forta de munca
Post on 03-Jan-2016
42 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
FORTA DE MUNCA NOTE DE CURS PENTRU STUDENTII
CSIE ,disciplina SCNSapt.IV
Bibliografie :SURSA 1,PAG. 257- 267SURSA 2 , Aplic. 6 ,pag.256+ Dictionar de Statistica Generala ,Ed.Economica ,Bucuresti, Cap.XI ,pag.217 ( numai indicatorii fortei de munca )
Statutul profesional :situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin exercitarea unei activităţi
salariat, persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială -indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, in schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau natură, comision etc;
patron, persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc), pentru a cărei activitate are angajaţi
lucrător pe cont propriu, persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu, de membrii familiei,
lucrător familial neremunerat, persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie
membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole
Efectivul salariaţilor (Employees number)
Indicator de stoc care exprimă numărul persoanelor cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată existent în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei
Corelarea efectivului salariaţilor cu alţi indicatori care se referă la un
interval (câştigul salarial, cifra de afaceri, valoarea adăugată etc.) presupune tranformarea acestuia într-un indicator mediu - efectivul mediu al salariaţilor.
Numărul mediu al salariaţilor
reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din
suma efectivelor zilnice ale salariaţilor, inclusiv din
zilele de repaus săptămânal, sărbători legate şi alte
ztte nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor
calendaristice (365 zile). Salariaţii care nu au fost
angajaţi cu normă întreagă s-au inclus in numărul
mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în
contractul de muncă.
Resursele de muncă
Resursele de muncă existente la un moment dat în societate exprimă numărul persoanelor capabile de muncă, adică acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o activitate utilă în una din activităţile economiei naţionale
Sub aspect statistic, volumul resurselor de muncă se determină pe baza următorilor indicatori:
1. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă (PVM)
2. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă, dar inaptă de muncă (PVMIM))
3. populaţia în afara limitelor vârstei de muncă care lucrează (PAVML)
RM = PVM – PVMIM + PAVML
Resursele de muncă (RM)
Balanţa forţei de muncă Balanţa forţei de muncă este elaborată anual pe baza datelor de
statistică demografică, a celor din surse administrative şi a anchetelor Balanţa cuprinde indicatori statistici intercondiţionaţi:
- resursele de muncă
- populaţia în vârstă de muncă
- populaţia ocupată civilă
- şomerii
- populaţia activă civilă
- populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă
În Balanţa resurselor de muncă indicatorii sintetici sunt grupaţi în :
- indicatori ai resurselor de muncă şi
- indicatori ai utilizării resurselor de muncă
Populaţia activă (Working populations)
Include toate persoanele care, într-o perioadă de referinţă specificată, furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii definite prin sistemul conturilor naţionale
Populaţia activă cuprinde: forţa de muncă salariată civilă; patronii şi alţi lucrători independenţi; lucrătorii familiali neremuneraţi; militarii de carieră şi militarii în termen; şomerii.
Se măsoara ca populaţie în mod curent activă şi populaţie obişnuit activă
Populaţia obişnuit activă include toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă – de regulă, cea a şcolarizării obligatorii – stabilită prin legislaţia naţională, al căror statut principal a fost fie de persoană ocupată, fie de şomer, în raport cu activitatea măsurată în termeni de săptămâni sau zile de muncă, în cadrul unei perioade specificate, de regulă 12 luni precedente
Populaţia curent activă cuprinde toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă şi care în perioada de referinţă (o zi sau de obicei o săptămână) au declarat că au fost ocupate sau în şomaj
Populaţia activă civilă - Cuprinde toate persoanele care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii, cu excepţia forţelor armate şi persoanelor asimilate acestora (MApN, MI, SRI, militari în termen, deţinuţi) - Populaţia activă civilă se determină anual, pe baza datelor furnizate de balanţa fortei de muncă
Populaţia activă totală - Cuprinde toate persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (diferită de la o ţară la alta în funcţie de durata şcolarizării obligatorii) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii - Populaţia activă totală se determină pe baza recensămintelor populaţiei şi prin ancheta asupra forţei de muncă
Populaţia civilă ocupată - Cuprinde aceleaşi categorii de persoane ca şi populaţia ocupată totală, cu excepţia forţelor armate şi a persoanelor asimilate acestora
Populaţia inactivă Cuprinde persoanele fără loc de muncă şi care nu
caută un loc de muncă, indiferent de vârstă, inclusiv cele cu o vârstă inferioară sau superioară celei specificate pentru a fi considerate active
În funcţie de perioada de referinţă, se operează cu populaţia curent inactivă şi cu populaţia obişnuit inactivă
Populaţia curent inactivă cuprinde toate persoanele care nu se încadrează nici în populaţia ocupată şi nici în cea aflată în şomaj în ziua sau în săptămâna când se face înregistrarea.
Populaţia obişnuit inactivă exprimă numărul persoanelor care pe parcursul unei perioade mai îndelungate (lună, trimestru, an) nu erau nici ocupate, nici în şomaj
Ambele variante cuprind următoarele categorii: elevii şi studenţii (curs de zi); persoane casnice; pensionari; persoane cu incapacitate permanentă de muncă; alte categorii
Populaţia ocupată reprezintă toate persoanele de vârstă activă, care, în decursul unei perioade de referinţă se aflau în una din următoarele situaţii:
- aveau un loc de muncă, se găseau la locul de muncă şi primeau un salariu sau remuneraţie în bani sau în natură
- aveau un loc de muncă salariat, dar în perioada de referinţă erau absenţi, păstrând însă legătura formală cu locul de muncă
- aveau un loc de muncă nesalariat, iar în perioada de referinţă erau prezente la lucru şi exercitau o activitate lucrativă aducătoare de venit
- desfăşurau activităţi pe cont propriu (patroni, asociaţi), dar temporar nu erau la lucru
Populaţia totală ocupată Cuprinde toate persoanele care dispun de un
loc de muncă care le permite exercitarea unei activităţi economico-sociale social utile aducătoare de venit (în bani sau în natură), indiferent de statutul lor profesional: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi în agricultură (agricultori individuali) sau în activităţi neagricole; lucrători în asociaţii sau cooperative de producţie
Populaţia ocupată totală se stabileşte cu ocazia recensămintelor populaţiei şi a anchetelor asupra forţei de muncă
•Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şl populaţia totală în vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual
•Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual
Rata şomajului Indicator relativ prin care se măsoară dimensiunile
şi intensitatea neocupării forţei de muncă Rata şomajului este un raport procentual între
doi indicatori absoluţi, primul exprimând dimensiunea neocupării iar al doilea măsurând numărul populaţiei de referinţă, de regulă populaţia activă
În funcţie de obiectivele de cunoaştere urmărite, de informaţiile disponibile şi de legislaţia în vigoare, în statistica internaţională se folosesc concomitent mai multe rate de şomaj
Diferenţele între acestea, sunt în principal, determinate de conţinutul termenilor implicaţi în raport, de sursele de date, de metodologia de calcul
De regulă în statistica internaţională se utilizează următoarele rate de şomaj:
1. rata globală standardizată BIM; 2. rata globală standardizată CEE; 3. rata globală standardizată OCDE;4. rata globală naţională (după
metodologii naţionale); rate parţiale pentru diferite categorii de populaţie activă; rata integrală (compusă) de şomaj şi subocupare.
Ca regulă, ratele standardizate de şomaj se calculează pe baza rezultatelor din anchete asupra forţei de muncă
Rata de şomaj standardizată BIM (Biroul Internaţional al Muncii) se calculează ca un raport între numărul persoanelor neocupate care caută de lucru (şomeri în sens BIM) şi populaţia activă totală
Rata de şomaj standardizată în sens CEE (Comunitate Economică Europeană - U.E) este raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia activă civilă
Rata de şomaj standardizată în sens OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) este un raport între numărul de şomeri şi populaţia activă totală
Rata de şomaj naţională Se calculează pe baza datelor provenite, de
regulă, din surse administrative În funcţie de sfera de cuprindere al indicatorilor
implicaţi în raport se folosesc frecvent următoarele forme: raport între numărul de persoane neocupate înscrise la sfârşitul lunii la agenţiile de ocupare (şomeri, conform convenţiilor naţionale) şi un indicator al populaţiei de referinţă: populaţia activă (totală sau civilă), populaţia ocupată (totală sau civilă), numărul de salariaţi (total sau civili)
In România rata şomajului la nivel naţional se calculează lunar, ca un raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile de ocupare şi formare profesională (indemnizaţi şi neindemnizaţi) şi populaţia activă civilă determinată prin însumarea populaţiei ocupată civilă (din balanţa forţei de muncă) şi a numărului şomerilor înregistraţi (din surse administrative).
Rata parţială de şomaj exprimă nivelul relativ al neocupării unei anumite categorii de forţă de muncă sau unei anumite zone
Pe baza datelor din ancheta asupra forţei de muncă în gospodării se calculează trimestrial şi anual:
1. rate standardizate BIM totale, la nivel naţional 2. parţiale, pe medii de rezidenţă (urban,
rural),3. pe sexe şi grupe de vârstă prin raportarea
numărului şomerilor BIM la populaţia activă totală şi pe categorii constituite după caracteristicile demografice respective
Productivitatea muncii (Labour productivity) Valoarea adăugată brută a unei ramuri sau
al unui sector, în preţuri constante, ce revine în medie pe o persoană ocupată (sau pe o oră lucrată de populaţia ocupată)
La nivelul economiei se calculează ca un raport dintre produsul intern brut în preţuri constante şi populaţia ocupată
Productivitatea muncii se foloseşte frecvent pentru productivitate, deoarece este practic imposibilă izolarea contribuţiei fiecărui factor (vezi factorii de producţie) care participă la producerea valorii adăugate
Intensitatea muncii (Labour intensity)
Raportul dintre populaţia activă ocupată
(numărul orelor lucrate) şi stocul de
capital
sau
raportul dintre productivitatea capitalului
şi productivitatea muncii.
Inversul raportului este intensitatea
capitalului.
29
• Populatia ocupata cuprinde toate persoanele –atat salariati cat si lucratori pe cont propriu – care exercita o activitate productiva in cadrul limitelorproductiei din SEC•Conform SEC, sunt luate in calcul atat activitatileprincipale cat si secundare pe baza orelor efectivlucrate•Se calculeaza pe baza conceptului domestic (corectii pentru rezidentii care lucreaza in strainatate si nerezidentii care lucreaza in Romania)•Surse de date:
•Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)•Ancheta privind costul fortei de munca•Ancheta structurala anuala in intreprinderi•Surse administrative (MAE, MIRA, MMFES)
Productivitatea muncii
Indicii productivitatii muncii si ai castigului mediu brut- in procente fata de anul 2002 -
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
2003 2004 2005 2006 *) 2007 *)
Anii
%
Indicii productivitatii muncii
Indicii castigului nominal mediu brut
*) date estimate
275.4117.8118.9118.7126.9130.5Productivitatea muncii (PIB/pers. ocupata)
97.099.7100.598.598.3100.0Populatie ocupata conform SEC 95
267.2117.5119.6116.9124.8130.4Produs intern brut nominal
2007 *)2007 *)2006 *)200520042003
in procentefata de 2002
in procente fata de anul precedentIndicatori
30
Castigul salarial nominal mediu brut lunar, peactivitati ale economiei nationale
Evolutia castigului salarial si a preturilor de consum in perioada 2001-2007
100200300400500600
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)
%
Indicele castigului salarial nominal brut (2000=100%)
Indicele castigului salarial real (2000=100%)
Indicele preturilor de consum (2000=100%)
CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU BRUT LUNAR IN ANII 2000- 2007
496.414102007 *)
*) date provizorii
403.511462006
340.89682005
288.18182004
233.76642003
187.35322002
148.64222001
-2842000
an 2000=100%lei
2472Administratie publica
Cele mai mari castiguri salariale medii lunare brute in anul 2007 *)
*) date provizorii
2481Industria extractivă
3865Intermedieri financiare
- lei -
Cele mai mici castiguri salariale medii lunare brute in anul 2007 *)
*) date provizorii
1039Agricultura, vanatoare, silvicultura
864Hoteluri si restaurante
754Pescuitul si piscicultura
- lei -
ROMÂNIAŞI UE
Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002
Cehia Polonia România Slovacia Ungaria
PIB/loc. (PPS) 18700e 12600e 8800e 14800e 15600e
e = estimat
Sursa: EUROSTAT
2006
Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963)
Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său, dinamica PIB
procente
Ţara 2000 2001 2002 2003
Bulgaria 116.8 118.7 112.9 116.8
Cehia 143.0 144.2 132.7 134.4
Polonia 63.1 59.8 63.3 72.6
România 70.6 74.5 76.5 80.4
Slovacia 146.0 156.5 152.7 157.6
Slovenia 116.6 116.5 114.2 114.6
Ungaria 153.6 150.2 131.1 134.6
* = (export + import)/PIB
Sursa: site -uri bănci centrale şi institute naţionale de statistică
Gradul de deschidere a economiei*
70,774,5
76,580,4
86,6
2000 2001 2002 2003 2004e
Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României
procente
*) (import + export)/PIB
Rata inflaţiei(procente, medie anuală)
Ratele dobânzilor pe termen lung(procente pe an)
Cursul de schimb faţă de euro(apreciere/depreciere procentuală maximă faţă de media pe doi ani*)
Deficitul bugetului consolidat(procente în PIB)
Datoria publică(procente în PIB)
1) la emisiunea titlurilor de stat din august 20052) conform metodologiei ESA95
Sursa: EUROSTAT, BCE, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României
6,56
-1,92)
12,42)
+10,0 / -6,1
7,491)
Indicatorii de convergenţă nominală Criterii Maastricht
(Indicatori de convergenţă nominală)
România 2006
Criteriile de la Maastricht
sub 3 la sută
+ / -15 procente
(2,8 la sută**)
(6,2 la sută**)
*) A fost luată în considerare perioada 2005-2006, întrucât îndeplinirea criteriului se evaluează în funcţie de stabilitatea cursului de schimb pe parcursul ultimilor doi ani. **) Conform Raportului de convergenţă al BCE - decembrie 2006
<2 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE
<1,5 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE
sub 3 la sută
top related