În inima bihorului - sucursala oradea
Post on 08-Feb-2017
235 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ÎÎn inima Crin inima Crişşanei anei
Sucursala Oradea 1919Sucursala Oradea 1919
©
B.N.R. –
Sucursala Bihor
Istorie Istorie ––
Bihorul Bihorul şşi Marea Unirei Marea Unire
ÎÎn Transilvania, primele agenn Transilvania, primele agenţţii ale Băncii Naii ale Băncii Naţţionale a României au luat fiinionale a României au luat fiinţţă ă îîn perioada n perioada interbelicăinterbelică, d, după upă îînfăptuirea statului nanfăptuirea statului naţţional unitar român, priional unitar român, prin decizia istorică de la n decizia istorică de la 1 1 Decembrie 1918. Decembrie 1918. Judetul Bihor a participat din plin la lupta de emancipare natioJudetul Bihor a participat din plin la lupta de emancipare nationala. La nala. La Oradea Oradea ss--a alcătuit a alcătuit îîn formă finalăn formă finală, , îîn 1n 1918, de918, de către Comitetul Na către Comitetul Naţţional Român, Declaraional Român, Declaraţţia pe care a ia pe care a cititcitit--o o îîn Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918 Alexandru Van Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918 Alexandru Vaidaida--Voevod. Voevod.
Marea Unire a fost momentul de glorie al naMarea Unire a fost momentul de glorie al naţţiunii si răsplata pestea veacuri a atâtor generaiunii si răsplata pestea veacuri a atâtor generaţţii de ii de martiri romani, dumartiri romani, după cum declară genpă cum declară gen. Traian Mo. Traian Moşşoiu la adunarea din Sala Mare a Primăriei din oiu la adunarea din Sala Mare a Primăriei din Oradea, la 20Oradea, la 20 aprilie aprilie 1919 cu o1919 cu ocazia eliberării oracazia eliberării oraşşului: ului: ““De azi suntem ... alipiDe azi suntem ... alipiţţi de trupul i de trupul ŢŢării ării RomâneRomâneşşti pe vecii vecilorti pe vecii vecilor””
Istorie Istorie ––
Bihorul Bihorul şşi Marea Unire i Marea Unire (continuare)(continuare)
După unire o componentă importantă a politicii statului român După unire o componentă importantă a politicii statului român şşi a i a Băncii NaBăncii Naţţionale a României a fost aceea de a realiza deplina ionale a României a fost aceea de a realiza deplina unitate economică a României Mariunitate economică a României Mari, atât prin legisla, atât prin legislaţţie, cât ie, cât şşi prin i prin demersuri concrete, de intedemersuri concrete, de integrare efectivă a institugrare efectivă a instituţţiilor bancare iilor bancare îîn n viaviaţţa economică naa economică naţţionalăională..
Ca atare, una din iniCa atare, una din iniţţiativele majore ale timpului a constat iativele majore ale timpului a constat îîn n organizarea de unităorganizarea de unităţţi ale Băncii Nai ale Băncii Naţţionale ionale îîn juden judeţţele din provinciile ele din provinciile istorice care sistorice care s--au unit cu România (Transilvania, Banat, Criau unit cu România (Transilvania, Banat, Crişşana, ana, MaramureMaramureşş
şşi Bucovina)i Bucovina) o sarcină nu tocmai u o sarcină nu tocmai uşşoarăoară, d, după un război upă un război
istovitor istovitor şşi la i la îînceput de activitate nceput de activitate îîn trei provincii cu mentalităn trei provincii cu mentalităţţi i şşi i traditradiţţii diferite. ii diferite. ÎÎnfiinnfiinţţarea Agenarea Agenţţiei Oradea Mare a B.N.R., ca iei Oradea Mare a B.N.R., ca şşi sediu i sediu al regiunii Crial regiunii Crişşana reprezintă o materializare a iniana reprezintă o materializare a iniţţiativei meniativei menţţionate ionate mai sus.mai sus.
Sociologie, demografie si geografieSociologie, demografie si geografie„„CriCrişşanaana”” este cea mai veche denumire a provinciei situată pe cele este cea mai veche denumire a provinciei situată pe cele 3 Cri3 Crişşuri. Duuri. După invazia pă invazia popoarelor slave popoarelor slave ţţinutul a primit denumirea inutul a primit denumirea „„BihorBihor””, d, după vârful muntelui cu acelaupă vârful muntelui cu acelaşşi nume care i nume care îîn n limba bulgară limba bulgară îînseamnă nseamnă „„Muntele AlbMuntele Alb””, d, deoarece până primăvara târziu acesta este acoperit cu eoarece până primăvara târziu acesta este acoperit cu zăpadăzăpadă..
OraOraşşul Oradea este atestat ul Oradea este atestat şşi locuit din epoca bronzului sub denumirea Cetatea Velard, cu i locuit din epoca bronzului sub denumirea Cetatea Velard, cu toponimul Oradea (toponimul Oradea (îîn latină Varadinumn latină Varadinum) apare men) apare menţţionat documentar ionat documentar îîntrntr--o diplomă a abao diplomă a abaţţiei iei benedictine din Zobor, pentru prbenedictine din Zobor, pentru prima dată ima dată îîn anul 1113, iar ca n anul 1113, iar ca şşi orai oraşş
este meneste menţţionat din anul 1235.ionat din anul 1235.
ÎÎn anii `30, Oradea, cu o populan anii `30, Oradea, cu o populaţţie de 82.355 locuitori, este al 8ie de 82.355 locuitori, este al 8--lea oralea oraşş
din din ţţarăară, fiind declarat , fiind declarat municipiu, prin decretul regal din 25 septembrie 1925.municipiu, prin decretul regal din 25 septembrie 1925.
Sociologie, demografie si geografieSociologie, demografie si geografie (continuare)(continuare)
Cum sunt bihorenii? Sociologul Adolf Schmidt remarca, Cum sunt bihorenii? Sociologul Adolf Schmidt remarca, îîn anii 1920, n anii 1920, cinstea cinstea şşi corectitudinea deosebite ale localnicilor,i corectitudinea deosebite ale localnicilor, fiind plăcut surprins fiind plăcut surprins să constate marea diferensă constate marea diferenţţă ă îîntre ceea ce se afirma ntre ceea ce se afirma şşi realitatea de i realitatea de fapt.fapt.
ÎÎn ceea ce priven ceea ce priveşşte te şştiintiinţţa de carte,a de carte, potrivit recensământului din potrivit recensământului din 1930 1930 din cei 420.000 de locuitori din cei 420.000 de locuitori îîn vârstă de peste n vârstă de peste 7 ani, 60% erau 7 ani, 60% erau şştiutori tiutori de carte, cu o medie a absolvende carte, cu o medie a absolvenţţilor de universitate ilor de universitate şşi i şşcoli superioare coli superioare de 3,3% de 3,3% îîn mediul urban n mediul urban şşi de 0,5% i de 0,5% îîn cel rural. Acest fapt se datora n cel rural. Acest fapt se datora existenexistenţţei unui sistem de ei unui sistem de îînvănvăţţământ dezvoltatământ dezvoltat, c, cu o Academie u o Academie teologică ortodoxăteologică ortodoxă, u, una catolicăna catolică, A, Academia regală cademia regală îînfiinnfiinţţată ată îîn 1780, n 1780, Academia de drept din 1874 Academia de drept din 1874 şşi 12 licee.i 12 licee.
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
sediu sediu ––
documente privind documente privind proprietateaproprietatea
ÎÎn efortul general de n efortul general de organizare a activităorganizare a activităţţii ii financiarfinanciar--bancare bancare îîn noile n noile teritorii teritorii ““alipitealipite””, Banca , Banca NaNaţţională a României dezvoltă ională a României dezvoltă o reo reţţea puternică de unităea puternică de unităţţi i având având şşi preocuparea de a i preocuparea de a asigura acestora imobilele asigura acestora imobilele necesare desfănecesare desfăşşurării urării activităactivităţţii.ii.Sediul unde a Sediul unde a îînceput să nceput să funcfuncţţioneze Agenioneze Agenţţia Oradea ia Oradea Mare este cumpărat Mare este cumpărat îîmpreună mpreună cu alte 12cu alte 12 imobile cumpărate imobile cumpărate de Statul român de la Banca de Statul român de la Banca AustroAustro--UngarăUngară, , îîn urma n urma lichidării acesteialichidării acesteia. In acest . In acest imobil a funcimobil a funcţţionat o filială a ionat o filială a Băncii Băncii AustroAustro--UngareUngare până până îîn n 1919. 1919.
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
sediu sediu ––
documente privind documente privind proprietateaproprietatea
((continuarecontinuare))
Contractul de vânzareContractul de vânzare--cumpărare al terenurilorcumpărare al terenurilor, c, clădirilor lădirilor şşi instalai instalaţţiilor (filiiilor (filialelor Băncii alelor Băncii AustroAustro--UngarieiUngariei, , îîn n lichidare, situate pe teritoriul Statului Român), a fost perfectlichidare, situate pe teritoriul Statului Român), a fost perfectat la at la TurnuTurnu--SeverinSeverin
lala data de data de 29 se29 septembrie 1921 de ptembrie 1921 de către reprezentancătre reprezentanţţii statului român ii statului român şşi Comisiunea de lichidare a Băncii i Comisiunea de lichidare a Băncii AustroAustro--UngareUngare. .
Suma Suma plătităplătită
pentrupentru
imobilulimobilul
dindin
OradeaOradea
a a fostfost
de 307.621 de 307.621 coroanecoroane
dindin
auraur
şşi i reprezintăreprezintă
ceacea
maimai
maremare
valoarevaloare
plătităplătită
dindin
totalultotalul
prepreţţuluiului
celorcelor
13 13 imobileimobile..
SemnatariiSemnatarii
acestuiacestui
contractcontract
de de vânzarevânzare--cumpărarecumpărare
auau
fostfost, , pepe
de o parte, de o parte, domniidomnii
dr.dr.
Giuseppe Giuseppe LuscadroLuscadro, , GilbertGilbert
de de MonesMones
deldel
PujolPujol
şşi Alexandru i Alexandru ZenceanuZenceanu
desemnadesemnaţţii
îînn
acesteaceste
funcfuncţţiiii de către de către ComisiaComisia
de de ReparaReparaţţiuniiuni
subsub
abreviaabreviaţţiuneaiunea: : ““LichidatoriLichidatori””, , lucrândlucrând
îînn
executareaexecutarea
articolelorarticolelor
206 206 dindin
TratatulTratatul
de de lala
SaintSaint--GermainGermain
şşi 189 i 189 dindin
TratatulTratatul
de de lala
Trianon, Trianon, şşi i pepe de altă parte de altă parte dr.dr.
EftimieEftimie
AntonescuAntonescu, , ConsilierConsilier
la la ÎÎnaltanalta
CurteCurte
de de CasaCasaţţieie
a a RomânieiRomâniei, , delegatdelegat
şşii
îînn
mod special mod special acreditatacreditat
şşii
investitinvestit
cu cu deplinedepline
puteriputeri
de de cătrecătre
GuvernulGuvernul
RegatuluiRegatului
RomânRomân, , pentrupentru
a a lucralucra
îînn
numelenumele
şşii
prinprin
contulcontul
StatuluiStatului
RomânRomân, , precumprecum
şşii
îînn
numelenumele
şşii
pentrupentru
contulcontul
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
sediu sediu ––
documente privind documente privind proprietateaproprietatea
((continuarecontinuare))
CeleCele
13 13 imobileimobile
suntsunt
trecutetrecute
îînn
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei prinprin
ConveConveţţiuneaiunea
din data de 16 din data de 16 ianuarieianuarie
1922, 1922, îîncheiatăncheiată
îîntrentre
dl. dl. TakeTake
IonescuIonescu
––
PrePreşşedinteleedintele
ConsiliuluiConsiliului
de de MinistriiMinistrii
şşi i MinistrulMinistrul
FinanFinanţţelorelor
şşi dli dl. . MihailMihail
OromoluOromolu
––
GuvernatorulGuvernatorul
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei. . PotrivitPotrivit
Art. 1 Art. 1
““StatulStatul
RomânRomân
cedeazăcedează
desăvârdesăvârşşitit, , irevocabilirevocabil
şşii
pentrupentru
totdeaunatotdeauna, , BănciiBăncii NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
toatetoate
drepturiledrepturile
cece--ii
revinrevin
pepe
bazabaza
contractuluicontractului
din 29 din 29
SepetembrieSepetembrie
1921, 1921, intervenitintervenit
îîntrentre
el el şşii
ComisiuneaComisiunea
de de LichidareLichidare
a a BănciiBăncii Austro Austro UngareUngare
autentificatautentificat
de de TribunalulTribunalul
MehedinMehedinţţii, la No.1144/921, la No.1144/921””, , iariar
conform Art. 3 conform Art. 3 ““Banca Banca NaNaţţionalăională
a a RomânieiRomâniei
plăteplăteşştete
StatuluiStatului
RomânRomân
25 25 milioanemilioane
lei, care se lei, care se compunecompune
din 23.809.524 lei din 23.809.524 lei prepreţţulul
şşii
1.190.476 lei 1.190.476 lei taxataxa
de de îînregistrarenregistrare
... ... ””
PentruPentru
îîntregireantregirea
proprietăproprietăţţiiii
––
îînn
data de 6 data de 6 iunieiunie
1921 Banca Na1921 Banca Naţţională a ională a RomânieiRomâniei, , prinprin
reprezentantulreprezentantul
NastaNasta
PappPapp, , cumpărăcumpără
terenulterenul
dindin
vecinătateavecinătatea
sediuluisediului
bănciibăncii, , îînn
suprafasuprafaţţăă
de 305,8 de 305,8 stânjenistânjeni, , pentrupentru
suma de 120.000 lei. suma de 120.000 lei. Pe Pe acestacest
terenteren, , îînn
anulanul
1930 se 1930 se clădeclădeşştete o casă o casă cucu
etajetaj, , compusăcompusă
dindin
4 4
apartamenteapartamente
––
destinatedestinate
a a asiguraasigura
necesitănecesităţţileile
locativelocative
ale ale personaluluipersonalului bănciibăncii. . ClădireaClădirea
este este îînn
proprietateaproprietatea
bănciibăncii
şşi are i are îînn
prezentprezent
destinadestinaţţiaia
de de
locuinlocuinţţee
dde intervene intervenţţieie..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
sediu sediu ––
documente privind documente privind proprietateaproprietatea
((continuarecontinuare))
DupăDupă
DictatulDictatul
de de lala
Viena, Viena, maimai
exactexact
îînn
28 28 septembrieseptembrie
1940 1940 ––
celecele
douădouă proprietăproprietăţţii
ale ale BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
((sediulsediul
bănciibăncii, , clădireaclădirea
cucu
celecele
4 4
apartamenteapartamente
şşi i terenulterenul
aferentaferent) ) ––
suntsunt
trecutetrecute
îînn
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii NaNaţţionaleionale
MaghiareMaghiare
şşi i îîntabulatentabulate
îînn
favoareafavoarea
acesteiaacesteia, , dupădupă
cumcum
reiesereiese
şşi i
dindin
îînscrisurilenscrisurile
dindin
CărCărţţileile
funciarefunciare, , revenindrevenind
îînn
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale a a RomânieiRomâniei
lala
data de 23 data de 23 iulieiulie
1945, 1945, cândcând
susursalasusursala
îîşşii
reiareia
activitateaactivitatea
îînn
sediulsediul
dindin
OradeaOradea..
ÎÎnn
anulanul
1949, 1949, lala
29 29 aprilieaprilie, , îînn
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a R.a R.P.R.P.R.
––
Banca Banca de de StatStat
intrăintră
unun
imobilimobil
situatsituat
îînn
OradeaOradea, , strstr. . VasileVasile
AlecsandriAlecsandri, , nrnr. 2, . 2,
cumpăratcumpărat
de de lala
Banca de Banca de ScontScont
şşi i SchimbSchimb
dindin
ArdealArdeal
SA, SA, îînn
urmaurma
lichidăriilichidării acesteiaacesteia. . ClădireaClădirea
vava
fifi
administratăadministrată
de de SucursalaSucursala
OradeaOradea
pânăpână
îînn
anulanul
1958, 1958, cândcând
prinprin
OrdinulOrdinul
nrnr. 25 . 25 dindin
23.01.1958 al 23.01.1958 al PrePreşşedinteluiedintelui
ConsiliuluiConsiliului
de de ConducereConducere
al al BănciiBăncii
de de StatStat
a R.a R.P.R.P.R., , folosinfolosinţţaa
eiei
se transmite se transmite TrustuluiTrustului
minierminier
““ArdealulArdealul””. . ÎÎnn
prezentprezent
clădireaclădirea
este este proprietateaproprietatea
B.N.R. B.N.R. scripticscriptic, dar , dar îîntrucâtntrucât
nu are nu are şşi i folosinfolosinţţaa
fapticăfaptică, , pepe
rolulrolul
instaninstanţţelorelor
de de judecatăjudecată există există maimai
multe multe dosaredosare
avândavând
caca
obiectobiect
evacuareaevacuarea
şşi i revendicarearevendicarea
imobiluluiimobilului..
Clădirea de pe Vasile Clădirea de pe Vasile AlecsandriAlecsandri
ArhitecturaArhitecturaClădireaClădirea
undeunde
sucursalasucursala
şşii--a a îînceputnceput
activitateaactivitatea
îînn
10 10 noiembrienoiembrie
1920 1920 şşi i undeunde
funcfuncţţioneazăionează
şşi i îînn
prezentprezent, , situatăsituată
îînn
OradeaOradea, , strstr. . ParculParcul
Traian, Traian, nrnr.8, a .8, a fostfost
construităconstruită
îîntrentre
aniianii
19111911--1913, 1913, cucu
destinadestinaţţiaia
de de sediusediu
dde e bancăbancă, , dupădupă
concepconcepţţiaia
arhitectuluiarhitectului
HubertHubert
IoszefIoszef. .
ImobilulImobilul, , dindin
punctpunct
de de vederevedere
arhitecturalarhitectural
şşi i funcfuncţţionalional, , reflectăreflectă
concepconcepţţiaia
aniloranilor
construcconstrucţţieiiei
––
fiindfiind
proiectatproiectat
cucu dublă dublă funcfuncţţionalitateionalitate
––
sediusediu de bancă de bancă ((subsolsubsol, , parterparter
şşi i etajuletajul
I, I, cucu
spaspaţţiiii
pentrupentru
tezaurtezaur, , arhivăarhivă
etcetc), ), şşi i locuinlocuinţţee
pentrupentru
conducereconducere
––
etajuletajul
II, II, dupădupă
cumcum se observă se observă şşi i dindin
schischiţţeleele
clădiriiclădirii, , păstratepăstrate
îînn
original original şşi i dindin
denumiriledenumirile
date date îîncăperilorncăperilor..
FaFaţţadeleadele
cădiriicădirii
conconţţinin
elementeelemente
arhitecturalearhitecturale
decorativedecorative
specificespecifice
stiluluistilului
neoclasicneoclasic
şşi i secesionsecesion, , carecare
ss--auau
păstratpăstrat
dede--
aa
lungullungul
timpuluitimpului
fărăfără
săsă
suferesufere
modificărimodificări..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate
Sucursala Oradea a Băncii NaSucursala Oradea a Băncii Naţţionale a României ionale a României şşii-- a a îînceput efectiv activitatea la data de 10 noiembrie nceput efectiv activitatea la data de 10 noiembrie
1920, sub denumirea de 1920, sub denumirea de ““AgenAgenţţia Oradea Mareia Oradea Mare”” a a B.N.R. B.N.R. potrivit hotărârii Consiliului de Administrapotrivit hotărârii Consiliului de Administraţţie, ie, transmisă prin scrisoarea nrtransmisă prin scrisoarea nr. 50.498 din 10 . 50.498 din 10 octombrie 1920, octombrie 1920, îîn care se spune:n care se spune:““Vă facem cunoscut că pe ziua de Vă facem cunoscut că pe ziua de 15 octombrie a.c. 15 octombrie a.c. vor vor îîncepe să funcncepe să funcţţioneze pe teritoriile alipite ioneze pe teritoriile alipite următoarele sedii următoarele sedii ......
……
AgenAgenţţiaia
OradeaOradea
MareMare
cucu
următorulurmătorul
personalpersonal::ŞŞtefantefan
CiuntuCiuntu
––
directordirector
Jan Jan BaciuBaciu
––
contabilcontabilPaugaPauga
Ioan Ioan --
casiercasier””
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
Alături de persoanele nominalizate mai susAlături de persoanele nominalizate mai sus, din primul e, din primul eşşalon de funcalon de funcţţionari care au ionari care au organizat activitatea agenorganizat activitatea agenţţiei B.N.iei B.N.R. R. la Oradea au mai făcut partela Oradea au mai făcut parte: Constantin : Constantin CristoforCristofor, diplomat al , diplomat al ŞŞcolii Comerciale Superioare din Iacolii Comerciale Superioare din Iaşşi, promoi, promoţţia 1921, angajat ia 1921, angajat contabil contabil îîn anul 1922; Valeriu n anul 1922; Valeriu PoppPopp
––
contabil contabil îîn 1922, Nicolae n 1922, Nicolae CoroiuCoroiu
––
Contabil Contabil îîn n 1922, Tiberiu Pop, absolvent al unui liceu din Timi1922, Tiberiu Pop, absolvent al unui liceu din Timişşoara, acceptat ca diurnist oara, acceptat ca diurnist îîn 1922; n 1922; CoroianCoroian
DajdeaDajdea, absolvent din 1915 al , absolvent din 1915 al ŞŞcolii Comerciale Superioare din colii Comerciale Superioare din SeghedinSeghedin, , angajat casier angajat casier îîn 1924; Ion n 1924; Ion GăzdăuGăzdău, care absolvise , care absolvise îîn 1921 n 1921 ŞŞcoala Comercială coala Comercială Superioară din HaSuperioară din Haţţeg, angajat diurnist eg, angajat diurnist îîn 1926.n 1926.
AgenAgenţţia Oradea găseia Oradea găseşşte te îîn teritoriu o ren teritoriu o reţţea bancară dezvoltatăea bancară dezvoltată, f, formată din ormată din 24 de24 de bănci cu capital străinbănci cu capital străin, a, a căror extindere a fost sprijinită puternic de Statul maghiar căror extindere a fost sprijinită puternic de Statul maghiar, , şşi i o singură bancă cu capital românesco singură bancă cu capital românesc, Banca Bihoreana. Institutul de Credit , Banca Bihoreana. Institutul de Credit şşi i Economii Economii „„BihoreanaBihoreana”” S S.A. .A. este prima bancă cu capital românesc din Bihoreste prima bancă cu capital românesc din Bihor, , îînfiinnfiinţţată ată la inila iniţţiativa unui mare număr de intelectuali bihoreniiativa unui mare număr de intelectuali bihoreni, dar la care au subscris , dar la care au subscris şşi i numeronumeroşşi români din Vechiul Regat, dintre care amintim: Teodor Nica, dii români din Vechiul Regat, dintre care amintim: Teodor Nica, director rector îîn n BNR., Theodor BNR., Theodor RosettiRosetti, d, director la Banca Agricolăirector la Banca Agricolă, , EugeniuEugeniu
CaradaCarada, al, alţţii din Brăilaii din Brăila, , BucureBucureşşti, Roman, Galati, Roman, Galaţţi etc.i etc. Principalul scop al activită Principalul scop al activităţţii băncii lii băncii l--a reprezentat a reprezentat sprijinirea economică sprijinirea economică şşi culturală a românilor din Transilvania i culturală a românilor din Transilvania şşi a celor din Crii a celor din Crişşana ana îîn n special.special.
ÎÎnn
aceastăaceastă
clădireclădire
a a funcfuncţţionationat
îînn
primeleprimele
deceniidecenii
ale ale secoluluisecolului
trecuttrecut
GazdasagiGazdasagi
––
IparIpar
Bank, Bank, îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1917. 1917. ÎÎnn
prezentprezent
aceastăaceastă
clădireclădire
nunu
maimai
existăexistă, , pepe
locullocul
eiei
se se aflăaflă
statuiastatuia
luilui
Mihai Mihai EminescuEminescu. . ÎÎn n spate se spate se observobservăă
podulpodul
vechivechi
din din centrucentru
oraoraşşuluiului, , clădireaclădirea
PrimărieiPrimăriei
şşii
BisericaBiserica
romanoromano--catoliccatolicăă
SfântulSfântul
LadislauLadislau..
ÎÎnn
clădireaclădirea
din din imediataimediata
apropiereapropiere
a a BarouluiBaroului
de de avocaavocaţţii
((clădireaclădirea
îînaltănaltă) a ) a funcfuncţţionationat, , îînn
secolulsecolul
trecuttrecut, , Banca Banca proprietarilorproprietarilor
de case, de case, îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1924.1924.
ÎÎnn
anulanul
1910 se 1910 se îînfiinnfiinţţeazăează Banca Banca DaciaDacia
SA, SA, OradeaOradea, ,
actualmenteactualmente
clădireaclădirea
esteeste ocupatăocupată
de de AgenAgenţţiaia
CEC nr. 1. CEC nr. 1.
Tot Tot aiciaici
a a funcfuncţţionationat
îîncepncepâândnd cu cu anulanul
1918 1918 FilialaFiliala
OradeaOradea
a a
BănciiBăncii
AngloAnglo--AustrieceAustriece..
ÎÎnn
aceastăaceastă
clădireclădire
din din PiaPiaţţaa
UniriiUnirii, , pepe
strstr. General . General MoMoşşoiuoiu
nr. 2, a nr. 2, a funcfuncţţionationat
Banca Victoria Banca Victoria AradArad, , SucSuc. . OradeaOradea,,
îînfiinnfiinţţatăată
îînn
10 10 maimai
1931. 1931.
Palatul
Vulturul
Negru
In aceasta
clădire
s-a înfiinţat
în
1906 Banca
Industria
SA Oradea.
1920
2009
In In aceastăaceastă
clădireclădire
a a funcfuncţţionationat
Casa de Casa de PăstrarePăstrare
şşii
EconomiiEconomii
OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1847. A 1847. A fostfost
ceacea
maimai
vecheveche
şşii
ceacea
maimai
importantăimportantă
bancăbancă
pânăpână
la la PrimulPrimul
războirăzboi
mondialmondial. In . In prezentprezent
clădireaclădirea
apartineapartine
EpiscopieiEpiscopiei
Greco Greco CatoliceCatolice..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de nceput de activitateactivitate
((continuarecontinuare))
ÎÎncă din anul ncă din anul 1905, la Oradea func1905, la Oradea funcţţiona Bursa de iona Bursa de Mărfuri Mărfuri şşi Camera de Comeri Camera de Comerţţ
şşi Industrie i Industrie îînfinnfinţţatăată
îîn n 1891, care a avut 4 pre1891, care a avut 4 preşşedinedinţţi directori de băncii directori de bănci, , şşi un i un cartel bancar, constituit cartel bancar, constituit îîn 1915, sub denumirea n 1915, sub denumirea „„Institutul pentru Credit de RăzboiInstitutul pentru Credit de Război””, format din , format din reprezentanreprezentanţţi ai următoarelor institui ai următoarelor instituţţii de profil: Camera ii de profil: Camera de Comerde Comerţţ
şşi Industrie, Corpul Meseriai Industrie, Corpul Meseriaşşilor, Banilor, Banca ca Generală Maghiară Generală Maghiară –– Filiala Oradea Filiala Oradea, C, Casa de Păstrare asa de Păstrare şşi Economii a Comitatului Bihor i Economii a Comitatului Bihor şşi Banca de Scont.i Banca de Scont.
ÎÎn perioada 1921n perioada 1921--1929 re1929 reţţeaua bancară locală continuă eaua bancară locală continuă să se dezvolte prin să se dezvolte prin îînfiinnfiinţţarea de noi bănciarea de noi bănci, dar , dar şşi prin i prin deschiderea de sucursale de către băncile din deschiderea de sucursale de către băncile din ţţarăară: : Sucursala Sucursala MarmoroschMarmorosch
BlankBlank, , SucursalaSucursala Băncii Băncii RomâneRomâneşşti, Bti, Banca Generală a anca Generală a ŢŢării Româneării Româneşşti, etc.ti, etc.
Activitatea bancară este puternic impulsionată de noile Activitatea bancară este puternic impulsionată de noile legături economicelegături economice, d, de schimburile tot mai intense,e schimburile tot mai intense, de de noile realitănoile realităţţi ale statului unit. i ale statului unit. ÎÎn această perioadăn această perioadă, , capitalul românesc in Transilvania se orientează spre capitalul românesc in Transilvania se orientează spre piapiaţţa naa naţţională bancară ională bancară şşi i îîncepe să se alimenteze cu ncepe să se alimenteze cu mijloace de credit de la BNR si de la alte bănci din mijloace de credit de la BNR si de la alte bănci din România; el intRomânia; el intră ră îîn concurenn concurenţţă cu băncile mari din ă cu băncile mari din BucureBucureşşti, ti, şşi i îîn competin competiţţie cu capitalul industrial din ie cu capitalul industrial din Vechiul Regat, pentru creditarea Vechiul Regat, pentru creditarea şşi cucerirea piei cucerirea pieţţei din ei din Transilvania. Capitalul maghiar Transilvania. Capitalul maghiar şşi săsesci săsesc, care , care îîn n perioada antebelică manifestaseră o miperioada antebelică manifestaseră o mişşcare de care de gravitagravitaţţie ie îînspre centrele financiare ale fostului imperiu nspre centrele financiare ale fostului imperiu ––
VienaViena
şşi Budapesta i Budapesta ––
manifesta de acuma o tendinmanifesta de acuma o tendinţţă ă de desprindere treptată de acestea de desprindere treptată de acestea şşi de orientare către i de orientare către centrele interne de financentrele interne de finanţţare.are.
1901 –
Camera de comert
2009 –
Facultatea
de medicina
ÎÎntrentre
aniianii
19121912--1914, se 1914, se construiesteconstruieste
PalatulPalatul
ApolloApollo,,
in in stilulstilul
secessionsecession--uluiului
berlinezberlinez, cu , cu decoratiidecoratii
cece
amintescamintesc
de de stilulstilul
Empire.Empire.
ÎÎnn
PalatulPalatul
Apollo a Apollo a funcfuncţţionationat
Banca Banca RomâneascăRomânească, , îînfiinnfiinţţatăată
îînn
19211921..
ÎÎnn
aceastăaceastă
clădireclădire
a a funcfuncţţionationat
Banca Banca CentralăCentrală
SA SA OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1930. 1930. ÎÎnn
prezentprezent
îînn
clădireaclădirea
aceastaaceasta
funcfuncţţioneazăionează
HotelulHotelul
Astoria.Astoria.
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
După primul război mondialDupă primul război mondial, Banca , Banca Nationala Nationala îîşşi extinde prerogativele de i extinde prerogativele de emisiune emisiune şşi circulai circulaţţie asupra ie asupra îîntregului ntregului teritoriu nateritoriu naţţional, prioional, prioritară fiind retragerea ritară fiind retragerea din circuladin circulaţţie a monedelor străine care ie a monedelor străine care circulau circulau îîn noile provincii.n noile provincii.
Prima sarcină Prima sarcină îîndeplinită de Agenndeplinită de Agenţţia ia Oradea a fost legată de Oradea a fost legată de ““unificarea unificarea monetarămonetară””. P. Până la mijlocul anului ână la mijlocul anului 1921, 1921, AgenAgenţţia Oradea a efectuat aproape ia Oradea a efectuat aproape îîn n exclusivitate operaexclusivitate operaţţiuni de preschimbare a iuni de preschimbare a coroanelor austrocoroanelor austro--ungare ungare ––
pe teritoriul pe teritoriul judejudeţţelor Bihor, Arelor Bihor, Arad, Sad, Satu Mare, atu Mare, SălajSălaj, , MaramureMaramureşş, dar , dar şşi a altor i a altor îînsemne nsemne monetare locale, anume banii de necesitate monetare locale, anume banii de necesitate emiemişşi de diferite orai de diferite oraşşe ardelene, e ardelene, îîntre care ntre care şşi Oradea. Treptat activitatea ageni Oradea. Treptat activitatea agenţţiei se iei se extinde asupra tuturor operaextinde asupra tuturor operaţţiunilor bancare iunilor bancare rezultate din funcrezultate din funcţţiunile atribuite Băncii iunile atribuite Băncii NaNaţţionale prin dispoziionale prin dispoziţţiile legale, peiile legale, pe măsura măsura consolidării situaconsolidării situaţţiei economice din zonăiei economice din zonă..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
Astfel din informaAstfel din informaţţiile prezentate iile prezentate îîn n Monografia judeMonografia judeţţului Bihor, ului Bihor, îîntocmită de ntocmită de Andrei Andrei ZănescuZănescu, director al Agen, director al Agenţţiei iei Oradea, Oradea, îîn anul 1937 n anul 1937 îîn Bihor funcn Bihor funcţţionau ionau 38 de38 de bănci din care bănci din care 6 e6 erau sucursale ale rau sucursale ale celor mai mari bănci din celor mai mari bănci din ţţarăară, ., ... . Di.. . Din n cele 38 dcele 38 de bănci numai e bănci numai 11 pa11 participă la rticipă la operaoperaţţiunile de scont (Casa iunile de scont (Casa de Păstrare de Păstrare Civică OradeaCivică Oradea, Banca de Credit Cluj , Banca de Credit Cluj -- sucursala Oradea, Banca dsucursala Oradea, Banca de Scont e Scont Oradea, BancaOradea, Banca Civilă Civilă „„DrăganulDrăganul””
--
BeiuBeiuşş, , Banca Agrară OradeaBanca Agrară Oradea, B, Banca anca Românească din BucureRomânească din Bucureşşti ti --
sucursala sucursala Oradea, Banca Unirea Oradea, Banca Oradea, Banca Unirea Oradea, Banca şşi i Societatea Societatea TincaTinca, Banca Victoria Arad , Banca Victoria Arad ––
sucursala Oradea, Banca sucursala Oradea, Banca şşi Casa de i Casa de Economii Fuzionată OradeaEconomii Fuzionată Oradea, C, Casa de asa de Păstrare a JudePăstrare a Judeţţului Bihor).ului Bihor).
ÎÎnn
PiataPiata
Regina Maria, nr. 1, a Regina Maria, nr. 1, a funcfuncţţionationat
Banca Banca de de ScontScont,,
îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1898.1898.
ÎÎnn
clădireaclădirea
din din PiaPiaţţaa
UniriiUnirii
pepe
stradastrada
Nicolae Nicolae Iorga, nr. 2, Iorga, nr. 2, actualmenteactualmente
strstr. . VasileVasile
AlecsandriAlecsandri, , nr. 2, a nr. 2, a funcfuncţţionationat
Casa de Casa de PăstrarePăstrare
CivilăCivilă
OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1892. Mai 1892. Mai târziutârziu
clădireaclădirea
devinedevine
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii
de de ScontScont
şşii
SchimbSchimb
din din ArdealArdeal
îînn
1943, 1943, iariar
îînn
1949 1949 trecetrece
îînn
proprietateaproprietatea
BănciiBăncii
R. P. R, Banca de Stat, cu R. P. R, Banca de Stat, cu sediulsediul
îînn
BucureBucureşştiti
StrStr. . LipscaniLipscani
nr. 25nr. 25
StradaStrada
RepubliciiRepublicii, , fostulfostul
BulevardBulevard
RegeleRegele
Ferdinand, din Ferdinand, din OradeaOradea, , îînn
prezentprezent
stradăstradă
pietonalăpietonală. . Banca Banca generalăgenerală
de credit de credit ungarăungară,,
îînfiinnfiinţţatăată
îînn
18761876,,
a funca funcţţionat ionat îînn
clădireaclădirea
din din stângastânga, , iariar
îînn
ccladirealadirea
din din dreaptadreapta
a funca funcţţionat ionat Banca Banca şşii
societateasocietatea
comercialăcomercială
din din BihorBihor, , îînfiinnfiinţţatăată
îînn
1920.1920.
In In aceastăaceastă
clădireclădire
a a funcfuncţţionationat,,
îîncepândncepând
cu cu anulanul
1894, Banca 1894, Banca ArdeleanăArdeleană
şşii
Banca de Banca de economiieconomii
SA SA ClujCluj, , SucSuc. . OradeaOradea..
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
Plasamentele băncilor din teritoriuPlasamentele băncilor din teritoriu, , îîn industrie, comern industrie, comerţţ
şşi agriculturăi agricultură, , îîn anul 1937 au fost de 770.580.769 lei, repartizate pe sectoare n anul 1937 au fost de 770.580.769 lei, repartizate pe sectoare economice, astfel:economice, astfel:
agricultură agricultură 6,10%6,10%comercomerţţ
51,40%51,40%industrie industrie 38,10%38,10%diversediverse
4,40%4,40%
DupăDupă
origineaoriginea
etnicăetnică
a a debitorilordebitorilor, , plasamenteleplasamentele
se se îîmpartmpart
îînn::plasamenteplasamente
lala
populapopulaţţiaia
românăromână
12%12%plasamenteplasamente
lala
populapopulaţţiaia
maghiarămaghiară
14%14%plasamenteplasamente
lala
evreievrei
69%69%alalţţiiii
5%5%
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
Economia Economia realăreală
sprijinităsprijinită
de de sectorulsectorul
bancar era bancar era alcătuităalcătuită
dindin
3966 firme 3966 firme comercialecomerciale, , îînscrisenscrise
lala
cameracamera
de de comercomerţţ, , urbaneurbane
şşi i ruralerurale, , antrepoziteantrepozite
––
de de fierfier, , colonialecoloniale, , textiletextile, , postăvăriipostăvării, , pielăriepielărie, , cerealecereale, etc., 3652 de , etc., 3652 de memeşşteteşşugariugari
cucu
brevetbrevet
((brodistebrodiste, , croitoricroitori, , fierarifierari, , măcelarimăcelari, , pantofaripantofari, etc.), , etc.), 105 105 îîntreprinderintreprinderi
industrialeindustriale
şşi 423 i 423 morimori
ţţărăneărăneşştiti, 5 , 5 societăsocietăţţii
de de expediexpediţţieie
lala
o o populapopulaţţieie
a a judejudeţţuluiului
de 506.000 de 506.000 locuitorilocuitori
îînn
anulanul
1937. 1937. FuncFuncţţionauionau
îînn
judejudeţţulul
BihorBihor, 32 de , 32 de târguritârguri
săptămânalesăptămânale
dde mărfurie mărfuri, alimente, , alimente, cerealecereale
şşi 25 de i 25 de târguritârguri
dde animalee animale..
Fabrică de pălării Fabrică de ţesături de sârmă
Moară de apă
AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––
îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))
O O perioadăperioadă
deosebitădeosebită
pentrupentru
AgenAgenţţiaia
dindin
OradeaOradea
a a BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
o o reprezintăreprezintă
perioadaperioada
aniloranilor
19401940--1945, 1945, cândcând, , îînn
urmaurma
DictatuluiDictatului
de de lala
Viena Viena oraoraşşulul
OradeaOradea
a a fostfost
cedatcedat
UngarieiUngariei..
PotrivitPotrivit
ordinuluiordinului
primitprimit
dindin
centralăcentrală, , AgenAgenţţiaia
OradeaOradea
urmaurma
săsă
se se mutemute
lala
AradArad. . ÎÎnn
aceastăaceastă
perioadăperioadă
organeleorganele
de de conducereconducere
şşi i instituinstituţţiileiile
judejudeţţeneene
ale ale administraadministraţţieiiei
de de statstat
auau
fostfost
evacuateevacuate
lala
BeiuBeiuşş
––
oraoraşş
carecare
a a fostfost
desemnatdesemnat
caca
rereşşedinedinţţăă
de de judejudeţţ. . MotivatMotivat
de de necesitateanecesitatea
dezvoltăriidezvoltării
economieieconomiei
acestuiacestui
teritoriuteritoriu
foartefoarte
săracsărac, , organeleorganele
de de conducereconducere
ale ale judejudeţţuluiului
BihorBihor
auau
solicitatsolicitat
ConsiliuluiConsiliului
de de conducereconducere
al al BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
stabilireastabilirea
rereşşedinedinţţeiei
îînn
oraoraşşulul
BeiuBeiuşş
şşi i pentrupentru
AgenAgenţţiaia
OradeaOradea, , ceeaceea
cece
ss--aa
şşi i aprobataprobat. . ÎÎnn
acestacest
fel fel activitateaactivitatea
agenagenţţieiiei
se se desfădesfăşşoarăoară
îînn
oraoraşşulul
BeiuBeiuşş
dindin
15 15 decembriedecembrie
1940 1940 îîntrntr--unun
imobilimobil
situatsituat
pepe
stradastrada
VasileVasile
LucaciuLucaciu, , nrnr. 9, . 9, subsub
denumireadenumirea
““Banca NaBanca Naţţională a ională a RomânieiRomâniei
AgenAgenţţiaia
BeiuBeiuşş””..
ÎÎnn
urmaurma
ataculuiatacului
armateiarmatei
maghiaremaghiare
asupraasupra
ArdealuluiArdealului
de de SudSud, , carecare
a a îînaintatnaintat
pânăpână
îînn
zona zona BeiuBeiuşşuluiului, , AgenAgenţţiaia
BeiuBeiuşş
ss--aa
refugiatrefugiat
lala
BradBrad
lala
data de 14.09.1944, data de 14.09.1944, pânăpână
lala
data de 09.10.1944data de 09.10.1944
AgenAgenţţiaia
BeiuBeiuşş
a a BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
vava
funcfuncţţionaiona
cucu
sediulsediul
lala
BeiuBeiuşş
pânăpână
îînn
martiemartie
1945, 1945, cândcând
îînn
urmaurma
eliberăriieliberării
ArdealuluiArdealului
de de NordNord, , AgenAgenţţiaia
OradeaOradea
îîşşii
vava
reluarelua
activitateaactivitatea
lala
sediulsediul
dindin
OradeaOradea. . AgenAgenţţiaia
BeiuBeiuşş
a BNR a BNR vava
funcfuncţţionaiona
paralelparalel
pânăpână
lala
lichidarealichidarea
operaoperaţţiuniloriunilor, , respectivrespectiv
pânăpână
lala
data de 30.06.1945.data de 30.06.1945.
OrganizareaOrganizarea unităunităţţilorilor
teritorialeteritorialePânăPână
îînn
1948, 1948, activitateaactivitatea
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
îînn
teritoriuteritoriu
se se
realizeazărealizează
prinprin
AgenAgenţţiaia
OradeaOradea
şşi i FilialaFiliala
ŞŞimleulimleul
SilvanieiSilvaniei, , iariar
dupădupă nanaţţionalizareaionalizarea
dindin
11.06.1948, 11.06.1948, prinprin
DecretulDecretul
197 197 dindin
13 13 augustaugust
1948, 1948, cândcând
capitalurilecapitalurile
şşi i clădirileclădirile
băncilorbăncilor
suntsunt
trecutetrecute
dindin proprietateproprietate
privatăprivată
îînn
ceacea
a a statuluistatului, , şşi i toatetoate
operaoperaţţiunileiunile
băncilorbăncilor
comercialecomerciale
suntsunt
preluatepreluate
de Banca de de Banca de StatStat, are , are locloc
o o dezvoltaredezvoltare puternicăputernică
a a rereţţeleielei
teritorialeteritoriale, , poatepoate
preaprea
agresivăagresivă
dacădacă
o o raportămraportăm
lala
situasituaţţiaia
realăreală
a a economieieconomiei
dindin zonă zonă, , ceeaceea
cece determină determină caca
uneleunele unităunităţţii
săsă--şşii
îîncetezenceteze
activitateaactivitatea
dupădupă
doidoi
aniani
de de funcfuncţţionareionare..
AstfelAstfel, , numainumai
îîntrntr--unun
anan, , respectivrespectiv
îînn
anulanul
1948, 1948, suntsunt
îînfiinnfiinţţateate
filialefiliale şşi i agenagenţţiiii
îînn
toatetoate
oraoraşşeleele
şşi marilei marile
comunecomune, , respectivrespectiv
se se deschiddeschid
unun
numărnumăr
de 12 de 12 unităunităţţii
teritorialeteritoriale, , iariar
extindereaextinderea continuă continuă şşi i îînn
aniianii următoriurmători
prinprin
îînfiinnfiinţţareaarea
a a îîncăncă
treitrei
unităunităţţii..
Anul
înfiinţării Denumirea
unităţii Anul
comasării Încetarea
activităţii
10.11.1920 Agenţia
Oradea
Mare
01.10.1948 Filiala
Aleşd 01.03.1968–
Banca Agricolă
Bihor
01.08.1948 Filiala
Beiuş 1990 –
B.C.R.
01.10.1948 Filiala
Marghita 15.05.1973 –
Banca Agricolă
Bihor
01.10.1948 Filiala
Salonta 01.03.1970 –
Banca Agricolă
Bihor
01.10.1948 Filiala
Beliu 31.12.1950
01.10.1948 Agenţia
Ceica 31.12.1950
01.10.1948 Agenţia
Nuşfalău
01.10.1948 Agenţia
Sălard 31.12.1950
01.10.1948 Agenţia
Săcuieni 1960
01.10.1948 Agenţia
Tinca 31.12.1954
01.10.1948 Agenţia
Tileagd 31.12.1953
01.10.1948 Agenţia
Vaşcău 31.12.1960
01.10.1949 Agenţia
Valea
lui
Mihai 01.03.1955
Ianuarie
1950 Agenţia
Crasna 31.12.1950
Ianuarie
1951 Agenţia
Bratca 31.12.1952
01.11.1952 Direcţia
Orăşenească
Oradea 1962 -
Banca Agricolă
BihorBanca Naţională
01.11.1952 Filiala
Chişineu
Criş 1968 –
Banca Agricolă
Arad
01.11.1952 Filiala
Ineu 1968 –
Banca Agricolă
Arad
01.11.1956 Filiala
Sebiş 1968 –
Banca Agricolă
Arad
OrganizareaOrganizarea unitatilounitatilorrÎÎnn
anulanul
1952 1952 nouanoua
îîmpărmpărţţireire
administrativadministrativ--teritorialăteritorială
a a ţţăriiării
este este urmatăurmată
de de
reorganizareareorganizarea
BănciiBăncii
NaNaţţionaleionale
a a RomânieiRomâniei
prinprin
îînfiinnfiinţţareaarea
de de sucursalesucursale
îînn fiecarefiecare
rereşşedinedinţţăă
dde judee judeţţ
şşi i filialefiliale
îînn
fiecarefiecare
centrucentru
de de raionraion. . AstfelAstfel, , AgenAgenţţiaia
OradeaOradea se transformă se transformă îînn
SucursalăSucursală
RegionalăRegională
a B.N.R. a R.a B.N.R. a R.P.R.P.R., se , se îînfiinnfiinţţeazăează
unun
numărnumăr
de 9 de 9 filialefiliale
îînn
centrelecentrele
de de raionraion
şşi i DirecDirecţţiaia
OrăOrăşşeneascăenească
OradeaOradea. . AceastaAceasta
dindin
urmăurmă
vava
preluaprelua
ceacea
maimai
maremare
parte parte dindin
personalulpersonalul sucursaleisucursalei
––
respectivrespectiv
166 166 dindin
totalultotalul
de 190 de 190 salariasalariaţţii
existenexistenţţii
lala
sfârsfârşşitulitul
anuluianului
1951.1951.ÎÎnn
anulanul
1960 1960 desfiindesfiinţţareaarea
BănciiBăncii
AgricoleAgricole
este este urmatăurmată
de de preluareapreluarea
rereţţeleielei
teritorialeteritoriale
şşi a i a sarcinilorsarcinilor
privindprivind
creditareacreditarea
şşi i decontăriledecontările
îînn
unităunităţţileile
agricoleagricole de către Banca Nade către Banca Naţţionalăională. . AstfelAstfel
SucursalaSucursala
OradeaOradea
vava
preluaprelua
o o rereţţeaea
a a
BănciiBăncii
AgricoleAgricole
BihorBihor, f, formată ormată dintrdintr--oo
sucursalăsucursală, o , o direcdirecţţieie
orăorăşşeneascăenească
şşi 9 i 9 filialefiliale..ÎÎnn
anulanul
1965, 1965, prinprin
DecretulDecretul
403 403 dindin
10.06.1965, Banca Na10.06.1965, Banca Naţţională a Rională a R..P.R.P.R.
––
Banca de Banca de StatStat
îîşşii
schimbăschimbă
denumireadenumirea
îînn
Banca Nationala a Banca Nationala a RepubliciiRepublicii SocialisteSocialiste
România, România, activitateaactivitatea
îînn
teritoriuteritoriu
fiindfiind
reorganizatăreorganizată
îînn
16 16 sucursalesucursale
regionaleregionale, o , o sucursalăsucursală
a SMB a SMB şşi 169 i 169 filialefiliale
raionaleraionale, una , una dindin
celecele
16 16 sucursalesucursale
fiindfiind
SucursalaSucursala
RegionalăRegională
CriCrişşanaana, , cucu
sediulsediul
îînn
OradeaOradea..
OrganizareaOrganizarea unitatilounitatilorr ((continuarecontinuare))
ÎÎnn
anulanul
1968 1968 structurastructura
teritorialăteritorială
a a SucursaleiSucursalei
RegionaleRegionale
CriCrişşanaana
a a cunoscutcunoscut
o o nouănouă
modificaremodificare, , caca
urmareurmare
a a îînfiinnfiinţţăriiării
lala
1 1 martiemartie
1968 a 1968 a BănciiBăncii
pentrupentru Agricultură Agricultură şşi i Industrie Alimentară Industrie Alimentară şşi a i a preluăriipreluării de către de către aceastaaceasta
a a unorunor
unităunităţţii
teritorialeteritoriale
de de lala
Banca NaBanca Naţţionalăională. . AstfelAstfel, , îînn
anulanul
1968 1968 filialelefilialele
ChiChişşineuineu
CriCrişş, , IneuIneu
şşi i SebiSebişş
suntsunt
preluatepreluate de către Banca de către Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi Industrie Alimentară i Industrie Alimentară --
SucursalaSucursala
AradArad, , filialafiliala
AleAleşşdd
şşi o parte i o parte dindin
DirecDirecţţiaia
OrăOrăşşeneascăenească
OradeaOradea de către Banca de către Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi Industrie Alimentară i Industrie Alimentară --
BihorBihor..
DinDin
1 1 martiemartie
1968, 1968, îînn
judejudeţţulul
BihorBihor, B.N.R. , B.N.R. funcfuncţţioneazăionează
printrprintr--oo
sucursalăsucursală
cucu
unun
numărnumăr
de 234 de 234 salariasalariaţţii
şşi 3 i 3 filialefiliale, , FilialaFiliala
BeiuBeiuşş
cucu
36 36 salariasalariaţţii, , FilialaFiliala
MarghitaMarghita
cucu
38 38 salariasalariaţţii
şşi i FilialaFiliala
SalontaSalonta
cucu
35 35 salariasalariaţţii..
SucursalaSucursala
B.N.R. B.N.R. BihorBihor
funcfuncţţioneazăionează
îînn
aceastăaceastă
structurăstructură
pânăpână
îînn
1970, 1970, respectivrespectiv
1973, 1973, cândcând
şşi i filialelefilialele
SalontaSalonta
şşi Marghitai Marghita
suntsunt
preluatepreluate
de Banca de Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi i Industrie Alimentară Industrie Alimentară --
BihorBihor..
DinDin
anulanul
1973 1973 pânăpână
îînn
1990, 1990, îînn
judejudeţţulul
BihorBihor, Banca Nationala a Romaniei , Banca Nationala a Romaniei îîşşii
vava
desfădesfăşşuraura
activitateaactivitatea
prinprin
SucursalaSucursala
JudeJudeţţeanăeană
BihorBihor
şşi i prinprin
FilialaFiliala
BeiuBeiuşş..
ConducereaConducerea
şşi i coordonareacoordonarea
sucursaleisucursalei
--
BihorBihor
SucursalaSucursala
BihorBihor
a B.N.R. a a B.N.R. a fostfost
condusăcondusă
de de lala
îînfiinnfiinţţareare
şşi i pânăpână
îînn
prezentprezent, , adicăadică
îînn
ceicei
89 de 89 de aniani
dde activitatee activitate, de 13 , de 13 directoridirectori. . DirectoriiDirectorii
carecare
auau
conduscondus
sucursalasucursala
in in primiiprimii
aniani
de de activitateactivitate, , auau
fostfost
numinumiţţii
conformconform
practiciipracticii
obiobişşnuitenuite
îînn
Banca Banca CentralăCentrală
şşi i anumeanume
aceeaaceea
de a de a numinumi
îînn
sediilesediile
nounou
îînfiinnfiinţţateate
salariasalariaţţii
carecare
dejadeja
şşii--auau
demonstratdemonstrat
competencompetenţţaa
in in altealte
unităunităţţii
ale ale bănciibăncii..
––
ŞŞtefantefan
CiuntuCiuntu
––
15.10.1920 15.10.1920 ––
01.08.1927 01.08.1927 primulprimul
directordirector
al al sucursaleisucursalei
numitnumit
prinprin
HotărâreaHotărârea
ConsiliuluiConsiliului
de de AdministraAdministraţţieie
al BNR al BNR conformconform
scrisoriiscrisorii
nrnr
50.498 50.498 dindin
10 10 octombrieoctombrie
1920, de 1920, de îînfiinnfiinţţareare
a a AgenAgenţţieiiei. . DlDl. .
––
Mihai Mihai SuciuSuciu
––
directordirector
îîntrentre
01.08.192701.08.1927--30.04.1936 30.04.1936 ––
fostfost
directordirector
al al AgenAgenţţieiiei
DorohoiDorohoi, , contabilcontabil
lala
BNR BNR GalaGalaţţii, BNR , BNR PiatraPiatra
NeamNeamţţ;;––
Andrei Andrei ZănescuZănescu
––
directordirector
îîntrentre
01.05.193601.05.1936--31.08.1939 31.08.1939 ––
fostfost
angajatangajat
al al CentraleiCentralei, , directordirector
lala
AgenAgenţţiaia
BacăuBacău
şşi i SighiSighişşoaraoara. . ––
RomulusRomulus
RomanRoman
––
directordirector
îîntrentre
01.08.193901.08.1939--30.11.1940 30.11.1940 ––
a lucrat a lucrat la agenla agenţţiile din Sighet, iile din Sighet, StorojineStorojineţţ, Chi, Chişşinăuinău, iar , iar îîn 1939 sn 1939 s--a a îîntors la ntors la Oradea, fiind numit directorul agenOradea, fiind numit directorul agenţţiei iei ÎÎn anul 1944, n anul 1944,
––
Ioan Ioan CioncaCionca
––
directordirector
îîntrentre
01.12.1940 01.12.1940 --
31.031945 31.031945 şşi 01.09.1945 i 01.09.1945 --
09.10.194709.10.1947––
ElEl
a a conduscondus
AgenAgenţţiaia
îînn
perioadaperioada
ocupaocupaţţieiiei
hortistehortiste
cândcând
sediulsediul
a a fostfost
lala
BeiuBeiuşş. . ––
BorodaBoroda
NicolaeNicolae
––
directordirector
––
de de lala
01.04.1945 01.04.1945 pânăpână
lala
30.08.1945 30.08.1945 ––
fostfost
contabilcontabil
îînn
CentralăCentrală, , TulceaTulcea
şşi i BârladBârlad;;––
Ioan Ioan BârsanBârsan
––
directordirector
––
îîntrentre
01.10.194701.10.1947--30.08.1948;30.08.1948;––
CasanoviciCasanovici
PavelPavel
--
îîntrentre
01.09.1948 01.09.1948 --
30.09.1951 30.09.1951 fostfost
directordirector
al al agenagenţţieiiei
BacăuBacău;;––
MaxaMaxa
Emil Emil ––
de la 01.10.1951 de la 01.10.1951 pânăpână
la 31.12.1951;la 31.12.1951;––
Maior Maior VasileVasile
îîntrentre
01.01.1952 01.01.1952 ––
31.12.1956 31.12.1956 ––
directordirector
promovatpromovat
dindin
rândurilerândurile
muncitorilormuncitorilor––
dr.dr.
BirtaBirta
PetruPetru
îîntrentre
01.02.1956 01.02.1956 ––
28.02.1988 a 28.02.1988 a conduscondus
sucursalasucursala
32 de 32 de aniani. A . A fostfost
directordirector
lala
AgenAgenţţiaia
LipovaLipova, , DirectorDirector
adjunctadjunct
lala
SucursalaSucursala
RegionalăRegională
AradArad. A . A fostfost
membrumembru
îînn
CA al BNR, CA al BNR, deputatdeputat..––
DegăuDegău
IoanIoan
--
1 1 martiemartie
1988 1988 ––
15 15 iulieiulie
2000 2000 ––
DirectorDirector
lala
Banca Banca AgricolăAgricolă
--
BeiuBeiuşş
şşi B.N.R. i B.N.R. FilialaFiliala
BeiuBeiuşş
şşi i subsemnatasubsemnata, , carecare
suntsunt
directoruldirectorul
acesteiacestei
instituinstituţţiiii
dindin
1 1 augustaugust
2000.2000.
Andrei Zănescu
Mihail Suciu
dr. Birta
Petru
IatăIată, d, deci, eci, că am reucă am reuşşit să prezentăm peit să prezentăm pe scurt câteva date despre oameni scurt câteva date despre oameni şşi faptele i faptele
celor care au slujit decelor care au slujit de--a lungul vremii Banca a lungul vremii Banca NaNaţţională a României ională a României ––
Suc. Bihor.Suc. Bihor.
Vă mulVă mulţţumesc!umesc!
top related