istoria secreta a satmarului - felician pop, robert laszlo secreta a satmarului - felician...
Post on 01-Sep-2019
59 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Redactare, tehnoredactare: Andreia E. Breaz
Copertd; Aurel !en!
Descrierea CIP a Bibliotecii Naf,onale a Rom6niei
POP, FELICIANIstoria secretd a Sdtmarului IFelician Pop & Robert L6szlo; Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2018
ISBN 978-60 6-7 30-3U-1.
I.Lhszl6, Robert
94
@ Felician Pop, Robert LaszloToate drepturile sunt rezervate.
Reproducerea integralS sau par(iald a acestei edilii fdrd acordul scris al
Editurii Ecou Transilvan qi al autorilor este interzisS, consideratd edi(ie
pirat gi se pedepsegte conform legii.
Editura ECOU TRANSILVAN, Cluj-Nap oca, 2017
Editor: Nadia Fdrcaq
e-mail: office@edituraecou.rotelef on: 07 45.828.7 55 ; 03 647 30 M1,
www.edituraecou.ro
Felician Pop RobertLilszlo
o
ISTORIASECRETA
SATMARULUI
Ecou Transilvan
20L8
ISTORIA SECRETA A SATMARULUI
recrutat in Bucureqti in 1994 de acelagi Fiodor Botnari cu
sprijinul SRI, condus de vechiul prieten al kaghebistului,
Virgil Mdgureanu, geful SRI. Despre Virgil Mdgureanu,
alias Asztalos Imre, alias Mihai Miheile gi Dumnezeu mai
qtie cAte nume conspirative o fi avAnd intr-o jumdtate de
secol de activitate in serviciile secrete, vom scrie intr-o
carte viitoare.
Revenind la Constantin Horobe! vom spune cd, tre-
cAnd peste faptul cd a fost un activist plin de zel al PC&
acesta era cunoscut ca un om echilibrat, corecf frr accep-
{iunea de atunci a acesfui termen, care iqi fdcea congtiin-
cios datoria, poate prea congtiincios, fiindu-i cunoscut5
inflexibilitatea gi dogmatismul excesiv, gi nimeni nici nu
bdnuia faptul cd personajul numirul doi in ierarhia poli-
tici a judefului, aflat in vArful nomenclaturii sdtmirene, a
fost condamnat cAndva pentru trHdare de lari gi ci a tre-
cut prin chinuri groaznice, fiind torturat chiar de colegii
sdi, torfionarii securigti de 1a RAmnicu Sdrat gi din celelalte
inchisori prin care a fost tArAt.
Dupd pensionarea sa, Horobe! a ajuns un prosper om
de afaceri in Bucuregti, ocupAndu-se in cadrul firmelor
sale de,,managemenful securit5lii informaliilor".
CUPRINS
O scurtd motiaa!ie...... .................5
Coiful celtic de la Ciumeqti. ..........................9
Dacidava - o mare cetate dacicd din nord-vestul Rom4niei............ 19
O mascaradd comunistd - sdrbdtoarea sdtmdreand a mileniului...25
AcAg - ziduri sub tencuiala istoriei ..........34
Un conac locuit de peste patru secole la Pir....................................... 41
Nepotul lui $tefan cel Mare intemeiazd satul Hodiqa......................48
Legenda cavalerilor ro9ii.............. .............. 60
Cripta de la Cdpleni - o istorie senzafionald a grofilor K6rolyi-.-..67
Misterioasa moarte a lui Mihnea Vodd in cetatea Sdtmarului........75
Nicolae Spdtarul Milescu - fugar in oragul de pe Someq................. 83
Procesul lui Pintea gi al haiducilor sdi ........................... 91
IJn masacru invdluit in mister: invazia tdtarilor din 7777................99
Blestemul mdndstirii de la Cu!a... ........... 111
Petru Bran - sfdrAmare qi speranfd.. ....... 122
"Prostulu e obdeala dracului" .............-..736
Antoniu Covaciu - prietenul sdtmdrean al lui Mihai Eminescu..... 143
UnbacalaureatintArziat:IoanSIavici.................... ......154
SfArgitultragicalpdrinteluiLucaciu....... .....................767
Corul care a modificat granifele .............170
Aperitiv comunist cu artisti gi profitori... .................... 180
Comeliu Zelea Codreanu - avocat la Satu Mare............................. 191
Satmar Rav Teitelbaum - un sdtmdrean celebru........ ................-....202
Holocaustul evreimii sdtmdrene... ..........208
Constantin Horobef sau un destin inchis in cerc.
A1 Securitdfii, desigur..... ...................222
2:10
Coiful celtic de la Ciumesti
Este cel pufin ciudat faptul cd pAnd in ziua de astdzi,
coiful celtic de la Ciumegti, una dintre cele mai senzatio-
nale descoperiri arheologice din RomAnia, nu a fost apre-
ciat la justa lui valoare. El nu apare nici mdcar irr stema
comunei Ciumegti, ca sd nu mai vorbim de ignorarea to-
tali la nivele maiinalte.
Coiful cu goim este una dintre capodoperele artei
celtice din antichitate gi el a aparflnut fdri indoiald unuimare conducdtor care fir momenful morlii a fost inhumatin cadrul unui rifual sacru cu acest coif pe cap, imbrdcat i:rzale gi cu armele alHturi.
Ciumegti este o comund agezatl,la 11 km de sud-vest
de Carei. in anul 1960 aicia fost descoperit irtAmpldtor, intimpul construirii unor grajduri ale Cooperativei Agricole
de Produclie Ciumegti, un cimitir celtic. PdmAntul dinaceasti zond este extrem de roditor gi a fost prielnicagezdrilor umane, din negura vremurilor gi pAni astdzi.
Cellii agezali pe aceste locuri gi-au ales loc pentru inmor-mAntare o dund de nisip de formd ovoidi. Aici s-au des-
coperit zeci de morminte celtice cu un splendid inventar
ISTORIA SECRETA A SATMARULUI
arheologic, dintre care cel mai spectaculos obiect este -indiscutabil - celebrul coif aflat la Muzeul de Istorie din
Bucuregti.
Cel1ii care au vieluit pe aceste meleaguri fXceau parte
din ramura ,,anarfilor", urr trib risiritean al cellilor care a
ocupat intre secolele V-I i.d.Ch. spalii vaste din Europa
vest-central5 qi rdsdriteani. Obiectele descoperite la
Ciumegti sunt similare cu cele descoperite in Ungaria,
Cehia gi Slovacia, fapt care demonstreazd cd aceste triburi
au ocupat un spaliu imens gi cX au avut o putemicd civi-
Iizalie. Ptolemeu ii localizeaz\ pe anarli in nord-vestul
Daciei. Acegtia sunt o uniune de triburi celtice instalate qi
in nordul Ungariei unde se invecinau cu ossii, neam ames-
tecat poate cu ilirii, aga cum susline gi J. Filip in lucrarea
,,Die keltische zivilisation". Vasile PArvan in ,,Getica"
plaseaz6,, dupi Caesar qi Ptolemeu, in afara regiunilor
muntoase qi de dealuri ale Transilvaniei de miazdnoapte,
tot aceleagi triburi gi vorbegte de ,,anarfii de prin pdrlile
Sitmarului". M. Mullenhoff crede cd anarfii reprezentau
un mozaic de populalii cu componente dacice gi scitice
pAni la Tisa.
Cum spuneam, existi extrem de puline cercetiri legate
de fabuloasa civilizalie a cellilor, atAt pe plan internafio-
nal, dar mai ales fir RomAnia, degi importanla gi influenla
cellilor in istoria veche a lirii noastre a fost una major5. inafar| de lucrarea lui Mad Zirca,,,IJn cimitir celtic in nord-
10
Felician POP - Robert LASZLO
vesful RomAniei", nu avem gtiinld cd ar mai exista gi vreo
alti lucrare dedicatd acestui subiect.
O lucrare de referinld rimAne cea a istoricului britanicPeter Bernesford Ellis care a publicat in 7990 la Londracartea ,,The Celtic Empire: The First Millenium of Celtic
History, c.1000 B.C.-51 A.D." ("Imperiul Celtic: Primulmileniu de istorie celticd, 1000 i.Ch.-52 d.Ch."). Savantul
englez susline cd acest popor meritd o atenlie special5
deoarece cultura lui a fost de multe ori neglijatd. Apogeulcellilor a fost atins in jurul anului 300 i.Ch., cAnd aceqtia
ocupau Europa, din Irlanda qi
pAnd la Marea Neagrd, iar din
Jdrile de Jos gi pAnd in penin-
sula Ibericd, pornind in secolul
XI i.Ch. de la izvoarele Rinuluigi ale Dunirii, loc care este
bagtina cellilor.
Rdzboinic celt
Cellii triiau in agezdri des-
tul de evoluate, cultivAndu-gi
pdmAntul in devdlmdgie. Con-
ducdtorii erau alegi de comu-
nitate, iar femeile erau egale
cu bdrbafii. Aveau un sistem de drumuri - construite din
il
ISTORIA SECRETA A SATMARULU|
bAme groase de stejar - foarte bine pus la punct. Casele lor
erau de piatr6, iar podoabele - lucrate cu foarte mult bun
gust - din metal, la fel ca uneltele. Calendarul lor era mai
exact decAt cel roman gi cellii se inchinau la un numdr
mare de zeit6!i, cult intrelinut de misteriogii druizi, preolii
1or. Mitologia celticd este extrem de bogat5, iar ritualurile,
magiile, proorocirile se aflau la mare cinste.
Romanii ii numeau ,,gaIi", cuvAnt care provine din gre-
cescul ,,haI" - ,,sare" , deoarece principala ocupafie a celfi-
1or, a16furi de prelucrarea fierului, era extragerea sdrii.
Aveau insd gi o trdsdturi ciudati: refuzau s5-9i scrie
istoria, legendele sau ideile religioase - cu toate ci in co-
mer! foloseau scrierea greaci - doar pentru a-gi pdstra ca-
pacitatea de memorare, astfel cd intregul tezaur spiritual
era transmis prin viu grai de citre dru:.zi, discipolilor.
Acesta este motivul pentru care referirile la celli le avem -aproape intotdeauna - de la striini, ceea ce face ca acestea
sd fie, in mod inevitabif subiective.
Cellii erau vAndtori excelenli gi in tupti preferau con-
fruntarea directd, de la om la om, iar uneori luptau goi.
Cam irr perioada din care sunt datate agezirile celtice
din sud-vestul judelului Satu Mare, respectiv secolul IV
i.Ch., mai exact in anul 390 i.Ch., cellii, aflafi la apogeul
puterii 1or, au atacat gi prddat Roma, vreme de qapte luni.
ir ceeu ce privegte druizii, acegti ,,filosofi printre bar-
bari", cum atAt de plastic se exprima itr cartea sa cu acelagi
't2
Felician POP - Robert LASZLO
titlu ]ean Louis Brunaux, ar trebui sd ne pund pe gAnduri.
$i incd un amdnunt extrem de interesant: cele mai vechi
scrieri grecegti legate de druizi vorbesc toate despre filialia
pedagogicd a acestora cu filosoful grec Pitagora! Sd nu
uitdm cd gi despre Zamolxe (Zamolxis sau Zalmoxis), zeul
suprem al geto-dacilor, istoricii greci Herodot gi Strabo
spun acelagi lucru: Zamolxe a fost sclavul gi discipolul luiPitagora! Deci... incet-ince! romanii au cucerit regiunile
controlate gi locuite de cel1i, cu exceplia Irlandei, a unei
pdrli din Anglia gi coasta de nord a Franlei, Bretania,
Slovacia, Ucraina subcarpatic5, nord-vesful RomAniei,
provincii unde se pot vedea pAnd in ziua de astdzi urmele
unei culturi vechi de peste trei milenii.
Cellii aveau mustdfi stufoase gi rdsucite. Hainele lor
erau multicolore, purtau o cdmagd lungi gi un soi de pan-
taloni in carouri. in luptd purtau coifuri metalice, gravate
cu coarne de animale sau pisiri. Aveau obiceiul sd se dea
cu var pe pdr ca sd fie fepos, pentru a-i speria pe dugmani.
in timpul atacului scoteau sunete stridente ca sd-gi intimi-
deze adversarii. Purtau coifuri de fier, care le dideau un
aspect firspiimAntdtor. Se vede treaba cd vechii celli pu-
neau mare accent pe aspectul exterior, iar recrtzita lor de
rdzbot, irdelung elaboratd, avea darul sd le creeze o ima-
gine de luptdtori crAnceni gi invincibili. in schimb, femeile
lor erau inalte suple gi foarte frumoase, anticipAnd poate
idealul feminin din vremurile noastre. Ele purtau cdmigi
ISTOKIA SECRETA A SATMARULUI
lungr, viu colorate in rogu, verde galben sau albastru,
foarte asemdndtoare cu cosfumele populare din Bretania
sau din Jara Oagului.
Arealul primordial al ce[ilor care au vieluit gi pe melea-
gurile noastre se intindea din esful Franlei gi pAnd in nord-
vestul RomAniei gi sudul Ucrainei, de unde s-au extins,
evident, i:r toate pdr$le Europei de nord gi de est. Din picate,
la noi nu existd inci studii complexe despre civthza[ia celgilor
rdsdriteni gi poate cd din aceasti cauzl nu putem avea o
imagine mai aproape de adevir asupra lumii qi civilizaliei
antice din aceastd parte a ldrii gi Europei.
Coiful celtic ile la Ciumegti
Coiful de la Ciumegti - care este un splendid artefact
de fier fircoronat cu un goim - a fost descoperit de c6tre un
anume Kovacs Ioan din Ciumegti. Aldturi de coif, acesta a
L4
Felician POP - Robert LASZLO
mai gXsit o cdmagd de zale din fier gi cnemide de bronz,
cAteva fibule de bronz gi fier, un inel, doud brdldri gi maimulte vase de lut. Aceste obiecte au fost recuperate gi duse
inilial la Muzeul de Istorie din Baia Mare.
in cartea sa, ,,un cimitir celtic in nord-vesful RomAriei",
arheologul Mad Ztra face o detaliatd prezentare a cimitirului celtic de la Ciumegti, dar, in mod surprinzdtor, nuinsistd asupra coifului, care de fapt a fost descoperit fir-tAmpldtor de un cetifean. Avem in schimb in carte pre-
lioase referiri la specificul mormintelor gi ritualurilor fu-nerare ale cel1ilor: ,,Obiectele personale ale deceda!ilor
sunt agezate lAngi pachetul de oase gi la un loc cu acesta.
Constau aproape totdeauna din obiecte de metal,bronz qi
fier, rareori din sticld gi piatrd. La o bund parte din obiecte
se resrnosc urmele de trecere prin fog la altele mai pulin,mai ales dacd sunt fier gi acoperite cu rugini. Sunt unele
piese care sigur nu au fost trecute prin foc. Acestea fac
parte firdeosebi din inventarul care nu era strict vesti-
mentar gi eventual au fost agezate direct in mormAnt fdrd
sd se fi aflat in rug (sibii, culite de vAndtoare, polonic, cu-
lite gi cuie, cutii de piatrd.)
Obiectele de inventar din morminte sunt variate gi
adeseori numeroase. Dacd folosim deosebirea, obiecte
strict vestimentare gi obiecte cu utilitate speciald, se poate
socoti cd din prima categorie fac parte fibulele de bronz gi
fier cu piciorul nelipit sau prins pe corpul fibulelor,
15
ISTONA SECRETA A SATMARLILUI
brdldrile cu semiove multiple sau reduse brdldrile tubu-
lare cu decor gi relief mamelonaf brdlard gi mdrgele de
sticld, lanluri de gAt gi pentru cingdtori cu pandantive de
bronz sau de fier, cufite mici de fier. Cele mai multe din
aceste tipuri pdstreazi, urme de trecere prin foc.
Obiectele cu funclie speciald sunt mai rare gi se repeti
de puline ori. Toate sunt lucrate din fier. Menfiondm doud
sibii cu teacd, lanfuri pentru atArnat sXbiile la brAu, o
suli15, doui culite de vAndtoare, un umbo de scut, vas de
fier cu mAner, cuie, verigi etc.
Dacd determindrile antropologice sunt greu de fdcut,
inventarul vestimentar gi special oferd unele indicii care
suplinesc irr parte unele date de aceastd naturi.
Vasele din morminte sunf in afara unei singure ex-
cepfii, lucrate la roatd gi specific celtice, ca formd gi decor.
in ambele variante ele erau aqezate in gropile funerare
vertical, alXfurate sau chiar suprapuse. Numirul lor inmorminte nu era egal gi nu cuprindeau decAt o parte din
spafiul gropilor. Sunt morminte care contineau numai doud
vase funerare, in altele s-au gXsit gi gase oale de ofrandd.
Forma absolut constanti care nu lipsegte nici intr-un mor-
mAnt este strachina adAncd."
Istoricii au datat mormAntul cdpeteniei celtice de la
Ciumegti undeva firtre secolele IV gi III i.d.Ch. Obiectele
descoperite sunt fdrd indoiald piese de paradd foarte iubite
de cel1i, aga ctrm se vede gi in scenele de pe vasul de la
16
/
Felician POP - Robert LASZLO
Gundestrup, poate de la inceputul secolului I i.d.Ch., unde
pe lAngd cdpeteniile celtice ce conduc pedestragii se afld uncdl5re! ce poartd pe cap un coif cu goim. Reprezentarea sa
din profil este foarte asemdndtoare cu coiful rdzboiniculuide la Ciumegti.
La ora actuald gtim ircd foarte puline lucruri despre
civrlizalia cellilor din partea de sud-vest a judefului nos-
tru. Teorii mai mult sau mai putin fanteziste atribuie oqe-
nilor o descendenld celticd, lucru care nu se bazeazd pe
argumente istorice gi arheologice concludente, dar nu este
exclus ca ogenii sd fie urmagii direcli ai cellilor. Nu ar filipsitd de importan!5 demararea unor studii comparative.
ln primul rdnd, cele legate de similitudinea intre ele-
mentele de culturd gi civilizalie celtice cu cele ogenegti gi
apoi cu cele din ,,enclavele" europene necucerite de ro-
mani, acolo unde cellii au putut sd se dezvolte i:r voie.
O primd similitudine este deja evidentd gi anume cea
legati de imbricimintea cellilor care, la fel ca qi cea a oge-
nilor, era frr culori stridente. Apoi s-ar putea vorbi despre
asemdndrile privind mLrzica, organizarea internd gi aga
mai departe. Credem insd cd un astfel de studiu necesitd o
muncd asidui gi plind de acribie gtiinfific5, ori rolul acestei
cdrli este doar acela de a deschide orizonturi spre teme
istorice neabordate inc5, sau, ca in acest caz, tratate doar
tangenlial.
1,7
ISTORIA SECRETA A SATMARLILUI
Spuneam la inceputul acesfui material ci irr mod ciu-
dat, senzalionalul coif de la Ciumegti, care apare pe co-
perta unor lucrdri occidentale despre istoria celfilor, nu se
bucurd - nici micar in locurile unde a fost descoperit - de
o apreciere cAt de mirunti. Probabil cd aceastd piguboasH
ignorare igi are rdddcinile in istoriografia comunistd incare tot ceea ce nu provenea din fondul dacic trebuia dat
uitdrii. Dar istoria trebuie sd se scrie in spiritul adevdrului,
necolmatati de nici un fel de ingerinle nalionaliste sau
comuniste. Coiful de la Ciumegti este - sau ar trebui si fie
- un simbol emblematic al acestui judef cu atAt mai mult
cu cAt acesta este un unicat, fiind totodatd un simbol al
forlei gi vitejiei in luptd. Nu vom cunoagte niciodati
numele marii cdpetenii care a purtat pe cregteful siu coiful
crl goim. inmormAntarea sa ir duna de nisip de laCiumegti a inchis probabil o pagind glorioasd din lupta
cellilor din arealul nord-vestic al RomAniei de astdzi.
Unde s-au topit cel1ii de pe aceste meleaguri, ce po-
poare i-o fi asimilat poate nu se va gti niciodatd cu exac-
titate, dar urmele lor, atAt de puternice in aceasti parte a
fXrii, sunt suficiente pentru a creiona o civilizalie antici
avansati gi ele ar trebui valorizate mult mai mult, pentru a
dovedi cd incd in urmd cu mii de ani, popula{iile care au
triit in aceste linuturi fdceau parte din marea familie a
popoarelor central gi vest-europene, fiind purtdtoarele
unor valori umane incontestabile.
18
Dacidava - o mare cetate dacicddin nord-vestul RomAniei
Legendara cetate a dacilor, Dacidava, este una dinmultele agezdri dacice care apar pe harta lui Ptolemeu (c.
90-c. L68), dar care pAni la ora actuald nu a fost descope-
riti ffrci. De fapt, pe teritoriul judefului nostru ar putea filocalizate dupi harta marelui geograf dou5 mari ageziri
dacice: Dacidava gi Rucconium. Locul exact al acestor
cetdli nu a fost incd descoperit. Unii cercetdtori suslin cd
agezdrile nedescoperite nu ar fi existat niciodatS, ele fiindrodul fanteziei lui Ptolemeu. lnsd cei care vor studia cu
atenlie aceastd hartd vor constata ci foarte multe dintre
agezdrile menlionate sunt cunoscute. Faptul cd pAnd la
aceastA ori nu au fost localizate unele aqezlri dacice, nu
inseamnd cd acestea nu au existat. Probabil cd dacd s-ar
face cercetdri arheologice serioase, multe dintre agezirile
mentionate de Ptolemeu ar putea fi scoase la lumind.
Mai existd un argument care ne face sd credem cd
Dacidava a existat cu adevdrat gi anume cel legat de nu-
mele aqezirii: Dacidava inseamnd ,,Cetatea dacilor". Este
19
top related