educaŢie economicĂ - mecc.gov.md · 6 educaie economic i antreprenorial au clase cu profil...
Post on 29-Aug-2019
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial
(clasele V – IX)
Chişinău, 2013
CU
RR
ICU
LUM
UL
OP
ŢIO
NA
L
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ2
Aprobat:• la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.4 din
9.02.2012;
Echipa dE lucru
Formatori Junior Achievement Moldova
1. Andoni Vitalie, cadru didactic, grad didactic unu, LT „Gaudeamus ”, mun. Chişinău;
2. Bolohan Natalia, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;
3. Gîra Rita, cadru didactic, grad didactic superior, LT „D.Cantemir ”, or. Edineţ;
4. Melinte Iurie, cadru didactic, grad didactic superior, L.T. „ B.P. Haşdeu”, or.Drochia;
5. Olaru Valentina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, mun. Chişinău, doctorandă la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, USM;
6. Pila Victoria, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 3
i. prEliminarii
Educaţia economică şi antreprenorială pentru adolescenţi s-a transformat astăzi într-o necesitate vitală în contextul unei societăţi ai liberei iniţiative şi din perspectiva axării sistemului educaţional pe competenţe. Principiile şi valorile promovate de programele din ciclul gimnazial sunt în strictă corelaţie cu viaţa cotidiană, cu modul în care se manifestă indivizii în calitate de consumatori sau producători.
Educaţia economică, declarată de UNESCO ca una dintre noile educaţii, îi face pe elevi să înţeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice şi să evalueze consecinţele deciziilor personale, ale părinţilor şi autorităţilor. În sistemul economiei de piaţă pentru elevi este important să dezvolte abilităţile de gîndire economică, să evalueze costurile şi beneficiile implicate de diferite decizii, să elaboreze un comportament adecvat societăţii. Acestea vor contribui la dezvoltarea gîndirii critice, la formarea unui sistem de valori şi educarea unui cetăţean activ şi cu spirit de iniţiativă.
Programele de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial formează capacităţi de înţelegere şi rezolvare a problemelor cu care oamenii se confruntă zilnic, facilitează luarea de decizii în situaţii economice concrete. Curriculum-ul pentru programele de Educaţie economică şi antreprenorială pentru treapta gimnazială constituie un suport didactic de bază adresat profesorului şi întregii comunităţi educaţionale pentru realizarea eficientă a procesului educaţional şi este centrat pe competenţe. Documentele conceptuale şi normative ale sistemului educaţional din Republica Moldova tratează EducaţiaEconomicăşiantreprenorială ca parte integrantă conceptului şi practicii educaţionale moderne.
Pioneratul implementării programelor de Educaţie economică în sistemul educaţional al Republicii Moldova aparţine organizaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, care este o organizaţie non-profit fondată în anul 1995, membră a reţelei JA Worldwide,www.ja.org şi a Centrului Regional de la Bruxelles, JA-YE Europe www.ja-ye.org. Misiunea organizaţiei constă în motivarea şi pregătirea tinerei generaţii pentru a se afirma cu succes în economia de piaţă.
În acest scop, organizaţia implementează în şcolile din Republica Moldova programe opţionale de educaţie economică şi antreprenorială. Junior Achievement este o organizaţie non-profit finanţată de peste 100.000 de firme, fundaţii şi persoane particulare. Scopul Junior Achievement este de a instrui şi a inspira tinerii să aprecieze antreprenoriatul liber, să înţeleagă economia şi afacerile şi să fie gata pentru angajarea în cîmpul muncii. De la fondarea organizaţiei în 1919 în SUA, Junior Achievement a contribuit la educaţia economică şi antreprenorială a tinerilor în SUA şi alte peste 100 ţări de pe glob, inclusiv Republica Moldova.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ4
II. ConCepţIadIdaCtICăadIsciplinEi
Educaţia Economică şi antreprenorială contribuie ca elevii să înţeleagă problemele cu care se confruntă, îi familiarizează cu conceptele economice fundamentale si cu modul economic de gîndire. Îi face să-şi dezvolte deprinderi de gîndire economică si actiune eficientă, să-şi dezvolte abilităţi fundamentale de judecată pentru a deveni cetăţeni raţionali şi activi. Ea se constituie ca un domeniu important de formare a personalităţii elevului prin pregătirea economică pentru viaţa individuală.
Scopul fundamental al EducaţieiEconomice şi antreprenoriale este acela de a-i familiariza pe elevi cu aspecte ale vieţii economice, într-o lume în care există tot mai multe interdependenţe şi a forma competenţe economice pentru integrarea socială a individului.
Competenţele economice reprezintă achiziţiile principale ale elevului şi finalităţile de bază ale educaţiei economice. Ele au character cognitiv-teoretic şi acţional-practic şi sunt valorificabile prin abilitatea de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultatele scontate. Competenţele economice se identifică în mare măsură cu activităţile de cunoaştere: rearanjarea, reorganizarea, transformarea cunoştinţelor anterioare, incorporarea lor într-un sistem general şi integrarea în structura cognitivă a subiectului. Fiecare achiziţie cognitivă contribuie la o restructurare a acestora, astfel ca în conştiinţa elevilor se organizează structuri cognitive, care se dezvoltă treptat şi se stabilesc legături, asociaţii şi se realizează sinteze noi, ce dau profunzime cunoaşterii şi contribuie la formarea competenţelor economicecognitiv-teoretice.
În ultima instanţă, competenţa cognitiv-teoretică se probează prin cunoştinţe temeinice, prin priceperea şi abilitatea de a acţiona, de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultate apreciate de cei din jur (învăţător, colegi, părinţi). Aceste abilităţi le definim drept competenţeeconomiceacţional-practice.
Fiind realizată corect şi sistematic, EducaţiaEconomicăşiantreprenorială creează o gîndire economic elementară proprie, caracterizată prin spirit întreprinzător, soluţionarecreativă a problemelor, iniţiativă, responsabilitate, atitudine conştientăfaţă de bunurile sociale şi personale, faţă de muncă şi de valorile general - umane.
Gîndirea economică devine o capacitate permanentă a omului de a reflecta corect viaţa economică a societăţii, relaţiile economice şi activitatea economică personală. Ea are calitatea de a însuşi noţiuni, categorii, fenomene economice şi de a le conştientiza şi poate fi format în cadrul competenţelor şcolare specific.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 5
Competența şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,capacităţi,deprinderi şiatitudinidobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. (X.Roegers)
Antreprenoriatulse referă la capacitatea unei persoane de a-şi pune în practică ideile. Aceasta implică inovare, creativitate şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a planifica şi de a gestiona proiecte pentru realizarea unor obiective. Competențeleantreprenoriale reprezintă un sprijin pentru orice persoană în viața cotidiană privată şi publică, sporeşte gradul de conştientizare al angajaților cu privire la contextul activității lor şi sporeşte capacitatea acestora de a profita de oportunități, oferă o bază pentru antreprenorii care întreprind activități sociale sau comerciale.
Programele de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial se caracterizează prin: Caracter aplicativ– sunt structurate după principiul „învațăacționînd”, astfel elevii sunt antrenați în activități care facilitează descoperirea de sine stătătoare a adevărurilor despre economie şi antreprenoriat, consolidînd cunoştințe cu capacități/abilități practice şi atitudini față de realitățile din jur şi formînd convingeri despre posibilitățile de afirmare a persoanei; caracterul aplicativ este consolidat şi prin parteneriatul profesor-consultant, prin coparticiparea voluntarului din lumea de afaceri la predarea disciplinei;
Caracter succesiv – fiecare program prevăzut pentru o anumită clasă este o entitate separată, înţelegerea şi însuşirea căreia nu necesită obligatoriu studierea prealabilă a altor programe economice, deoarece preia conceptele studiate anterior (şcoala primară,) şi le tratează mai aprofundat, în conformitate cu particularităţile de vîrstă şi gradul de înțelegere al elevilor;
Flexibilitate – deşi există eşalonări de vîrstă şi recomandări concrete de implementare penru fiecare program în cadrul nivelului gimnazial, sunt posibile fluctuații şi ajustări la necesitățile/condițiile concrete ale instituției (existenţa profilului economic) sau contingentului de elevi. Pe parcursul unui an de studiu poate fi studiat un singur program sau suplimentarea acestuia cu unităţi de învăţare din alte programe economice propuse.
Programele de Educaţie economică şi antreprenorială de la ciclul gimnazial sunt propuse sub forma de cursuri opţionale sau extracurriculare de 34 de ore pe an, pentru elevii din clasele a V-a a IX-a. Pentru instituţiile de învăţămînt ce
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ6
au clase cu profil economic, programele de Educaţieeconomicăşiantreprenorială devin discipline obligatorii conform Planului-cadru de învăţămînt, de aceea unele programe sunt constituite din 68 de ore.
Studiind programele de Educaţieeconomicăşiantreprenorială elevii vor însuşi noţiuni economice fundamentale, vor descoperi modul de funcţionare a afacerilor în economia de piaţă şi pe pieţele internaţionale, îşi vor cerceta propriile interese şi oportunităţi legate de carieră.
III.prInCIpIIşIvalorI:
Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare – învăţare a programelor de educaţie economică şi antreprenorială la ciclul gimnazial au la bază mai multe principii şi promovează o serie de valori.
PRINCIPII VALORI- Învăţareprinacţiune;- Caracteraplicativ;- Centrarepeelev;- Corespundereacurricuumuluicu
experienţaşipracticileactuale;- Interdisciplinaritatea;- Accesibilitate;- Raportareanevoilorindividualela
binelepublic;- Respnsabilitateapentrupropriacarieră.
Raţionalitate;EficienţăIniţiativăşilibertateeconomică;Securitateşiechitateeconomică;Egalitatedeşanse;Respectarealegii.
Iv.Competenţe-CheIe/transversaleşItransdIsCIplInare(treaptagImnazIală)
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi • Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît
individual,cîtşiîngrup.2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba română• Competenţaderealizareaunorcontactecomunicativeconstructiveîn
limbaromână/limbamaternăatîtoral,cîtşiînscris.• Competenţadeutilizareadecvată în limbamaternă/limbaromânăa
terminologieispecificedisciplinelordeînvăţămîntstudiatelatreaptagimnazială.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 7
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedeacomunicaîntr-olimbăstrăinăînsituaţiicunoscute,
modelate.4. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţedeadobîndişiaaplicacunoştinţedebazădindomeniul
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în rezolvarea unorproblemeşisituaţiidincotidian.
5. Competenţe acţional-strategice• Competenţedeaidentificaproblemeacţional-strategiceşiapropune
soluţiiderezolvare.• Competenţe de a-şi planifica activitatea, de a prognoza rezultatele
aşteptate.• Competenţedeaelaborastrategiideactivitateîngrup.6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (TIC)• Competenţedeutilizareînsituaţiirealeainstrumentelorcuacţiune
digitală(telefonul,teleghidul,calculatorulelectronicetc.).• Competenţedeaproiectadocumenteşiautilizaserviciileelectronice
debază(e-guvernare,e-business,e-educaţie,e-sănătate,e-cultură)încomunicareşidobîndireainformaţiilor,inclusivprinreţeauaInternet).
7. Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţedealucraînechipă,deaprevenişirezolvasituaţiilede
conflict.• Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale
democraţiei,alepracticilordemocraticeşialedrepturiloromului.• Competenţedeasecomportaînsituaţiicotidieneînbazanormelorşi
valorilormoral-spirituale.8. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţedeaseautoapreciaadecvatşia-şivalorificapotenţialul
pentrudezvoltareapersonalăşiautorealizare.• Competenţedeaalegemodulsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiinoi.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ8
v. CompetenţelespeCIfICealedIsCIplIneI.
Pentru programele opţionale la Educaţie economică şi antreprenorială sunt preconizate patru competenţe specifice:
1. Înțelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice economiei.
2. Aplicarea cunoştințelor economice pentru analiza situațiilor, evenimentelor, proceselor din viața cotidiană şi în luarea deciziilor adecvate.
3. Stabilirea, valorificarea oportunităților de carieră şi încadrare în cîmpul muncii în scopul autorealizării personale.
4. Respectarea normelor legale şi standartelor etice în activitatea antreprenorială şi de simplu consumator.
vI. repartIzareatemelorpeClaseşIunItăţIdetImp.
Structura şi conţinutul Curriculum-ului programelor opţionale de Educaţieeconomică şi antreprenorială (clasele V-a – a IX-a) sînt concepute pentru curriculumul la decizia şcolii cîte 1 oră pe săptămînă (total 34 ore anual pentru fiecare clasă). Pe parcursul studierii acestor programe se vor respecta principiile didactice şi cele specifice educaţiei economice. Programele pot fi studiate în clasele recomandate conform tabelului din administrarea disciplinei pe parcursul unui an de studiu sau semestru. Educaţia economică şi antreprenorială la treapta gimnazială se axează pe studierea următoarelor programe:
NoişiEuropa;LumeaNastră;EuşiEconomia;Spiritulantreprenorial;Economiaîncifre;Piaţainternaţională;CheiaSuccesului.Minifirmaşcolară
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 9
AdministrAreA disciplinei
Statutul disciplinei
Ariacurriculară
Programe Clasa
Nr. de unităţi de conţinutpe clase
Nr.de ore
pe an/clase cu profil
Disciplină opţională
Ştiinţe socio-umane
Noi şi Europa V,VI 4 17/34
Lumea Noastră V,VI 4 17
Eu şi Economia VI,VII 7 34/68
Spiritul antreprenorial VI, VII 9 34/68
Economia în cifre VII,IX 8 17/34
Piaţa internațională VIII,IX 10 17/34
Cheia succesului IX 7 17/34
Minifirma şcolară IX 5 17/34
vIII.subCompetenţe,unItăţIdeînvăţare,sugestIIdeConţInuturI,aCtIvItăţIdeînvăţareşIevaluare
Noi şi EuropaNoişiEuropa– Programul denotă importanţa resurselor pentru organizarea
unei afaceri, dezvoltă capacităţi de identificare şi rezolvare a problemelor cu caracter economic. Acesta ajută elevii să determine modul de producere şi distribuire a bunurilor şi serviciilor. Programul oferă elevilor informaţii despre resursele disponibile în regiunea în care locuiesc şi modul în care sunt folosite în lumea afacerilor pentru a fi transformate în bunuri şi servicii de larg consum.
Activităţile stimulează interesul elevilor pentru procesul de producere şi distribuire a bunurilor şi serviciilor în regiunea lor şi dezvoltă abilităţi de rezolvare a unor probleme ale comunităţii. Programul explorează mediul de afaceri european şi felul în care diversitatea resurselor şi locaţiilor afectează indivizii şi firmele, generând interdependenţa ţărilor. Elevii deprind abilităţi şi concepte specifice mediului de afaceri şi economiei şi înţeleg nevoia de a coopera pentru a folosi resursele cât mai eficient. Programul contribuie la o mai bună cunoaştere a economiei europene şi la o înţelegere a modului de adoptare a deciziilor într-o afacere.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ10
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
1. E
xplic
area
noţ
iuni
lor
econ
omic
e;2.
Ide
ntifi
care
a şi
dete
rmin
area
impo
rtan
ţei
resu
rsel
or în
des
făşu
rare
a ac
tivită
ţii d
e afa
ceri;
3. A
naliz
area
mod
ului
de
prod
ucer
e şi d
istrib
uire
a bn
urilo
r şi s
ervi
ciilo
r;4.
Ana
lizar
ea ra
port
ului
di
ntre
veni
turil
e şi
chel
tuie
lile u
nei fi
rme;
5. A
dopt
area
de d
eciz
ii ra
ţiona
leîn
cadr
ul u
nor
situa
ţii şi
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
econ
omic
e;6.
Apr
ecie
rea r
olul
ui
stud
iilor
pen
tru
viito
area
lo
r car
ieră
.
Tip
urile
de
resu
rse
•N
oţiu
nea d
e res
urse
;•
Res
urse
le n
atur
ale;
•R
esur
sele
um
ane;
•R
esur
sele
de c
apita
l;•
Un
loc c
unos
cut,
unul
nec
unos
cut;
•R
esur
sele
regi
unii;
•R
esur
sele
ţării
.U
tiliz
area
resu
rsel
or:
•N
oţiu
nea d
e eco
nom
ie şi
pro
dus;
bunu
ri şi
serv
icii;
•
Utii
zare
a res
urse
lor;
•M
ediu
l înc
onju
răto
r urb
an;
•C
e tre
buie
să fa
cem
cu re
zidu
urile
m
enaj
ere?
•Su
ntem
cerc
etat
ori;
•In
fiinţ
area
une
i aso
ciaţ
ii în
şcoa
la m
ea;
•Jo
cul R
educ
em –
Reu
tiliz
am–
Rec
icla
m;
•C
um p
rote
jam
resu
rsel
e nat
ural
e?•
Firm
a prie
teno
asă;
•Ac
torii
soci
ali.
•Ex
erci
ţii d
e exp
licar
e şi u
tiliz
are
a noţ
iuni
lor e
cono
mic
e;•
Eval
uare
a im
port
anţe
i re
surs
elor
şi cl
asifi
care
a lor
;•
Stud
iu d
e caz
;•
Elab
orar
e de p
oste
r;•
Disc
uţii
dirij
ate;
•R
ebus
econ
omic
;•
Elab
orar
ea şi
anal
izar
ea
rapo
arte
lor d
e ven
ituri
şi ch
eltu
ieli;
•Id
entifi
care
a bun
urilo
r şi
serv
iciil
or;
•R
ezol
vare
a de p
robl
eme;
•Jo
cul d
idac
tic: „
Tu eş
ti re
spon
sabi
l”;•
Atel
ier d
e pro
ducţ
ie;
•Le
ctur
i sup
limen
tare
,•
Proi
ecte
de g
rup;
•In
vita
rea p
erso
anel
or re
surs
ă.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 11O
pţiu
ni şi
dec
izii:
•N
oţiu
ni: v
enit,
chel
tuie
li, p
rofit
;•
Valo
are a
dăug
ată,
pro
duse
şi et
iche
te ;
•R
apoa
rt d
e che
ltuie
li şi
veni
turi;
•D
eciz
ia d
e afa
ceri;
•
O d
eciz
ie d
ifici
lă;
•Să
pun
em b
azel
e pro
prie
i noa
stre
af
acer
i;•
Hai
sa p
rodu
cem
(Ale
gere
a pr
odus
ului
);•
Fina
nţel
e afa
cerii
noa
stre
; •
Prot
ejar
ea re
surs
elor
în p
rodu
cţie
;•
Prod
ucţia
(pro
cesu
l teh
nolo
gic)
;•
Plan
ul d
e luc
ru p
entr
u tâ
rg.
Tu e
şti r
espo
nsab
il:•
Noţ
iune
a de i
mpo
zit;
•Fl
uxur
i băn
eşti
într-
o af
acer
e;•
Rol
ul p
rofit
ului
în as
igur
area
succ
esul
ui,
•R
olul
impo
zite
lor î
n so
ciet
ate;
•
Din
amic
a res
urse
lor;
•R
esur
se în
mişc
are
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ12
lumean
oast
ră
LumeaNoastră
– pr
ogra
mul
pre
zint
ă di
ferit
e as
pect
e di
n ec
onom
ia m
ondi
ală
şi fu
rniz
ează
info
rmaţ
ii pr
actic
e de
spre
com
erţu
l int
erna
ţiona
l. În
cadr
ul p
rogr
amul
ui el
evii
vor i
dent
ifica
noţ
iuni
le d
e im
port
şi ex
port
, ben
efici
ile
şi de
ficie
nţel
e com
erţu
lui i
nter
naţio
nal,
rolu
l sch
imbu
lui v
alut
ar şi
inte
rdep
ende
nţa e
cono
mic
ă a st
atel
or lu
mii.
Subc
ompe
tenţ
eU
nita
tea
de în
văţa
re, s
uges
tii d
e co
nţin
utur
iSt
rate
gii d
idac
tice
1. E
xplic
area
şi u
tiliz
area
no
ţiuni
lor e
cono
mic
e;2.
Descriereamecanism
ului
comerţuluiinternaţionalşia
diferenţelorîntreexporturişi
importuri;
3. Identificareabeneficiilor
şideficien
ţelorcom
erţului
internaţional;
4. A
nalizarearoluluischimbului
valutarpepiaţainternaţională;
5. D
emonstrareamodalităţiide
încadrareafirm
elorîneconom
ia
mondială;
6. U
tilizareacunoştinţeloreconomice
înrezolva
reaunorproblem
edin
viaţareală.
Com
erţu
l int
erna
ţiona
l•
Impo
rtşi
exp
ort,
•Rolulcom
erţu
luiîn
econ
omiam
ondi
ală;
•In
terd
epen
denţ
aec
onom
ică
dint
reţă
ri.
Schi
mb
valu
tar
•Ratade
schi
mbva
luar
;•
Preţulpro
duse
lore
xpor
tate;
•Ba
niiş
icirc
ulaţialo
rînlum
e.A
ctiv
itate
a de
afa
ceri
•M
arke
tingin
tern
aţiona
l;•
Dec
iziide
marke
ting;
Prob
lem
e ec
onom
ice
glob
ale
•Com
erţu
lint
erna
ţiona
l;•
Strategiade
marke
ting
intern
aţiona
l.
•Defi
nireano
ţiuni
lor;
•Calcu
ledeco
nver
tirea
valutei;
•Jo
cde
rol;
•St
udiudeca
z;•
Ado
ptarea
dede
cizii;
•Arg
umen
tareade
ciziilo
r;•
Discu
ţiedirija
tă;
•Simulăr
idesitu
aţii;
•El
abor
arede
pos
tere
;•
Prez
entarea.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 13euşIe
ConomIa
EuşiEconomia–p
rogr
amul
faci
litea
ză e
valu
area
cap
acită
ţilor
şi i
nter
esel
or p
erso
nale
, exp
lore
ază
posib
ilită
ţi de
edi
ficar
e a
unei
car
iere
de
succ
es şi
rele
vă v
aloa
rea
stud
iilor
. Pro
gram
ul v
a co
nsol
ida
capa
cită
ţile
de e
labo
rare
şi
gest
iona
re a
buge
tulu
i pes
onal
şi fa
mili
al, d
e so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or, d
e au
toev
alua
re, d
e co
labo
rare
în e
chip
ă şi
asum
area
dife
ritel
or ro
luri.
Eu
si e
cono
mia
abo
rdea
ză te
me
lega
te d
e ab
ilită
ţile
şi in
tere
sele
per
sona
le, o
pţiu
ni d
e ca
rieră
şi m
anag
emen
t fina
ncia
r per
sona
l şi f
amili
al. L
ecţii
le ev
iden
tiază
mod
ul în
care
dec
iziil
e ele
vilo
r cu
priv
ire la
ed
ucaţ
ie, c
arie
ră, c
heltu
ieli
şi in
vest
iţii i
nflue
ntea
ză ro
lul l
or în
soci
etat
e.
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
Stra
tegi
i did
actic
e
1. E
xplic
area
şi u
tiliz
area
no
ţiuni
lor e
cono
mic
e;2.
Ide
ntifi
care
a şi a
rgum
enta
rea
inte
rese
lor p
rofe
siona
le;
3. D
emonstrareapunctelorforte;
4. A
nalizareaim
portanţeistudiilor
înalegereaprofesiei;
5. D
escriereaprofesieidorite;
6. U
tilizareacunoştinţeloreconomice
înelaborareaunuibugetpersonal;
7. Identificarearoluluianunţurilor
publicitareînsistemuleconom
ic;8.
Analizareaim
portanţeielaborării
bugetului;
Rel
aţii
pers
onal
e şi
pro
fesi
onal
e•
Prim
aipresie;
•Să
face
mcun
oştin
ţă.
Inte
rese
pro
fesi
onal
e•
Inve
ntar
ulin
terese
lor
prof
esiona
le;
•Calea
spre
succ
es;
•Pu
nctelefo
rtealefie
căru
ia.
Ale
gere
a ca
rier
ei•
Che
iasu
cces
ului
;•
Scop
urile
noa
stre
;Va
loar
ea st
udiil
or•
Cepu
tem
învă
ţa;
•Defi
nireano
ţiuni
lor;
•Jo
cde
rol;
•Discu
ţiedirija
tă;
•Simularea
situ
aţiil
or;
•El
abor
area
bug
etului
;•
Reb
useco
nom
ic;
•Com
pletarea
tabe
lului;
•Diagr
amaVe
nn;
•Com
pletarede
cerer
i;•
Elab
orarea
CV-
ului
;•
Elab
orarea
pos
terelor
publicita
re.
•Ana
lizasitu
atiil
or
buge
tare
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ14
9. Identificareacerin
ţelorpentru
obţinereaunuicredit;
10. D
eterminareaveniturilorşi
cheltuielilorînbazaunuibuget
elaborat.
•Rolulst
udiil
orşi
alege
rea
prof
esiil
or;
•Cum
nean
gajăm
încîm
pul
mun
cii.
Bug
etul
şi fi
nanţ
ele
•Bu
getu
lper
sona
l;•
Buge
tulfam
iliei;
•Pr
oiec
tareaun
uibug
et.
Cum
şi ce
chel
tuim
•Ve
nitu
rişi
che
ltuieli;
•Anu
nţur
ilepub
licita
re;
•M
icapu
blicita
te:a
vant
ajeşi
deza
vant
aje.
Cre
dite
le
•Cum
obţ
inem
uncred
it;•
Util
itateacred
itelor.
•C
alcu
lem
atem
atice
•C
ompletarea
de
form
ulare
•In
terv
iu
•L
uareade
ciziilo
r•
Luc
ruîn
ech
ipă
•R
ealiz
area
detabe
le
•R
ezolva
reapr
oblem
elor
.
spIrItulantreprenorIal
Spiritulantreprenorial–
pro
gram
ul e
xplic
ă cu
m fu
ncţio
neaz
ă o
com
pani
e şi
expl
orea
ză c
arac
teris
ticile
de
bază
al
e sis
tem
ului
eco
nom
iei d
e pi
aţă.
Prin
inte
rmed
iul u
nor a
ctiv
ităţi
prac
tice
elev
ii se
fam
iliar
izez
ă şi
aplic
ă co
ncep
te
card
inal
e cum
ar fi
: pia
ţa, s
truc
tura
aces
teia
, pro
ducă
tor ş
i con
sum
ator
, cer
ere ş
i ofe
rtă,
pre
ţuril
e şi p
rofit
urile
, ven
ituri
şi ch
eltu
ieli,
spec
ializ
area
şi d
iviz
iune
a mun
cii.
Aces
t pro
gram
îi aj
ută p
e ele
vi să
înţe
leag
ă prin
cipa
lele
cara
cter
istic
i al
e sis
tem
uluu
i eco
nom
ic b
azat
pe
prop
rieta
tea
priv
ată
şi pe
spiri
tul a
ntre
pren
oria
l, cî
t şi r
olul
com
pani
ilor î
n ac
est
siste
m. A
ctiv
itate
a es
te g
îndi
tă să
con
solid
eze
conc
epte
le e
cono
mic
e pr
edat
e în
cad
rul a
ltor c
ursu
ri. E
levi
i înv
aţă
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 15pr
imii
paşi
ai o
rgan
izăr
ii un
ei c
ompa
nii,
cum
să p
rodu
că şi
să a
ducă
pe
piaţ
ă un
pro
dus.
Ei în
vaţă
toto
dată
des
pre
resp
onsa
bilit
ăţile
soci
ale a
le co
mpa
niilo
r şi d
espr
e rol
ul g
uver
nulu
i înt
r-o ec
onom
ie d
e pia
ţă.
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
Stra
tegi
i did
actic
e1.
Exp
licar
ea şi
util
izar
ea
noţiu
nilo
r eco
nom
ice;
2. I
dent
ifica
rea b
unur
ilor
şi se
rvic
iilor
în v
iaţa
co
tidia
nă;
3. D
eter
min
area
be
nefic
iilor
conc
uren
ţei
în ec
onom
ia d
e pia
ţă.
4. A
naliz
a im
pact
ului
pr
eţul
ui şi
dec
iziil
or
de m
arke
ting
asup
ra
econ
omie
i;5.
Exe
mpl
ifica
rea
resu
rsel
or n
eces
are
pent
ru fu
ncţio
nare
a une
i af
acer
i înt
r-o ec
onom
ie
de p
iaţă
;6.
Util
izar
ea cu
noşt
inţe
lor
econ
omic
e în
elab
orar
ea
unui
pla
n de
afac
eri /
m
arke
ting;
Con
sum
ator
ul în
eco
nom
ie•
Cin
esu
ntcon
sumator
ii;•
Bunu
rişi
serv
icii;
•Rolulcon
sumator
uluiîn
pro
ducţia
bunu
rilorş
iser
viciilo
r;•
Lum
eaaface
rilor.
Con
cure
nţa
•Pi
loni
ieco
nom
ieid
epi
aţă;
•Rolulcon
curenţ
eiîn
pro
duce
re;
•Be
nefic
iileco
ncur
enţeip
entru
cons
umator
i;R
oata
spir
itulu
i ant
repr
enor
ial
•Org
anizarea
şiadm
inistrarea
une
iafac
eri;
•Ant
repr
enor
iatu
l;•
Roa
tasp
iritu
luia
ntrepr
enor
ial;
•Pl
anuldeafac
eri.Cos
turide
prod
ucţie
.Fo
rme
de o
rgan
izar
e a
afac
erilo
r•
Intrep
rind
erein
dividu
ală,
•Pa
rten
eriat(
SRL)
;•
Societatepe
acţiuni
;
•Ex
erciţii
dede
finire
a
noţiu
nilor;
•El
abor
area
pos
terelor;
•Reb
useco
nom
ic;
•Discu
ţiidirija
te;
•Jo
cde
rol;
•Simularede
situ
aţii;
•El
abor
area
unu
ipos
ter
publicita
r;•
Ana
lizaan
unţu
rilor
publicita
re;
•El
abor
area
şiana
liza
plan
urilo
rdeafac
eri;
•St
udiudeca
z;•
Com
pletarea
tabe
lului;
•CAPs
,•
Exerciţii
grafic
e;•
Diagr
amaVe
nn;
•So
luţio
nareade
pr
oblem
e;•
Stud
iudepi
aţă;
•In
erpr
etarea
diagr
amelor
.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ16
7. D
escr
iere
a prin
cipa
lelo
r ca
ract
erist
ici a
div
erse
lor
form
e de o
rgan
izar
e a
afac
erilo
r;8.
Est
imar
ea ch
eltu
ielil
or
de p
rodu
cţie
şi
elab
orar
ea p
rinci
pale
lor
stra
tegi
i eco
nom
ice;
9. A
naliz
area
uno
r pr
oble
me e
cono
mic
e a
com
unită
ţii;
10. U
tiliz
area
conc
epte
lor
econ
omic
e pe
ntre
expl
icar
ea
cmpo
rtam
ente
lor
indi
vidu
ale ş
i col
ectiv
e;11
. Util
izar
ea cu
noşt
inţe
lor
econ
omic
e în
rezo
lvar
e un
or p
robl
eme p
rin
coop
erar
ea cu
ceila
lţi;
12. I
dent
ifica
rea r
olul
ui
guve
rnul
ui în
circ
uitu
l ec
onom
ic;
13. D
eter
min
area
etap
elor
ci
clul
ui ec
onom
ic.
•Av
antajeşi
dez
avan
tajeadiver
selor
form
ede
org
anizareaafac
erilo
r.C
erer
ea şi
ofe
rta
•Calita
tea–cr
iteriu
deba
zăaunu
ipr
odus
;•
Cererea
;•
Oferta;
•Pr
eţuldeec
hilib
rualp
ieţii
.M
arke
ting
•Pu
blicita
tea;
•Pl
anuldemarke
ting;
•Com
petit
ivita
tea;
•Fl
uxulcirc
ular.
Com
pani
ile şi
resp
onsa
bilit
atea
soci
ală
•Et
icaîn
viaţadeafac
eri;
•Res
pons
abili
tateaso
cialăa
com
pani
ilor;
Via
ţa e
cono
mic
ă a
loca
lităţ
ii•
Rolulguv
ernu
luiîncircuitu
lec
onom
ic.R
espo
nsab
ilităţil
egu
vern
ului
;•
Dile
meleloca
lităţii.
•In
dica
torieco
nom
ici
•In
dica
torieco
nom
ici;
•Et
apelecicluluieco
nom
ic;
•In
terp
retareagr
afică
aetape
lor
cicluluieco
nom
ic.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 17eConomIaînCIfre
Econom
iaîncifre–
pro
gram
ul co
ntrib
uie
la în
ţele
gere
a de
căt
re e
levi
a co
ncep
telo
r eco
nom
ice
prin
inte
rmed
iul
calc
ulel
or m
atem
atic
e. În
cad
rul p
rogr
amul
ui e
levi
i vor
con
ştie
ntiz
a im
port
anţa
mat
emat
icii
pent
ru v
iitoa
rea
lor
carie
ră şi
pen
tru
tranz
acţii
le ec
onom
ice,
vor d
ezvo
lta d
eprin
deril
e şi a
prof
una î
nţel
eger
ea co
ncep
telo
r de l
a ore
le d
e m
atem
atic
ă.
Prog
ram
ul p
une
în le
gatu
ră c
omun
itate
a de
afa
ceri,
şcoa
la şi
fam
ilia,
prin
impl
icar
ea n
oţiu
nilo
r de
mat
emat
ica
gene
rală
, alg
ebră
sim
plă ş
i geo
met
rie. E
levi
i sun
t ant
rena
ţi în
tr-o
serie
de a
ctiv
ităţi
ce st
imul
ează
gînd
irea,
care
îi aj
ută
să în
tele
agă
mec
anism
ul u
tiliz
ării
conc
epte
lor m
atem
atic
e în
viit
oare
a lo
r car
ieră
dar
şi în
tran
zacţ
iile
econ
omic
e pe
rson
ale.
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
Stra
tegi
i did
actic
e
1. E
xplic
area
şi u
tiliz
area
te
rmen
ilor e
cono
mic
i şi
mat
emat
ici;
2. D
efinireaconceptelorde:num
ăr,
sistemdeoperaţii;
3. U
tilizareametodelorstatisticed
eanalizăainform
aţiilor;
4. U
tilizareadiverselorm
etoded
edemonstrare;
5. E
fectuareapresupunerilorşi
estim
ărilorînbazadatelor
statistice;
6. D
eterminareastandardelorde
calitateaproduselor;
Mat
emat
ica
la lo
cul d
e m
uncă
•M
atem
aticiipepi
aţafo
rţei
dem
uncă
;•
Rolulm
atem
aticiipe
ntru
o
carier
ăde
succ
es;
•Alege
ridifi
cile.
Num
ere
şi o
pera
ţii
•Se
rviciiba
ncare;
•Dec
laraţia
peve
nit;
•Credi
tuld
eco
nsum
.Fu
ncţii
, gra
fice
şi ta
bele
•Rep
reze
ntaregr
afică
în
econ
omie;
•Ex
erciţii
dede
finire
a
noţiu
nilor;
•El
abor
area
pos
terelor;
•Reb
useco
nom
ic;
•Discu
ţiidirija
te,
•Jo
cde
rol;
•Simularede
situ
aţii;
•El
abor
area
şiana
liza
plan
urilo
rdeafac
eri;
•St
udiudeca
z;•
Com
pletarea
tabe
lului;
•Ex
erciţii
grafic
e;
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ18
7. Identificareafacto
rilorce
influenţea
zăcariera;
8. A
nalizapieţiişiadoptareade
decizii;
9. Identificaretipurilordeinstituţii
financia
reşiaserviciilorbancare;
10. Analizaserviciilorbancare;
11. Identificareaprincip
alelor
impoziteplătited
ecetă
ţenii
RepubliciiM
oldova;
12. Utilizareaop
eraţiunilor
matem
aticeînanaliza
econom
ică;
13. Utilizareareprezentăriigraficeîn
econom
ie.
•In
stru
men
tem
atem
aticeîn
ec
onom
ie(f
uncţii,grafic
e,
tabe
le);
•M
ăsur
ări,co
rectitu
dine
şi
prec
izie
•Calcu
lareastoc
ului
;•
Impo
rtan
ţam
ăsur
ărilo
rex
acte.
Eşan
toan
e, e
stim
ări,
măs
urăr
i•
Proc
edee
matem
atice:
eşan
tionu
lstatis
tic,c
alcu
larea
med
iei,es
timarea
;•
Opo
rtun
ităţi
decar
ieră;
•La
nsarea
une
ifirm
e;•
Estim
area
bug
etuluiper
sona
l;•
Cos
tulu
nuis
erviciu.
Rat
e şi
pro
porţ
ii•
Rată;
•Pr
opor
ţie;
Ari
e, p
erim
etru
şi v
olum
•Aria,per
imetru
şivolum
ul–
vizu
alizarea
spaţială;
•Opo
rtun
ităţi
decar
ieră;
Stat
istic
i şi p
roba
bilit
ate
•Pr
obab
ilitatea,st
atistic
a;•
Opo
rtun
ităţi
decar
ieră
.
•So
luţio
nareade
pr
oblem
e;•
Stud
iudepi
aţă;
•In
erpr
etarea
di
agram
elor
;•
Exerciţii
deca
lcul
;•
Elab
orarede
pro
iecte;
•Ope
rareade
măs
urăr
işi
tran
sfor
măr
iadiver
selor
unită
ţide
măs
ură;
•Aplicarea
diver
selor
mod
alită
ţide
măs
urare.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 19pIaţaIn
ternaţIo
nală
Piaţainternaţională–
pro
gam
ul o
feră
mod
ele d
e int
erac
ţiune
din
tre d
iver
se p
opoa
re, d
iver
se si
stem
e eco
nom
ice
prin
inte
rmed
iul s
chim
bulu
i com
erci
al. E
levi
i vor
stud
ia d
iver
se si
stem
e ec
onom
ice,
resu
rsel
e ex
isten
te în
dife
rite
regi
un al
e lum
ii şi
rolu
l ace
stor
a în
com
erţu
l int
erna
ţiona
l, pre
cum
şi ef
ecte
le em
igră
rii şi
pos
ibili
tăţil
e de a
firm
are î
n pr
opria
ţară
.Pro
gram
ul v
ine î
n în
tîmpi
nare
a nec
esită
ţii el
evul
ui d
e a ac
umul
a inf
orm
atii
desp
re: a
spec
tele
chei
e ale
ec
onom
iei g
loba
le, m
odal
itate
a de f
uncţ
iona
re a
com
erţu
lui i
nter
naţio
nal, i
mpa
ctul
com
erţu
lui i
nter
naţio
nal a
supr
a vi
eţii
cotid
iene
a in
divi
dulu
i.
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
1. e
xplic
area
şi u
tiliz
area
noţ
iuni
lor
econ
omic
e;2.
Ide
ntifi
care
a dife
renţ
elor
din
tre
prod
ucăt
or şi
cons
umat
or;
3. D
eter
min
area
etap
elor
de p
rodu
cţie
în
circ
uitu
l eco
nom
ic;
4. A
naliz
area
ben
efici
ilor c
omer
ţulu
i ex
tern
;5.
Ide
ntifi
care
a deo
sebi
rilor
şi
asem
ănăr
ilor î
ntre
dife
rite s
istem
e ec
onom
ice;
6. C
onşt
ient
izar
ea ro
lulu
i tra
diții
lor ş
i cu
lturii
în af
acer
i;7.
Des
crie
rea r
olul
ui o
rgan
izaț
iei
mon
dial
e a co
mer
țulu
i pen
tru
dife
rite s
tate
ale l
umii;
Con
sum
ator
i şi p
rodu
căto
ri•
Con
sumator
,•
Prod
ucător
;•
Prod
use.B
unur
ideim
port;
•Va
loarea
adă
ugată;
•Et
apede
pro
ducţie;
•Pr
eţdeco
st.
Com
erţu
l ext
ern
•Be
nefic
iileco
mer
ţuluie
xter
n;•
Estim
area
resu
rselor
naţiona
le;
•Dec
iziide
pro
ducţie;
Sist
eme
econ
omic
e•
Sistem
uladm
inistrativ;
•Sistem
uldepi
aţă;
•Sistem
ultr
adiţi
onal.
•St
udiu
de c
az;
•Ex
plic
area
noț
iuni
lor
econ
omic
e,•
Com
plet
area
tabe
lulu
i;•
Stud
iu d
e pia
ță;
•D
iscuț
ie d
irija
tă;
•R
ebus
econ
omic
;•
Elab
orar
ea p
oste
relo
r;•
Proi
ect d
e gru
p;•
Turu
l gal
erie
i;•
Disc
uție
pan
el;
•SI
NEL
G;
•Si
mul
area
situ
ațiil
or;
•D
iagr
ama V
enn;
•G
rafic
ul T
;
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ20
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
8. I
dent
ifica
rea r
olul
ui şi
impo
rtan
ței
bani
lor ş
i sci
mbu
rilor
valu
tare
;9.
Ana
liza c
onse
cinț
elor
mig
rație
i pe
ntru
pia
ța n
ațio
nală
şi
inte
rnaț
iona
lă a
mun
cii.
Prod
uctiv
itate
a m
unci
i •
Estim
area
resu
rselor
şi
loca
lizarea
pro
ducţiei;
•R
olulpro
gres
uluite
hnolog
icla
creş
tereapr
oduc
tivită
ţii;
•Pr
actic
ideafac
eri;
•M
ediuld
eafac
eri;
•Tr
adiţi
işic
ultu
răîn
aface
ri;
•M
odeleec
onom
icede
succ
es.
Tari
fe şi
cote
com
erci
ale
•Pr
ofitu
riş
iriscu
ri.G
rupu
ride
interese
;•
Tarifeşi
cot
eco
merciale.
Org
aniz
aţia
mon
dial
ă a
com
erţu
lui
•Reg
lam
entărin
ormativeîn
ac
tivita
teaec
onom
ică–Aco
rdul
Gen
eralcupr
ivire
lata
rifeşi
co
mer
ţ;
•Pr
emiselefo
ndăr
iiOM
C.
Stru
ctur
aşim
odulde
func
ţiona
re;
•Dispu
tecom
erciale.
•Pr
ezen
tare
a pow
er p
oin;
•Ex
curs
ie la
ban
că.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 21
Subc
ompe
tenţ
eU
nită
ţi de
învă
ţare
, sug
estii
de
conţ
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
Rol
ul b
anilo
r pe
piaţ
a in
tern
aţio
nală
•Ba
ncno
teşi
mon
ede;
•Sc
him
bulv
alut
ar.R
atade
sc
him
b;•
Rolulban
ilorp
epi
aţa
intern
aţiona
lă.
Opo
rtun
ităţil
e co
mer
ţulu
i•
Spirit
antrep
reno
rialgloba
l;•
Elem
enteleaface
rilorg
loba
le;
•Cer
inţelepieţii
globa
le;
•Pr
ofes
iişiabi
lităţile
nec
esarepe
pi
aţain
tern
aţiona
lăam
uncii.
Pros
peri
tate
eco
nom
ică
•St
rategiie
cono
mice;
•St
imulen
teeco
nom
ice;
•Reg
lam
entăriguv
erna
men
tale;
•Pe
nurieşicon
sum.
Mig
raţia
şi ro
lul e
i pe
piaţ
a in
tern
aţio
nală
a m
unci
i•
Emigranţ
işiim
igranţ
i;•
Impa
ctulpoliti
ciim
igraţio
nale
pent
rupiaţam
onială.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ22
ch
Eia
su
cc
Esu
lui
Cheia
succesului–
pro
gram
ul o
feră
pos
ibili
tăţi
de an
aliz
ă şi i
dent
ifica
re a
cuno
ştin
ţelo
r, ca
paci
tăţil
or şi
inte
rese
or
prof
esio
nale
, ofe
rind
pers
pect
ive d
e edi
ficar
e a u
nei c
arie
re d
e suc
ces.
În ca
drul
pro
gram
ului
elev
ii vo
r înv
ăţa s
ă scr
ie
un C
V, să
susţ
ină u
n in
tevi
u şi
să d
ezvo
lte ab
ilită
ţile u
nui o
m d
e suc
ces.
În ca
drul
curs
urilo
r, se
vor a
bord
a sub
iect
e ca
stilu
l de
viaţ
ă, st
rate
gii d
e vi
aţă
şi ca
rieră
, res
urse
le, p
rodu
sele
şi c
onsu
mat
orii,
tine
rii fi
ind
scoş
i din
med
iul l
or
educ
aţio
nal s
peci
fic, ş
i ant
rena
ţi în
tr-o
expe
rienţ
ă di
nam
ică,
mot
ivan
tă, c
are
le p
oate
schi
mba
într-
un m
od p
oziti
v co
ncep
ţia d
espr
e lum
e şi v
iaţă
.
Subc
ompe
tenț
eU
nită
ți de
învă
țare
, sug
estii
de
conț
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
1. I
dent
ifica
rea a
bilit
ățilo
r om
ului
de s
ucce
s;2.
Rea
lizar
ea p
ortre
tulu
i om
ului
de s
ucce
s;3.
Apr
ecie
rea a
bilit
ățilo
r pe
rson
ale p
entr
u di
ferit
e do
men
ii de
activ
itate
;4.
Dez
volta
rea a
bilit
ățilo
r de
com
unic
are e
ficie
ntă;
5. C
onşt
ient
izar
ea im
port
anțe
i re
lații
lor i
nter
pers
onal
e;6.
Ana
lizar
ea ro
lulu
i mim
icii
şi ge
stur
ilor î
n co
mun
icar
e;7.
Des
cope
rirea
regu
lilor
de
coop
erar
e în
grup
;
Ace
sta
sunt
eu
•Po
rtretu
lomuluidesu
cces
;•
Abi
litățile
desu
cces
;•
Tualegi.
Învă
ț să
ascu
lt•
Com
unicarea
non
verb
ală;
•Com
unicarea
efic
ient
ă;•
Com
unicarea
înre
țea.
Înce
rc să
mă
prez
int c
a m
embr
u al
gr
upul
ui•
Prof
esiune
am
eadevis;
•Sc
riso
arede
mot
ivare;
•Pr
egătire
ape
ntru
ang
ajare;
Gîn
desc
ca u
n în
ving
ător
•Situ
ațiil
ede
con
flictîn
tre
anga
jați
șiang
ajator
;
•Pr
oiec
tdegr
up;
•Po
ster
ul;
•Br
ains
torm
ing;
•Discu
țiedirija
tă;
•Rularea
DVD-u
lui;
•Jo
cde
rol;
•Pr
edarea
com
plem
entară;
•Fi
ședelucr
u;•
Stud
iudeca
z;•
Con
versațieeur
istic
ă;•
Puzz
le;
•Jo
cdi
dactic,
•Con
curs;
•Obs
erva
repro
gram
ată;
•Pa
gină
dejurn
al;
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 23
ch
Eia
su
cc
Esu
lui
Cheia
succesului–
pro
gram
ul o
feră
pos
ibili
tăţi
de an
aliz
ă şi i
dent
ifica
re a
cuno
ştin
ţelo
r, ca
paci
tăţil
or şi
inte
rese
or
prof
esio
nale
, ofe
rind
pers
pect
ive d
e edi
ficar
e a u
nei c
arie
re d
e suc
ces.
În ca
drul
pro
gram
ului
elev
ii vo
r înv
ăţa s
ă scr
ie
un C
V, să
susţ
ină u
n in
tevi
u şi
să d
ezvo
lte ab
ilită
ţile u
nui o
m d
e suc
ces.
În ca
drul
curs
urilo
r, se
vor a
bord
a sub
iect
e ca
stilu
l de
viaţ
ă, st
rate
gii d
e vi
aţă
şi ca
rieră
, res
urse
le, p
rodu
sele
şi c
onsu
mat
orii,
tine
rii fi
ind
scoş
i din
med
iul l
or
educ
aţio
nal s
peci
fic, ş
i ant
rena
ţi în
tr-o
expe
rienţ
ă di
nam
ică,
mot
ivan
tă, c
are
le p
oate
schi
mba
într-
un m
od p
oziti
v co
ncep
ţia d
espr
e lum
e şi v
iaţă
.
Subc
ompe
tenț
eU
nită
ți de
învă
țare
, sug
estii
de
conț
inut
uri
Stra
tegi
i did
actic
e
1. I
dent
ifica
rea a
bilit
ățilo
r om
ului
de s
ucce
s;2.
Rea
lizar
ea p
ortre
tulu
i om
ului
de s
ucce
s;3.
Apr
ecie
rea a
bilit
ățilo
r pe
rson
ale p
entr
u di
ferit
e do
men
ii de
activ
itate
;4.
Dez
volta
rea a
bilit
ățilo
r de
com
unic
are e
ficie
ntă;
5. C
onşt
ient
izar
ea im
port
anțe
i re
lații
lor i
nter
pers
onal
e;6.
Ana
lizar
ea ro
lulu
i mim
icii
şi ge
stur
ilor î
n co
mun
icar
e;7.
Des
cope
rirea
regu
lilor
de
coop
erar
e în
grup
;
Ace
sta
sunt
eu
•Po
rtretu
lomuluidesu
cces
;•
Abi
litățile
desu
cces
;•
Tualegi.
Învă
ț să
ascu
lt•
Com
unicarea
non
verb
ală;
•Com
unicarea
efic
ient
ă;•
Com
unicarea
înre
țea.
Înce
rc să
mă
prez
int c
a m
embr
u al
gr
upul
ui•
Prof
esiune
am
eadevis;
•Sc
riso
arede
mot
ivare;
•Pr
egătire
ape
ntru
ang
ajare;
Gîn
desc
ca u
n în
ving
ător
•Situ
ațiil
ede
con
flictîn
tre
anga
jați
șiang
ajator
;
•Pr
oiec
tdegr
up;
•Po
ster
ul;
•Br
ains
torm
ing;
•Discu
țiedirija
tă;
•Rularea
DVD-u
lui;
•Jo
cde
rol;
•Pr
edarea
com
plem
entară;
•Fi
ședelucr
u;•
Stud
iudeca
z;•
Con
versațieeur
istic
ă;•
Puzz
le;
•Jo
cdi
dactic,
•Con
curs;
•Obs
erva
repro
gram
ată;
•Pa
gină
dejurn
al;
8. A
rgum
enta
rea n
eces
ității
sc
risor
ii de
mot
ivar
e pen
tru
anga
jare
;9.
Ide
ntifi
care
a sol
uțiil
or
favo
rabi
le în
situ
ații
de
confl
ict;
10. R
ealiz
area
unu
i CV
şi u
nei
cere
ri de
anga
jare
- m
odel
;11
. Ide
ntifi
care
a prio
rităț
ilor î
n ca
zul p
regă
tirii
pent
ru u
n in
terv
iu d
e ang
ajar
e;12
. Ana
liza a
spec
telo
r poz
itive
şi
nega
tive a
le u
nui i
nter
viu
de an
gaja
re.
•Id
entifi
careaso
luții
lor
favo
rabi
le;
•So
luții
faor
abile
șidefav
orab
ile;
•Fi
ecaredi
ntre
noi
poa
tefiun
înving
ător
.C
aut
solu
ții in
telig
ente
•Dec
iziiîn
sitație
–pro
blem
ă;•
Soluții
opt
ime.
CV-
ul d
e su
cces
•St
ructur
aun
uiC
V;•
Suge
stiipe
ntru
com
pletarea
un
uiC
V;•
CeNUsc
riem
înC
V;•
Cererea
dean
gajare
;In
terv
iul d
e an
gaja
re•
Stab
ilireapr
ioritățil
or;
•Pr
egătire
ape
ntru
interv
iuld
ean
gajare
;•
Dress–co
dela
interv
iuld
ean
gajare
;•
Stilu
ldeco
mpo
rtarelain
terv
iu;
•În
treb
ăric
apca
năîn
tim
pul
interv
iuluid
ean
gajare
;•
Interv
iuld
ean
gajare
;•
Asp
ectepoz
itive
șineg
ativeale
interv
iuluid
ean
gajare.
•St
udiualgor
itmizat;
•Sc
rierere
flexivă
.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ24
mIn
IfIrmaşCola
ră
Minifirm
aşcolară–
prog
ram
ul e
ste
un a
telie
r pr
actic
şi
cont
ribui
e la
acu
mul
area
cun
oştin
ţelo
r în
ved
erea
fu
ncţio
nării
într
prin
derii
mic
i: cr
eare
a, ad
min
istra
rea ş
i lic
hida
rea a
cest
eia.
Ele
vii s
e vor
impl
ica î
n m
ediu
l de a
face
ri şid
e pro
ducţ
ie, v
or d
a dov
adă d
e ini
ţiativ
ă şi r
espo
nsab
ilita
te.
Est
e un
prog
ram
ce p
rezi
ntă t
emat
ica a
ntre
pren
oria
lă
într-
o m
anie
ra d
iferit
ă, re
uşin
d, p
rin in
term
ediu
l une
i div
ersit
ăţi d
e ac
tivită
ţi pr
actic
e şi
de in
stru
men
te m
enite
să
sprij
ine d
iferit
e stil
uri d
e înv
ăţar
e, să
cont
ribui
e la d
ezvo
ltare
a ant
repr
enor
ială
a el
evilo
r şi l
a cre
şter
ea gr
adul
ui lo
r de
înţe
lege
re a
rela
ţiei d
intre
ceea
ce în
vaţă
în şc
oală
şi p
artic
ipar
ea cu
succ
es la
econ
omia
glo
bal.
Subc
ompe
tenț
e U
nita
tea
de în
văța
re, s
uges
tii d
e co
nțin
utur
iSt
rate
gii d
idac
tice
1. O
bțin
erea
acor
dulu
i păr
ințil
or
pent
ru im
plic
area
în m
inifi
rma
şcol
ară;
2. I
dent
ifica
rea u
nor b
unur
i N
OI
nece
sare
fiec
ărei
per
soan
e;3.
Ela
bora
rea i
deilo
r de a
face
ri şi
argu
men
tare
a lor
;4.
For
mul
area
den
umiri
i firm
ei şi
slo
ganu
lui a
cest
eia;
5. A
dopt
area
dec
iziil
or co
mun
e re
ferit
oare
la p
rofit
;6.
Dem
onst
rare
a abi
lităț
ilor
nece
sare
pen
tru
ocup
area
une
i fu
ncții
în m
inifi
rma ş
cola
ră;
Info
rmar
e, m
otiv
are
şi
cola
bora
re•
Cees
tem
inifi
rmașc
olară.
Scriso
arecă
trepă
rinț
i;•
Etap
eleac
tivită
ţiiîn
tr-o
M
Ş•
Ideidepr
odus
eşise
rvicii
•So
ndajulîn
școa
lă.
Stud
iereapi
eţei
•El
abor
area
șieva
luarea
id
eiid
eafac
ere;
•Den
umire
așiim
agin
ea
firm
ei.
•Va
lorileFirm
einoa
stre
•Ex
plicarea
term
enilo
rec
onom
ici;
•Su
diude
caz
;•
Scrierere
flexivă
;•
Sond
ajul
;•
Brains
torm
ing;
•Discu
țiedirija
tă,
•St
udiula
lgor
itmizat;
•M
etod
aPM
I(plus
,min
us,
interesa
nt);
•Lu
cruîn
gru
p;•
Posterepu
blicita
re;
•Pr
ezen
tare
pow
erpoi
nt;
•Con
versațieeur
istic
ă;•
Turu
lgaler
iei.
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 257.
Dem
onst
rare
a cap
acită
ților
de
com
plet
are a
cere
rilor
de
anga
jare
pen
tru
min
ifirm
a şc
olar
ă;8.
Util
izar
ea cu
noşt
ințe
lor
econ
omic
e pen
tru
elab
orar
ea
unui
pla
n de
afac
eri;
9. U
tiliz
area
cuno
ştin
țelo
r ec
onom
ice î
n el
abor
area
unu
i ra
port
fina
ncia
r;10
. Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i pu
blic
ității
pen
tru
min
ifirm
a şc
olar
ă;11
. Dem
onst
rare
a cap
acită
ților
de
lucr
u în
echi
pă în
tim
pul
prod
ucer
ii;12
. Ide
ntifi
care
a m
etod
elor
de
real
izar
e a p
rodu
cție
i;13
. Util
izar
ea cu
noşt
ințe
lor
mat
emat
ice î
n el
abor
area
to
talu
rilor
fina
ncia
re;
14. A
prec
iere
a mun
cii î
n m
iifirm
a şc
olar
ă pen
tru
fieca
re
part
icip
ant.
Dez
volta
rea
idei
i de
afac
eri
•Dece
estene
cesa
runPl
an
deA
face
ri?
•Des
criereaid
eiid
eafac
eri
•Pl
anuldaface
ri;
•Rap
ortu
lfina
nciar.
•Fi
nanț
e;•
Marke
ting;
•Pr
oduc
ție;
•Vîn
zări;
•Cos
turişi
ben
eficii
Să n
e or
gani
zăm
min
ifirm
a şc
olar
ă•
Func
țiiîn
min
ifirm
așc
olară;
•Cererea
dean
gajare
;•
Elab
orarea
deCV
•Con
cedi
ereşipro
mov
are
•M
odelede
man
agem
ent
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ26
Subc
ompe
tenț
e U
nita
tea
de în
văța
re, s
uges
tii d
e co
nțin
utur
iSt
rate
gii d
idac
tice
Să m
unci
m în
min
ifirm
a şc
olar
ă•
Cap
italiz
area
.Com
pletarea
ch
itanţ
elor
•Efi
cien
ţam
uncii
•Am
balajuln
ostru.
Etiche
tareapr
odus
elor
•Te
hnicid
evînz
are.E
usu
nt
vînz
ător
•Ges
tiona
reastoc
ului.
Com
unicarea
efic
ient
ăîn
co
mpa
nie
Lich
idar
ea m
inifi
rmei
şcol
are
•Pr
egătire
ade
lic
hida
re.
Reg
istreleM
Ş;•
Totalurifina
nciare
;•
Lich
idarea
min
ifirm
ei;
•Cevo
mfa
cecupr
ofitu
l?
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 27
IX. strategIIdIdaCtICe
Componentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile educaţionale, metodele şi tehnicile didactice utilizate în cadrul procesului de predare-învăţare îndreptate spre realizarea eficientă a finalităţilor curriculare. Metodologia didactca a Educațieieconomiceşi antreprenoriale este centrată pe elev ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestuia înspre formarea competenţelor specifice. În vederea valorizării competenţelor şi a asigurării transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi (şcolare şi extraşcolare), se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educaţie economică să pună accent pe:
• dezvoltarea receptivităţii elevilor şi a capacităţiilor de abordare raţională a problemelor economice personale şi publice, în contextul unui mediu economic, social şi cultural complex şi dinamic;
• dezvoltarea gîndirii critice, aplicată la realitate, dar şi formarea unei atitudini pozitive față de viață, curajul de a se confrunta cu diverse probleme;
• dezvoltarea spiritului de inițiativă antreprenorială şi de implicare în viața comunității;
• explorarea opțiunilor de carieră şi management financiar personal şi familial;
• formarea de opinii, mentalităţi sau comportamente;
• coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare. Educațiaeconomică şi antreprenorială aspiră spre o ajustare optima a sistemului
metodologic la necesitățile de învățare ale diverselor categorii de elevi/ de vîrsta, interese, receptivitate/, optînd pentru sporirea caracterului activ-participativ al metodelor de învăţare, pe aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii informaționale, care să-l implice pe elev direct în procesul de învăţare, stimulîndu-i creativitatea, interesul pentru nou, dezvoltarea gîndirii, reuşind să aducă o importantă contribuţie la dezvoltarea întregului său potenţial.
Activitatea de predare-învăţare a programelor de Educaţie economică şiantreprenorială trebuie să ţină cont de experienţa elevilor la această vîrstă, de specificul clasei şi al comunităţii locale. De aceea, se recomandă ca la treapta gimnaziala, elevii să se familiarizeze cu noţiunile economice fundamentale şi cu
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ28
modul economic de gîndire şi să le utilizeze pentru a înţelege şi soluţiona probleme cu care se confruntă în activitatea curentă.
Pentru realizarea succesului şcolar şi a continuității Educaței economice la treapata gimnazială se vor utiliza atît strategii didactice propuse în Curriculumul de educație economică, treapta primară, cît şi completarea/diversificarea acestora cu diverse alte metode diactice, raportate la vîrsta elevilor şi sugestiilor de conținut.
Suportul didactic elaborat pentru programele de Educație economică este constituit din Ghidul pentru profesori, Caietul de lucru pentru elevi, materiale suplimentare/postere, seturi pentru diverse jocuri cu caracter economic, tabele, etc.
Ghidul pentru profesori conține sugestii de desfăşurare a orei, utilizînd diverse metode didactice. Caracterul aplicativ al cursului de educație economică presupune îmbinarea metodelor tradiționale precum miniprelegerea, descrierea, explicația, conversația cu cele participativ-active – simulări pe computer sau în clasă, joc de rol, scenarii, studiu de caz, diagrama Venn, SINELG, dezbateri, proiectul, etc.
Specificul programelor de Educație economică îl constituie prezența consultantului de afaceri, care va contribui la transferul teoriei în mediul practic, în viața reala. Cea mai mare parte a activităților prevăzute pentru participarea consultantului necesită aplicarea de metode interactive - problematizarea, descoperirea dirijata, exerciții cu caracter economic, jocuri de rol, simulări. Unele sugestii referitor la implicarea consultantului de afaceri în desfăşurarea orei se conțin în Ghidul pentru profesori.
Activitatile din Caietul elevului ofera posibilitate profesorului de a apela la diverse forme de lucru - individual, în perechi, în echipă, repere pentru diverse sarcini de cercetare atît în clasă, cît şi pentru acasa; studii de caz, diverse tipuri de exerciții: grafice, de calcul, de soluționare a problemelor cu caracter economic, studiu de piață; elaborare de postere, elaborarea CV, a bugetului, completarea tabelelor, etc.
O varietate aparte ar constitui-o lecția-joc-didactic / simulare / a unor situații cu caracter economic sau de orientare profesioanlă a elevilor/ jocurile ”Profesiile”, „Succesul”, „CAPs”/, precum şi laboratorulpractic„Minifirma şcolară”.
Curriculum de economie pentru ciclul gimnazal se doreşte a fi şi un punct de pornire pentru formarea anumitor competențe, integrarea acestora într-un sistem de cunoştințe şi abilități, dezvoltate în continuare la treapata liceala sau transferate
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 29
în viața reală. În acelaşi timp el dezvoltă cîmpul de cercetare şi experimentare al profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ30
X. strategIIdeevaluare
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Prin intermediul evaluării profesorul poate cunoaşte progresul înregistrat de elevi sub mai multe aspecte: cunoştinţe acumulate, capacităţi dezvoltate, atitudini şi conduite formate, precum şi factorii care au contribuit la formarea lor. Identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor la un moment dat permite adaptarea unor decizii de corectare, reglare şi îmbunătăţire a activităţilor de predare şi învăţare.
Evaluarea realizată în predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale este o acţiune complexă, care vizează toata gama modificărilor de comportament la care sunt supuşi elevii, conform obiectivelor specifice:
• cunoştinţe acumulate: concepte, fenomene, procese, principii, legi, teorii etc. ;
• capacităţi intelectuale: definire, clasificare, raţionare, argumentare, interpretare, gîndire divergentă, creativitate;
• capacitatea de utilizare a cunoştinţelor: priceperi, deprinderi, tehnici de acţiune etc. ;
• trăsături de personalitate: atitudini, opinii, conduite, decizii, comportamente; Evaluarea presupune măsurare, posibilă doar dacă rezultatele constatate sunt
supuse cuantificării riguroase. Dacă în ceea ce priveşte achiziţiile de cunoştinţe cuantificarea şi măsurarea nu ridica probleme deosebite, progresele realizate sub aspect formativ(capacităţi intelectuale, trăsături de personalitate) sunt mai greu sau poate chiar imposibil de supus unor astfel de operaţii, deoarece traducerea lor în termeni de comportamente precise, direct observabile şi măsurabile este mult mai dificilă. Aprecierea unor competenţe nu se poate realiza prin evidenţierea cantitativă a gradului în care au fost însuşite deoarece ele reprezintă rezultate calitative ale învăţării. Nu se poate măsura direct o competenţă. Totuşi, consideră G. Meyer(2000, p. 47), este inexact să considerăm că nu se pot evalua decît comportamentele, deoarece nu comportamentele sunt acelea pe care le evaluăm, ci produsele lor. Nu evaluăm competenţe, ci rezultatele vizibile ale acestor competenţe.
Scopul acţiunii evaluative nu este doar de a constata progresele realizate de elevi în învăţarea disciplinei de studiu, ci şi de a adopta, pornind de la rezultatele constatate, decizii de corectare şi ameliorare a activităţii de predare şi învăţare. Prin
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 31
intermediul său se stabileşte un feedback eficient, care îi permite profesorului să-şi reajusteze predarea, iar elevilor să-şi reajusteze demersurile de învăţare.
Evaluarea este centrată deopotrivă pe rezultat şi pe proces. Aprecierea rezultatelor învăţării elevilor stă la baza evaluării activităţii didactice şi adoptării unor decizii de ameliorare ulterioară. Predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale presupun, aşadar, evaluări de tip formativ şi normativ care certifică achiziţiile dobîndite şi fac posibilă îmbunătăţirea procesului didactic.
Antrenarea elevului în autoevaluări şi autoaprecieri prezintă incontestabile valenţe formative. Elevul ajunge să-şi formeze propria imagine de sine, dobîndind mai repede conştiinţa progreselor realizate în studierea disciplinei şi a eforturilor necesare pentru realizarea obiectivelor urmărite. Autoaprecierea contribuie la întărirea motivaţiei intrinseci şi a atitudinii pozitive faţă de învăţare. Reuşitele îl încurajează pentru continuarea studiului şi aprofundarea aspectelor teoretice specifice domeniului studiat. Nereuşitele trebuie astfel gestionate încît să nu descurajeze.
Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului, după cum insuccesul este descurajant. Prin urmare în predarea şi învăţarea Educaţieieconomiceşiantreprenoriale succesul se corelează pozitiv cu performanţele, cu satisfacţia şi dorinţa de a învăţa. În acest fel, evaluarea rezultatelor intervenţiei educative devine factor de stimulare a progresului în învăţare. Pentru a realiza o evaluare eficientă, în acord cu exigenţele învăţământului modern, este necesară utilizarea unor tehnici diverse, capabile să asigure un control adecvat al efectelor instructiv-educative.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.
Pentru a urmări calitatea practică a demersului instructiv-educativ întreprins, profesorului de educaţie economică se recomandă să urmeze următorii indicatori în cadrul activităţilor didactice la compartimentul evaluare:
• realizarea evaluării formative;
• raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul învăţării;
• raportarea aprecierii la obiective;
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ32
• raportarea aprecierii la posibilităţile fiecărui elev, rezultatele sale anterioare şi la rezultatele celorlalţi elevi;
• încurajează autoaprecierea şi aprecierea reciprocă a elevilor;
• raportul dintre notare şi norma docimologică;
• motivarea notei;
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 33
referInţebIblIografICe
Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi, 2000
1. Bîrzea C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E. D. P. , Bucureşti, 1995Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 1980Cerghit Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoală modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1998Christensen Roland C. , Forme a une pense autonome, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1992
2. Cucoş C., “Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 1996. De Corte E. , Les fondements de l‘action didactique, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1991De Ketelet Jean-Marie, Guide du formateur, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1989De Landsheere Gilbert et Vivian, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1979Druţă Maria Elena, Grumberg Cornelia, Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2003Gagne Robert M. , Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975Ionescu Miron, Chiş Vasile, Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992
3. Hazlitt H., “Lecţia de economie”, ASE World – Enterprise, Amerocart SRL, Business Tech International Press SRL Bucureşti, 1994Mayer Robert F. , Comment definir du objectifs pedagogiques, Dunod, Paris, 1994Minder Michel, Didactique fonctionnelle, De Boeck-Wesmael, Bruxelles, 1991
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ34
Păun Emil, Sociopedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982Radu Ion T. , Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981Ranekk S. , VăideanuG. , Les contenus de l’education. Perspectives mondiales d’ici a l’an 2000, UNESCO, Paris, 1987Salade Dumitru, Educaţie şi personalitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1995Văideanu George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988Vandevelde Lovin, Aider a devenir, Editions Labor, Bruxelles, 1982
CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL (CLASELE V– IX) 35
resursedIdaCtICe:
1. Noi şi Europa:
a. Ghid profesor IIb. Plic nr. 2 Paşii spre successc. Poster ORAŞd. Caietul elevului
2. Lumea noastră:
a. Ghid profesor IIb. Plic nr. 2 Paşii spre successc. Poster Plăcintăd. Caietul elevului
Eu şi Economia:
a. Ghid profesor b. Plic Eu şi Economiac. Poster Succesd. Caietul elevuluie. Cartele EXPERIENȚEf. Cartele PROFESII
Spiritul antreprenorial
a. Ghid profesor b. Plic Spirit antreprenorialc. Caietul elevului
Economia în cifre
a. Ghid profesor b. Caietul elevului
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ36
Piața internațională
c. Ghid profesor d. Plic Piața internaționalăe. Caietul Piața internaționalăf. Ghidul profesorului Resursele lumiig. Caietul Resursele lumii
Cheia succesului
a. Ghid profesor b. Plic Cheia Succesuluic. Caietul elevuluid. DVD Cheia Succesului
Minifirma şcolară
e. Ghid profesor f. Caietul elevului
top related