i:i limbii suedeze contemporane - cdn4.libris.ro limbii suedeze... · care urmeazs, fiind pus in...
Post on 22-Sep-2019
4 Views
Preview:
TRANSCRIPT
.:riii!iiiir:,.{!:i:i +;}i$i.,:;:;r: i:rg:4i:i}i;%. :i:#.,:#ii:ir;,,0:;*iilt+, ',;:;$.:ti:r:',,
:;:,iil*ic.i,, ili,' ..,,,,,r,,r., ,u,',r,,,,',',,..:;:._f. .+_:,: .:::j.:,. 5;.,.. ..1.:_:::::{j:j:i;;:..i::;::;:::. ::;:.::;ie;::..;;:};}::::;:; :.::::: .::i::::'ra;: i :'i.;:;:::::-,.
;:;?!: :;:::: -.-...".:..:;:::: ;.;1;: -;;;;.:-Cfl. .,-.;!-,-,-':;:
t::;i -{!r i;:fi: rlil,;.*$; ,*il ji:,;' ;i:$:,irt,;,,;;i:[ :::',;,,, i:i '+;:,=,,,,,,i,:il;...,.;li,:
limbii suedezecontemporane
El $. i'i-Jl1,",; r,:i[ iii:r't
Gramatica limbii suedeze contemporane
Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linghea S.R.L. 5i Lingea s.r.o.
Publicat de Editura Linghea, Timi;oara, 201 6.
Edilia I
Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Rom6nieiGramatica limbii suedeze Gontemporane. - Timi5oara : Linghea, 2016
Conline bibliografielndexlSBN 978-606-8491 -BB-2
B1 1.1 13.6',36
@ Lingea s.r.o.,2016www.linghea.ro
Toate drepturile sunt rezervate.
Niciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fdriacordul scris al editurii.
Printed in the EU.
Cuv6ntinainte.. .............7Bibliografie ........... 8
sii1.1 Pronunliaalfabetului suedez ..... ........ l01.2 Sunetele.... ...................,101.3 Accentul.... ........ . ........131.4 Lungimeasilabelor.... .........151.5 lntonalia.. .................16'1.6 Reduc1ia.... ... . .... t B
S:l{i iiiiiiililiiiirr2.1 Genul ....... ..... t 92.2 Articolul .......... 192.3 Declinarea substantivelor .... ... 23
#i , iii'iiiii:iliii3.1 Declinarea adjectivului... .. .. .. .. ..... ... 263.2 Comparalia adjectivelor .... .. ..... .. . 30
*.1#a iiiiriiiiiiiriii4.1 Pronumele personal ...... 334.2 Pronumele posesiv.... .... .. ..... ....374.3 Pronumele demonstrativ ..... . .... .. . 384.4 Pronumele relativ ....... .. .... .. ..... .. .. 404.5 Pronumele interogativ ....... .. 424.6 Pronumele reflexiv . ....... 434.7 Pronumele nehot;rat Si negativ . ...... .... ..... 44
5.1 Numeralul cardinal . ..........475.2 Numeralul ordinal . ..... ...... .......... 485.3 Numeralul multiplicativ .. ..... .. ...... ........ 495.4 Fracliile ..........495.5 Operalii matematice ........... 505.6 Exprimarea timpului ........... 50
*1'6.1 Categoriile gramaticale ale verbului . ........ .......... 526.2 Formele verbale . ... .. .. . .
6.3 Tmpsrlirea 5i conjusarea "";b"i";......
:.:..... .. ::..... ::... .. :.:......:.::.:. ;16.4 Timpurile verbale ...... .. ..... .. .............. 596.5 Modul verbal .... .. .. ... ................ 646.6 Diatezele verbale.. .. ........... 67
L
6./ Verbele reciproce 5i deponente.6,8 Verbelele tranzitive $i intranzitive6.9 Part:cipiul.6. I 0 Verbele frazale ..... ..6.1 I lnfinitivul gi utilizarea particulei att ..6.12 Verbele"tycka,tanka, tro, mena".,...
7 Adverbul7.1 [ornarea adverbelor.7.2 Comparatia adverbu -i ,. ....7.3 lipur' de adverbe
8 Prepodlta8.1 Prepoziliile de timp8.2 Drepoz;tiile de oc ..8.3 Drepoz,liile a'nbivalenre8.4 Loculiunile prepozilionale
9 Conlunrfia9.1 Conjunclia coordonatoare..9.2 Conjuncliile subordonatoar-"
I O Ordinea cuvfurtelor fn prapazl,fieI 0.,l Top;ca propozitiei principale10.2 Topica in propoziliile secundare. .. . .. . . .
'l 0.3 Cor^cordarta Limpur ilor
A'h,grafiasuedezd
I fuoducere
2 Dapdrlireain silabe
Z *ierea ca literd mlcd gi ca lilard mare 141
.141
.141
.142
l Abrevieri
5 ltumere 4t numerolz
6 Ftrnctaalta 147
: ' 2unctul ...........147i . Punctele de suspensie . 147
: I Semnul intrebirii . .. .. ..... .148:-: Semnul exclamdrii ........148i.: Virgula ..........149
697071
75
7679
81
B1
8282
8B
889)9495
s6
9698
138
138
143
144
102
. .144
..147
a., Punct 5i virguldi.; Doud puncte ..
3 Parantezele ..
? Liniula oblica10 Apostroful..l1 Ghilimelele
5.13 Cratima
lndex
5.12 Liniula de unire
. '150
.'l 51
.151
.'l 51
.152
.152
.153
.154
156
t0111 0.4 Rdspunsurile scurte
'10.5 Vorbirea indirect5 ..10.6 Sublinierea
7 1 Contragerea prapozitillor secufidare
1 2 Negagia ln llmba suedezd
13 Formarea cuvlntelorln limba saedezd13.1 Cuvintele compuseI 3.2 Cuvintele derivate
I 4 Verbele tart ql neregulatelr'.l Verbele tar'......I 4.2 Verbele neregulare
12
16
1g
70
124
.124
.127
130
. 130
. 135
i ltl vadgr [9J hcisl
i la:l hor lal larg
i' W"l Pd lal kott
o la;) gora la'l dorr
Semnele grafice speciale folosite in transcriere se pronun,t; astfel:
ffiffiin limba suedezi existe urmitoarele vocale (vokaler): a, e, i, o, u, y, i tol, 5 terl,6 [or].
Diftongii apar doar in dialectele regionale (mai ales in sud, in regiunea Sk6ne),dar nu gi in limba scrisS.
De5i in limba suedezi existi noui vocale, ele se pot pronunla in diferitemoduri. De aceea, este important si cunoa5tem regulile de pronuntie. in plus,pronuntia poate modifica sensul anumitor cuvinte.Forma unei vocale este influentati de mai multi factori:
se pronurqd mai ir' spaLe dec6L aceedli lterd d'n "omdnita fel ca a scurL din limba romana
[aimoa1e;1mJ1ingusidei5tiniimbJroman;l; fel c; A, in vocrtete neaicentuite pronunlii ei se reauce ta tal - Oe ei.fiirare. lr vd ianrd lJnga se alde
'i consoana i, de ex i.l heter
se pro.unU -ai -oale !i mai ingustla iel ca idin "omdndhfel.aUdinroman5,darmaiiungla fel ca u oin "omdnJ
cu buzele roIUnriTe pent"u u vor. prolunla yvarianta mai scurtir [++:] buze!:' sunt rotunjite, se plon!rnI; semiinchis
ie pronunlS un i dur, iaq ipre ifa15it, un ! moale
se pronLrn!; un idurvocala suedez) i se pionurla ca o, dar mai lung 5i mai roturd,e pronuntb la fel ca e, dar mai destl-isapare in cuvinte inaintea consoaner r, se pronunld mgi descf]s deca! [€l]
se pronunU asemdn;toi cu ii din limba germand, dar mai deschis,
desch,den gLra penlIU o 5i p"onuntarapare in cuvinte iniintea conioinei r, se pronun!6 mai deschis deqat t0]
rol!al
-el
[,iilIuliullullelIylM1o:)
Ie]lalt0)
loel
> 1.2.1 PronunliavocalelorLimba suedezi are mai multe vocale decAt limba romdnd, iar pronun,tia lordiferi. in silabele accentuate vocalele se pronun!5 dupi cum urmeaz5:
I Sunetele urmate de [:,] se pranunldlung
> 1.2.2 Pronun,tia consoanelorConsoanele suedeze (konsonanter) se pronunli adesea complet diferit de
consoanele din limba romdnS. O atenlie speciald trebuie acordatd grupiriiconsoanelor, adici modului in care anumite consoane se,,invecineazi" cu
alte consoane. Acest fenomen nu vizeazd doar gruparea consoanelor intr-un
cuv6nt, ci gi in cuvintele consecutive - de ex. rs se pronunli [9] in cuvintele
kurs, precum 5i in propozilia Jag har skrivit.Pronunlia unui cuvint 5e poate modifica in funclie de sunetele cu care se
invecineizi prin a5a-numita asimilare sau fuziune a mai multor consoane
intrun singur sunet. Fuziunea sunetelor este obligatorie in interiorul unui
cuvAnt, dal nu 5i intre cuvintele dintr-o propozilie. lgnorarea acestor reguli
poate duce la confundarea sensurilor cuvintelor sau la neinlelegeri.
scriere !unga lotl bade !e1l resoi litl t\ivao lutlroligo loN 1o;vau [ur] nuy ri:lnysqa lo") tds
scurtlal handtei nej
lil frtsk
iul bilommaLol polke
tel aiyrtyl rwslol pdsk
scriere pronunfiec tkl
exemptuinainte de a, o, u, inaintea consoa;alor: cafd:, criikel,camping
inainte de e, i, y,ii 6: citro,i, cykel, medicini1 cLVinre st.jire precum cndim c'ho*lod
inalnte de a, o, u, e, la afergitul cuvinielor: qarrn , gd, bo,lag
inaf lte de e, ity, e,6: gq.s.lt gora, Sverigegjuro, giordevagnt lgnt rygn, Rqgnar
'rd nte de a, o, u, i,inaintea ionioanelor: kont,siopo,kuftg, excep\iet kistqi.nair re oe e, i, y, ii, 6. I y l,a, I'a\ek, kopa, k1 ssa, l, ilomere rkjol
lange,'dng, resLau rang
,n Termindri:: lrrg , beg. orq
Kurs, ma15, farslaqbard, mord, stotdo, hordoparlor . hortiq
rik, rodio, redanschock.,champo, ,chatsju, sio, >iolvirairre de e, i, y, 5, 6: sked,sAi.(o.,i,Oni.ra nte de a. o,u,A:Sl,dne, \bb. ,vinshoinainte de e, i,'d, 6 skinka, kaiske, skdniis>kiorto, skiuLa
stjdrna, stjala
ihcuvintestrJine:reicensioln,diskuss,biex/aiis1o1in cuvinte slri\ne lektion, variation, station
Wilms, t11111',r1,
zenit, zooloq, zon
n n nazal, se pronunl; ca n, iar la sf6r5it se aude un c foarte slab ca in cuvintele- minca. budincir,:l se pronunld pre<um c dln gryPu!ci
El conioana r este foarte slabd'intr un cuv6nt, aproape cd nu se aude, se
pronu^ti ca g
i: n tl consoane e rerrorlexe se pronuntS'a'5 r - ace,ta luzioneazd cu 'onsoanacare urmeazS, fiind pus in evidenlS prin mutarea vdrfului limbii pe palatul
dnTetiOr
I o*a irrr-o silabi acce ntuald apar consoanele k, p, t, se vor pronun[a aspirat.
!'.;-kar, kako, ror. por. tacl
I O -aroand sonord cme std ldnga o consoand surdd iSi pierde sonoritatea.
! :'abbtdg, logt, \rcvkYrka
I C.on oarele sonore care stau la sfi)rsitul cuvdntului raman sonore.
!:'ev. korv, brod, dekad
IJ,#.ctefit-rF.,,.1.iin limba suedezi se disting doui tipuri de accent 5i anume accentul cuvantuluitordbetoning) Si accentul propozitiei (satsbetoning).
f+?t+,1sreffiXin majoritatea cuvintelor de origine suedezi accentul este pe prima silabi.
c tslch foldi tile fslsulsi tilgn tqn!hi tllk [k]
kkj|j
lsngqyrgr5
rdrirnrtIschsJ
akskskskjstjsiontio;tJ
wxz
Wfenomenul sje-liudet ene specific limbii suedeze - pronunlia diferd infunclie de regiune.in sudul Suediei se pronun!; un h aspirai, iarin nord sepronun!; g. Tn centrul Suediei, dacd st5 la inceputul unui cuv6nt, se citegte h,la sf6q5itu! cuvintelor, maidegrabd 9, de ex, sjdlv [xet:v], kanske fkan:Je]
bisericda trar
inceta intrenafereasirdmirli
Exceplie fac cuvintele cu prefixele neaccentuate be- 5i fiir' care au accentul pe
silaba a doua.J bejaka
befriaudhaiaforbjidafordrivafarieka
in cuvintele imprumutate, accentul este pe penultima sau pe ultima silabi.! parfymeri Palfumelie .
tcltqlril
flnfpltkvl
tsl
tqlIl]tnlrtl[r] nebo ln1
f0lt0l[sk]r0lr0l
t0ll0uinlf0utnlfc:tvltksltsl
I kyrkglevaldngsomfrdgafiinstertisdaig
t0l
a rdspu,rde afirmativa eliberaa avea nevoiea interzicea stlnge lieiea etc)nega
bagerikonditoriieaiiiiiiridlkcenttum
JfasaniasanJapani
JaPonbonanbaianPeisienpeirsieii
Un cuvent poate avea doui accente- principal (primul accent) gi secundar (aldoilea accent). Acest fenomen este specific cuvintelor compuse gi cuvintelorcu prefixe accentuate (miss-, till-, jiitte-...) 5i suf,xe accentuate (-lek, -skap,-het...).I jii.ttestol
missforstdndeitirratis;kiite:rskastorlekiiisnet
. verbele auxiliare
. conjuncliile
. articolele
. adverbele care leagi propozilii
Bneinleles, este important $i ce informalie dorim si accentudm in cadrul
P;l:!nlii !ui au un cdle!u9 dligu!,Prrinlii !ui Oll au u1 C51elu5 OregulParinlii lui Oll au un c6!elu$ dr;gu! pe care
i! cheamd Slmon
Da(e ne dim seama ce silabd este accentuatd, putem fi siguri ci aceasta va fibgi. Nu doar vocala determind lungimea unei silabe, ci 5i consoana are un
rd important. Exist5 urm;toarele reguli:
. Osilabi neac(entuati contine ovocali scurti.
. O silabi accentuati conline o vocali lungi sau o consoani lung5.
. O vocali lungi accentuati este urmatd de o consoani scurti (sau poate
sta la sf6rgitul unui cuv6nt monosilabic).
. O consoani lungi accentuati este urmate de o vocali scurti. Consoanapoate fi dubld sau urmatd de inci o consoani.
Obcervali regulile de mai sus in exemplele care urmeazi - silabele lungi suntsoise ingro5at.I:o
-6loraNlAtOtaensln6kore:'sketten:orotleilt<lmraterna. gorettel.trnalist
Cuvintele compuse au doud accente 5i conlin, prin urmare, doua silabe lungi.
brutdrieiofeiiriemedicinidreptcentrtl
foarte mareneinie!egeiepfdjltufdingr'r.litoaredimensiuneinlele[ciune
t-{
discursului.! :ons fdriildror har en s1t hundvalp.
Olles fiiriildrar har en sor hundvdlP.Olles fiiriildrar har en sdt hundvalp::": heter Simon.
! nniljglass:nkhylla:nkomst
bensinslatioiskotbocker
inghe!at; de vanillebibllotecd (raft cu 9;11)salariubenziniriemanuil
I Unete cuvinte care au aceeagi formd iti pot schimba sensul in functrie de silabaI accentuatS. De aceea, trebuie respectatd pronunlia accentului. De ex.:
fazanipaim;, gioiiS.Ja p-g1iajapgne4dragdbanandPers a
laluzele
mr+*mlfirEBwAccentul propozitiei (satsbetoning) este foarte important in limba suedezS. Unfenomen specific limbii suedeze este alternarea regulati a silabelor accentuate5i neaccentuate.
Urmitoarele pdrli de vorbire sunt aproape intotdeauna ac(entuate:. substantivele. adjectivele. verbele predicative. numeralele. particulele care intrd in verbele frazale. adverbele de loc, timp gi mod. pronumeledemonstrative
Urmitoarele pirti de vorbire sunt deseori neaccentuate:. pronumele
a locui; pieiJcJenvurstcomplterbenzinddocioidischet;Iaratetprietenii
1t95rijurnalist
top related