guvernul rom â n iei
Post on 01-Jan-2016
42 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
A. CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani
B. DEFICIT BUGETAR de 5,7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7,3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană.
C. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire:
• 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008
• creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581,3 lei la 697,5 lei.
La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori
2
În trezoreria Statului au intrat 7,6 mld. Euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială
3
9,791 mld euro
2,151 mld euro
4,85 mld euro
0,6 mld euro
Banca Naţională aRomâniei
Ministerul FinanţelorPublice
Banca Mondială
Uniunea Europeană
Fondul MonetarInternaţional
* Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public )
Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,4 mld. euro, din care 11,942 mld. euro de la FMI.
7,6 mld euro
Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în iunie 2011 cu 165.437
1.379.8921.398.757
1.233.284
1.266.550
2008 2009 2010 Feb. 2011
4
Iunie 2011
Public
Total economie
Privat
Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut public şi cel privat între 2008 - 2011
5
Reforme 2009 - 2011
1. Relansarea economică
2. Reforma cadrului fiscal
3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
5. Reforma MAI
6. Reforma sistemului public de pensii
7. Reforma legislaţiei muncii
8. Reforma dialogului social
9. Reforma educaţiei
10. Reforma sănătăţii
11. Reforma asistenţei sociale
12. Reforma sistemului de justiţie 7
9
Evoluţia trimestrială a PIB 2010 - 2011
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, august 2011
- serie brută
-2,2 -2,2
1,71,9
1,4
-0,4-0,6
0,8 1,50
-1,3
-4,0
-2,0
0,0
2,0
4,0
6,0
Tr. I 2010 Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I 2011 Tr. II Tr. III Tr. IV
PIB-trimestrial PIB anual
prognoza
- modificări procentuale faţă de perioada corespunzatoare a anului precedent, serie brută -
1,5
Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
A. Realizarea de reforme structurale ale statului
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care: Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea
cheltuielilor publice; O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.
C. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice.
10
A. Evitarea derapajelor economice majoreDeficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern:
-9,9
-13,7 -14
- 5,7-7,3
-6,5
- 4,4
-15
-10
-5
0
2008 2009 2010 2011
Deficit bugetar in absenta masurilor guvernamentaleDeficitul bugetar efectiv/estimat
11
Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de
carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu
bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al
anului 2010.
Reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, a celor
120 de agenţii guvernamentale care a condus la reducerea
a 8000 de posturi.
Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar,
pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul
salarial mediu brut. Recalcularea pensiilor
speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora
în sistemul public de pensii.
Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011
şi indexarea începând cu anul 2012 cu 100% din inflaţie şi 50% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu
brut pe economie.
Blocarea
posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior
în sistemul bugetar.
Neacordarea de tichete de masă şi tichete cadou la
personalul din sectorul bugetar.
Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar,reducerea cu 15% a
indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea
copilului.
Eficientizarea Eficientizarea şşi i reducerea reducerea
cheltuielilor cheltuielilor publicepublice
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetarB.1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice
12
Creşterea cotei standard
a taxei pe valoare adăugată
de la 19% la 24%.
Majorarea niveluluiaccizelor la unele băuturi alcooliceţigarete, benzină
şi motorină.
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai
multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport
cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³.
Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a
impozitelor prin diminuarea evaziunii
fiscale.
Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a
tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate
de persoanele fizice
Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei
de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari
de 740 lei/lunar.
Revenirea la procentele de
contribuţii sociale din ian 2008
MMăăsuri pentru suri pentru crecreşşterea terea
veniturilor veniturilor bugetarebugetare
B.2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
13
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor
2. Stimularea investiţiilor publice
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat
4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat
5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile
6. Programul Prima Casă
7. Programul de promovare a exporturilor
8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
9. Diminuarea poverii administrativ – fiscale
10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
11. Sprijinirea agriculturii14
1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă
de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.
Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 10.308 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (14.650 estimaţi pentru 2011)
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare.
Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. 116 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011)
Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni.
Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 110 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011)
Pentru aceste 3 măsuri: Buget 2011: 37,2 mil. lei – în primele 5 luni ale anului au fost cheltuite 30,3 mil. lei.
15
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021.303.98.31, anofm@anofm.ro, ANOFM
1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj
aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu
handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor:
• 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;• 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;• 750 lei pentru nivelul universitar.
Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. Buget alocat în 2011: 93,75 mil. lei. 3.123 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (10.290 estimaţi pentru anul 2011)
Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a
ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare
într-un an calendaristic. Buget alocat în 2011: 457 mii lei.
16
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021.303.98.31, anofm@anofm.ro, ANOFM
2. Stimularea investiţiilor publice
Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice:
în anul 2008: 6,3% din PIB (32,6 mld. lei)
în anul 2011: 6,5% din PIB (35,2 mld. lei)
Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat
Avantaje ale PPP
• Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice.
• Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor.
• Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale.
17
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, cristina.mitru@mfinante.ro, Ministerul Finanţelor Publice
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat
1. Primul pilon: proiecte mari de investiţii Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 mil. euro, care angajează peste
500 de salariaţi. Exemplu: Proiectul de eficientizare energetică Turceni. Investiţia se ridică la 296,5
mil. euro, din care 36 mil. euro reprezintă ajutor de stat.
Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de stat pentru cele de minimum 5 mil. euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi
Beneficiari: 10 proiecte de investiţii în valoare de 711,7 mil. euro în anul 2010, care crează 4.767 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 214,5 mil. euro.
Exemple:• Fabrica de anvelope a S.C. Pirelli• Centrul de încercări şi testări autovehicule al Renault Technologie Roumanie• Fabrica de componente pentru industria aeronautică a S.C. Premium Aerotec• Fabrica de cutii viteză a Renault Mecanique Roumanie• Complex agricol AAYLEX PROD (abator păsări)• Fabrica de pompe injecţie a Delphi Diesel Systems Romania• Realizarea unui nou model de autovehicul SUV – Automobile DACIA • Fabrică – unităţi de pompare pentru extracţia petrolului LUFKIN Industries• Fabricarea unor noi tipuri de vagoane – transport călători SC REMAR 18
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021.312.41.62, livia.stan@mfinante.ro, Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
2. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor
Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an
Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei
Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei
Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei
• 2011: 24 mil. lei – 4.000 beneficiari potenţiali
• 2012: 70 mil. lei – 2.000 beneficiari potenţiali
• 2013: 71 mil. lei – 2.000 beneficiari potenţiali
Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei.
Linia de credit deschisă nu poate depăşi:
• 125.000 lei/an/beneficiar
• 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit 19
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, doina.marin@aippimm.ro, AIPPIMM
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Ajutoare de minimis Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru
finanţare în 2008 - 2010: s-au efectuat plăţi în valoare de 192 mil. lei. Crearea portalului virtual unic One Stop Shop: www.immoss.ro Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin prin programul
naţional multianual (2005-2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor Buget alocat în 2010: 600.000 de lei Beneficiari: 232 doamne au urmat cursul de formare antreprenorială. Rata de absorbţie este de 100%.
Credit pentru femei antreprenor – EximBank Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca
acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar.
Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) Valoare credit: maximum 100.000 euro
21
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
3. Al treilea pilon: microîntreprinderi Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul
tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor
eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar
2010• 71 firme au beneficiat de finanţare • Rata de absorbţie de 100%.
2011• Bugetul alocat: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010).
• Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii)
• Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat.
• Numărul maxim de firme ce pot obţine finanţare este de 92.22
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, doina.marin@aippimm.ro, AIPPIMM
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu mai mult
de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obtine credit, cât si tânărul care cofinanteaza planul de afaceri din surse proprii.
Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro.
Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane.
În cadrul programului au fost depuse 1.144 dosare; dintre acestea, 528 dosare au fost avizate (din 766 dosare evaluate) – până la 4 august 2011.
Până la 2 august 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului 4531 firme – 2962 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate.
Cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti (532) şi Cluj (336), urmate de judeţele Braşov (235), Dolj (196), Timiş (178).
23
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, doina.marin@aippimm.ro, AIPPIMM
3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Programul Naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare 100%) Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010
3 incubatoare înfiinţate în 2006
• Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create)
• Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create)
• Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create) 2 incubatoare înfiinţate în 2010
• Tg-Mureş – 20 firme incubate
• Mangalia – 8 firme incubate 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare,
Câmpia Turzii, Dorohoi.25
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, doina.marin@aippimm.ro, AIPPIMM
4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat
Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
Beneficiari: 9000 garanţii în valoare de peste 650 mil. euro în 2010, ceea ce a dus la crearea şi/sau menţinerea a peste 195.000 locuri de muncă.
Beneficiari: FRC a acordat 1860 contragaranţii în valoare totală de 371,6 mil. lei pentru finanţări în valoare de 1.401 mil. lei, de care beneficiază 1.630 IMM-uri şi în care lucrează peste 45.350 angajaţi, în anul 2010.
Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani
Beneficiari: FNGCIMM a acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei
Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 26
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, cristina.mitru@mfinante.ro, Ministerul Finanţelor Publice
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, antoaneta.petrescu@mfinante.ro, Direcţia Monitorizare, ACIS
5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile
Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale Fonduri alocate pentru anul 2011: 15,102 mil. lei
În anul 2010 au fost alocate fonduri în valoare de 18,903 mil. lei.
Beneficiari: 37 proiecte finalizate
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă
În anul 2010, a fost alocată suma de 5 mil. lei pentru acest program. • 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de proiecte
• 117 contracte au fost încheiate
• Rata de absorbţie este de 98%
Pentru anul 2011, Guvernul a alocat un buget de 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010.
27
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Danut Ciontea, 021.202.52.30, danut_ciontea@minind.ro, Direcţia Generală Politica Industrială şi Mediu de Afaceri, MECMA
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, 021.335.26.32, presedinte@aippimm.ro, AIPPIMM
5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Programul Rabla
2010 Beneficiari:
• 189.323 maşini uzate predate spre casare
• 62.550 maşini noi cumpărate din care 25.263 sunt maşini româneşti
Total fonduri alocate: 722 mil. lei
2011 Beneficiari până la 28 iulie 2011:
• 68.656maşini vechi colectate
• 9.586 maşini noi cumpărate, din care 2.773 sunt maşini româneşti
Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil. lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011.
28
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, 021.317.02.87 (int. 126), gheorghe.papuc@afm.ro, Direcţia Implementare Proiecte, AFM
Programul Casa Verde – persoane fizice 2010
18.363 dosare depuse, din care 16.065 dosare acceptate Buget alocat: 110 mil. lei
2011 (sesiunea s-a deschis pe 01.06.2011) Nr. dosare depuse: 23.884
Buget alocat: 100 mil. lei
Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe
Bugetul alocat în 2010: 300 mil. lei, din care credite bugetare 150 mil. lei
În anul 2011, creditele bugetare alocate sunt în valoare de 150 mil. lei.
Beneficiari în 2010-2011: 29.000 de apartamente.29
5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl.Kato Zoltan, 021.317.86.16, zoltan.kato@afm.ro, AFM
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, 0372.114.562, gina.petrescu@mdrt.ro, Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT)
Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile
52 proiecte în curs de finanţare, în valoare de peste 906 mil. lei
Programul “Cumpără româneşte”
Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti.
Finanţarea este de 5,2 mil. lei şi provine din fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative)
Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. 30
5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, 021.316.02.15, lucian.pricina@mmediu.ro, Ministerul Mediului
6. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită
Prima Casă 4 (1 iunie – 25 iulie 2011):
• 1.480 garanţii pentru locuinţe acordate, în valoare de 29,49 mil. euro.
• Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.
• Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator.
În anul 2011 au fost acordate 6.599 garanţii, în valoare de 229,15 mil. euro (în cadrul programelor Prima Casă 3 şi Prima Casă 4).
Total program Prima Casă (1-4): au fost acordate până în prezent 41.551 garanţii, în valoare de 1,658 mld. euro.
31
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, 021.319.96.89, angela.carabas@mfinante.ro, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP
7. Programul de promovare a exporturilor
Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă
◦ Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial
Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii
România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT
Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor
Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă
Portalul de informaţii de comerţ exterior, www.portaldecomert.ro
◦ Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE.
◦ Peste 50.000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare.
Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor:
◦ Buget: 36,4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului.
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 costin.lianu@dce.gov.ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale
7. Programul de promovare a exporturilor (cont.)
Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii
internaţionale ◦ Hannover Messe – pentru sectorul industrial
◦ Cebit – pentru sectorul IT
◦ Vinexpo – pentru exportatorii de vin
◦ Koln – pentru exportatorii de mobilă
◦ Pret a Porter – pentru sectorul confecţii
Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români
Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri.
◦ Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii.
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 costin.lianu@dce.gov.ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale
Acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari: Dublarea cotei maxime de prefinanţare, de la 15 la 30% din valoarea eligibilă. Acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa ajutorului de
stat, de până la 35% din valoarea grantului. Beneficiarii privaţi au posibilitatea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci
comerciale. Eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor
europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile (în cadrul POR). Accelerarea procedurilor de licitare, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile.
Simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi: renunţarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului sau înlocuirea cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului.
Introducerea posibilităţii ca Autoritatea de management să semneze contracte de finanţare care să totalizeze o valoare superioară cu până la 20% a alocării aprobate prin programele operaţionale („supra-contractare”), pentru a asigura un ritm mai alert de absorbţie, a compensa economiile realizate pe unele proiecte şi a anticipa eventualele cheltuieli neeligibile neprevăzute. 36
8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, antoaneta.petrescu@mfinante.ro, Direcţia Monitorizare, ACIS
9. Diminuarea poverii financiare şi administrative
În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%.
Procedura de rambursare a TVA a fost îmbunătăţită.
Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009.
Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010.
Declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. Începând cu 25 august 2011, declaraţia unică se va completa exclusiv online.
Arieratele statului către agenţii economici privaţi s-au înjumătăţit din 2008 şi până în prezent.
Am diminuat nivelul dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an). 37
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), bogdan.preda@mfinante.ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
38
10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de
control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursa nu poate fi identificată.
Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală (verificarea în trafic; dreptul de a solicita instituţiilor bancare informaţii privind rulajele conturilor bancare).
Implementarea controlului comerţului electronic.
Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor.
Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free.
Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.
Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”.
Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse.
Aplicarea taxării inverse în domeniul TVA pentru livrarea anumitor categorii de cereale si plante tehnice – persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, în locul furnizorului (măsura este valabilă până la 31 mai 2013).
38
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), bogdan.preda@mfinante.ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
39
10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)
Rezultate obţinute în primul semestru din anul 2011, de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a 143.371 acţiuni de inspecţie şi control:
Sume suplimentare stabilite: 5.401 mil. lei (cu 1,7% mai mult decât în primul semestru din anul 2011)
Valoarea prejudiciilor stabilite: 3.966 mil. lei (cu 17,6% mai mult decât în primul semestru din anul 2011)
Măsuri asiguratorii: 2.025 mil. lei.
Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, aproape s-a înjumătăţit din 2008 până în prezent: de la 3.382 mil.lei în decembrie 2008 la 1.762 mil. lei în iunie 2011.
A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la 1.814 solicitări în decembrie 2008, la 877 solicitări în iunie 2011.
39
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), bogdan.preda@mfinante.ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
Programul “Primul Siloz” Beneficiari: au fost emise 304 certificate de depozit din 2009 până la 31 iulie 2011 La aceasta dată sunt în circulaţie 143 certificate cu o valoare totală de peste 360 mil. lei
garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II al Politicii Agricole Comune) Proiecte finalizate la 22 iulie 2011: 1.881. Proiecte depuse: 69,686, în valoare de aprox. 14,77mld. euro. Proiecte selectate: 47.692, cu o valoare de peste 4,4 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): 30.472, cu o valoare de peste 4 mld. euro. Plăţile efectuate: peste 2,15 mld. euro (21,4% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2011 au fost stabilite 16 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară
totală fiind de 1,64 mld. euro.
Plăţi pe suprafaţă pentru fermieri (pilonul I al Politicii Agricole Comune) În anul 2011, subvenţia pe hectar va depăşi 170 euro, cu 40 euro mai mare faţă de anul
2010. Au fost efectuate plăţi în avans pentru 80% din fermieri, până în luna februarie 2011. În anul 2011 introducem în cultură peste 2 mil. ha, atingând astfel cea mai mare suprafaţă
de terenuri lucrate din ultimii 20 de ani.
11. Sprijinirea agriculturii
40
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021.307.85.84, livia.chivu@madr.ro, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
2. Reforma cadrului fiscal Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de cotitură în finanțele publice si stabileste principiile, obiectivele, prioritătile multianuale ale politicii fiscal-bugetare: introduce plafoane de cheltuieli, reduce numărul de rectificări bugetare, elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale si înfiintează Consiliul Fiscal etc.
Obiectivul central: reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012. În cadrul reformelor, se urmăreşte diminuarea poverii administrativ-fiscale
Compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat - elaborarea unui sistem unitar de selecţie informatică a deconturilor de TVA din baza de date naţională, respectând principiul “cel mai vechi decont se stinge primul”.A fost reglementată posibilitatea neînceperii sau suspendării executarii silite - în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an). Pentru creanţele bugetare datorate la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse de la 3% pe fiecare lună de întarziere (36% pe an) la 2% pe luna de întârziere (24% pe an). 41
42
Modificarea recentă a legii contabilităţii
2 obiective precise:
reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare
reducerea birocraţiei în administraţia financiară
Introducem un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de 35.000 euro:
aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5;
aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual;
bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi;
semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă.
349.000 firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă)
42
3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.233.284 persoane în luna iunie 2011.
Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale.
E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional
Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii
Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP
43
4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
Legea salarizării unitare reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. Rezultatele vizate sunt următoarele:
raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului din sectorul bugetar este de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene;armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se realizează ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii;este creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali;încadrarea în masa salarială de 39 mld. lei pentru anul 2011.
44
5. Reforma MAI
2011 numărul de posturi în aparatul central s-a diminuat cu 212, din care 170 posturi încadrate
numărul posturilor din structurile de ordine publică s-a redus cu 15.258, din care 8.258 posturi încadrate
5 agenţii au fost desfiinţate prin comasare.
45
În perioada 2009-2011 la nivelul MAI se înregistrează o scădere cu 40.493 a numărului total de posturi prevăzute (inclusiv posturi vacante).
-480 -4 951
-35 062
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , 021.315.12.42, gheorghe.andrei@mai.gov.ro, Ministerul Administraţiei şi Internelor
6. Reforma sistemului public de pensii
Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; au fost eliminate legile de pensionare care nu respectă principiul contributivităţii şi au fost recalculate pensiile de serviciu (speciale); a fost instituită indemnizaţia socială pentru pensionari de 350 lei; se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; se reduce numărul pensionărilor anticipate; sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro; în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, din anul precedent.
46
7. Reforma legislaţiei muncii
A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte:
flexibilitatea raporturilor de muncă;
adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii;
armonizarea prevederilor cu directivele europene;
diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente;
introducerea criteriului de performanţă în contractele şi relaţiile de muncă.
De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 31 iulie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 779.261 (65,72% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 634.334 sunt contracte active.
47
48
Numărul contractelor de muncă încheiate în prezent este cu 175.404 mai mare decât în anul 2008
6.230.353
5.924.571
6.405.757
5.600.000
5.700.000
5.800.000
5.900.000
6.000.000
6.100.000
6.200.000
6.300.000
6.400.000
6.500.000
31 dec 2008 31 dec 2009 31 iulie 2011
8. Reforma dialogului social
Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României.
Legea Dialogului Social vine în completarea Codului Muncii:
reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; adaptează la nevoile actuale ale României reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă.
49
9. Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. Principalele modificări vizează:
regândirea rolului educaţiei timpurii; asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; reproiectarea Curriculumului Naţional; instituirea Portofoliului educaţional; introducerea finanţării per elev – alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţintele educaţionale strategice, pe principiul finanţarea urmează elevul; introducerea Programului Şcoală după şcoală; sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte; asigurarea accesului egal la studii în universităţile româneşti; definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; redefinirea doctoratului prin instituirea a două tipuri: doctoratul știinţific şi doctoratul profesional. 50
10. Reforma sănătăţii Măsurile adoptate au în vedere:
descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc – din cele 435 de spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au fost transferate către autoritățile publice locale un număr de 370 de spitale; restructurarea sistemului spitalicesc; introducerea cardului naţional de sănătate; introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici; controlul cheltuielilor cu medicamentele; creşterea accesului pacienţilor la tratamente moderne, la preţuri accesibile, prin introducerea unei noi politici de stabilire a preţurilor la medicamente;creşterea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate în cazul veniturilor obţinute din pensiile mai mari de 740 lei; dezvoltarea parteneriatelor public-private şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea reţelelor sanitare integrate; continuarea demersului de a introduce standardele pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc prin ghiduri clinice şi protocoale terapeutice, precum şi a unui sistem de asigurări a calităţii serviciilor medicale. 51
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, 021.307.25.66, calin.alexandru@ms.ro, Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii
11. Reforma asistenţei sociale Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective:
orientarea programelor de asistenţă socială în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea prestaţiilor sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local;
consolidarea schemei de venit minim garantat, a ajutoarelor de căldură şi a alocaţiei familiale într-o nouă schemă unică; finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare; dezvoltarea reţelelor servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate;
asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare;
redimensionarea cadrului legal și instituțional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii, reducerea abandonului de copii şi reducerea fenomenului violenţei în familie; creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate;
redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora; dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. 52
12. Reforma sistemului de justiţie Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate.
Aspectele pozitive ale acestor reforme sunt deja vizibile la nivelul rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a fost adoptată Legea “Micii reforme” în justiție (Legea 202/2010).
Rezultatele aşteptate: scurtarea duratei proceselor judiciare; simplificarea procedurii de judecată; diminuarea costurilor actului de justiţie; îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie; reaşezarea în limite normale a tratamentului sancţionator; sprijinirea mediului de afaceri, atât prin revizuirea cadrului legal general în materia obligaţiilor şi contractelor, cât şi prin reglementarea unor contracte specifice lumii bancare. 53
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372.041.197, hdumitrescu@just.ro, Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei
Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor Veniturile bugetare colectate, ca pondere în PIB, au atins în anul 2010 cel mai ridicat
nivel din ultimii 6 de ani (33% din PIB). Deficitul bugetar este sub control
Faţă de 7,3% în anul 2009, bugetul a fost croit în anul 2011 pentru a reduce deficitul la 4,4%, iar în anul 2012 la sub 3% din PIB;
Deficitul de cont curent este mai mic cu aproape 38% Deficitul de cont curent a fost de 1,8 mld. euro în primele cinci luni din anul 2011, mai mic
cu 37,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.
Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 18,4 mld. euro, faţă de cea
angajată iresponsabil în anul 2008, de 20,6 mld. euro; Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei externe a scăzut de
la 28,5% în 2008 la 20,3% în 2010; Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei publice a scăzut de
la 45,1% în 2008 la 32,9% în 2010;
Inflaţia medie scade De la 7,85% în 2008 la 6% în 2010 şi prognozăm un nivel de 4,6% în anul 2011;
Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10,25% în 2008 la 6,25% în prezent 55
Structura veniturilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%)
9.59.6
8.9 9
7.9
6.9
7.6
8.5
5.44.8
5.65.2
3.6 3.73.53.4
2.73.1
3.43.4
2.52.42 1.8
0.61
1.91.6
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
CAS TVA Alte venituri Impozit salariişi venituri
Accize Impozit profit Sume primitede la UE
2008 2009 2010 201156
Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%)
10.5
12.813.4
12.5
8.99.4
8.37.5
6.45.7 5.8
5.2
6.37.1
6.6 6.5
0
2
4
6
8
10
12
14
Asistenţăsocială
Cheltuieli depersonal
Bunuri şi servicii Cheltuieli deinvestiţii
2008 2009 2010 201157
România a ieşit din recesiunea economică În primul trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut cu 1,7% (serie brută), faţă de
primul trimestru din anul 2010, respectiv 0,7% (serie ajustată sezonier), faţă de al IV-lea trimestru din anul 2010.
Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei:
Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5,5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 7,7% în primul semestru din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior;
Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 10% în primele cinci luni din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010;
Cifra de afaceri din industrie a crescut cu peste 18% în primul semestru din anul 2011; comenzile industriale noi au crescut peste 19% în aceeaşi perioadă a anului.
Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României.
Valoarea exporturilor în anul 2010 (37,3 mld. euro) a depăşit cu 3,6 mld. euro anul 2008;
Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008;
În primul semestru din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 29% mai mari decât perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 92 mld. lei. 58
1147 1294 12121946
5183 5213
9060
7250
9496
3490
2696
799
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 5 luni2011
Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000-2011 (mil. euro)
România a ieşit din recesiunea economică Investiţiile străine directe au fost de 799 mil. euro în primele cinci luni
din anul 2011, acoperind în proporţie de 43,9% deficitul de cont curent.
A doua lună de creştere în sectorul construcţiilor
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu peste 27% în luna iunie 2011 faţă de luna precedentă.
Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008
După ce a crescut de la 4,4% în 2008, la 8,36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea lună de lună, până la 4,77% în iunie 2011.
Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 170,9 mii persoane mai mic în iunie 2011 faţă de decembrie 2010, ceea ce înseamnă că angajările au depăşit intrările în şomaj, rod al unei activităţi economice mai bune;
În primele 6 luni ale anului 2011 s-au încadrat un număr de 210,4 mii persoane; pentru întregul an 2011 se estimează încadrarea a 324 mii persoane. 60
Rata şomajului se apropie de nivelurile reduse înregistrate în anul 2008
61
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, iulie 2011
Investiţii publice şi private
În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii.
Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 35,2 mld. lei în anul 2011, adică 6,5% din PIB, faţă de 6,3% din PIB în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică). În primul semestru al anului 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 14,86
mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
Ponderea investiţiilor private în PIB în anul 2010 a fost de 17,2% (conform Eurostat 2011). În anul 2010, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor
realizate în PIB (22,7%).
Singura ţară care ne devansează este Bulgaria, cu o pondere a investiţiilor de 23,5% din PIB. Cehia (21,3%), Slovacia (20,3%), Polonia (19,5%) şi Ungaria (19,3%) se poziţionează mai slab decât România.
Previziunile pentru anul curent indică o creştere a ponderii investiţiilor în PIB în România, până la nivelul de 23,2%, fiind cel mai ridicat din UE-26 (încă nu există date disponibile pentru Bulgaria).
62
Absorbţia fondurilor europene la 5 august 2011
În primele 6 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 60,9% faţă de primele şase luni ale anului 2010.
Plăţi efectuate către beneficiari: 2,69 mld. euro (13,17% din alocarea 2007-2013), din care:
Prefinanţări în valoare de 1,57 mld. euro
Rambursări în valoare de 1,1 mld. euro
Proiecte depuse: 29.202 în valoare de 53,1 mld. euro
Proiecte aprobate: 8.547 în valoare de 19 mld. euro
Contribuţia UE = 12 mld. euro
Proiecte contractate: 6.529 în valoare de 13,4 mld. euro
Contribuţia UE = 10,6 mld. euro63
Ce urmează pe termen scurt şi mediu?
1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale
2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii
3. Absorbţia fondurilor europene
4. Rezolvarea problemei arieratelor
5. Restructurarea companiilor de stat
6. Vânzarea pachetelor minoritare deţinute de stat
7. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat
8. Continuarea reformei sistemului de sănătate
9. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale
10. Descentralizarea instituţiilor publice64
1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale
Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru;
Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri;
Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii;
Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4,0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012 . 65
2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii
3 subprograme:
Subprogramul 10.000 km de drumuri În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima deschidere de
ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor.
9.016 km de drumuri vor intra în reparaţii.
Subprogramul modernizarea localităţilor Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în
medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii.
Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei.
Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare
cu apă a localităţilor.
Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție de volumul şi tipul lucrării. 66
Autostrazi in pregatire
Timisoara
Arad
Sibiu
Bucuresti
Orastie
Constanta
Autostrazi in executie
Autostrazi cu lansare in 2010 - 2011
BucurestiCernavoda
LEGENDA
Autostrazi executate
PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI
Infrastructura Rutieră – Programul de construcţie autostrăzi
EXECUTATE 313,5 KMIN EXECUTIE 276 KM 2974 MEURSEMNATE 158,11 KM 1121 MEURIN CURS DE SEMNARE 25,6 KM 134 MEURIN CURS DE LICITARE 72,1 KM 945 MEUR
TOTAL 845,3 KM 5174 MEUR
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm iseg e tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra g estiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a p rutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Ving a
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa g e t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na d a b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o p a c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
d e Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o p a c e ni
C a lug a reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba b e niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa b ule ni
Bec he t 54A
55
Ro d o va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a ld a resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im p u M a re
67B
Beng e sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him p a ti
ALEXANDRIA
Dra g a nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra g om iresti
72A
C e rb uVed e a67B
Ung he ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re d e a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Bud a u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bild a na
C ring a si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te p e s C uza
Bud esti
O LTENITAG re a c a
4M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Vod a
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po g oa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Alb e sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra g a lina
Ste fa n Vo d a
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o b a d in
Am za c e a
Neg ru vod a38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ig e a
39
BABADAG
C a p ul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKog a lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To p o lo g
C e rna
E87
C a ug a g ia
22D
2222A
C im p uluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa g et
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ung ure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim b a r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im p u
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Sug a g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alb a c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lup sa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hid a
E60
Ra sc ruc i
Dim b u
C a m a ra su16
Hog hiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Sing e o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLup e ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sind o m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva d a SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Sup uru d e jo s
SATU M ARE
Ard ud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilg a u
Ra sto c i
E576
C o sb uc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8
HALM EUM a reTa rna
19Sa p inta
d e SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c ob e niRo d na
Prund u Birg a ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irlib a b a
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rg ului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ld o vite iVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm ird a n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le p saVid ra
25
Ind ep end e nta
Ba lta Alb a22
2
Se nd re ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa nd ule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po d u Turc u11A24A
26M urg e ni
ZorleniE581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra g om iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa b a o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po d u Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e org e Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUng ure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Timisoara
Arad
Sibiu
Bucuresti
Orastie
Constanta
BucurestiCernavoda
LEGENDA
Autostrazi executate
PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI
Infrastructura Rutieră – Autostrăzi executate
CAMPIA TURZII - GILAULungime 51,5kmValoare totala: 236 MEuroFinantare: Bugetul de Stat din care: TVA 45 MEuro Terenuri 50 MEuroIn exploatare
BUCURESTI - PITESTILungime 111 kmFinantare: Bugetul de StatIn exploatare
BUCURESTI - CERNAVODALungime 151 kmFinantare: Bugetul, BEI, ISPAIn exploatare
AUTOSTRAZI EXECUTATE
TOTAL 313,5 km
Infrastructura Rutieră – Autostrăzi în execuţie
Deva
SUPLACU de BARCAU - BORSLungime 64 kmValoare totala: 963 MEuroFinantare: Bugetul de Stat din care: TVA 153 MEuro Terenuri 55 MEuro
VARIANTA DE OCOLIRE ARADLungime: 12,3 kmValoare totala: 173 MEuroFinantare: - BEI 76 MEuro - FC 40 MEuro - Bugetul de Stat 57 MEuro
ARAD - TIMISOARALungime: 32,2 kmValoare totala: 194 MEuroFinantare: - BEI 85 MEuro - FC 44 MEuro - Bugetul de Stat 65 MEuro
MOARA VLASIEI - PLOIESTILungime: 42,5 kmValoare totala: 318,60 MeuroC+M : 251,00 MEuroTerenuri: 17,00 MEuroConsultanta: 2,2 MEuroTVA: 48,4 MEuro
BUCURESTI – MOARA VLASIEILungime: 19,5 kmValoare totala: 492 MeuroC+M : 200,00 MEuroTerenuri: 291,00 MEuroConsultanta: 1,0 MEuroTVA: 38,2 MEuroFinantare: Bugetul de Stat
MEDGIDIA - CONSTANTALungime: 31,5 kmDin care 14,5 km deschisi traficului la o banda pe sens din 29.07Valoare totala: 203 MEuroFinantare: - FC 35 MEuro - BEI 111 MEuro - Bugetul de Stat 58 MEuro
CERNAVODA - MEDGIDIA Lungime: 19,3 kmValoare totala: 211 MEuroFinantare: - FC 36 MEuro - BEI 115 MEuro - Bugetul de Stat 60 MEuro
VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTALungime: 22,1 kmDin care 7,7 km deschisi traficului din 29.07Valoare totala: 192 MEuroFinantare: - FC 53 MEuro - BERD 75 MEuro - Bugetul de Stat 64 MEuro
DEVA – ORASTIEConstructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco GrupLungime: 32,80 kmValoare (cu TVA): 228,65 M EUR
AUTOSTRAZI IN EXECUTIELegenda
Autostrazi in executie
TOTAL 276 kmVALOARE 2,97 MLD EUROFINALIZARE 2011-2012
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm iseg e tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra g estiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a p rutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Ving a
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa g e t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na d a b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o p a c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
d e Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o p a c e ni
C a lug a reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba b e niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa b ule ni
Bec he t 54A
55
Ro d o va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a ld a resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im p u M a re
67B
Beng e sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him p a ti
ALEXANDRIA
Dra g a nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra g om iresti
72A
C e rb uVed e a67B
Ung he ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re d e a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Bud a u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bild a na
C ring a si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te p e s C uza
Bud esti
O LTENITAG re a c a
4M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Vod a
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po g oa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Alb e sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra g a lina
Ste fa n Vo d a
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o b a d in
Am za c e a
Neg ru vod a38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ig e a
39
BABADAG
C a p ul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKog a lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To p o lo g
C e rna
E87
C a ug a g ia
22D
2222A
C im p uluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa g et
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ung ure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim b a r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im p u
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Sug a g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alb a c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lup sa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hid a
E60
Ra sc ruc i
Dim b u
C a m a ra su16
Hog hiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Sing e o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLup e ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sind o m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva d a SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Sup uru d e jo s
SATU M ARE
Ard ud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilg a u
Ra sto c i
E576
C o sb uc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8
HALM EUM a reTa rna
19Sa p inta
d e SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c ob e niRo d na
Prund u Birg a ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irlib a b a
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rg ului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ld o vite iVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm ird a n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le p saVid ra
25
Ind ep end e nta
Ba lta Alb a22
2
Se nd re ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa nd ule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po d u Turc u11A24A
26M urg e ni
ZorleniE581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra g om iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa b a o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po d u Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e org e Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUng ure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Timisoara
Arad
Sibiu
Bucuresti
Orastie
Constanta
BucurestiCernavoda
PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI
Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte semnate
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 2 –km 24+100 – km 43+855
Constructor: Asocierea Straco Grup SRL – Studio Corona SRL Civil Engineering Lungime: 19,74 kmValoare (cu TVA): 114,26 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 4 – km 65+965 – km 82+070
Constructor: Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct ‘98 SRL – Astalrom SA Lungime: 16,1 kmValoare (cu TVA): 146,63 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 1 – km 0+000 – km 24+100
Constructor: SC STRABAG SRL Lungime: 24,1 kmValoare (cu TVA): 166,65 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
AUTOSTRAZI POS-T CU CONTRACTE SEMNATEMAI-IUNIE 2011
TOTAL 158,11 kmVALOARE 1121 MIL EURFINALIZARE 2013
NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 1 – km 0+000 – km 22+180
Constructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep ConstructLungime: 22,18 kmValoare (cu TVA): 115,8 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 2 – km 22+180– km 38+882
Constructor: Alpine Bau GmbHLungime: 16,98 kmValoare(cu TVA): 124,45 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
TIMISOARA - LUGOJLot 1 – km 44+500 – km 54+000
Constructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena SpA Impresa de ConstruzioniLungime: 9,5 kmValoare (cu TVA): 63,62 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
LUGOJ - DEVALot 1 Lugoj – Dumbrava km 0+000 – km 27+400
Constructor: Asocierea Tirena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Constructioni SpA Lungime: 27,4 kmValoare (cu TVA): 205,9 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 3 – km 43+855 – km 65+965
Constructor: Impregilo SpA Lungime: 22,11 kmValoare (cu TVA): 182,91 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulung
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8
HALM EUM a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se nd re ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Timisoara
Arad
Sibiu
Bucuresti
Orastie
Constanta
BucurestiCernavoda
Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie semnate
AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI SEMNATE
TIMISOARA LUGOJLot 2 – km 54+000 – km 79+625
Constructor: Lungime: 25,62 kmValoare(cu TVA): 134,78 M EURPerioada executie: 2011 - 2013
TOTAL 25.62 kmVALOARE 134,78 MIL EURFINALIZARE 2013
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulung
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8
HALM EUM a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se nd re ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Timisoara
Arad
Sibiu
Bucuresti
Orastie
Constanta
BucurestiCernavoda
Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie licitate
LUGOJ - DEVALot 2 – km 27+400 – km 65+500
Lungime: 38,1 kmValoare estimata: 428,37 M EURPerioada executie: 2011 – 2015
LANSARE LICITATIE – IUNIE 2011
LUGOJ - DEVALot 3 – km 65+500 – 99+500
Lungime: 34 kmValoare estimata: 517,2 M EURPerioada executie: 2011 – 2015
LANSARE LICITATIE EXECUTIE– IUNIE 2011
AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI LICITATE TOTAL 72,1 kmVALOARE 945.57 MIL EUR
DIN ECONOMIILE TOTALE DE 600 MEURO DE LA LICITATIILE ANTERIOARE SI BRIDGE PROJECT PE 2014-2020
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
SERBIA
REABILITARE DRUMURI NATIONALE CU CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE
IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011
15A
DN 15A, Reghin – SaratelKm 0+000 – km 46+597DN 15, Reghin – Tg. MuresKm 78+800 – km 103+700Constructor: SpeaLungime: 71,5 km Valoare (cu TVA): 39,74 M EURStadiul actual: mobilizare constructor
15
14
DN 14, Sibiu – Medias – SighisoaraKm 3+500 – km 51+100Km 57+500 – km 89+400Constructor: Strabag SALungime: 79,5 kmValoare (cu TVA): 39,72 M EURStadiul actual: executie
DN 73,Largire la 4 benzi intre km 7+000 si km 11+100 si drum de legatura cu DN 73D
Constructor: Genesis & StracoLungime: 7,28 kmValoare: 35 M EURStadiu actual: executie
DN 5, Bucuresti – Adunatii CopaceniKm 7+573 – km 19+220Constructor: SC ROMSTRADE SAValoare: 19,57 M EURLungime: 11,647 kmStadiul actual: executie
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 1 – km 90+190 – km 132+435Constructor: Shapir Structures 1991Valoare: 42,54 M EURLungime: 42,245 kmStadiul actual: executie
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 1 – DN 24, km 51+000 – km 90+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 22,56 M EURLungime: 39 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011
24
24B
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 2 –km 132+435 – km 185+230Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRLValoare: 41,30 M EURLungime: 52,8 kmStadiul actual: executie
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 3 – km 185+230 – km 222+182Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRLValoare: 36,1 M EURLungime: 36,952 kmStadiul actual: executie
1H
DN 1H, Zalau - AlesdLot 2 – km 26+510 – km 69+334Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL - TehnostradeValoare (cu TVA): 26,28 M EURLungime: 42,824 kmStadiul actual: 19 mai – emitere ordin
incepere lucrari
DN 1H, Zalau - AlesdLot 1 – km 0+000 – km 26+510Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri TimisoaraValoare: 21,9 M EURLungime: 26,51 kmStadiul actual: 19 mai – emitere ordin
incepere lucrari
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 2 – DN 24, km 90+000 – km 105+070DN 24B, km 0+000 – km 22+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 23,95 M EURLungime: 37 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 3–DN 24B, km 22+000 – km 47+881Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 21,5 M EURLungime: 25,8 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011
Reabilitare DN, cu contracte semnate:(sept. 2010 – mai 2011):•Lungime: 473,06 km•Valoare (cu TVA): 370 MEURO
Din care:Cu finantare FEDRLungime: 314,78 kmValoare (cu TVA): 255,6 MEURO
Cu finantare Bugetul de StatLungime: 7,28 kmValoare(cu TVA): 35 MEURO
Cu finantare BEILungime: 151 kmValoare (cu TVA): 79,4 MEURO
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECU LICITATII IN DERULARE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011
Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709BConstructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1,37 kmValoare (cu TVA): 7,35 M EURStadiul actual: executieTermen executie: 2011 – 2012
Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN7, km 540 +248) peste CF Arad - BucurestiConstructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 1,37 kmValoare (cu TVA): 7,35 M EURStadiul actual: executieTermen executie: 2011 - 2012
Pod pe DN 54, km 67+774 peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, km 65+950 – km 70+600Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: 4,7 kmValoare (cu TVA): 4,06 M EURStadiul actual: contract executie semnatTermen executie: 2011 – 2012, in functie de alocatia bugetara
Varianta de ocolire CARACALConstructor: ROMSTRADE Lungime: 10,35 kmValoare (cu TVA): 13,45 M EURStadiul actual: organizare santierTermen executie: 2011 – 2013
Varianta de ocolire ALEXANDRIAConstructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: 13,276 kmValoare (cu TVA): 15,98 M EURStadiul actual: organizare santierTermen executie: 2011 – 2013
Varianta de ocolire CAREIConstructor: IDECON S.A.U.Lungime: 7,62 kmValoare (cu TVA): 9,68 M EURStadiul actual: semnare contractTermen executie: 2011 – 2013
Varianta de SACUIENIConstructor: Asocierea Grupo Empresarial Magenta SA – Assignia Infrastructuras SA – SC Transmir SRLLungime: 10,35 kmValoare (cu TVA): 13,45 M EURStadiul actual: semnare contractTermen executie: 2011 – 2013
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE(sept. 2010 – mai 2011):•Lungime: 48,5 km•Valoare (cu TVA): 70,5 MEURO
Din care:Cu finantare FEDRLungime: 41,71 kmValoare (cu TVA): 50,5 MEURO
Cu finantare Bugetul de StatLungime: 6,79 kmValoare(cu TVA): 20 MEURO
4. Rezolvarea problemei arieratelor
Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011;
Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă;
Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011).
Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici va fi majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012.
75
5. Restructurarea companiilor de stat Implementarea unei strategii cuprinzătoare care să reformeze guvernanţa
întreprinderilor de stat;
Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat;
Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012.
Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima SI, în săptămânile următoare se va finaliza procesul pentru aceste societăți. Pentru restul ÎS de la nivelul administrației centrale se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie.
Pentru rezolvarea problemelor de guvernanţă a ÎS vom elabora (în consultare cu Banca Mondială) şi vom aproba legislaţia prin care se va îmbunătăţi guvernanţa acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii şi se va transfera controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011. 76
77
Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz
Pentru vânzarea unor pachete minoritare la aceste companii:
până la 15 octombrie 2011 vor fi selectaţi prin licitaţie internaţională intermediarii autorizaţi pentru derularea ofertelor publice de vânzare,
până la mijlocul lui 2012 se vor derula şi finaliza ofertele publice de vânzare.
6. Vânzarea unor pachete minoritare din participaţiile deţinute de stat la companii
7. Proiecte prioritare în regim PPP
78
Transport şi infrastructură Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune
Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km
Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km
Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă
Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km
Energie Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti
Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă
Termocentrala de la Doiceşti
Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România)
7. Proiecte prioritare în regim PPP (cont.)
79
Mediu şi agricultură
Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan
Dezvoltare regională
Proiectul Eco din cartierul Ghencea
Proiectul Esplanada
Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti
Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea
Sănătate
Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti
Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan"
Justiţie
Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat.
8. Continuarea reformei sistemului de sănătate
Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată.
Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea
unui sistem în care „banii urmează pacientul”; Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil;
Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. 80
top related