intoarcerea din iad - libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/764/intoarcerea din iad - aly... ·...
Post on 26-Dec-2019
51 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Aly Steinmetz
INTOARCEREA DIN IAD
Edilie ingrijiti, prefa[i qi note:
Paul Farkas
Cuvint inainte:
Ioan Aurel Pop
LIMES
2016
CUPRINS
cuvANT lNerNm....
rnnrllA - lNtoEncsREA DrN rAD - povEsrEA
uNUr JURNAL DE racAn....... .......................................... 17
ALY STEINMETZ - POVESTESC DRAGILOR MEI
nAnrNlr gr FRATr DEspRE rADUL MAGHTARo-HITLERTsT ......... 3e
ANDc.........................:.. .......... 183
201
Aly Steinmetz
Greutatea noastre a inceput de cum au intrat ungurii lq
Cluj. Diferite restricfii, batjocuri qi altele. Toate au mai trecut,
pinl a venit ordinul de concentrare. In luna itnie L942, au fost
chemali in mare parte comercianlii qi cei cu o stare mai buni.
Totul a fost'aranjat de sindicatul ,,Baros$" pentru a putea pune
mina pe pr[vlliile gi conturile eweiegti. Acegti oameni au fost
trimigi in Ucraina unde au fost nimicifi aproape to]i. Mai
departe, in acelagi an, a venit ordin de prezentare pentru 10
contingente. Deci, in 15 decembrie 1942 am fost chemat la Baia
Mare unde era cercul de care apartineam.
4L
Alv Steinmetz
intotdeauna am fost optimist, dar in cazul acesta m-am
schimbat complet. Primirea nu a fost prea cilduroas5'; dupi ce
s-au distrat honvezii unguri pe socoteala noastri. toatd. ziua,
seara ne-au lnchis intr-o moari p[r[sit[, fhri lumini. Eram ca
intr-un furnicar, nu exagerez, dar in aceeagi noapte au trecut
peste mine vreo 3000 de persoane. Ce era mai interesant din
toate, aceqti soldali nu vorbeau altceva decit de civilizalia gi
cultura apuseani ca o mare binefacere pentru noi (ar fi putut-o
duce pe alte meleaguri unde era poate mai necesar). DupicAteva zile gi nop(i petrecute in moari am fost selecliona[i,
imp[rfili in companii gi trimigi la Misztolfalu,lingi Baia Mare.
Era curios de vizut cu aceasti ocazie vizita medicall, erau cu
noi tuberculogi in stare gravl care scuipau sAnge, toli au fost
buni pentru munc[. Doctorii spuneam ci un eweu nu mai
conteazi.
Am fost impir{it in compania a 19-a. Eram 220 de
oameni. in fiecare zi ie;eam la asa-zisa instrucfie. Ne
invArteam pe loc, fhceam mars,uri gi cAte alte prostii. Honvezii
nu erau rli dar aveau ordine stricte cum si se poate nu noi,
aga ci ne fhceau mizerie din oficiu. Trebuia s[ fugim, sl ne
:ivilim prin zipadl, si ne dim peste cap qi cite gi mai cite
nascoceau; aveam program pentru inainte de masl qi pentru
dupi mas[, a$a c[ ni s-a prea urit de toate. Mincare
43
Aly Steinmetz
nu ne prea dideau, era numai varztr gi cartofi uscali care erau
plini de nisip a;a ci ne stricam dinfii mincind; noroc ci mai
glseam prin sat cAte ceva. Am avut ca comandant de pluton un
fruntag din Cehoslovacia, anume Linka, un om mai ln virst[; era
foarte bun cu noi, observam de multe ori cit il doare ci trebuie
s[ ne faci aceasti mizerie. Sambetn seara cind aceqti solda{i se
imbltau, atunci eram o pradd, ieftini. in noaptea de Crlciun, de
exemplu, au frcut alarml, a trebuit s[ iegim afarl numai inclmagi, la ug[ agteptau 4 soldali cu centura gi care cum iegeam
eram lovifi din toate p[$le. Ca si nu mi. giseasci m-am ascuns
lntr-o guri gi am stat mai bine de o jum[tate de ori culcat pini a
trecut furia soldafilor, cu toate ci era numai miezul noplii nu
m-am mai putut incdlzi pini dimineata, eram sigur c[ o s[ miimbolnlvesc, dar totugi am rezistat. Un camarad a plfit-o insifoarte ri.u, primind o lovituri in ochi, aqa ci bietul urla grozav de
durere, nu se putea cunoagte daci i s-a scurs ochiul sau nu; abia
dupl o luni de zile s-a refrcut. intotdeauna ne fhceau morali gi
aritau c5. sunt deosebit de corecli, dar am vbzut, mincarea o luau
pentru ei in mare parte, de asemenea ne spuneau numai ci am
primit pachet dar noi nu il vedeam. Lisau acasi pentru 2-3 nle pe
aceia care aduceau albituri (cum spuneau ei, pentru cei mai slraci)
45
Aly Steinmetz
dar nu a vbzut nimeni nimic. Distrac(ia acestor honvezi era, de
exemplu, ca chemau pe cineva seara la birou, mai ales dintr-aceia
care voiau si aduci lucruri de acasi gi-i intrebau ce ar face dach
rine un avion inamic, acesta rispundea: mi culc la pimint;atunci soldatul spunea: vine avionul... s-a dus, vine, s-a dus,
rine, s,i aqa de weo suti de ori, pini ce bietui om era ud leoarcl;
atunci il l6sau la locuinli, care era destul de departe, trebuia s[
meargi in frig;i pe intuneric. Era greu gi plictisitor cAnd trebuia
in timpul margului si te tot culci, cici tot venea avionul, cum
ziceau ei. De multe ori ci.ram pietre de Ia api in drumul firii, ne
inghe{au miinile cu ciratul, altedate aduceam lemne dinpidure, fhceam 11 km cu doui lemne in spate. Nu aveau ce face
cu noi ;i asta ne-a durut grozav, ci suntem numai de batjocuri.
Totugi am fost mulpmili c6,nd am vizutla compania de linginoi c[ scoteau pietre din api in luna ianuarie gi cipitau bltaie
grozavi; aceia aveau ca paznici nigte soldafi saqi din Bistrifa.
Comandant al companiei am ayut un tflnir de 27 de ani, nu prea
era filosemit, ne linea mereu discursuri ce vltimitori suntem
pentru societate qi cdte altele. Pe atunci ei se simleau foarte tari
pe lAngi nem{i, aga ci noi trebuia si inghilim de toate. Odatlunul din noi nu a salutat un honved, ne-a linut un
47
top related