartine inexclusivitate unui proprietar, ar fi vorba despre o proprietate exclusiva si nu despre o
proprietate comuna pe cote-parti.Fiecare coproprietar este titular exclusiv al cotei parti ideale si abstracte din drepul deproprietate asupra bunului. ==>>>>>dreptul asupra bunului este fractionat si nu insusibunul, luat in materialitatea lui.
Proprietatea comuna pe cote parti se imparte in Obisnuita si Fortata
A. Proprietatea comuna pe cote parti Obisnuita
De obicei coproprietatea obisnuita apare ca o consecinta a mostenirii, atunci cand
defunctul lasa mai multi mostenitori, fiecare dobandind numai o cota parte din dreptulasupra bunurilor ce intra in masa succesoralaEa mai poate rezulta si dintr-un contract de dobandire in comun a unui lucru , oridintr-o coposesiune al carei efect a fost dobandirea prin uzucapiune de catre maimulte persoane a unui bun.
DREPTURILE COPARTASILOR
Proprietatea exclusiva pe cote parti este imprejurarea ca nici unul dintrecoparatasi nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bun,privit in materialitatea sa si ca fiecare copartas are un drept exclusiv numaiasupra cotei-parti ideale din drept. ===>> nici un fel de act nu poate fiinfaptuit cu privire la bun, privit in materialitatea , fara acordul unanim alcopartasilor= REGULA UNANIMITATII
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
39/117
In practica judecatoreasca s-a admis ca in privinta actelor de folosinta materialafiecare dintre copartasi are folosinta bunului, cu conditia insa ca in exercitarea folosinteisa respecte drepturile celorlalti.
OBLIGATIILE COPARTASILORFiecare copartas are obligatia de a contribui proportial cu cota sa parte , la acoperireacheltuielilor care sunt facute cu intretinerea, conservarea si administrarea bunuluicomun. Daca este vb de obligatia reala de a face, obligatii propter rem, care privescbunul obiect al proprietatii comune, toti vor fi tinuti la indeplinirea lor.
INCETAREA COPROPRIETATII OBISNUITEDin instituirea regulii unanimitatii rezulta ca ea este conceputa ca o stare vremelnica si deci
neorganizata. art 728 C.civ. " instituie regula imprescriptibilitatii dreptului dea cere incetarea indiviziunii."Cat priveste incetarea coproprietatii este de observat ca acesta va lua sfarsit daca unul dintrecopartasi devine prin succesiune, cumparare sau donatie, titular al tuturor cotelor parti.
Modul specific de incetare a coproprietatii este insa Imparteala (PARTAJUL). Prinimparteala (partaj) se intelege operatia juridica prin care se pune capat starii decoproprietate sau de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite incomun pe cote parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre
acestia devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau partimateriale din bun dintre cele ce formeau obiectul coproprietatii.
Dacaeste posibil, partajul se realizeaza in natura, in caz contrar, se procedeaza la vanzarea bunului,contraechivalentul urmand a fi impartit intre copartasi, proportional cu partea fiecaruia.
FORMELE PARTAJULUIPartajul Conventional (voluntar) este acordul de vointa exprimat de toticoproprietarii in sensul incetarii juridice a proprietatii comune.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
40/117
Partajul Judiciar va avea loc atunci cand nu s-a putut realiza partajulconventional si se va proceda in urmatoarele moduria. atribuirea in natura a bunurilor, prin formarea unui numar de loturi care sunt
egale cu numarul copartasilorb. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva unuia dintre coproprietari, cuplata echivalentului cotelor corespunzatoare catre ceilalti coproprietari.c. vanzarea bunului si impartirea pretului intre coproprietari, potrivit cotelorfiecaruia dintre ei.
B. Proprietatea comuna pe cote parti FORTATA
Notiune. Prop. comuna pe cote parti fortata are ca obiect bunuri care prin natura sau prindestinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari. Mai degraba destinatia acestor bunuri este
perpetua. Intotdeauna bunurile obiect al proprietatii comune si fortate sunt bunuriaccesorii, pe langa alte bunuri socotite ca principale, si care sunt in proprietate exclusiva
Asadar suntem in prezenta a doua drepturi de proprietate distincte: dreptul de proprietateexclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si dreptul de proprietatecomuna pe cote parti fortata asupra bunurilor considerate accesorii pe langa bunurileprincipale, drept ce apartine tuturor coproprietarilor.
Spre deosebire de proprietatea comuna de cote parti obisnuita , niciodata uncoproprietar nu va putea instraina cota sa parte ideala si abstracta din acestdrept in mod separat, ci numai odata cu instrainarea bunului principal aflat inproprietate exclusiva.
CAZURILE DE PROPRITATE FORTATA
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
41/117
a. coproprietatea fortata asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu maimulte apartamente de locuit sau alte spatii decat locuinta, aflate in proprietateaexclusiva sau in proprietatea comuna pe cote partei obisnuita
b. coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douaimobile vecine (fantani , izvoare, poteci etc...)c. coproprietatea fortata a despartiturilor comuned. coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(hartii, tablouri, morminte sau constructii funerare)
OBSERVATIE . Coproprietarii dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata, pot exercitaacte de folosinta asupra tuturor bunurilor care formeaza obiectul dreptului , chiar in integralitatea
lor, cu respectarea a doua limitei. folosinta astfel exercitata sa nu adica atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti
coproprietariii. folosinta trebuie exercitata numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat
bunul comun accesoriu.Coproprietarii au obligatia de a suporta proportional cu partea fiecaruia, cheltuielile deintretinere si de conservare a bunului comun. Ei se pot elibera de aceasta obligatie numaidaca nu mai au nici un drept asupra bunului ce le-a apartinut in proprietate exclusiva.
art 69 legea 114/ 1996 "proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte proprietate privata saumixta se constituie in ASOCIATII DE PROPRIETARI"Asociatia de proprietari se constiutie in scopul asigurarii conditiilor de functionare normala alocuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladire, precum si a partilor comune, care alcatuiescimpreuna un CONDOMINIU.Activitatea de administrare a cladirii se asigura de un administrator ,persoana fizica autorizatasau persoana juridica specializata.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
42/117
COPROPRIETATEA lucrurilor comune necesare sau utile pt folosire a 2 FONDURIINVECINATE"Drumurile, potecile, izvoarele care servesc pt folosirea a 2 imobile invecinate, in masura in carese afla chiar pe linia despartitoare dintre cele 2 proprietati, se afla in proprietatea comuna fortatape cote parti ce are ca titulari pe proprietarii exclusivi ai imobilelor invecinate.
COPROPRIETATEA DESPARTITURILOR COMUNEPrin despartituri comune se intelege zidul, santul sau gardul care separa doua proprietati. Cei
doi proprietari au in principiu un drept egal aflandu-se intr-o coproprietate fortata, accesorie fata de dreptul
de proprietate asupra imobilului.
PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE
NOTIUNE. Proprietatea comuna in devalmasie este forma proprietatii comune carese caracterizeaza prin aceea ca bunul apartine tuturor coproprietarilor, fara ca acestia saaiba precizata vreo cota parte ideala din dreptul de prop. asupra acelui bun.
Asadar nu numai ca bunul nu este fractionat in materialitatea sa ca la proprietatea comunape cote parti , dar spre deosebire de aceasta nici dreptul de proprietate privit in chip abstract nueste fractionat.
Toti sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun si toti stapanesc bunul. Indreptul nostru civil , proprietatea comuna in devalmasie este legata de anumite relatii , existenteintre titularii dreptului, anume relatiile de familie. Este vorba de dreptul de proprietatedevalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
43/117
Art 30 alin.1 C.fam bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul
casatoriei, sunt de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor In fapt este vb de
mai mult decat o proprietate devalmasa deoarece obiectul ei il constituie o universalitate debunuri, toate dobandite de soti in timpul casatoriei. In orice caz, toate bunurile dobandite de
soti in timpul casatoriei sunt bunuri devalmase , chiar daca in actul de achizitionare estetrecut doar unul dintre soti sau cumpararea s-a facut din veniturile unuia dintre soti si chiar
daca bunul a fost dobandit in timp ce sotii erau separati in fapt.
EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE DEVALMASA
Prin lege s-a instituit prezumtia ca oricare dintre soti, exercitand prerogativele dreptului de
proprietate asupra bunurilor comune , este considerat ca are si consimtamantul celuilalt sot si este
imputernicit sa-l reprezinte.
Art . 35 alin 2 C.fam determina limitele mandatului tacit reciproc al sotilor intrucat prevede ca
pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile terenuri si constructii
ce alcatuiesc comunitatea de bunuri, este necesar si consimtamantul expres al celuilalt sot
Conditia existentei consimtamantului expres , ca si sanctiunea inexistentei lui, constituie o
garantie, o masura de protectie pentru soti. Fiind prevazuta exclusiv pentru ocrotireapatrimoniului sotilor, dispozitia legala poate fi invocata numai de catre sotul al carui
consimtamant a fost nesocotit, nulitatea actului fiind relativa.
INCETAREA PROPRIETATII COMUNE DEVALMASE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
44/117
Incetarea proprietatii comune devalmase are loc odata cu incetarea casatoriei, prin moartea
sau declararea judecatoreasca a mortii a unuia dintre soti, precum si la desfacerea casatorieiprin
divort. Ea este urmata de partaj , care poate fi voluntar sau judiciar.
Partajul voluntar poate interveni numai odat cu divortul sau dupa defacerea sau incetareacasatoriei. In timpul casatoriei,partajul bunurilor comune poate fi numai judiciarsi se poate
realiza numai in mod exceptional, pentru motive temeinice, la cererea unuia dintre soti sau la
cererea creditorilor personali ai unuia dintre soti.
Criteriul dupa care se vor determina concret cotele- parti ce revin fiecaruia dintre soti, este
cel al contributiei acestora la dobandirea bunurilor comune.
COMPARATIE INTRE PROPRIETATEA COMUNA PE COTE
PARTI SI PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE
ASEMANARI
1. ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate ce implica prezenta concomitenta a cel putin 2 titulari asupra
aceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri
2. aceste subiecte nu formeaza o persoana juridica , subiect unic, ci raman fiecare in parte, subiecte de sine statatoare3. actul final de incetare al proprietatii comune il constituie imparteala (partajul) care se desfasoara dupa reguli identice
DEOSEBIRI1. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar are determinata o cota parte abstracta din
drept, la prop. Comuna in devalmasie nu sunt determinate nici un fel de cote.
2. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar poate sa dispuna de partea care i se cuvine,putand deci sa o instraineze, la prop. Comuna in devalmasie nu exista asemenea posibilitate tocmi
datorita faptului ca nu sunt determinte cotele parti ale fiecarui titular
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
45/117
3. Coproprietatea pe cote parti poate exista independent de anumite calitati juridice ale
coproprietarilor sau de anumite raporturi preexistente intre acestia; la prop. Comuna in
devalmasie existenta ei depinde de calitatea subiectelor dreptului
4. Coproprietatea pe cote parti se poate naste din contract, lege, succesiune, uzucapiune etc..;
proprietatea comuna in devalmasie apare ca o consecinta a casatoriei.
5. IN CEEA CE PRIVESTE ACTELE CE POT FI INCHEIATE CU PRIVIRE LA BUNURILECOMUNE, in cazul coproprietatii se aplica principiul unanimitatii, coproprietatea insasi avand
un caracter neorganizat si temporar; caracterul mai stabil al devalmasiei a facut necesar un
inceput de organizare care s-a concretizat prin instituirea unui mandat tacit reciproc ce exista
intre proprietarii devalmasi, care le permite sa incheie anumite acte de dispozitie cu privire labunurile comune.
APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRECIZARI PREALABILE. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv care ca oricare drept
subiectiv poate fi aparat prin diferite mijloace reglementate de diversele ramuri ce compun orice sistem
de drept.
MIJLOACE DE APARARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE
DEFINITIE . actiuni prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile ce sunt
aduse dreptului sau si sa ajunga la restabilirea lui
CLASIFICARE mijloacelor de aparare a dreptului de proprietate
a. mijloace juridice NESPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
46/117
Aceste actiuni NU SE INTEMEIAZA DIRECT SI NEMIJLOCIT pe dreptul de proprietate,
ci pe anumite drepturi de creanta, care se incadreaza in teoria generala a obligatiilor civile, depasind
astfel sfera teoriei drepturilor reale.
(actiuni nascute din contracte in leatura cu executarea lor; actiunea in reparare prejudiciilor
cauzate prin fapte illicite; actiunea rezultata din imbogatirea fara justa cauza; actiunile in anulare sinulitate a actelor jurid. )
b. mijloace juridice SPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.Actiuni care SE INTEMEIAZA DIRECT pe dreptul de proprietate, fiind insotitoare nemijlocite
ale acestui drept .
ACTIUNEA IN REVENDICAREDEFINITIE. Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a
pierdut posesia bunului sau cere restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar
( detentorului precar)
CARACTERELE JURIDICE ALE ACTIUNII IN REVENDICARE (REALA SI PETITORIE)
Actiunea PETITORIE. Pe cand actiunea posesorie tinde numai la pastrarea sau redobandirea posesiei
materiale, fara a se ocupa de existenta dreptului de proprietate al posesorului, revendicarea, ca actiunepetitorie tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului , redobandirea ca urmare a
revendicarii este numai un efect accesoriu al acestei actiuni
Actiunea REALA deoarece ea insoteste, apara si se intemeiaza pe insusi dreptul real de proprietate.
CONDITII DE EXERCITARE
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
47/117
Actiunea in revendicare poate fi exercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra
bunului revendicat. Practica judecatoreasca a prezicat ca reclamantul intr-o asemenea
actiune trebuie sa fie proprietar exclusiv al acestui bun.
ACTIUNEA IN REVENDICARE NU VA PUTEA FI INTENTAT DE CATRE
UN PROPRIETAR AFLAT IN INDIVIZIUNE.
atata timp cat dureaza starea de indiviziune, drepturile coproprietarilor asupra bunului respectiv fiind
nedeterminate, ei nu pot sa pretinda un drept exclusiv asupra partilor ce li se cuvin DECAT numai dupa
infaptuirea partajului, cand fiecare va primi in exclusiva sa proprietate partea ce i se cuvine
UN COINDIVIZAR NU VA PUTE REVENDICA UN BUN INDIVIZIBIL MAI
INAINTE DE INFAPTUIREA PARTAJULUI.
CLASIFICARE ACTIUNII IN REVENDICARE
Codul civil nu numai ca nu defineste actiunea in revendicare, dar nu contine practic
nici o dispozitie care sa o priveasca in mod direct. Textele sale care fac referiri la
revendicarea bunurilor mobile se gasesc plasate in materia prescriptie, iar pentru
revendicarea imobiliara nu exista nici o prevedere, nici explicita si nici implicita.
Practica judiciara si literatura de specialitate intemeiate pe principiile generale ale
dreptului civilsi pe unele dispozitii legale cuprinse in diferite materii , au conturat regimul
juridic al actiunii in revendicare.
Numai ca acest regim juridic este diferentiat , dupa cum este vb despre revendicarea
unui bun proprietate privata sau revendicarea unui bu proprietate publica.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
48/117
Concluzia se impun deoarece bunurile proprietate publica sunt imprescriptibile
atat extinctiv cat si achizitiv. putem vb despre un regim de drept comun al actiunii in
revendicare pt. bunurile proprietate privata, indiferent de titular, si despre un regim special,
derogatoriu, pt actiunea in revendicare a bunului proprietate publica.
REGIMUL JURIDIC COMUN AL ACTIUNII IN REVENDICAREActiunea in revendicare este MOBILIARA SI IMOBILIARA.
ACTIUNEA IN REVENDICARE IMOBILIARA
PRECIZARE. Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara priveste 2 PROBLEME
IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNI
PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT
(*** problema efectelor actiunii in revendicare comuna si pt imobiliare si pt mobiliare )
IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNIArt. 1890 C.civ ca actiune reala , actiunea in revendicare ar trebui sa fie prescriptibila in
termen de 30 de ani. Spunem ca ar trebui deoarece pornindu-se de la ideea perpetuitatii dreptului
de proprietate si de la faptul ca acest drept nu se pierde prin neuz, toata literatura de specilaitate si
practica judiciara in materie admit ca Actiunea In Revendicare Imobiliara este Imprescriptibila.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
49/117
S-a decis ca oricat ar fi durat pasivitatea proprietarului , acesta nu este decazut din dreptul sau
de a revendica bunul, chiar daca lasat sa treaca mai mult de 30 de ani
OBSERVATIE. Chiar daca proprietarul nu pierde dreptul de revendicare prin prescriptie
extinctiva, el poate pierde proprietatea , daca un altul a dobandit-o prin uzucapiune
EXCEPTII.a. art 520 C.civ. in cazul vanzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmarii silite, acel
bun nu va mai fi revendicat de catre cel care pretinde a fi proprietar, daca au trecut 3 ani de la
data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.
b. art 498 C.civ care reglementeaza avulsiunea prevede un termen de 1 an pt revendicarea
portiunii de pamant smulsa prin forta apelor din terenul unui proprietar si alipita la terenul ca
apartine altui proprietar.
PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT
Art. 1169 C.civ. cel care face o propunere , adica cel care pretinde ceva
inainteajudecatii, trebuie sa o si dovedeasca este aplicabil si in materia dovedirii
dreptului de proprietate. reclamatul este cel care trebuie sa faca dovada
pozitiva , in sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat
Paratul posesor are o situatie pur pasiva de asteptare, in favoarea lui operand o
prezumtie de proprietate dedusa din simplu fapt al posesiei
DIFICULTATILE IN CAZUL DOVEDIRII PROBEI :
In trecut nu se redactau inscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de proprietate
Inscrisurile nu sunt insotite de plnuri topografice precise pentru delimitarea bunului
imobil
Insufiecienta probatorie a titlurilor prin care se incearca a se face dovada proprietatii
deoarece in sistemul legislatiei noastre inscrisul transltiv nu poate sa faca dovada deplina
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
50/117
si inatacabila a dreptului de proprietate. PENTRU CA O PERSOANA SA FIE
CONSIDERATA ADEVARATUL PROPRIETAR TREBUIE SA FACA
DOVADA CA AR FI DOBANDIT BUNUL TOT DE LA UN ADEVARAT
PROPRIETAR
O alta insufiecienta a probei decurge dintr-o interpretare data principiul relativitatiiactelor juridice conform caruia daca actul produce efecte numai intre partile care l-au
incheiat, paratul ar putea sustine ca acel act nu-i este opozabil.
ATENTIE . Singurele cazuri in care se poate vorbi de o PROBA CERTA sunt acelea
in care se face dovada ca dreptul de proprietate a fost dobandit prin UZUCAPIUNE sau
prin OCUPATIUNE.
CAZURI DE SPETAI. Situatia in care atat reclamatul cat si paratul au titluri de proprietate asupra bunului revendicat
1. daca ambele titluri provin de la acelasi autor
Primul pas il constituie sa se verifice dupa cum partile au indeplinit sau nuformalitatile de
publicitate imobiliara.
a. Daca nici una dintre parti nu a inscris titlul sau , din confruntarea celor doua titluri va fi maiputernic acela care are data cea mai veche.
b. Daca s-a efectuat inscrierea, va avea castig de cauza partea care a inscris mai intai;; acesta
chiar daca actul inscris mai intai fusese incheiat ulterior celuilalt act.
2. daca titlurile provin de la autori diferiti
a. o prima solutie sa se dea preferinta posesorului
b. o a doua solutiesa se dea preferinta celui care invoca titlul cu data cea mai vechec. ultima solutie, cea mai rationala,sa se compare intre ele drepturile autorilor de la care
provin cele doua titluri : VA CASTIGA PARTEA CARE A DOBANDIT DE LA AUTORUL AL
CARUI DREPT ESTE PREFERABIL. Sarcina probei ca autorul sau a avut un drept
preferabil revine reclamantului
II. Atunci cand numai o parte are titlu asupra bunului revendicat
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
51/117
1. paratul are titlul actiunea reclamantului va fi respinsa
2. reclamantul este cel care are titlul. Reclamantul castiga cu 2 conditii :
i. titlul sa emane de la un tert si nu de la reclamant insusi;
ii. data titlului safie anterioara posesiei paratului
III. atunci cand nici una dintre partile aflate in conflic nu are titlu si nu poate invoca dobandireabunului prin uzucapiune sau ocupatiune
Intr-o asemenea situatie s-ar putea ajunge ca solutia reclamntului sa fie respinsa de plano , dandu-se
castig de cauza posesorului.Cu toate acestea in practica judecatoreasca pare a se contura solutia ca
actiunea sa nu fie respinsa de plano , mai inainte de a se fi comparat cele 2 posesii in conflict: cea areclamantului si cea a paratului. Ar urma sa castige cel care va invoca o posesie mai caracterizata (mai
indelungata, de buna credita, neviciata)CE TREBUIE SA INTELEGEM PRIN TITLU
In practica judecatoreasca s-a aratat ca prin titlu trebuie sa intelegemNU NUMAI TITLURI
TRANSLATIVE DE PROPRIETATE CI SI CELE DECLARATIVE, cum ar fi o hotarare judecatoreasca, un act
de partaj, o tranzactie etc...
Intr-adevar atunci cand o parte opune adversarului un titlu de proprietate , ea nu invoca in realitate
caracterul absolut al titlului, ci invoca O PREZUMTIE DE PROPRIETATE in favoarea sa, decurgand din faptul
existei titlului. Astfel titlul invocat in sprijinul unei actiuni in revendicare nu trebuie sa fie neaparat un titlu
translativ ci poate fi si unul declarativ cum ar fi o hotarare judecatoreasca de partaj , pt ca orice titlu, cu
exceptia dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune sau ocupatiune, NU FACE DOVADA
ABSOLUTA A DREPTULUI DE PROPRIETATE., ci creaza o prezumtie simpla de existenta a acestui dreptin patrimoniul celui care il invoca si-l dovedeste.
ADEVERINTE PROVIZORII DE PROPRIETATE
Practica judecatoreaca de aplicare a dispozitiilor legii 18 / 1991 privitoare la procedua reconstituirii sau aconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole a stabilit ca aceasta procedura se desfasoara pe anumite
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
52/117
etape, concretizata in acte de natura diversa si finalizate cu emiterea titlului de proprietate de catre comisia judeteanade aplicare a legii. Pana la emitere acestor titluri comisiile judetene elibereaza adeverinte provizorii de proprietate.
Adeverintele provizorii de proprietate (nu sunt titlu ) pot fi invocate ca titlu in cazul actiunii in revendicare ?
A. aceste acte administrtive NU pot servi ca titlu intr-o actiune in revendicare, pt ca ele sunt acte provizorii
supuse revocarii si prin urmare numai un titlul valabil eliberat poate fi invocat ca temei al dobandiriidreptului de proprietate.
B. Adeverintele de proprietate inlocuiesc provizoriu titlurile astfel incat pana la emiterea acestora, adeverintele
au acceasi forta juridica. Adeverintele impreuna cu procesul verbal de punere in posesie a terenului
care a facut obiectul constituirii dreptului de proprietate, sunt de natura sa faca dovada dreptului de
proprietate in cadrul unei actiuni in revendicare.
NOTAO persoana careia i s-a eliberat titlul de proprietate dupa procedura stabilita de
legea 18/1991 cu privire la o anuumita suprafata de teren NU poate pretinde,pe calea
unei actiuni in revendicare, o suprafata mai mare chiar daca ar face dovada ca
anterior cooperatizarii, a avut in proprietate o asemenea suprafata. Aceasta deoarece
urmare a cooperativizarii, dreptul sau de proprietate sau al autorului caruia ii succede s-a
stins prin actul cooperativizariii. Principiul Perpetuitatii dreptului de proprietate i-a permis
sa redobandeasca un drept in conditiile legii 18/1991, in limitele stabilite de dispozitiileacesteia , a caror aplicare trebuie sa ia in considerare si interesul altor persoane.
Daca persoanele carora li s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile legii 18/ 1991
se considera NEDREPTATITE , ele au deschise doar caile de atac prevazute de aceasta lege
In situatiile in care comisiile judetene de aplicare a legii 18/ 1991 au emis titluri de
proprietate unor persoane diferite asupra aceluiasi teren, cu privire la intreaga lui
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
53/117
suprafata sau numai cu privire la o parte din aceasta, persoana interesata va putea ca
sa ceara pronuntarea nulitatii absolute,totala sau partiala dupa caz, a titlului eliberat
unei terte persoane. S-a aratat ca intr-un astfel de caz este posibila intentarea unei
actiuni in revendicare , iar instanta astfel investita prin compararea titlurilor, va
verifica in ce masura , la eliberarea lor au fost respectate dispozitiile legale privitoarela constituirea sau reconstituirea dreptului d proprietate asupra terenului in litigiu, si
sa dea castig de cauza celui al carui titlu indeplineste conditiile legii.
ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARA
art. 1909 C.civ "in materia bunurilor mobile posesiunea debuna credinta valoreaza titlu de proprietate"
Aceasta inseamna ca in fata unei astfel de posesiuni, cel care s-ar pretinde
proprietar si ar invoca chiar si unele probe in acest sens ar trebui sa se incline.
Asa fiind, spre deosebire de revendicarea bunurilor imobile unde posesiainstituie numai o simpla prezumtie relativa de proprietate, ce poate fi rasturnata prinproba contrara, taria deosebita data posesiei de bunuri mobile care instituie oprezumtie absoluta de proprietate, face ca , in cele mai multe cazuri ,REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE SA DEVINA IMPOSIBILA.
-
7/31/2019 Drepturi Reale Principale
54/117
Am spus de cele mai multe ori deoarece art 1909 impune indeplinirea unoranumite conditii:
a. bunurile in privinta carora se aplica
b. cine poate invoca in favoare sa art 1909c. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului spre a fi
aplicat art.1909
BUNURILE IN PRIVINTA CARORA SE APLICA ART 1909
A. bun mobil corporal. (art 1909 se aplica doar in privinta bunurilor mobile care pot fiposedate si deci a bunurilor corporale, caci numai acestea sunt susceptibile de
top related