fata cu vise alb-negru - carti, jocuri, muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/756/fata cu vise...
Post on 05-Mar-2021
28 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ANDREEA RUSSO
FATACU
VISEALB
NEGRU
il bestseller
I dor degteptltorul. Zilnic are grijl siL \imi aminteascd c[ trliesc, e acel gen
de alarmi ce nu-mi permite si uit ci. prezentulnu poate fi amdnat.
Doresc s[ mi trezeasc6,, si mi gribeascis[ triiesc, s[ mi fuglreasc5. pe sciri Ei si miindemne sd trdntesc ugi din grabi, s[ m6ajute si savurez doar o guri din ceaiul dediminea![, dupl care, tot acest degteptitor, simi fugireasci spre tren sau spre orice mijlocde transport pentru a ajunge fbrl intArzieriunde am nevoie.Aq fi fericitl.
Doresc sd mI enervez pe culoarea roqie asemaforului gi pe ambuteiaje, pe liftul ce si-ainchis ugile drept in nasul meu 9i pe patiseriace nu are gogoagele mele preferate diminea{a.Pe pisica cea neagr[ ce mi-a tiiat calea gi pe
qoferii neatenfi, pe felele indcrite ale trecito-rilor qi pe simplul fapt c[ mi gribesc zi de zi,
dimineali de dimineali, si triiesc.Suni degteptitorul, intorc capul spre
dreapta, nu il opresc, eram treazdde mai mult
de doui ore inainte ca acesta si sune, Ei aga
e zlInic. Oare de ce il mai activez daci mitrezesc inainte si sune? Probabil imi doresc sd
simt ceea ce simte orice om cAnd se trezeqte, o
uri fali de degteptltor qi o dorinli de a dormimai mult. La mine totul e invers.
Ca rezultat, niciun accesoriu cotidian,niciun obicei, nimic din ce e valid pentrua{ii, nu e in stare si te faci si simfi ceea ce
nu te caracterizeazL.
ub nasul meu sti farfuria cu micul
dejun, iar e tlcere, ridic ochii Ei-l v[d,mereu e imbrlcat la costum, avAnd o cravati
neagri. in ultimii doi ani, de zisalui, i-am luat
cite o cravati, nu neagri,'niciodati nu l-am
vinfipu.rtAndu-le, niciodatl nu am indriznitsi intreb de ce nu o face. Mi gindesc ci are
motive.
Probabil ci religia mea se numeqte
,,Motive". Cred ci fiecare are motive serioase
conform cirora face anumite alegeri. Le
accept. Alegerile. Nu doresc sd aflu care sunt
motivele, imi este suficient si gtiu c[ acestea
sunt. Nu sunt siguri in cine am incredere mai
multi, in oameni sau in motivele 1or.
Doar ci de data aceasta nu pot si ii accept
alegerea ori motivele, nu pot si accept nimic.
REALITATE
Daci accept alegerile lui, le ignor pe alemele, ceea ce nu e corect, nu trebuie sirenunflm la noi de dragul altuia, sunt ganse
s[ ne transformim intr-un gol.Detesti si vorbeasci mult, mereu e pulin
distant, insi line la mine, se simte. $i-aterminat micul dejun, s-a ridicat, s-a apropiatqi m-a sirutat pe frunte, dupi care a plecat.
Mereu pleaci gi inchide uga in urma sa, iareu mereu doresc sd il opresc gi si il rog sim[ ia cu el. Doar ci ugile inchise adesea
rimAn inchise, e nevoie de curaj pentru a ledeschide.
I
l
rl
1
.
ala enormi a operei mi cucerise, priveam
in sus spre ornamentul de pe tavan 9i
perqi.Apireau din ce in ce mai mu\i spectatori
care se a$ezaulalocurile cuvenite. Mlgandeam ciiatl acum, la operl, are loc viafa. in dependenfi
de cAt achitim pentru bilet, aga qi ne aqezim,
cineva pe locuri mai bune, altcineva pe locurimai pufin bune. Totugi unii sunt invitafi'pentru unii altcineva achiti locul, deci, acegtia
nu gtiu ce inseamni si muncegti gi si primegti
un loc binemeritat. Totul e atit de absurd qi
logic in acelaqi timp, exact ca in viafa reali.
Simt o privire indreptati spre mine, intorc
capul, un tinir drlgu! imi zAmbegte:
- ili place aici?
Probabil mi cunoagte, ii zAmbesc gingag
drept rlspuns.
1l
VIS ALB-NEGRU
- Da, enorm. Se pare ci in cAteva clipe
are si inceapi.Sala e plin[,linigtea se fbcea din ce in ce mai
auzitd,. Ne ridicim cu tolii pentru a aplauda
orchestra care-gi face apari{ia pe scenI. Fiorigi ochi inlicrimafi de la frumusetea pe care
o aud. Simt cum pitrund intr-o lume noui,striind, dar primitoare. M-am regisit prea
tdtziu, asta era in capul meu, m-am regisitpreatdrziu.
Brusc sala a devenit goali, m-am ridicat inpicioare, dar nu vedeam pe nimeni, pe sceniapiruse tlnirul care nu demult era lingimine:
- Ce ai vlzut? Ce ai simtit? La ce te-ai
gindit?
- Ma gdndeam cd, prea tfuziu m-amregisit. Priveam la vioriste, violonceliste, lapianist, la tofi in ansamblu gi la toli individual.Oare ce simt ei? Oare realizeazd. cl datoritdlor m[ eliberez de presiunea prezentului, cinu gindesc altceva decdt sunet gi placere.
Atit de mult doresc ca acest sentiment sifie reciproc, ei s[ mi elibereze prin muzica
t2
F
VIS ALB-NEGRU
lor de prezentul ce mi preocupi, iar ei s[ se
elibereze de prezent prin muzica ce o creeazil.
Si simlim la unison aceastd libertate.
- $i ceaivilzut?
- Am vdzuttotul in alb-negiu.
- Alb-negru?
- Da, mereu vid visele in alb-negru.
T\Toaptea e prea lungi, soarele inclI \ nu a risirit, iar eu agtept s[ sune
degteptitorul, mai sunt doui ore de a$teptare,
ce as putea face in doui ore?
Dou5. ore. Mult sau pufin? Probabil mult,dar, probabil gi pufin. Timp de doui ore ilipofi schimba viala radical, simplu, luind odecizie de care ili e frici. Poli atinge succesul
sau poli si te pribugegti in egec. Sunt douicapete. Dar mijlocul? Da, existl gi un mijloc.Evident. Doar c[ acest mijloc este evitat,
acesta rcprezintl, o stabilitate gi o monotonieapreciatS. de cltre pu]ini. Cei mai mulfi se
afli anume la mijloc, acestia lin balanfa, eisunt cei mai importanfi, dar nu se consideriimportan{i. Trist. Doresc si fac parte dinacest mijloc, doar ci pAni atunci e nevoie si
l5
REALITATE
prind curaj ca in doui ore s[ schimb totul.
Cine a zis c|firescul nu are nevoie de timp?
intind mina dupa clgti 9i ascult, imi
reamintesc muzica din vis, aq compara, dar
ur[sc comparaliile stuPide.
Cobor scirile, il vid din sPate, deja
mlnAnci, incl nu gi-a pus sacoul, e doar in
clmagi. Sunt siguri ci imi aude pagii, trec pe
alituri:
- Buni dimineala, zic eu.
- Buni dimineafa, cum ai dormit?
- Bine, mullumesc.
Abia am reuEit si privesc ce am in farfurie
ci el deja se ridicl gi pleaci. Din nou nu am
vorbit, deEi mi-am dorit asta. $i aqa zilnic se
inchid uqile discufiilor dorite, dar nerostite.
*>t>t
YIteza e ceva periculos, probabil anume
sesizarea acestui pericol m-a fbcut si miindr[gostesc gi mai mult de rr,rotocicleti.
Pentru acest orag, sunt doar o puqtoaici pe
o motocicletl neagrl care se ia la intrecere
cu vintul, doar ci" pentru mine teprezint
t6
REALiTATE
ceva mai mult, motiv pentru care me iau laintrecere cu propriile puteri gi ambilii. Amnevoie de curaj, gi atunci cAnd simt viteza,
simt gi curajul, incerc si prind de aripi aceasti
paslre.
Oamenii curajogi sunt o raritate. Curajulin sine e un fenomen rar. Cu toate c[ triim inperioade pagnice, ne este frici de propria opi-nie, viziune gi de propriul scop. Ne este fricide noi si ne este frici de viala noastri. Doaroamenii curajogi trliesc cu adevlrat. Ceilalliii invidiaza.
Parchez gi cu pagi gribili mi indreptspre biroul lui, toli mi. privesc, dar asta nuconteazd, deschid uga, cea pe care el a inchis-oazi-dimineafi gi-i zic tot ce am de zis. Tace.
Oare este vreun leac impotriva ticerii? Leac
pentru doi concomitent, pentru cel care tace
gi pentru cel ce suportl aceasti ticere, lapachet, cici ambii suferi. Ar trebui sugeratio asemenea idee doctorilor, la sigur cel ce o
va crea, peste noapte are si devini miliardar.Probleme globale, probleme particulare.
t7
REALITATE
)t>t*
Ciugulesc micul dejun, aud ci suni telefo-nul, respir gi rispund:
- Te ascult, Dio.
- Dupi rispuns imi dau seami ci nu ai
reugit si disculi cu el.
- Nu, e complicat si deschid subiectulcu cineva care mereu undeva pleaci.
- Prin asta gi vi asem5.nafi.
- Nu prea cred. in fine, imi voi atinge
scopul.
- A rimas pulin timp.
- Te rog, nu imi reaminti.
- Sper ci nu te temi de el?
Am pus receptorul. Urdsc cAnd cineva
imi zice ci sunt fricoasi. Vid cheile de lamotocicleti gi mi decid si merg la el.
*)t)t
M-am simlit liberi cdnd am iegit din biroullui, in sfdrqit i-am zis tot ce am avut de zis,
in sfbrgit am fbcut un pas citre viala pe care
mi-o doresc cu adevirat. Existd lucruri pe care
ni le dorim din tot sufletul, gdnduri cu care ne
1B
F
REALITATE
trezim dimineala gi adormim noaptea. Cum
e posibil ca acestea sl nu se adevereasci dinmoment ce deja fac parte din rutina zilnicl?
top related