infecţiile cranio-maxilo-faciale mg6
Post on 31-Dec-2015
357 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Flora mixta, polimorfa, nespecifica
87% plurimicrobiene 13% monomicrobiene –
cultura unica este semn de gravitate
aerobi> anaerobi
Germenii cel mai frecvent implicati: Streptococul beta-
hemolitic→streptokinaza, hialuronidaza→ depolimerizeaza fibrina si substanta fundamentala a tesutului conjunctiv →conditii pt difuzarea infectii de-a lungul planurilor anatomice
Stafilococul auriu→coagulaze →transforma fibrinogenul in fibrina →limitarea extinderii procesului supurativ
Pseudomonas aeruginosa
Clostridii - in patologia traumatica
Leziuni dento-parodontale sunt cel mai frecv cauza proceselor septice perimaxilare: caria cu gangrena pulpara complicata cu PAAS pungi parodontale adanci fracturi dentare accidente de eruptie ale dintilor temporari si definitivi
leziuni traumatice – fracturile portiunii dentate ale mandibulei
osteomielita maxilarelor litiaza salivara infectata (abcesul salivar) tumorile maxilarului corpii straini infectii faringo-amigdaliene furunculele complicatiile anesteziei loco-regionale complic extractiei dentare complicatiile diferitelor tratamente stomatologice
Calea transosoasa – procesul periapical migreaza de-a lungul canalelor Havers (faza endoosoasa); ulterior procesul supurativ difuzeaza transosos si ajunge sub periost, pe care la inceput il decoleaza (faza subperiostala), apoi il erodeaza si ajunge in tesuturile moi perimaxilare (faza de supuratie). Apare tabloul clinic de supuratie periosoasa sau de supuratie a spatiilor fasciale primare.
Calea submucoasa- colectia supurata difuzeaza intre os si fibromucoasa in parodontopatiile marginale cronice, in accidentele de eruptie ale
dintilor, fracturi de maxilare. Calea directa
in traumatisme cu retentie de corpi straini si in punctiile anestezice septice
Calea limfatica- procesul supurativ difuzeaza in ggl. locali sau loco-regionali in infectii faringo-amigdaliene sau dento-parodontale;
1. Celulita - primul stadiu in evolutia procesului septic –
reversibil Vasodilatatie Cresterea permeabilitatii vasculare Marginatie leucocitara exsudat inflamator Clinic tumefactie dureroasa cu tegumente congestionate stare generala alterata, febra, frison Evolutie - Remisie – spontana - - dupa trat antibiotic - Cronicizare – germeni cu virulenta - scazuta - - trat antibiotic - incorect condus - Abces
histamina
2. Abcesul colectie purulenta limitata formata din
Tesuturi necrozate Celule partial/complet distruse Germeni fagocitati/vii
Membrana piogena formata din
Vase de neoformatie Histiocite Limfocite Plasmocite Polinucleare fibroblasti
Clinic Tumefactie dureroasa, cu tegumentul sau mucoasa
congestionate Fluctuenta la palpare Stare generala alterata, febra, frison, tahicardie
Tratament Incizie drenaj
Evolutie fara tratament Fistulizare Difuzare in lojile vecine Invazia osului - osteomielita
3. Flegmonul
Forma difuza a procesului supurativ cu caracter extensiv
Caracterizat prin tromboza septica vasculara, necroza intinsa, sfacele
Clinic - tumefactie dura, lemnoasa, cu tegumentele acoperitoare cianotice, destinse sau livide.
Sd toxico-septic Generale
▪ T > 38°C sau T ˂ 36°C
▪ Alterarea statusului mental
▪ AV > 90 sau > 2xN
▪ Tahipnee ▪ Edeme
▪ Hiperglicemie in absenta DZ
Inflamatorii ▪ Leucocitoza sau leucopenie sau forme imature > 10%
▪ CRP sau procalcitonina > 2xN
Hemodinamice ▪ TA s ˂ 90mmHg
Disfunctii de organ ▪ Hipoxie
▪ Oligurie ˂ 0,5ml/kgc/h
▪ Creatinina peste 2mg/dl
▪ Tr ˂ 100 000/mm3
▪ Scaderea perfuziei tisulare
Tratamentul
echilibrarea starii generale
incizia si drenajul tuturor spatiilor fasciale implicate in procesul supurativ.
Flegmoanele netratate corespunzator au o evolutie letala.
Supuratia este o urgenta medico-chirurgicala, iar tratamentul trebuie sa fie precoce si complex – medicamentos si chirurgical
Incizia se practica in zone declive, pentru a favoriza drenajul colectiilor. Exceptie fac situatiile in care necesitatile estetice sunt mari, in aceste cazuri inciziile fiind practicate in zone estetice
Incizia nu se practica in zonele centrale ale colectiei,
in care vascularizatia tegumentului este deficitara
Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile fasciale interesate, extinderea spre spatiile invecinate, structurile vitale prezente la acest nivel
inciziile vor fi largi pt a facilita drenajul colectiilor si
evacuarea tesuturilor necrozate drenajul supuratiei se practica cu tuburi care se
mentin24-72 ore pina la diminuarea semnificativa a secretiei purulente sau disparitiei acesteia
tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical in functie de amploarea procesului supurativ si starea dintelui cauzal evaluata clinic si radiologic
tipul anesteziei
ALR – indicatii ▪ abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare ▪ pacienti care refuza AG ▪ pacienti cu stare generala alterata, cand AG este contraindicata
AG – indicatii ▪ abcese de spatii fasciale ▪ supuratii cu evolutie extensiva si rapida ▪ pacienti necooperanti sau copii sub 10 ani
antibioterapia se asociaza tratamentlui chir in urmatoarele situatii pacienti imunocompromisi pacienti in varsta supuratii cu evolutie extensiva si rapida supuratii in spatii fasciale secundare supuratii perimandibulare cu evolutie indelungata stare generala alterata
antibioterapia de prima intentie utilizeaza antibiotice uzuale, de regula o asociere eficace pe flora aeroba si anaeroba
antibioterapia tintita conform antibiogramei se indica in
tratament initial ineficient
evolutie rapida, severa
supuratii care intereseaza spatii fasciale secundare
pacienti cu alergie la antibioticele uzuale administrate empiric
pacienti in varsta, imunocompromisi sau cu afectiuni sistemice
supuratii perimandibulare, cu risc de osteomielita
supuratii trenante, cu evolutie indelungata
vindecarea plagilor se va realiza per secundam
Infectii nespecifice Infectii specifice
1. infectii periosoase 2. infectiile spatiilor fasciale 3. supuratii difuze 4. fasciite necrozante 5. limfadenite 6. infectii osoase
spatiul vestibular spatiul palatinal spatiul corpului mandibular
primare maxilare
bucal
canin
infratemporal
primare mandibulare
bucal
submandibular
submentonier
sublingual
secundare
maseterin
pterigo-mandibular
temporal superficial si profund
latero-faringian
prevertebral
parotidian
localizari particulare
abcesul limbii
abcesul orbitei
flegmonul difuz hemifacial flegmonul de planseu bucal
sifilis tbc actinomicoza
Etiologie infectii periapicale erodarea corticalei vestibulare se
poate produce
maxilar: sub insertia buccinatorului, ridicatorului buzei superioare si aripei nasului si comisurii bucale
mandibula: deasupra insertiei buccinatorului si ms.mentalis
Faza subperiostala dureri intense date de
distensia periostului tumefactie imprecis
delimitata, cu mucoasa congestionata si edematiata in dreptul dintelui cauzal, dureroasa la palp
Faza submucoasa durerile scad in intensitate tumefactia capata caracter
localizat, se percepe fluctuenta la palpare
trismus prezent in cazul abceselor cu punct de plecare molarii inferiori
SG este discret alterata cu febra moderata si agitatie
1. chistul de maxilar in faza de exteriorizare – tabloul clinic nu include semne inflamatorii
2. chistul de maxilar suprainfectat – deformarea precede semnele inflamatorii; ex Rx precizeaza dg
3. alte tumori endoosoase(adamantiom, sarcom, carcinom) care se pot suprainfecta
4. furunculele fetei – insotite de tumefactie si congestie exoorale; lipsesc semnele endoorale
Anestezie prin infiltratie submucoasa sau tronculara periferica
Incizie de 2-3 cm decliv de colectia purulenta, cu traiect longitudinal, in lungul santului vestibular
In abcesele vestibulare subperiostale, incizia va interesa atat mucoasa cat si periostul
Drenajul se va realiza cu o lama de dren sau mesa iodoformata care se va mentine 24-48 ore
Tratament medicamentos cu antalgice, antiinflamatoare, antibiotice la pacienti cu stare generala alterata sau afectiuni asociate
Dupa cedarea fenomenelor amintite se face tratamentul dintelui cauzal, radical sau conservator
Etiologie Incisivul lat maxilar, radacina palatinala a PM1
sau ale molarilor
Tablou clinic Tumefactie hemisferica,
elastica, dureroasa, fluctuenta in zona centrala
Extinderea supuratiei spre valul palatin →
disfonie, disfagie, dispnee, alterarea SG
1. chistul maxilar suprainfectat – tumefactia evolueaza de mai mult timp, Rx stabileste dg
2. formatiuni tumorale ale fibromucoasei sau palatului dur – nu prez semne inflam
3. goma luetica- sunt prezente semnele afectiunii de baza; reactiile serologice confirma diagnosticul
Anestezie – infiltratia mucoasei palatine sau tronculara periferica la gaura palatina mare
Incizia in functie de sediul colectiei La marginea gingivala libera cand
evolueaza spre marg.libera a mucoasei Incizie in felie de portocala cand
colectia evolueaza spre linia mediana Se va evita lezarea pachetului vascular
palatinal mare Drenaj cu mesa iodoformata pt a evita
inchiderea prematura a plagii – 24h Tratament medicamentos Tratamentul dintelui cauzal – radical
sau conservator
Spatiu virtual situat intre marg.bazilara si periost
Etiologie Infectii apicale ale PM si M inferiori Pungi parodontale Capisonul mucos al unui dinte pe
cale de eruptie
Tablou clinic Tumefactie ce face corp comun cu osul si nu
permite palp.marg.bazilare Teg.sunt congestionate, destinse, lucioase, cu
fluctuenta la palp. Trismus Edem si congestie a mucoase gingivale in dreptul
dintelui cauzal SG alterata
1. abcesul de spatiu submandibular – tumefactia este localiz.in 1/3 post.a corpului mandibulei, sub marg.bazilara
2. adenita supurata submandib – debutul este nodular 3. tum.suprainfectate ale corpului mandibular, in care
Rx precizeaza dg 4. osteoperiostita corpului mandibular
Anestezia Incizie de 3-5cm submandibular, decliv de colectia
purulenta, la 2 laturi de deget inf.de marg.bazilara pt a evita sectionarea n.marg.mandib
Incizia intereseaza teg., tesutul celular subcutanat, platisma, fascia cervicala superficiala, permitand accesul la colectia purulenta
Palparea instrumentala va decela zone rugoase, deperiostate ale mandibulei
Drenajul se va face cu 2 tuburi fixate la teg, pt24-48 ore Tratamentul medicamentos Dupa retrocedarea fenomenelor inflamatorii acute si
disparitia trismusului se va face trat.dintelui cauzal
Extinderea infectiei dincolo de insertia ms.buccinator, milohioidian, orbicularis oris→implicarea spatiilor fasciale
Clasificarea spatiilor fasciale (Peterson) Spatii fasciale primare
▪ Maxilare ▪ Bucal
▪ Canin
▪ Infratemporal
▪ Mandibulare ▪ Bucal
▪ Submandibular
▪ Sublingual
▪ Submentonier
Spatii fasciale secundare ▪ Maseterin
▪ Pterigo-mandibular
▪ Temporal superficial si profund
▪ Laterofaringian
▪ Prevertebral
Spatiul genian –
Ms.buccinator imparte spatiul genian in:
Compartiment ext – situat intre tegument si buccinator
Compartimen int – intre buccinator si mucoasa jugala
Etiologie - Infectii dento-parodontale
ale PM si M sup si inf
Clinic - Tumefactie voluminoasa in
reg.geniana initial ferma, ulterior pastoasa, iar pe masura ce procesul supurativ se exteriorizeaza →fluctuenta
- Marg.bazilara ramane accesibila palparii
- Tegumentele sunt congestionate, destinse, lucioase, calde
- Edem de vecinatate ce sterge reliefurile fetei
-
Mucoasa jugala este edematiata, congestionata, cu amprentele fetelor laterale ale dintilor
± trismus SG alterata – febra, frison, tahicardie
1. celulita geniana Haemophilus influenzae – infectie neodontogena Copii intre 3 luni-3 ani Frecvent asociata cu infectie de cai aeriene sup sau otita medie Trat este doar medicamentos
2. flegmonul difuz hemifacial
Tumefactia are duritate lemnoasa Stare generala toxico-septica
3. adenita geniana supurata Debut nodular
4. formatiuni tumorale benigne Nu prezinta semne inflamatorii
5. chist sebaceu genian suprainfectat Tumefactia este limitata
6. lipoamele geniene cu pun ct de plecare bula Bichat Evolutie indelungata, fara fenomene inflamatorii
Incizie cutanata – in supuratii ale compartimentului extern al spatiului genian
Incizie intraorala – in vestibulul bucal sup sau inf – in supuratii ale compartimentului intern/la pacienti cu exigente crescute de ordin estetic
Drenajul – 24-72h Tratamentul dintelui cauzal Tratament medicamentos
Portiunea inferioara a spatiului bucal Etiologie
Pericoronaritele supurate ale M3
- Procesul septic poate evoula intraoral, in dreptul PM inf sau cutanat, dupa traversarea ms.buccinator
Clinic - Tumefactie relativ bine
delimitata la nivelul vestibului bucal inferior, in dreptul PM sau in regiunea geniana inf., in functie de modul de evolutie a procesului supurativ
- Semne inflamatorii locale - Cordon fibros in grosimea
obrazului ce leaga tumefactia de capisonul muscos al M3
- Trismus - La presiunea pe colectie se
exteriorizeaza secretie purulenta pe sub capisonul dintelui cauzal
Incizie cutanata submandibulara de 2-3 cm sau Incizie intraorala in vestibulul bucal inf.in dreptul
PM Drenaj Tratamentul dintelui cauzal Tratament medicamentos
Etiologie Infectii dento-parodontale C sup – erodeaza
corticala osoasa deasupra insertiei ms.ridicator al unghiului gurii
Clinic Tumefactie geniana anterioara,
ce sterge santul nazo-genian, dureroasa la palpare
Edem de vecinatate →inchiderea partiala sau
totala a fantei palpebrale
Fenomene inflamatorii
acute
Tumefactie in vestibulul
bucal, in dreptul dintelui
cauzal, cu mucoasa edematiata, congestionata
Complicatii Extinderea infectiei spre
regiunile invecinate, prin traversarea ms.buccinator si ms.mimicii
Extinderea infectiei spre sinusul maxilar prin erodarea peretelui antero-lateral
Tromboflebita de sinus cavernos – prin formarea de trombi septici in v.angulara
Incizie in vestibulul bucal, in dreptul dintelui cauzal
Incizie cutanata – cand procesul supurativ a traversat insertiile musculare, exteriorizandu-se subcutanat, cu iminenta de fistulizare
Drenaj Tratamentul dintelui cauzal Tratament medicamentos
Etiologie Punctii anestezice septice la tuberozitate
Punctii sinusale gresit efectuate
Infectii dento-parodontale ale M sup
Difuzarea infectiilor din spatiile vecine
Debut Alterarea SG Trismus Reactie acuta ganglionara Ascensiune termica Hemicranie de intensitate medie
In stadii avansate Tumefactia reg.temporale Disparitia reliefului arcadei zigomatice Edem periorbital ce duce la inchiderea totala sau partiala a fantei palpebrale
Examenul oral Tumefiere in vestibulul bucal superior distal de creasta
zigomato-alveolara, cu mucoasa congestionata Durere la palpare
1. tumorile de fosa infratemporala – evolutie lenta; absenta semnelor inflamatorii
2. nevralgiile de trigemen – durerea are
caracter specific
Calea endoorala Pterigomandibulara – in colectiile localizate
in compartimentul pterigomandibular Incizie verticala de 3-4cm de-a lungul marg.ant.a ramului vertical, de la trigonul retromandibular la baza apofizei coronoide - Pensa Pean se introduce intre os si
ms.pterigoidian intern→directie asemanatoare cu directia acului in anestezia la spina Spix
- Drenaj – o lama de cauciuc sau 2-3 tuburi subtiri de polietilen dispuse etajat – 48 h
Calea endoorala retromaxilara – cand colectia este localizata strict la nivelul compartimentului pterigo-maxilar
Incizie retrotuberozitara de 2-2,5cm, distal de arcada temporo-zigomatica
Pensa hemostatica va avea o directie asemanatoare cu cea a acului in anestezia la tuberozitate
Se mentine tot timpul contactul cu osul Drenaj cu lama de cauciuc sau 2-3 tuburi de
polietilen subtiri
Calea cutanata- in supuratii care intereseaza ambele compartimente ale fosei infratemporale sau in cele care coexista cu supuratii ale lojilor vecine
Incizii submandibulare – cand sunt interesate si spatiile submandibular si latero-faringian
Incizii zigomatice (supra/subzigomatica) – cand procesul infectios evolueaza catre baza craniului sau spre spatiul bucal
Incizii temporale – in evolutii spre fosa temporala
Delimitare Ant:burta ant.a digastricului Post: burta post a digastricului Sup:mandibula, ms.milohioidian Inf:hioidul Med:ms.milohioidioan, hioglos, stiloglos Lat:tegument, platisma Recesus = portiunea post.a spatiului submandibular, distal de
ms.milohioidian, despartita de cavitatea orala prin mucoasa planseului bucal
Infectii dento-parodontale ale M inferiori Litiaza salivara submandibulara infectata Adenitele submandibulare supurate Extensia unui proces uspurativ localizat
intr-o loja/spatiu invecinat – sublingual, parotidian, bucal, laterofaringian
Tumefactie in regiunea submandibulara, ce se poate extinde ant catre reg.submentoniera si post catre SCM
Tegumentele sunt destinse si lucioase, calde
Palparea este dureroasa – initial se percepe impastare, apoi apare fluctuenta
Trismus Mucoasa planseului bucal si a
pilierului amigdalian anterior este congestionata si edematiata
Evolutie in recesus- fluctuenta pe fata interna a mandibulei, in dreptul ultimilor 2 M
Tulburari functionale – masticatie si deglutitie dureroase
1. adenita supurata submandibulara – debut nodular; trismus si disfagie mai putin accentuate
2. abcesul spatiului paramandibular – localizat strict in jurul marg bazilare a mandibulei
3. abcesul de spatiu sublingual – fenomenele exoorale sunt mai sterse; mucoasa planseului oral este edematiata, congestionata
4. abcesul spatiului submentonier – tumefactia este localizata mai ant; lipsesc semnele endoorale
5. flegmonul de planseu bucal – SG este alterata; sunt interesate si spatiile sublinguale si submandibulare opuse
6. adenopatiile specifice – tbc, luetice – lipsesc semnele de inflamatie acuta
Incizia intraorala – cand supuratia evolueaza in recesus – la nivelul bombarii maxime, in dreptul ultimilor 2 molari
Drenaj 24-48 h
Incizia cutanata – in 1/3 post a reg.submandibulare Drenaj 48-72h
Delimitare Sup:mucoasa sublinguala inf: ms.milohioidian Ant:fata int.a arcului
mentonier Post:osul hioid Med:ms.genioglos,
geniohioidian Lat:arcul mentonier
Infectii dento-parodontale ale frontalilor, PM si M inf
Litiaza canalului Wharton Punctii septice Retentie de corpi straini Difuzarea infectiilor din lojile vecine
Semne extraorale putin evidente
Tumefierea planseului bucal, mucoasa edematiata – aspect de ”creasta de cocos”; depozite de false membrane
Tulburari functionale marcate: disfagie, jena in masticatie, miscarile limbii sunt dureroase
1. flegmonul difuz al planseului bucal – semne toxico-septice caracteristice
2. abcesul spatiului submandibular – fenomenele exoorale sunt mai accentuate
3. whartonita, periwhartonita – semne caracteristice anamnestice si clinice
4. Tumori maligne ale planseului bucal cu punct de plecare glnde salivare mici – lipsesc semnele inflamatorii
Incizie cutanata – la ½ distantei dintre marg.bazilara si osul hioid
Incizia intarorala – in colectii limitate, superficializate la mucoasa, cat mai aproape de fata int.a mandibulei
Etiologie Infectii dento-parodontale ale frontalilor inferiori Stafilococii cutanate labio-mentoniere Extinderea proceselor supurative din spatiile
invecinate
Tumefactie submentoniera, cu tegumente destinse, congestionate, lucioase
Simptomatologie orala absenta
1. adenite supurate – debut nodular 2. abcesul spatiului sublingual – simptomatologie
orala marcata
Incizie cutanat la ½ distantei dintre osul hiod si marginea bazilara
maseterin
pterigo-mandibular
temporal superficial si profund
latero-faringian
prevertebral
parotidian
Spatiul masticator
Etiologie Infectii dento-
parodontale M3 Tumori chistice
suprainfectate ram vertical mandibular
Fracturi de unghi mandibular
Osteomielita ram vertical mandibular
Tumefactie reg.maseterina (arcada zigomatica – unghiul mandibular)
Tegumente congestionate, destinse, lucioase
Impastare/fluctuenta Durere Edem de vecinatate
Temporal
Genian
Submandibular
retromandibular
Trismus intens – semn functional dominant!!
Tumefactie si congestie infiltrativa de-a lungul marg.ant.a ramului vertical
Abcesul spatiului bucal – tumefactia plasata mai anterior
Adenita supurata pretragiana – debut nodular, preauricular
Abcesul parotidian – tumefactia mansoneaza marginea post.a ramului vertical mandibular
Parotidita acuta supurata
- la presiunea pe glanda se exteriorizeaza secretie purulenta
Osteomielita ramului mandibular
evolutie indelungata, semn Vincent D Alger +, examen Rx
Formatiuni tumorale chistice benigne/maligne ale ramului mandibular care au erodat corticala – evolutie indelungata,
Incizie cutanata
Procese supurative, cu trismus intens, cu tendinta extensiva
Incizie intraorala
Colectii localizate in partea anterioara a spatiului maseterin, care bombeaza la nivelul marg.ant.a ramului mandibular
Incizie verticala, de la varful coronoidei pana in fundul de sant vestibular inferior
Trat.medicamentos Trat.dintelui cauzal
Etiologie
Procese infectioase ale M inferiori
Punctii anestezice septice la spina Spix
Semne extraorale putin evidente Tumefactie subangulomandibulara Trismus Tumefactie medial de plica pterigo-mandibulara Congestia mucoasei Fluctuenta/impastare Disfagie, odinofagie
Supuratii de spatiu latero-faringian – tulburari accentuate de deglutitie, torticolis
Osteomielita de ram mandibular – evolutie indelungata, semn Vincent D Alger +,
examen Rx
Tumori de spatiu pterigo-mandibular – lipsesc semnele inflamatorii
Incizie cutanata
Incizie subangulosubmandibulara
Pensa hemostatica se introduce pe fata int a ramului vertical, disociinsu-se fibrele pterigoidianului; contact cu osul in permanenta
Incizia intraorala
Supuratii limitate care bombeaza in partea ant.a spatiului
Incizie verticala de 3-4 cm, intre marg.ant.a ramului si plica pterigo-mandibulara, de la trigonul retromolar pana la baza apofizei coronoide
Trat.medicamentos Indepartarea cauzei
Extinderea proceselor supurative din alte spatii - infratemporal
Traumatisme Stafilococii cutanate ale
reg.temporale
Tumefactie suprazigomatica si temporala – supuratii spatiu temporal superficial
Tumefactie temporala discreta + tumefactie perituberozitara
Trismus
Clinica Chirurgie OMF Iasi
Incizie cutanata
Suprazigomatica/temporala
Pt drenarea sptiului temporal profund este necesara traversarea ms.temporal – contact cu osul
Incizie intraorala
perituberozitara
Trat.medicamentos Tratamentul cauzei
Spatiul laterofaringian Spatiul retrofaringian Spatiul prevertebral
Delimitare Med:constrictorii sup.si
mijlociu al faringelui Lat: ms.pterigoidian medial,
capsula parotidiana Sup:baza craniului Inf:osul hioid Ant:rafeul pterigomandibular,
spatiul sublingual, spatiul submandibular
Post:spatiul retrofaringian
Buchetul Riolan Haller (ms si lig ce se insera pe procesul stiloidian
al osului temporal- ms.stilofaringian, stilohioidian, stilofaringian,
ligamentul stilomandibular si stilohioidian)
Ant/prestilian: prelungirea faringiana a glandei parotide, a.faringiana ascendenta
Post/retrostilian:ACI,VJI, n.IX,X,XI,XII, ggl.simpatic cervical sup.
Pericoronarite supurate M3 Amigdalite Otite medii Parotidite supurate
Debut cu dureri la deglutitie Compartiment ant
Bombarea peretelui lat.al faringelui
Devierea uvulei spre partea sanatoasa
Tumefactie subangulomandibulara
Trismus Dispnee, disfagie, odinofagie
Compartiment post Tumefactia peretelui postero-lat
si pilerului amigdalian post. Trismus discret Torticolis – implicarea n.XI
SG alterata, tahicardie,
cefalee, febra, frison
– implicarea ggl.cervical sup
Ptoza palpebrala
Mioza
Anhidroza
Hemoragii ale vaselor mari – ACI, VJI
Propagarea infectiei catre endocraniu sau mediastin
Insuficienta respiratorie obstructiva acuta prin edemul glotei
Flegmonul amigdalian – amigdala marita cu cripte purulente
Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus – peretele lat.al faringelui nu este afectat
Tumori laterofaringiene – evol.indelungata, nu prezinta semne inflamatorii
Incizie intraorala - supuratiile compartimentului ant, cand colectia este superficiala, fiind acoperita doar de mucoasa faringiana aflata in tensiune Incizie verticala paralela cu rafeul
pterigomandibular, ce va interesa strict mucoasa
Se patrunde intre ms.pterigoidian medial si constrictorul sup.al faringelui
A.faringiana ascendenta Drenajul nu este indispensabil – contractia ms
faringovelari asigura evacuarea colectiei Incizie cutanata – supuratiile
compartimentului posterior/toata loja Incizie submandibulara Incizii pre- si retroSCM - cand supuratiile au
tendinta de a fuza catre mediastin
Etiologie Supuratiile glandei parotide –
parotidite supurate, litiaze parotidiene supurate
Adenitele intraparotidiene supurate
Extinderea infectiilor din spatiile vecine – obraz, spatiul maseterin, spatiul pterigo-mandibular, spatiul latero-faringian
Procese infectioase ale M3 inf Mastoidite, infectii alre CAE
Tumefactie intre mastoida si marg.post.a ramului vertical
Tegumente destinse, lucioase, congestionate
Impastare sau fluctuenta Limitarea antalgica a
deschiderii gurii Disfagie, odinofagie – prin
interesarea lobului faringian al glandei
Stare generala alterata Intraoral – semne clinice reduse Secretie salivara modificata –
daca punctul de plecare al abcesului este parotidita supurata sau procesul supurativ al lojei a invadata parenchimul glandular !!!
Parotidite acute supurate – secretie salivara modificata
Tumori parotidiene suprainfectate deformarea regiunii precede fenomenele inflamatorii Abcesul spatiului maseterin –
tumefactie localizata mai anterior; trismus marcat
Adenite supurate intraparotidiene –
Incizie cutanata subangulomandibulara
Se perforeaza fascia parotideo-maseterina
Incizie preauriculara prelungita sub lobul urechii retromandibular
Se imprima pensei o directie orizontala, paralele cu ramurile nv.facial
Drenajul 5-6 zile – parenchimul glandular sfacelizat se elimina lent
Etiologie
Leziuni traumatice
Hematoame sau formatiuni tumorale suprainfectate
Difuzarea proceselor septice din spatiile vecine
2/3 anterioare – portiunea mobila
1/3 posterioara Superficial/profund Supuratie difuza
Tumefierea limbii Amprentele dintilor pe
marginile laterale ale limbii Infiltratul inflamator se poate
extinde si la nivelul planseului bucal
Miscarile limbii sunt dureroase
Tulburari de deglutitie, fonatie, respiratie
Chisturi dermoide suprainfectate – evol.indelungata
Tumori maligne ale limbii suprainfectate
Incizie orala
In supuratiile portiunii mobile
Pe maxima bombare, longitudinale, paralele cu marginile limbii sau cu linia mediana
Incizie cutanata
Supuratiile bazei limbii
Incizie arcuata intre menton si hioid
Se traverseaza ms.planseului oral pana la baza limbii- sub control palpator
Etiologie
Sinuzite etmoidale, frontale, maxilare Extinderea din spatiile vecine – infratemporal,
bucal
Edem palpebral intens, sup/inf, unghiul int/ext- in functie de cauza supuratiei
Dureri pulsatile la nivelul orbitei Tegumentele pleoapelor
congestionate si lucioase Chemozis Exoftalmie moderata Durere la presiunea pe GO Mobilitate diminuata a GO Reflex fotomotor pastrat SG alterata
Abcesul spatiului infratemporal – stergerea reliefului arcdei temporo-zigomatice, trismus intens, tumefactie perituberozitara
Tromboflebita de sinus cavernos – semne neurologice si oftalmologice
Abcesul palpebral – supuratia este localizata intr-un anumit sector al pleoapei; nu sunt interesate GO sau grasimea periorbitara
Incizie cutanata
Unghiul intern – in sinuzite etmoidale
Marginea sup.a orbitei- sinuzita frontala
Marg.inf, unghiul extern- sinuzita
Proces infectioase cu tendinta extensiva
Necroza tisulara marcata
Nu este prezenta o colectie supurata bine delimitata
Flora cauzala – polimorfa, germeni aerobi si anaerobi - toxine(neurotoxine, miotoxine, neurolizine)
Factori favorizanti
Scaderea rezistentei organismului
Surmenaj
DZ
Chimioterapie
Corticoterapie
Boli casectizante
Virulenta crescuta a florei Antibioterapia incorect
condusa
Fenomene toxico-septice generale
Discordanta
puls/temperatura Insuficiente multiple
de organ
Supuratia cuprinde toate spatiile planseului bucal: sublingual, submentonier, submandibular bilateral
Punctul de plecare – spatiul sublingual
Spatiul
infratemporal
Spatiul latero-faringian
mediastin
Limba Planseu
bucal
Procese dento-parodontale ale M inf
Debut – supuratie de spatiu sublingual
Tumefactia sublinguala se extinde rapid bilateral si fuzeaza rapid submandibular bilat si submentonier
Tumefactie masiva de la gonion la celalalt
Tegumente livide, marmorate, ± sfacele/flictene
Edem difuz la periferie – genian, supraclavicular, presternal - ”edem in pelerina”
Palpare: duritate lemnoasa, absenta fluctuentei, ± crepitatii gazoase in faze avansate
Cazuistica Clinicii de Chirurgie OMF Iasi
Planseul anterior bombeaza deasupra marginii incizale a frontalilor inferiori – ”cresta de cocos”
Mucoasa congestionata, edematiata, depozite fibrino-leucocitare
Limba impinsa posterior, marita in volum, amprentele dintilor
Cazuistica Clinicii de Chirurgie OMF Iasi
Trismus Odinofagie/disfagie Dispnee – initial de cauza obstructiva, ulterior de
cauza centrala prin intoxicarea centrilor respiratori bulbo-pontini
Disfonie
Stare septica Initial febra 38-40° C Ulterior discordanta intre puls (tahicardic
>120/min, slab perceptibil) si temperatura (37-37,5 °C )
Neutrifilie, leucocitoza, devierea la stanga a formulei Arneth
Oligurie cu albuminurie, cilindrurie, glicozurie
Extinderea infectiei
craniu mediastin
plaman
meningite Tromboflebita sinus cavernos mediastinita
Gangrena pulmonara
Supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucal Adenopatii metastatice nivel I suprainfectate
Incizie submnetosubmandibulara bilaterala, de la un gonion la celalalt
Sectionarea burtilor ant.ale digastricului, milohioidianului
Drenarea larga a tuturor spatiilor planseului bucal
Explorarea spatiilor latero-faringiene si a limbii
Se evacueaza o serozitate murdara si fetida
Drenaj 5-7 zile; irigatii cu solutii antiseptice de 4-6 ori pe zi
Trat.medicamentos- reechilibrare hidro-electrolitica, antibioterapie, tonice cardice, vitamine, imunoterapie
Cazuistica Clinicii Chir OMF Iasi
Etiologie
Infectii dento-parodontale Traumatisme cranio-faciale Stafilococii cutanate faciale
Intereseaza spatiile bucal, maseterin, temporal, infratemporal
Se poate extinde la nivelul sinusului maxilar si orbitei
Debut – supuratie de spatiu bucal sau submandibular
Procesul infectios se extinde rapid, interesand celalalte spatii
Tegumnete cianotice, in tensiune
Edem de insotire - palpebral, piramida nazala, buze
Tumefactia este dura la palpare, fara fluctuenta
Cazuistica Prof Dr A.Bucur
Mucoasa jugala tumefiata, acoperita cu false membrane, cu amprentele dintilor
Trismus Halena fetida
Stare toxico-septica Discordanta puls/temperatura Probe biologice modificate
Supuratii de spatiu bucal - procesul supurativ este limitat, absenta semnelor toxico-septice
Tumori jugale suprainfectate – tumora jugala precede infectia
Osteomielita maxilarului sau mandibulei Tromboflebita de sinus cavernos Meningita
Incizii multiple intra si extraorale, fara a mai respecta considerentele fizionomice
Incizii submandibulare, suprazigomatice, temporale, periorbitare
Incizii intraorale vestibulare, perituberozitare, de-a lungul marginii ant.a ramului vertical
Drenaj – 5-7 zile Trat.medicamentos
Cazuistica Prof Dr A.Bucur
Infectie cu streptococ beta-hemolitic grupa A, ce determina necroza fasciei, a tesutului subcutanat si a vaselor sangvine
Stafilococ auriu, germeni anaerobi, gram- Evolutie rapida si rata inalta de mortalitate
Factorii favorizanti
Afectiuni ce determina tulburari vasculare periferice, cu modificari ale peretilor vaselor cu calibru mic
DZ
ATS
Obezitate
Malnutritie
Etilism cronic
Poarta de intrare
Nu este decelata intotdeauna Traumatisme cu solutii de continuitate Afectiuni dento-parodontale supurative Complicatie postop a inciziilor de supuratii ale
spatiilor primare sau secundare
Tromboza septica a vaselor terminale →
necroza sistemului musculo-aponevrotic
Initial infectia este localizata subcutanat
Se poate extinde si la fascia cervicala profunda
SG cu fenomene toxico-septice In evolutie – hipoestezia tegumentului prin afectarea
terminatiilor nervoase senzitive de catre tesutul necrotic Tegumentul devine brun violaceu datorita trombozei
vasculare septice → necroza si lichefactia tegumentului cu expunerea fasciei si tesutului celular subcutanat necrozat
Debut – congestia
tegumetului Dureri locale atroce Ulterior – tumefactie
ce se extinde rapid Cazuistica Clinicii Chirurgie OMF Iasi
Cazuistica Clinicii Chirurgie OMF Iasi
Necrectomie = indepartarea tesuturilor necrozate Irigatii cu solutii antiseptice Antibioterapie cu spectru larg Plastia defectelor cutanate dupa stingerea
procesului infectios
Deschiderea si drenajul spatiilor afectate
Cazuistica Clinicii Chirurgie OMF Iasi Cazuistica Clinicii Chirurgie OMF Iasi
Mark McGurk, Diagnosis and treatment of necrotizing fasciitis in the head and neck region
Mark McGurk, Diagnosis and treatment of necrotizing fasciitis in the head and neck region
Mark McGurk, Diagnosis and treatment of necrotizing fasciitis in the head and neck region
Mark McGurk, Diagnosis and treatment of necrotizing fasciitis in the head and neck region
Afectiuni cu potential letal !!
Obstructia cailor aeriene superioare Starea septica Extinderea catre alte structuri
Clinic Alterarea marcata a SG Febra Dispnee Tahicardie hTA Durere toracica si mediastinala Emfizem subcutanat Semnul Hamman – crepitante precordial sincrone cu
bataile inimii Leucocitoza, neutrofilie, devierea la stanga a formulei
leucocitare Dg – CT toracic Tratament – drenaj mediastinal prin toracotomie
deschisa Asocieri de antibiotice in doze mari
Se produce prin formarea de emboli septici, care vor fi antrenati in fluxul venos
Cai de diseminare
Ant:v.angulara→v.oftalmica
sup/inf →sinus cavernos
Post:v.faciala transversa
→plexul venos pterigoidian
→sinusul venos pietros inf
→sinusul bazilar →sinusul cavernos
Debut Dureri oculare Sensibilitate la presiunea pe GO SG alterata, febra, frisoane Pareza n.VI – imposibilitatea miscarilor de lateralitate
In evolutie Edem palpebral Chemozis Ptoza bulbara Afectarea n.III, IV, ram oftalmic n.V →oftalmoplegie, pierderea
reflexului fotomotor, midriaza, hipoestezia reg.frontale si a pleoapei sup
Simptomatologia apare bilat.atunci cand tromboza se extinde in partea opusa
http://doctorspiller.com/cavernoussinus.htm
FO
Congestie venoasa
Hemoragii retiniene
Dg.de certitudine- CT Tratament specific neurochirurgical
Complicatie rara Diseminarea infectiei spre parenchimul cerebral prin venele emisare sinusurilor afectate Clinic
Semne de HIC: cefalee, greata, voma, edem papilar, convulsii
Semne de afectare neurologica focala
Dg - CT Trat – specific neurochirurgical
FEFERBAUM, RUBENS et al. Brain abscess by citrobacter diversus in infancy: case report. Arq. Neuro-Psiquiatr. [online]. 2000
Complicatie rara Clinic
Alterarea SG si a starii de constienta
Febra, cefalee, voma
Rigiditatea cefei
Semne Kernig , Brudzinski +
Dg – examn LCR Trat - specific
neurologic
Procese inflamatorii dento-parodontale Gangrene simple sau complicate cu PAAS
Parodontite marginale
pericoronarite
Gingivostomatite Procese inflamatorii amigdaliene Leziuni inflamatorii ale tegumentelor
Piodermite
Acnee
furuncule
Debut: nodul de consistenta eleastica, putin sensibil la presiune, mobil, cu teg.acoperitoare nemodificate
Ggl.creste in volum, devine dureros spontan si la presiune,se fixeaza de tesuturile din jur – periadenita
Semne generale nesemnificative – febrilitate
Cedeaza spontan/dupa
trat.antibiotic si indepartarea
cauzei
supuratie cronicizare
Alterarea SG, febra, astenie Teg.acoperitoare devin congestionate Durere la presiune Fluctuenta la nivelul de bombare maxima Reactie de periadenita Cand procesul supurativ depaseste bariera ganglionara
apare tabloul clinic de supuratie de spatiu D.d
Anamneza – debut nodular
Lipsa unor semne functionale marcate – trismus
Absenta interesarii osteo-periostale
Nodul/masa ganglionara de consistenta marita, dur, mobil/usor aderent, putin dureros la presiune
SG usor alterata
Retrocedare lenta dupa
indepartarea factorului
cauzal
Evolua sub
aceasta forma
luni/ani
Acutizare prin
supraadaugarea unei noi infectii
EVOLUTIE
Adenita tbc Nodul marit de volum, cu usoara reactie de periadenita,
nedureros, cu o zona centrala ramolita – pot abceda→fistula persistenta
Micropoliadenopatie cervicala
Dg – Rx, IDR, ex de lab., punctie ganglionara cu ex.citologic, biopsie cu ex.histopatol
adenopatii luetice
Perioada primara – adenopatie submentoniera, submandibulara sau cervicala dura si nedureroasa; se insotesc de sancrul de inoculare oral
Perioada secundara – micropoliadenopatie cervicala, occipitala si mastoidiana + eruptie cutaneo-mucoasa; reactii serologice modificate RBW (reacţia Bordet-Wassermann), VDRL
Adenopatii cronice/subacute din SIDA ▪ Adenopatie cervicala si axilara
▪ Eruptii cutanate
▪ Manifestari orale: candidoza, leucoplazie paroasa, herpes oro-nazal, ulceratii, gingivoragii spontane
▪ Reactie serologica pt HIV
Mononucleoza infectioasa – virusul Epstein Barr
Adenopatii multiple submandibulare si latero-cervicale
Splenomegalie
Faringita
Febra, astenie
Dg: reactie Paul-Bunell+, formula leucocitara – leucocitoza, limfocitoza
Limforeticuloza benigna de inoculare – Bartonella henselae
Poliadenopatie cervicala sau axilara, cu ggl.duri si mobili
Dg – punctie/biopsie ganglionara
Se remite spontan in 2-3 saptamani
Toxoplasmoza - Toxoplasma gondii
Poliadenopatie cervicala cu noduli de consistenta ferma
Dg – reactii serologice, ex.histopatologic
Boala Besnier-Boeck-Schaumann Adenopatie cervicala, ggl.fermi, mobili, nedurerosi Sarcoide dermice Sd Heerford- iridociclita, hipertrofie parotidiana
bilaterala, pareza de facial Dg – ex.histopatologic
Rubeola Adenopatie retroauriculara, occipitala Eruptii cutanate specifice maculo-papulare Dg – HLG – leucopenie cu plasmocitoza; ELISA +pt
IgM si IgG
Leucemia acuta limfoblastica Adenopatie cervicala nedureroasa + adenopatie
mediastinala Sd.hemoragipar, astenie, splenomegalie, dispnee Gigngivita ulcero-necrotica Dg – HLG – pancitopenie; medulograma – blasti 30%
Leucemia limfocitara cronica
Adenopatie cervicala simetrica, cu ggl.mobili si duri Splenomegalie, eruptii cutanate, astenie, transpiratii Dg – HLG- leucocitoza cu limfocitoza; medulograma –
infiltrate limfocitare mici
Boala Hodgkin Poliadenopatii cervicale cu ggl.elastici,
nedurerosi, mobili
Febra, prurit, splenomegalie,adenoaptie mediastinala si abdominala
Dg – biopsie cu ex.histopatologic Limfomul malign non-Hodgkin Adenopatie cervicala unica sau multipla, cu ggl
duri si aderenti
Dg – biopsie cu ex.histopatologic
Adenite congestive/cronice
Suprimarea factorului cauzal dentar
Trat. antibiotic, antiinflamator, vitamine
Adenite supurate
Incizie +drenaj
= Procese infectioase declansate de patrunderea germenilor patogeni in os
Def. – proces infectios extensiv care intereseaza medulara, sistemul haversian, corticala si periostul
Infectiile oaselor maxilare – 50% din infectiile osoase in general
Particularitati Prezenta dintilor - focare septice periapicale Raporturi de vecinatate cu cavitatea orala, sinusul
maxilar, fosele nazale – favorizeaza extensia la maxilar sau mandibula
Aderenta mucoasei gingivale la procesul alveolar - traum. osoase sunt insotite de plagi gingivale prin care germenii din cav.orala patrund la nivelul osului
Mandibula > maxilar
Maxilarul corticala mai subtire si → rezistenta crescuta
la
irigatia sangvina mai bogata infectii Mandibula – corticala groasa si
vascularizatie mai saraca de tip terminal → conditii de
aparare mai slabe
Canalul mandibular favorizeaza difuzarea infectiei de-a lungul lui
Prezenta M3 – cu accidente de eruptie frecvente
Clasificare (Laskin )
- Osteomielite supurate - acute - cronice - Osteomielite nesupurate de tip cronic
sclerogen (tip Garre) - Osteomielite dupa infectii specifice - tbc, - sifilis, - actinomicoza
- Insamantare directa – sursa infectiei fiind: - Gangrean pulpara complicata cu PAAS
- Procese periapicale cronice acutizate
- Sacul folicular infectat al dintilor inclusi
- Fracturi ale oaselor maxilare, de regula deschise in cav.orala, fosele nazale sau sinusurile maxilare
- Focare infectioase din vecinatatea oaselor maxilare – pericoronarite, supuratii periosoase
- Pungi parodontale adanci, abcese parodontale
- Stomatite ulcero-necrotice
- Plagi delabrante care distrug periostul
- Plagi postextractionale dupa extractii dificile
- Cale hematogena de la un focar septic aflat la distanta – amigdale, tegumente, oase lungi, ureche medi
- localizari multiple
Flora microbiana - Stafilococ auriu si auriu – 90% din cazuri - Streptococ ß-hemolitic
- pneumococ
- E.coli Factori favorizanti - Scaderea rezistentei organismului – DZ,
agranulocitoza, leucemie, anemie, malnutritie, etilism cronic, febre eruptive)
- Antibioterapie incorect condusa - Germeni cu virulenta crescuta
Clinic
- Debut brusc – alterarea SG – febra, frison, insomnie, tahicardie
- Durere intensa ce iradiaza la nivelul hemicraniului - Tumefactie difuza cu tegumente
congestionate,lucioase, indurate - Deformarea ambelor corticale osoase - Mobilitatea dintelui cauzal - Anestezie labio-mentoniera(semnul Vincent D
Alger)/in teritoriul n.infraorbitar
Fistulizarea muco-tegumentara (foramina Troia) → ameliorarea simptomatologiei
Se evacueaza secretie purulenta/sechestre Explorarea traiectelor fistuloase → os moale,
osteitic Osteomielita acuta supurata a maxilarului
→ sinus → semne clinice de sinuzita →orbita → diplopie, chemozis, edem palpebral inferior
La 1 saptamana, cand demineralizarea osoasa atinge 30-60%
- "Os marmorat ", "miez de paine " – zone de osteoliza alterneaza cu zone de condensare, contur neregulat
- „sarcofag " – imaginea clasica – zona de osteoliza (radiotransparenta) ce inconjoara o zona de condensare (radioopacitate) - sechestru
Scintigrafia
Metoda de dg precoce – inainte de aparitia modificarilor radiologice
Biopsia Indicata in formele cu debut intial cronic sau
in faza cronica care succeda unei forme acute
- Incizia si drenajul colectiilor - Largirea fistulelor - Irigatii abundente cu solutii antiseptice - Antibioterapie cu spectru larg - Extractia dintilor cauzali
Osteomielita supurata cronica a adultului Osteomielita supurata cronica a copilului
Osteomielita supurata cronica a adultului
- Stadiul evolutiv urmator al osteomielitei supurate acute
Clinic - SG nu este modificata - Deformarea ambelor corticale osoase - Semn Vincent + - Fistule multiple cutaneo-mucoase
Rx - Zone de radiotransparenta cu contur neregulat ce inconjoara sechestrele osoase
Distrugere tesutului osos secundara unor tulburari trofice , cauzate de factori chimici sau fizici la care se adauga suprainfectia
Clinic Poate apare precoce dupa RT sau dupa o perioada ma indelungata Durere iradiata Radiomucozita, radiodermita Leziuni ulcerative ale mucoasei – os
descoperit, rugos Suprainfectie adaugata
Profilactic
Asanarea cav.orale inaintea inceperii trat.multimodal
Trat afectiunilor dento-parodontale
Curativ
Drenajul colectiilor supurate
Indepartarea sechestrelor
Irigatii cu sol.antiseptice
antibioterapie
Ruggeiro 2004 apariţia fenomenelor de necroză osoasă, în
special la nivelul zonelor dentate, cu expunerea substratului osos în contact direct cu mediul cavităţii bucale
poate să apară atât spontan, cel mai frecvent la nivelul liniei oblice
interne, cât si
consecutiv unor traumatisme chirurgicale, cum ar fi o extracţia dentară sau altă intervenţie chirurgicală la nivelul cavităţii bucale
interfera fenomenele de
remodelare osoasă fiziologică interferă procesul de sinteză a
colesterolului proprietăti antiangiogenice Efectul global al bifosfonaţilor
constă în reducerea turn-over‐ului osos și inhibarea proceselor de remodelare
lezarea osului prin extracţii dentare, intervenţii de chirurgie dento-alveolară sau oro-maxilo-facială, traumatisme, etc. poate iniţia osteonecroza maxilarelor asociată tratamentului cu bifosfonaţi
Clodronat
Alendronat
Risedronat
Ibandronat
Neridronat
Pamidronat
Zoledronat
Semnele subiective sunt următoarele: durerea ; tumefactia ; halena ; limitarea deschiderii gurii. Semnele obiective frecvent observate sunt: expunerea suprafeţei osoase la
nivelul maxilarului/mandibulei fracturile în „os patologic” ; fistule orale sau oro-cutanate ; infecţii nespecifice ale spaţiilor
fasciale primare sau secundare.
Rx - osteoliza, scleroza osoasă, apariţia sechestrelor, fracturile în „os patologic”
telopeptida serica C-terminal (CTX; beta cross laps)
< 100pg/ml risc inalt 100-150pg/ml risc moderat >150pg/ml risc scazut
Stadiul I :
os necrotic, expus în cavitatea bucală, lipsa simptomatologiei subiective, lipsa semnelor de infecţie nespecifica
Stadiul II : os necrotic, expus în cavitatea bucala, dureri, semne de infecţie nespecifică ;
Stadiul III : os necrotic, expus în cavitatea bucala, dureri, infecţie nespecifică periosoasă sau a spaţiilor fasciale primare/secundare, alte semne:
▪ fracturi în „os patologic”, ▪ fistule orale sau oro-cutanate, ▪ osteoliza extinsa spre marginea bazilara a mandibulei.
Stadiul I : irigaţii cu soluţii antiseptice: Clorhexidina 0,12 %, de 2 ori zilnic, timp de 2 luni (nu se indică un tratament chirurgical specific);
Stadiul II : irigaţii cu soluţii antiseptice: Clorhexidina 0,12 %, de 2 ori zilnic, timp de 2
luni, antibioterapie sistemica +/- antimicotice, analgetice ;
Stadiul III : irigaţii cu soluţii antiseptice: Clorhexidina 0,12 %, de 2 ori zilnic, timp de 2
luni, antibioterapie sistemica +/- antimicotice, analgetice, debridare, sechestrectomie, rezecţie osoasă (marginală/segmentară):
▪ rezecţia osoasă segmentară la nivelul mandibulei este indicată în următoarele situaţii: ▪ proces osteonecrotic extins, ▪ interesarea bazilarei mandibulare, ▪ prezenţa fistulelor oro-cutanate (figurile 2–3),
▪ rezecţia marginală mandibulară este indicată în cazul limitării procesului osteonecrotic la nivelul procesului alveolar
Actinomicetele A.israelli A. naeslundii A viscosus A. odontoliticus
Fac parte din flora saprofita a cav.orale Devin patogene cand patrund in partile moi
cervico-faciale Prin solutia de continuitate posttraumatica Procese dento-parodontale
Perioada de incubatie- 4 saptamani
Debut acut
Proces supurativ periosos sau de spatii fasciale
Dureri predominant nocturne iradiate hemicranian
Tumefactie inconjurata de infiltrat infamator cu duritate lemnoasa – sensibila la palpare
Perilezional- microabcese- fistulizare – secretie grunjoasa cu aspect de “granule de sulf”
Debut cronic
Nodular – leziuni circumscrise, nedureroase la palpare, ce invadeaza progresiv tesuturile vecine
Perioada de stare
Tumefactia se extinde Apar leziuni in diferite stadii de evolutie –
abces, nodul, fistula Aspect clinic caracteristic de “tegument in
stropitoare” aderent de substratul osos datorita bridelor cicatriceale
Diagnosticul
Aspect clinic+ confirmare microbiologica si anatomo-patologica ->nodul actinomicotic
Ex.microbiologice si histoptologice trebuie repetate – rezultate fals- si fals+
Ex.Rx- necaracteristic; zone de radiotransparenta osoasa difuza neomogena – forma periferica
Imagini de radiotransparenta bine delimitata – in forma centrala
Tratament
Medicamentos si chirurgical Identificarea si indepartarea factorului cauzal dentar Incizia si drenajul colectiilor supurate Largirea traiectelor fistuloase Indepartarea tesutului de granulatie Penicilina, augmentin, clindamicina, cefalosporine
asociate cu metronidazol – 3-4 sapt Vindecare- tegumentele se asuplizeaza, dispar
fenomenele inflamatorii
Treponema pallidum Perioada de incubatie – 3 sapt Evolutie in mai multe stadii
Sancru sifilitic la nivelul
tesuturilor moi – sfera genitala sau cavitate orala
Leziune ulcero-eroziva neinflamatorie, rotunda, margini reliefate, baza indurata,nedureroasa
Leziune unica sau multipla Adenopatie loco-regionala,
dura, mobila, nedureroasa Simptomatologia se remite
complet si spontan in 2-4 sapt
– de diseminare (6 sapt) Sifilide – leziuni cutaneo-
mucoase – limba, buze, comisura labiala
micropoliadenopatie loco-regionala dura, nedureroasa
Tuberculi – noduli unici
sau multipli care se pot ulcera, localizati in derm, fibromucoasa palatina, limba
Gome – aspect pseudotumoral; prin ramolire si ulcerare -> defecte intinse
bolta palatina, val,limba
Primara
Complexul primar format din sancrul de inoculare si adenopatia satelita
Sancrul = leziune ulcerativa cu marg subtiri, rosie-violacee, nedureroasa
fibromucoasa gingivala, pilieri amigdalieni, mucoasa jugala, limba
Adenopatia – unilaterala, nedureroasa, evolutie rapida spre fistulizare
SG alterata, febra vesperala, curbatura
Dg poz Ex clinic
IDR la tuberculina
Punctie cu inoculare la cobai
Biopsie ganglionara
Tratament Medicamentos
Chirurgical in adenite supurate
Tuberculoza secundara
1. Ulceratia tuberculoasa – leziune unica, rotunda, cu margini delimitate, reliefate, fundul ulceratiei este neregulat, prezinta granulatii galbui ( Trelat)
Dureroasa spontan si la palpare localizare: palat, buze, fata dorsala a limbii Poate fi prezenta adenopatia Dg poz - ex histopatologic
2. goma – cel mai frecvent lingual 4 etape de evolutie: cruditate, ramolire,
ulcerare, cicatrizare
3. lupusul tuberculos Leziuni nodulare unice sau multiple Val palatin, buza inferioara, fibromucoasa gingivala
4. tuberculoza osoasa
Copii Cale de diseminare hematogena Localizata in zona cartilajelor de crestere,
central sau periferic Deformare osoasa progresiva, cu tegumente si
mucoase acoperitoare modificate caracteristic Prin fistulizare se elimina tesut necrotic, cazeum
si sechestre -> geoda osoasa Adenopatie satelita
Oase maxilare
Sifiloame la nivelul mandibulei Circumscrise – debuteaza endoosos si produce
deformarea mandibulei
Durere, trismus, semn Vincent +
Difuze – aspect pseudotumoral; dupa ramolire elimina sechestre osoase -> defecte ample
Gome – maxilar Pot rezulta comunicari oro-sinusale largi pe linia
mediana
Dg poz - pe baza ex clinic Stabilirea stadiului evolutiv Reactii serologice specifice
Tratament specific medicamentos
Antrul lui Highmore Cavitate pneumatica in osul
maxilar Se formeaza in l a 3-a – a 4-a a
vietii intrauterine Dezvoltarea completa la
varsta de 25 ani, dupa terminarea eruptiei dentare
Adult – ocupa aproape in totalitate osul maxilar, forma de piramida triunghiulara
Baza situata medial – repr de peretele medial al fosei nazale; varful lateral catre osul zigomatic
Meatul nazal mijlociu
Incalzirea, umidifierea si lubrefierea aerului inspirat
Reglarea presiunii intranazale Apararea imuna nespecifica prin sinteza de NO
(mediator al inflamatiei pt caile aeriene superioare)
Contribuie la dezvoltarea masivului facial in perioada de crestere, prin pneumatizarea sa progresiva
Rol in fonatie – cutii de rezonanta Absoarbe socurile traumatice de la nivelul
etajului mijlociu al fetei
Mucoasa de tip respirator, epiteliu cilindric pluristratificat cu cili – rol in evacuarea mucusului si secretiilor sinusale
Dintii cu rapoarte sinusale
M1 M2 PM2 M3 PM1 C
Factori favorizanti
Locali Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-
sinusale Obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin edem
sau obstacole mecanice (tumori) Scaderea motilitatii ciliare simultan cu cresterea secretiei
de mucus Generali
Diminuarea rezistentei generale a organismului Fumatul Expunerea la mediul cu noxe
Factori determinanti
Afectiuni dento-parodontale ale dintilor sinusali – parodontita apicala acuta sau cronica, chisturi infectate, parodontopatii marginale cronice profunde, osteita procesului alveolar, complicatii ale eruptiei molarilor de minte sup,
Esecuri ale tratamentelor endodontice – obturatii de canal cu depasire, obturatii de canal incomplete
Accidente si complicatii ale extractiei dentare – comunicarea oro-sinusala neobservata sau incorect tratata, perforarea spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
Impingerea unei radacini/dinte in sinus in timpul manoperelor de extractie
Esecuri ale implantologiei – inserarea de implanturi necorelate cu dimensiunea subantrala, erori de indicatie sau tehnica in sinus lifting
Anaerobes
gm+ cocci, bacteroides, corynebacteria
Frederick-52%, Brook-80%
Staphylococcus aureus Streptococcus H. Influenzae M. catarrhalis
Sinuzita acuta - infectie care dureaza 4 saptamani (copii 30 zile)
Sinuzita subacuta – infectie dureaza 4-12 saptamani (copii 30-90 zile)
Sinuzita cronica – simptomatologie > 12 saptamani (copii peste 90 zile)
Sinuzita acuta – debut relativ brusc Semne clinice majore Durere unilaterala cu iradiere in orbita, regiune
temporala, exacerbata la pozitia decliva a capului Obstructie nazala Rinoree purulenta anterioara sau posterioara
unilaterala Febra 38-39C Subiectiv: senzatie de plenitudine in regiunea
geniana; presiunea pe peretele ant al sinusului este dureroasa
Cacosmie subiectiva, uneori hiposmie
Semne clinice minore
Dureri dentare localizate la nivelul unui dinte sinusal sau unei alveole postextractionale
Tegumente geniene moderat congestionate sau tumefiate, dureroase la presiune
SG alterata Halitoza Tuse
Sinuzita maxilara cronica – suferinta sinusala > 3 luni
Forma cel mai frecvent inalnita Se poate instala de la inceput in aceasta
forma sau a urmare a cronicizarii unei sinuzite acute
Semne clinice asemanatoare celor din sinuzita acuta, dar mai estompate
Jena dureroasa in zona sinusului afectat Sau Durere mai accentuata dimineata Rinoree anerioara si/sau post unilaterala Cefalee matinala Iritatie faringiana Obstructie nazala Tuse iritativa Halena fetida
Ortopantomografia sau Rx retrodentoalveolara
raporturile dintilor cu sinusul maxilar, prezenta leziunilor periapicale,
chisturi cu evolutie in sinusul maxilar,
corpi straini
CT/RMN
Sinuzita acuta- mucoasa congestionata, ingrosata, hiperdensa la CT; captanta dupa substanta de contrast la RMN
Sinuzite acute cu empie sinusal – continut hipodens la CT, necaptant la RMN
Sinuzita maxilara cronica – mucoasa cu aspect inflamator si ingrosat, cu
dispozitie tipica in penar, paralel cu peretii ososi – CT;
Punctia sinusala
Sinuzita acuta – puroi Sinuzita cronica – daca nu se aspira puroi se
va introduce SF in sinus, lichidul se spalatura fiind tulbure
Endoscopia sinusala
Stabileste diagnosticul Stadializarea bolii tratament
Propagarea infectiei la celelate sinusuri- pansinuzita Osteita peretilor sinusali Osteomielita maxilarului Exteriorizarea infectiei in partile moi
Poate produce nevralgii infraorbitare Punct de plecare al infectiei in cadrul bolii de focar Faringite, laringite, traheite prin scurgerea puroiului
spre faringe in timpul somnului Tulburari digestive prin ingestia secretiei purulente
Profilactic
depistarea precoce si tratamentul corect al infectiilor dento-parodontale ale dintilor sinusali
Evitarea accidentelor extractiei dentare si a inserarii implanturilor
Curativ
Indepartarea factorului cauzal Trat.medicamentos si/sau chirurgical in
functie de stadiul clinic al bolii
top related