lucrare disertatie retele sociale varianta finala (1)
Post on 25-Dec-2015
80 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
CAPITOLUL I
Introducere şi noţiuni introductive, conexe reţelelor sociale
1. Introducere şi noţiuni introductive, conexe reţelelor sociale
1.1 Introducere (De ce această temă?)
În introducere vreau să spun câteva lucruri despre motivele care m-au condus la
alegerea acestei teme şi, de asemenea, aş vrea să definesc pe scurt câteva noţiuni, pe care le
voi folosi în cuprinsul prezentei lucrări, pentru a facilita înţelegerea şi familiarizarea cu
conceptul de reţea socială.
Lucrarea de disertaţie trebuie să fie în accepţiunea proprie, acea lucrare pe care o poţi
redacta fără a avea nevoie de o bibliografie impresionantă, de cărţi citite şi citate mai apoi în
lucrare pe ultima sută de metri, ori de studii aprofundate pe o temă care a fost disecată şi
comentată de-a lungul timpului de doctori şi profesori universitari. De aceea, am ales
„Reţelele sociale şi pericolele reprezentate de acestea online”. Această temă din cadrul
materiei „Criminalitate informatică” nu beneficiază de un suport vast în ceea ce priveşte
bibliografia, deoarece acest domeniu de activitate este încă la inceput în România, specialişti
în domeniu fiind foarte puţini, reprezentaţi mai ales prin membri ai generaţiei tinere.
1.2 Nivelul de utilizare al internetului şi reţelelor sociale în România (comparaţie
statistică raportându-ne la state din UE, state vecine sau state de pe alte continente)
Bibliografie de specialitate în acest domeniu există, dar în limba engleză, fiind vorba
de autori din America de Nord, unde procentul de utilizatori de internet este cel mai ridicat la
nivel global, conform unei statistici din 31 decembrie 2011. Conform acestei statistici,
procentual vorbind, la nivel de regiuni şi state, putem distinge următoarele:
- în Statele Unite dintr-un total de 313.232.044 de locuitori, 245.203.319 folosesc
internetul (78.3%), iar din utilizatorii de internet, 157.418.920 sunt prezenţi pe cea
mai populară reţea socială online a momentului (Facebook);
- în Canada dintr-un total de 34.030.589 de locuitori, 27.757.540 folosesc internetul
(81.6%), iar din utilizatorii de internet, 17.113.220 sunt prezenţi pe cea mai
populară reţea socială online a momentului.
5
În acelaşi studiu se regăsesc şi celelalte continente, inclusiv Europa, cu informaţii
detaliate pentru fiecare stat în parte. O să exemplific câteva state europene prezente în această
statistică, printre care şi România. La nivel european nivelul utilizării internetului este destul
de ridicat (61.3%), fiind devansat doar de Oceania/Australia (67.5%), excluzând desigur
continentul nord american.
- statele cu cele mai mari procente de utilizatori de internet şi facebook din Europa
sunt: Islanda (97.8% din populaţia de 311.058 locuitori foloseşte internetul, un
număr de 304.129, din care 210.220 sunt utilizatori de Facebook); este important
de ştiut, de asemenea, că Islanda este primul stat care a garantat dreptul accesului
la internet prin introducerea acestuia în constituţie, aşa rezultă procentul ridicat de
utilizatori de internet; Norvegia (97.2% din populaţia de 4.691.849 locuitori
foloseşte internetul, un număr de 4.560.572, din care 2.561.820 sunt utilizatori de
Facebook); Suedia (92.9% din populatia de 9.088.728 locuitori foloseşte internetul,
un număr de 8.441.718, din care 4.519.780 sunt utilizatori de Facebook);
- la polul opus se află state în curs de dezvoltare, state foste membre ale blocului
socialist-comunist (Uniunea Sovietică): Kosovo (20.7% din populaţia de 1.825.632
locuitori foloseşte internetul, un număr de 377.000, însă nu există o statistică
despre numărul de utilizatori Facebook); Moldova (33.1% din populaţia de
4.314.377 locuitori foloseşte internetul, un număr de 1.429.154 din care 221.220
sunt utilizatori de Facebook); Ucraina (33.9% din populaţia de 45.134.707
locuitori foloseşte internetul, un număr de 15.300.000, din care 1.686.500 sunt
utilizatori de Facebook).
În cazul României, lucrurile nu stau foarte diferit comparativ cu celelalte state în curs
de dezvoltare enumerate mai sus şi redate ca exemplu „negativ”, dacă putem spune aşa din
punct de vedere al procentului din populaţie care utilizează internetul. Statistic vorbind,
România are un procent de 39.2% utilizatori de internet din populaţia totală estimată la
21.904.551, ceea ce înseamnă că 8.578.484 de români folosesc internetul. Procentul
utilizatorilor de internet din România este mai ridicat decât al statelor amintite mai sus, însă
este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, fapt care ar trebui să ne dea de gândit. O
comparaţie sumară cu vecinii noştri în ceea ce priveşte procentul utilizatorilor de internet s-ar
prezenta astfel:
Locul 1 Ungaria 65.3% utilizatori internet dintr-un total de 9.976.062 (6.516.627 utilizatori de
internet / 3.751.300 utilizatori Facebook)
6
Locul 2 Serbia 56.2% utilizatori internet dintr-un total de 7.310.555 (4.107.000 utilizatori de
internet / 3.173.440 utilizatori Facebook)
Locul 3 Bulgaria 48.8% utilizatori internet dintr-un total de 7.093.635 (3.464.287 utilizatori
de internet / 2.386.800 utilizatori Facebook)
Locul 4 România 39.2% utilizatori internet dintr-un total de 21.904.551 (8.578.484 utilizatori
de internet / 4.161.340 utilizatori Facebook)
Locul 5 Ucraina 33.9% utilizatori internet dintr-un total de 45.134.707 (15.300.000 utilizatori
de internet / 1.686.500 utilizatori Facebook)
Locul 6 Moldova 33.1% utilizatori internet dintr-un total de 4.314.377 (1.429.154 utilizatori
de internet / 221.220 utilizatori Facebook) .
Relevanţa acestui studiu recent publicat şi revizuit privind numărul utilizatorilor de
internet (31 decembrie 2011), precum şi numărul utilizatorilor de Facebook (31 martie 2012)
pentru lucrarea de faţă este esenţială pentru a înţelege mai bine nivelul de dezvoltare al
României comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, cu statele non-UE, cu vecinii,
dar şi cu celelalte state şi regiuni de pe mapamond. Concluzia este că suntem abia la început
în domeniul informaticii la nivel global, însă evenimentele din ultima vreme, la fel şi tendinţa
de globalizare alături de aderarea la UE ne-au ajutat şi accelerat dezvoltarea şi în acest
domeniu. Internetul şi reţelele de socializare sunt din ce în ce mai folosite şi la noi în ţară,
deoarece acestea schimbă percepţia utilizatorilor despre lumea înconjurătoare, făcându-i să fie
mai deschişi la nou şi să accepte schimbarea alăturându-se cu paşi mici, dar siguri populaţiei
globale civilizate care are acces la informaţie, îşi cunoaşte drepturile, dar şi obligaţiile.
2.1 Noţiuni introductive: reţele şi reţele de calculatoare sau de unde a plecat totul
Reţelele sociale şi internetul contribuie în mod activ la dezvoltarea utilizatorilor săi, la
nivel de individ, societate comercială, persoană publică, instituţie ori grup. Acestea oferă un
orizont nou de explorat şi dezvoltat alături de persoane din întreaga lume.
Pentru a putea defini şi înţelege mai bine conceptul de reţea socială şi funcţionalitatea
acesteia este necesar să vorbim puţin despre ce este aceea o reţea, să vedem care sunt
principalele diferenţe între reţelele fizice şi cele virtuale (aici se încadrează şi reţelele sociale),
dar mai ales trebuie sa vorbim despre cea mai mare reţea de utilizatori la nivel global, care
este însuşi internetul.
Reţeaua în mod general este înainte de toate, un ansamblu sau, mai bine spus, un
sistem ce reuneşte mai multe puncte, cu caracteristici, scop sau întrebuinţare apropiată. Aceste
puncte sunt reunite în cadrul reţelei printr-o serie de legături, legături ce la rândul lor au
7
ramificaţii şi întretăieri. Reţeaua este un termen generic folosit pentru a descrie o mulţime de
obiecte, indivizi, aparate sau orice alte unităţi de sine stătătoare interconectate între ele. Cu
titlul, de exemplu, putem facem referire la reţeaua de electricitate, reţeaua de gaze, reţeaua de
termoficaţie, reţeaua de transporturi. Ca o paranteză, termenul de reţea este folosit şi în
domeniul juridic în cazul infracţiunilor săvârşite de un grup de indivizi cu roluri bine
determinate şi unul sau mai mulţi lideri, astfel: reţea de traficanţi de droguri, reţea de hoţi de
maşini, reţea de proxeneţi, etc.
Pentru a ne apropia de tema lucrării de faţă vom continua cu reţelele de calculatoare.
O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul)
interconectate prin intermediul unor medii de comunicaţie (cablu coaxial, fibră optică, linie
telefonică, ghid de unde), în scopul utilizării în comun de către un număr foarte mare de
utilizatori - chiar la nivel mondial - a tuturor resurselor fizice (hardware), logice (software de
bază şi aplicaţii) şi informaţionale (baze de date) asociate calculatoarelor din reţea. Prin astfel
de reţele de calculatoare se poate asigura o integrare informatică a unui număr foarte mare de
utilizatori la nivel local, regional şi mondial.
Din punct de vedere hardware o reţea de calculatoare este constituită din:
calculatoare centrale (Server);
calculatoare de lucru (terminale; staţii de lucru – Workstations);
echipamente periferice;
elemente de conectare.
Reţelele de calculatoare sunt de mai multe feluri în funcţie de numărul staţiilor de lucru şi
de aria lor de răspândire.
- reţelele locale (LAN – Local Area Networks) – lucrează la nivelul unei clădiri
având distanţa dintre staţiile de lucru de 10-1000 m;
- reţelele orăşeneşti (MAN – Metropolitan Area Networks) – lucrează la nivelul
unui oraş având distanţa între staţiile de lucru de ordinul kilometrilor;
- reţelele regionale/mondiale (WAN – Wide Area Networks) – lucrează la nivelul
unei regiuni sau la nivel mondial având distanţa între staţiile de lucru de ordinul
miilor de kilometri;
- reţelele publice (PDN – Public Data Networks) – lucrează la nivelul unei regiuni
sau la nivel mondial şi au acces la diverse reţele locale, de exemplu: INTERNET
(e-mail, poştă electronică, WWW – World Wide Web); USENET şi EUNET
(poştă electronică şi circulaţia ştirilor); CSNET şi ARPANET (cercetare
ştiinţifică); BITNET (informaţii în diverse domenii).
8
Nu este cazul să intrăm prea mult în detalii în ceea ce priveşte reţelele de calculatoare
şi vom trece la următorul pas şi anume: Internetul.
2.2 Internetul şi mediul pus la dispoziţie de acesta pentru utilizatorii săi
Mediul internet este un ansamblu de reţele de calculatoare interconectate, care
împreună cu miile de calculatoare individuale (terminale, staţii de lucru) şi milioane de
utilizatori, constituie comunitatea Internet care are la dispoziţie un mediu informaţional şi de
calcul cu foarte multe servicii informatice şi resurse (baze de date diverse, biblioteci de
programe, documentaţii, etc.). Mediul internet constituie un ansamblu complex de arhitecturi,
componente fizice şi sisteme de operare, care tratează în mod egal, atât minicalculatoarele sau
reţelele de calculatoare, cât şi PC-urile sau mainframe-urile. Facilităţile mediului au o
importanţă egală, iar componentele sale se comportă una faţă de alta fără nici o discriminare.
Mediul internet este un ansamblu de reţele de calculatoare la nivel mondial ce realizează
conectarea a milioane de calculatoare, care reprezintă:
calculatoare guvernamentale şi ale instituţiilor naţiunilor din întreaga lume;
calculatoare ale miilor de universităţi şi şcoli din întreaga lume;
sisteme de calcul ale marilor corporaţii (Microsoft, IBM, Digital, etc.);
sisteme de calcul ale unor organizaţii şi fundaţii ştiinţifice, culturale ori sociale;
calculatoare ale marilor agenţii de presă şi de televiziune din întreaga lume;
calculatoare ale marilor edituri din lume;
calculatoare ale milioanelor de utilizatori din întreaga lume.
Din punct de vedere arhitectural, Mediul Internet este de fapt o reţea gigantică de
reţele de calculatoare răspândită la nivel mondial, care înglobează diverse produse, hardware
şi software ce gestionează o mare colecţie de baze de date ce conţin informaţii şi servicii de
toate tipurile, acestea fiind accesibile de la orice calculator (terminal) conectat la reţea în orice
loc şi în orice moment.
La aceste definiţii şi explicaţii de ordin tehnic, adaug şi comentariul domnului Conf.
Dr. Marin Vlada din „Birotici şi tehnici multimedia”: „Mediul internet este cel mai mare
sistem informatic din lume, perfect legal şi în multe cazuri gratuit. Resursele pe care le oferă
sunt imense şi ele se schimbă aproape zilnic, aşa cum se schimbă tehnologiile informatice.”.
Din anul 1992, administrarea mediului internet este realizată de organizaţia
internaţională ISOC (Internet Society), ce este sponsorizată de membrii comunităţii internet
din Statele Unite, Europa şi din alte continente. Organizatia ISOC are următoarele
componente administrative: IAB (Internet Architecture Board) ce se ocupă cu dezvoltarea
9
protocoalelor din reţea, IETF (Internet Engineering Task Force) ce se ocupă de dezvoltarea
specificaţiilor pentru standarde şi IRTF (Internet Research Task Force) ce se ocupă cu
tehnologia interconectării şi ştiinţa informaţiei.
Odată cu dezvoltarea şi expansiunea internetului, din punct de vedere al numărului de
utilizatori interconectaţi, dar şi al serviciilor oferite, a apărut nevoia de comunicare, nevoia de
a cunoaşte lucruri noi, persoane noi, cu aceleaşi ocupaţii, job-uri sau hobby-uri. Internetul
fiind cea mai mare bază de date existentă în acest moment, conţine un număr foarte mare de
documente şi informaţii, poze şi imagini, muzică şi filme în format electronic, etc., la care se
adaugă sute de milioane de utilizatori care le creează, le folosesc sau le trimit la nivel global.
Pentru a satisface nevoia oamenilor de socializare (după cum spune şi Aristotel: „Omul este
prin natura sa o fiinţă socială”), au apărut, s-au dezvoltat şi s-au înmulţit site-urile care oferă
utilizatorilor (oamenilor) posibilitatea de conectare cu alţi oameni, cu grupuri sau organizaţii
care împărtăşesc aceleaşi obiceiuri, limbă, cultură, activităţi, probleme, etc. Cu alte cuvinte,
aceste reţele sociale îi ajută pe oameni prin intermediul internetului să îşi găsească apartenenţa
socială la un grup ori pur şi simplu îi ajută să stabilească relaţii (online) cu alţi utilizatori de
internet.
CAPITOLUL I I
Reţelele sociale: scurt istoric, definiţii, cele mai importante reţele sociale
10
1. Reţelele sociale: scurt istoric, conceptul de web 2.0 şi social media
1.1 Scurt istoric al reţelelor sociale (când au apărut şi de ce)
Reţelele sociale reprezintă în momentul actual una dintre cele mai mari industrii la
nivel global. Am spus bine industrie, deoarece acestea generează venituri fabuloase şi greu de
citit sau calculat pentru oamenii de rând, pentru utilizatorii terminali ai acestor site-uri.
Niciodată nu a fost mai simplu să fim conectaţi cu alte persoane sau cu întreaga lume, chiar la
mii de kilometri distanţă doar cu ajutorul câtorva taste şi click-uri de mouse. Cheia succesului
reţelelor sociale este reprezentată de dorinţa utilizatorilor de a fi întotdeauna conectaţi la ceea
ce îi înconjoară, de a fi mereu în contact cu rudele şi familia, cu prietenii ori cu alti simpli
utilizatori cu interese comune.
Un istoric pe scurt al acestor reţele sociale ar arăta astfel:
în 1971 este expediat primul e-mail (un mesaj prin intermediul poştei electronice) între
2 computere aşezate unul lângă altul;
în 1978 primele calculatoare de tip BBS (Bulletin Board System – un computer care
accepta conexiuni prin modem-ul de telefonie de la mai mulţi utilizatori, având instalat
un software special cu interfaţă de login tip USER/PASSWORD) au trimis date către
utilizatori folosindu-se de liniile telefonice;
tot în cursul anului 1978 primele variante de browsere web (software-ul folosit pentru
a naviga pe internet şi a accesa site-uri web) au fost distribuite prin intermediul
USENET, de asemenea acesta este şi momentul când apare pentru prima dată un
spaţiu destinat discuţiilor între utilizatori, cunoscut şi dezvoltat 19 ani mai târziu sub
numele de mIRc (Internet Relay Chat sau mai simplu chat);
în 1994 este lansat „GEOCITIES”, unul dintre pionierii reţelelor sociale având ca rol
principal facilitarea creării de site-uri web pentru utilizatorii săi, punându-le la
dispoziţie o serie de instrumente elementare;
în 1995 website-ul TheGlobe.com oferă utilizatorilor săi libertatea de a-şi personaliza
experienţa în mediul online prin publicarea propriului conţinut şi a propriilor păreri,
dar şi conectarea cu alţi utilizatori ce împărtăşeau aceleaşi interese; TheGlobe.com au
fost antemergătorii reţelei sociale Twitter de astăzi, axate pe microblogging, însă au
ajuns în pragul falimentului, acţiunile lor scăzând în doar 3 ani de la 810 milioane $
(listarea la bursa) la doar 4 milioane $, fiind una dintre cele mai spectaculoase
prăbuşiri la bursă;
11
în 1997 este lansat AOL Messenger ca software care permite trimiterea de mesaje text
între utilizatori în timp real cu ajutorul unui computer;
tot în 1997 este lansat şi site-ul sixdegrees.com care oferă utilizatorilor săi posibilitatea
de a-şi crea un profil (cu informaţii personale, decor personalizat, link-uri, etc.) şi de a
adăuga prieteni (odată cu această funcţie de adăugare a prietenilor în mediul online
putem spune că s-a creat o reţea de socializare în adevăratul sens al cuvântului);
în 2000 sufixul pentru domenii .com (pentru utilizare comercială) fiind alimentat şi
suprasolicitat ani la rând de creşterea explozivă a utilizării internetului, dar şi de
răspândirea reţelelor sociale ajunge să clacheze şi să se „spargă” aruncând în aer
bursele ce aveau listate site-uri, proprietarii site-urilor (antreprenorii) ajungând la
faliment;
în 2002 este lansată reţeaua socială Friendster care este pionierul conexiunii în mediul
online, a utilizatorilor din lumea reală; acesta cunoaşte o adevarată creştere explozivă,
ajungând în numai 3 luni de la lansare la totalul de 3 milioane de utilizatori;
în 2003 este lansată mult mai populara platformă de socializare Myspace, ca o clonă a
site-ului Friendster, de către o echipă de marketing online (este menţionată prima dată
o astfel de acţiune a unei echipe de profesionişti în marketing, cu scopul bine
determinat de a câştiga de pe urma reţelei sociale); după acest eveniment apar mai
multe reţele sociale în perioada imediat următoare: Linkedin.com, netlog.com,
classmates.com şi multe altele (de asemenea aici putem consemna momentul exploziei
reţelelor sociale în mediul online);
în 2004 este lansat bine cunoscutul Facebook, ca o reţea socială ce avea rolul
interconectării studenţilor din cadrul universităţilor în Statele Unite; aceasta este
înfiinţată de 4 co-fondatori, studenţi ai universităţii de prestigiu Harvard (co-
fondatorul care se bucură de cea mai mare notorietate este actualul CEO-director
executiv al Facebook Mark Elliot Zuckerberg) – Facebook cunoaşte o creştere rapidă
în popularitate deoarece în prima lună de lansare mai mult de jumătate din totalul de
studenţi de la Harvard (19.500) se înscriu;
în 2006 este lansată reţeaua socială de microblogging Twitter care are ca rol circulaţia
şi răspândirea rapidă a mesajelor de ştiri, zvonurilor şi a altor informaţii către cât mai
mulţi utilizatori într-un timp cât mai scurt;
în 2008 reţeaua de socializare Facebook detronează liderul Myspace în ceea ce
priveşte numărul de vizitatori unici lunari, ambele site-uri beneficiind de o
popularitate mult mai crescută decât antemergătorul lor Friendster;
12
în 2010 reţeaua de microblogging Twitter atinge un record greu de egalat în timpul
partidei de fotbal dintre Danemarca şi Japonia din cadrul Cupei Mondiale, ajungându-
se la numărul de 3.283 de Tweet-uri (mesaje postate pe profilul personal) pe secundă.
Reţelele sociale timpurii au un singur punct comun cu reţelele sociale actuale, anume
nevoia de comunicare a utilizatorilor lor. Comunicarea în cadrul reţelelor sociale a evoluat de
la e-mail-uri între utilizatori (classmates.com 1995 şi sixdegrees.com 1997) şi camere de chat
dedicate discuţiilor, la adevărate mijloace de comunicare avansate audio-video în timp real cu
unul sau chiar mai mulţi utilizatori (meeting/conferinţă) aflaţi la mii de kilometri depărtare şi
totul doar prin intermediul unei simple conexiuni la internet.
Este important de reţinut faptul că reţelele sociale de astăzi nu seamănă cu predecesoarele
lor decât la nivel de concept şi utilitate. Platformele reţelelor sociale au evoluat odată cu
internetul şi odată cu numărul de vizitatori, concurenţa fiind un factor benefic pentru explozia
de servicii şi aplicaţii regăsite astăzi în cadrul reţelelor sociale.
Pentru mulţi dintre utilizatorii din 2012, reţeaua socială completă şi aproape perfectă, cel
puţin la nivelul funcţiilor şi serviciilor oferite (există în continuare probleme serioase în ceea
ce priveşte securitatea conturilor, a informaţiilor confidenţiale şi violări serioase ale vieţii
private în general, dar nu vom intra în detalii) este un instrument indispensabil de socializare
şi distracţie din viaţa de zi cu zi, din păcate sau din fericire, în funcţie de prisma din care este
privit acest fenomen.
1.2 Conceptul de web 1.0/web 2.0/web 3.0 şi social media
Internetul a fost conceput după cum am precizat şi în introducere ca o imensă bază de date
şi informaţii, accesibile prin intermediul mediului internet (un ansamblu de reţele)
utilizatorilor din toate colţurile lumii. Cu alte cuvinte, rolul internetului este cel de a oferi
informaţii scrise utilizatorilor săi. Tendinţa actuală a internetului (începând cu anul 2004) este
de expansiune la nivel de informaţii (generarea de conţinut nou) şi de folosirea unităţilor de
calcul administrate prin intermediul internetului (conceptul de Cloud Computing).
Cloud Computing este un concept modern în domeniul computerelor şi informaticii,
reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaţii, acces la informaţii şi
stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea şi configuraţia
fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii.
Tranziţia internetului de la web 1.0 la web 2.0 ne este explicată în termeni simpli chiar de
către inventatorul internetului, programatorul şi profesorul englez Sir Timothy Berners-Lee.
13
Acesta lucrează în prezent pentru World Wide Web Consortium (W3C), instituţie care
tutelează standardele World Wide Web-ului, deci ne poate furniza o părere mai mult decât
avizată cu privire la evoluţia internetului. Acesta consideră că web 1.0 este de fapt internetul
de tip „read-only”, adică disponibil doar pentru a căuta informaţii deja existente în scopul
lecturării. Minus-urile web 1.0 dacă le putem spune aşa au fost nivelul scăzut de
interactivitate cu utilizatorii şi lipsa posibilităţii de contribuire a acestora la pachetul de
informaţii sau date deja existente.
Diferenţa dintre web 1.0 şi web 2.0 este deci interactivitatea mult sporită a utilizatorilor cu
website-ul şi de asemenea posibilitatea de a crea şi încarca fragmente ori conţinut întreg,
reprezentat prin fişiere audio-video, imagini şi text. Web 2.0 este deci de tip „read-write”.
Dorinţa de implicare a utilizatorilor în Web 2.0 este sesizată cel mai usor datorită schimbărilor
de ordin arhitectural apărute în ultima vreme în mediul internet. Cu titlu de exemplu, putem
vorbi despre Youtube şi Myspace, care sunt site-uri ce implică o deosebită interactivitate şi
contribuţie a utilizatorului la ceea ce îşi doreşte să vadă, să facă sau să scrie pe site. În unele
cercuri de specialitate, fie că este vorba de webmasteri sau dezvoltatori web, se speculează
despre web 3.0 că ar fi un sistem www de tip „read-write-execute”, cu alte cuvinte, următorul
pas în dezvoltarea World Wide Web este înţelegerea datelor furnizate de către utilizatori prin
intermediul computerului personal doar cu ajutorul unei aplicaţii capabile să „înţeleagă”
semnalele transmise, fără a mai fi nevoie de o persoană care să prelucreze datele şi să ofere un
răspuns. O altă noutate în materie de web 3.0 ar putea fi serviciile oferite de site-uri, servicii
asemănătoare aplicaţiilor care sunt capabile să întreţină un schimb de informaţii între 2 sau
mai multe aplicaţii şi promit de asemenea integrarea de interfeţe de căutare mult mai rapide şi
performante.
Evoluţia web-ului aduce în prim plan reţelele sociale şi social media pentru a oferi
diversitate, interactivitate, dar şi conţinut de tip personalizat utilizatorilor săi. Era web-ului 1.0
este de domeniul trecutului deoarece în ziua de astăzi, fiecare individ este dornic să se afirme,
să-şi spună părerea în legatură cu un subiect anume. Fiecare utilizator îsi doreşte să fie în
centrul atenţiei în mediul online, astfel că acesta postează informaţii, imagini, videoclipuri sau
link-uri fără a se gândi întotdeauna la consecinţele acţiunilor pe care le întreprinde (de
exemplu, nu se gândeşte că încalcă drepturile de autor atunci când postează un link ce conţine
muzică, imagine, videoclip sau text). La prima vedere, acest aspect poate fi considerat un
lucru bun, însă odată cu libera exprimare şi dreptul de a crea în mediul online apar desigur şi
abuzurile. Evoluţia sau dezvoltarea tehnologiilor nu aduc întotdeauna numai lucruri pozitive,
însă sunt necesare aşa cum sunt pentru a da tuturor posibilitatea de a alege.
14
Conceptul de social media are probabil o întreagă serie de definiţii care prezintă fiecare în
felul ei un alt aspect al acestuia, însă majoritatea acestora au elemente comune. O să încerc să
definesc social media având în vedere cele mai importante caracteristici şi metodele de
implementare.
Înainte de toate, social media este strâns legat de conceptul web 2.0, deci se bazează ca şi
acesta pe interacţiunile între utilizatori şi capacitatea acestora de a genera conţinut, mai precis
de a-şi împărtăşi părerea celorlalţi. Există o serie de elemente comune specifice mai multor
reţele sociale existente în acest moment: posibilitatea utilizatorilor de a aprecia sau comenta
un text sau continut (ex: Like pe Facebook, Post pe Facebook sau oricare altă reţea socială),
posibilitatea creării şi răspândirii de conţinut propriu sau preluat de la alţi utilizatori (ex: Post
pe reţelele sociale, share/retweet), de asemenea şi posibilitatea de a recomanda un conţinut
(lecturarea unui articol sau al unui text are opţiunea de a recomanda prietenilor sau altor
utilizatori).
În comparaţie cu media tradiţională sau clasică, social media are ca centru de interes
fiecare utilizator în parte. Dacă în media obişnuită este răspândită practica transmiterii de
informaţie de tip emiţător-receptor, în cazul social media fiecare utilizator poate juca rolul de
emiţător după ce a receptat o anumită informaţie, devenind astfel participant activ la
propagarea informaţiei în mediul online. Social media a crescut exploziv deoarece acordă o
atenţie deosebită fiecărui utilizator al său, acesta având drepturi egale cu toţi ceilalţi
participanţi şi le poate exprima prin: răspunsuri, comentarii, aprecieri, critici, împărtăşirea
informaţiei cu alţi utilizatori sau prieteni de pe reţelele sociale, adăugarea de răspunsuri audio-
video în urma unei informaţii citite, etc.
Reţelele sociale şi social media se adresează de regulă grupurilor de persoane care se
formează cu ajutorul platformelor oferite de acestea. Aceşti oameni au de regulă ocupaţii
asemănătoare, interese comune, idei apropiate, etc. Crearea de grupuri în mediul online este o
practică des întalnită peste tot în lume, deoarece apartenenţa la grup sau cel puţin impresia că
individul trăieşte într-o societate, fie ea şi virtuală îl face să se simtă mai fericit.
Exemple de grupuri existente de regulă în mediul online:
grupuri dedicate iubitorilor de animale;
grupuri dedicate pasionaţilor de maşini;
grupuri dedicate pasionaţilor de cumpărături online (shopping);
grupuri dedicate instituţiilor de învăţământ.
Un lucru demn de luat în seamă este că social media este în acest moment cea mai
răspândită activitate online. Cu toţii ştim sau am auzit măcar o dată lozinca „Internet is for
15
Porn”, adică internetul a fost făcut pentru pornografie, însă odată cu apariţia social media,
pornografia de pe internet a pierdut teren important. Social media a devansat pornografia –
acesta este un aspect deosebit de important pentru direcţia în care ne îndreptăm în mediul
online. Utilizatorii au tendinţa de a renunţa la pornografie, aceasta fiind cu puţin timp în urmă
cel mai căutat şi dorit lucru la nivel global, pentru reţele sociale şi social media.
Social media este un lucru important, de asta ne-am convins, însă ca orice lucru de acest
calibru nu are doar părţi pozitive. O să prezint pe scurt câteva avantaje, dar şi dezavantaje
deoarece acestea sunt cu adevărat importante.
Avantajele social media sunt numeroase, însă câteva sunt cu adevărat importante. Odată
cu apariţia social media, putem vorbi despre o democratizare media în mediul online, astfel că
utilizatorul de rând a luat locul instituţiilor, oficialilor sau prezentatorilor de ştiri, fiind alături
de ceilalţi utilizatori receptor şi emiţător. În cazul utilizatorilor beneficiile sunt deja
cunoscute, însă este necesar să reamintim interacţiunea, conversaţiile, legăturile care se
formează între aceştia ajungând până la organizarea şi crearea de grupuri cu interese comune
sau adevărate comunităţi online. Un alt beneficiu important şi gratuit oferit de social media se
adresează utilizatorilor orientaţi către marketing – prin intermediul internetului şi social
media, cu investiţii 0 sau minime îţi poţi promova afacerea, site-ul sau blog-ul pentru a obţine
profituri din marketing afiliat ori Google AdSense. Un alt aspect considerat pozitiv este şi
expunerea utilizatorilor, la nivel de profil – este vorba de acele informaţii care ne sunt
solicitate de reţelele sociale atunci când ne înscriem în baza lor de date, informaţii
confidenţiale, personale, deci informaţii private. Conturile create pentru reţelele sociale oferă
o transparenţă, după părerea mea relativă a personalităţii, intereselor sau ocupaţiilor fiecărui
utilizator.
În continuarea avantajelor de mai sus, este bine să vedem mai ales dezavantajele la nivel
de social media. Înainte de toate social media este un adevărat pericol pentru intimitatea
utilizatorilor, datorită datelor personale stocate şi deţinute. Un alt dezavantaj major este
reprezentat chiar de conţinutul atât de preţios pentru utilizatori deoarece acesta este de cele
mai multe ori de slabă calitate, nefondat sau chiar fals. Odată cu deschiderea către web 2.0 se
poate vorbi şi de o serie de infracţiuni săvârşite în mediul online, infracţiuni care îşi au baza în
noile oportunităţi apărute pentru utilizatori. Exemple de infracţiuni pe tărâm social-media:
probabil cea mai frecventă practică şi infracţiune în social media este reprezentată de
Spam, care putem spune că a fost dus la un cu totul alt nivel, propagarea acestuia fiind
mult mai rapidă şi eficientă decât prin e-mail;
16
infracţiuni de tip Man-In-The-Middle care pot fi exemplificate prin interceptarea
transmisiei de date personale dintre 2 sau mai mulţi utilizatori, de către un alt utilizator
participant;
Phishingul în social media este de asemenea întâlnit, unele magazine online deţinând
pagini sau aplicaţii dezvoltate special pentru a facilita e-commerce-ul; desigur acestea
pot fi replicate cu uşurinţă de către persoane rău intenţionate pentru a obţine informaţii
confidenţiale legate de datele personale, cardul de credit folosit tot mai des în
achiziţiile online sau conturile ataşate cardurilor de credite specifice plăţilor online,
cum ar fi Paypal say Moneybookers;
o altă infracţiune foarte des întâlnită în mediul reţelelor sociale este hărţuirea online
(cyberbullying este termenul din limba engleză) şi abuzul utilizatorilor de către alţi
utilizatori aici fiind vorba fie de indivizi, fie de companii care conduc campanii de
marketing agresive; această infracţiune însă nu este reglementată de codul penal din
ţara noastră, deci nu poate fi pedepsită în lipsa unei legislaţii – hărţuirea poate fi
reprezentată prin agresiuni verbale, calomniere, umilire pe reţelele sociale, e-mail-uri
nedorite trimise abuziv, continuţ (text, audio, video, imagini) defăimător, uneori se
recurge chiar la ameninţarea victimei;
frauda electronică este de asemenea prezentă şi pe reţelele sociale, alături de furtul de
conturi şi furtul de informaţii direct de pe profilele utilizatorilor şi folosirea acestora
fără un acord în acest sens.
Ca o remarcă de final, am descoperit existenţa unui website dedicat informării şi
ajutorării utilizatorilor prezenţi pe reţelele sociale. Acesta pune la dispoziţia vizitatorilor
informaţii detaliate despre o activitate sigură în cadrul reţelelor sociale, oferă sfaturi
pentru a nu deveni victime ale celor care încalcă legea în mediul online. Site-ul
helpline.sigur.info este parte a grupului saferinternet.org, site al cărui co-fondator este
chiar Uniunea Europeană alături de Safer Internet Programme. În România site-ul este
sprijinit de asociaţia Salvaţi Copiii, deoarece cel mai adesea aceştia sunt cei mai vizaţi,
alături de adolescenţi, de părtile mai putin plăcute ale mediului online. Acest site oferă
asistenţă şi sfaturi utile pentru un internet mai sigur şi utilizarea responsabilă a acestuia.
Asistenţa este oferită gratuit prin telefon, pe chat sau prin intermediul poştei electronice
tuturor persoanelor aflate în dificultate în mediul online.
2. Definiţii pentru reţelele sociale şi rolul lor în viaţa utilizatorilor
2.1 Definiţii ale reţelelor sociale
17
Pentru reţelele sociale există mai multe definiţii, în funcţie de unghiul din care priveşte
cel care formulează definiţia. Fiecare persoană poate avea o definiţie proprie a unei reţele
sociale, deoarece până la urmă suntem receptori metamorfozaţi în emiţători, chiar prin
intermediul acestora. Reţelele sociale promovează dreptul la opinie şi exprimare al
fiecărui utilizator; urmând principiul egalităţii pe reţelele sociale, fiecare părere, avizată
sau nu despre un lucru anume trebuie respectată, apreciată, criticată sau răspândită de
către ceilalţi.
Un lucru este cert în cazul reţelelor sociale, anume că acestea au luat amploare în
ultimul timp, au crescut ca număr de utilizatori într-un ritm alert, au dezvoltat aplicaţii şi
servicii capabile să mulţumească cea mai mare parte a utilizatorilor de internet, indiferent
dacă este vorba de cei pasionaţi de jocuri sau de filme, de cei pe care îi interesează ştirile
ori bârfele sau pur şi simplu de cei care vor să aparţină unei comunităţi, unui grup de
indivizi. După cum am prezentat şi în studiul realizat în introducere, o mare parte din
utilizatorii de internet la nivel global, dar şi în România deţin cel puţin un cont pe
Facebook dacă nu şi pe alte reţele de socializare cum ar fi Twitter, Friendster, Hi5, etc.
Utilizatorii îşi fac cont pe reţelele sociale pentru a fi în legătură cu prietenii apropiaţi,
cunoştiinţele, familia, pentru a fi informaţi din surse oficiale/neoficiale cu privire la
evenimente recente, vor să fie în contact cu lumea înconjurătoare.
Reţeaua socială nu este altceva decât o comunitate virtuală de utilizatori, care prin
intermediul site-urilor puse la dispoziţie îşi creează profile cu datele personale pentru a
interacţiona unii cu alţii. Reţelele sociale generaliste reunesc utilizatori diferiţi, dar
totodată egali ca drepturi. Utilizatorii îşi personalizează profilele online cu imagini,
videoclipuri, muzica preferată, cu sţiri sau evenimente de interes personal. Utilizatorii
sunt reuniţi în comunităţi ale mediului virtual în funcţie de interesele comune pe care le
au, metodele de petrecere a timpului liber, pasiunile pe care aceştia le dezvoltă pentru
diverse lucruri, instituţiile de învăţământ unde sunt inscrişi, etc.
Prin intermediul reţelelor sociale, utilizatorii îşi pot exprima liber părerile, pot distribui
sau crea conţinut după bunul lor plac, pot interacţiona cu alţi utilizatori sau pur şi simplu
îşi pot petrece timpul liber folosind aplicaţii şi servicii puse la dispoziţie de către
platforma socială online.
2.2 Rolul reţelelor sociale în viaţa utilizatorilor
Rolul reţelelor sociale, după cum reiese din definiţia lor este de a aduna şi forma
adevărate comunităţi de utilizatori care împărtăşesc interese, scopuri sau pur şi simplu au
18
lucruri în comun. Reţelele sociale reprezintă o alternativă online la nevoia omului de
socializare cu alţi indivizi şi satisfac, sau cel puţin încearcă să-l facă pe utilizator să simtă
apartenenţa la un grup social.
Referitor la socializarea online, în accepţiunea proprie pot spune că aceasta nu trebuie
să înlocuiască sub nici o formă socializarea tradiţională, „de tip vechi” cum o numesc
mulţi adolescenţi şi tineri din ziua de astăzi. Reţelele sociale favorizează într-adevăr
comunicarea şi socializarea cu alţi utilizatori din cauza usurinţei contactului care se
creează prin intermediul internetului. O mare parte dintre utilizatorii reţelelor sociale sunt
oameni care se integrează mai greu, oameni care nu au o viaţă socială reală activă, oameni
mai dificili sau mai greu de înţeles, ori pur şi simplu oameni care au probleme cu stima de
sine, complexe.
Studiile de specialitate relevă faptul că cea mai mare masă de utilizatori ai reţelelor
sociale este reprezentată de adolescenţi şi tineri, acesta fiind un fapt îmbucurător deoarece
accesul la internet şi la informaţie este un lucru esenţial. Latura negativă a acestui lucru
este ca tinerii nu mai practică jocuri sociale, nu vor să mai cunoască lumea cu adevărat, se
simt intotdeauna plictisiţi atunci când nu au acces la internet, implicit la reţelele sociale.
Pornind de la deja celebra lozincă folosită în cercurile de adolescenţi şi tineri: „Nu ai
Facebook nu exişti”, pot spune că mulţi dintre ei ajung să facă o gravă confuzie între viaţa
reală şi viaţa virtuală, cea din urmă ajungând pe primul loc ca importanţă.
Tinerii şi adolescenţii care folosesc reţelele sociale ajung să trăiască într-o realitate
diferită faţă de restul oamenilor, devenind dependenţi de prieteni virtuali pe care probabil
nici nu îi cunosc în realitate (doar după profilul de pe reţeaua socială), fiind impresionaţi
de aprecierile sau criticile (de multe ori neavizate) aduse de către ceilalţi utilizatori ai
reţelelor sociale.
Rolul reţelelor sociale în viaţa oamenilor nu trebuie să primeze, deoarece activitatea
socială reală nu poate fi înlocuită de una virtuală. Persoanele care petrec mult timp pe
reţelele de socializare, riscă foarte mult din punct de vedere social deoarece în timp îşi pot
pierde prietenii, se pot îndepărta de familie, nu vor mai putea purta o discutie „ faţă în
faţă” la fel de bine cum o făceau înainte, nu vor mai ştii să se comporte în societate, cu
alte cuvinte există pericolul de apariţie a unei dependenţe de reţelele sociale online,
rezultând în mod cert nişte „ utilizatori ” inadaptaţi în cadrul societăţii reale.
19
3. Cele mai populare reţele sociale pe mapamond (statistică şi obiect de
activitate); reţelele sociale româneşti, adresate exclusiv utilizatorilor români
3.1 Reţele de socializare populare în lume şi utilizarea acestora în România
Explozia reţelelor sociale datată în anii 2004-2005 a condus la o invazie de site-uri ce
oferă servicii de socializare online. Dacă la inceput majoritatea reţelelor de socializare au
preluat modelul oferit de platforma online Friendster (strămoşul apropiat al reţelelor de
socializare moderne), situaţia actuală este complet diferită. Există o mulţime de reţele
sociale, unele generaliste Facebook, Twitter, Myspace, Hi5, etc., iar altele care se
adresează strict unui public ţintă, de exemplu doar iubitorilor de animale
(pawsitivelytexas.net, petspassions.com), sau pasionaţilor de sport (mashable.com,
sportshouting.com) şi lista poate continua.
Un studiu despre evoluţia reţelelor sociale în România realizat de către
DaedalusMilwardBrown (o companie privată axată pe studiul pieţelor, sondajelor de
opinie şi pe oferirea de servicii de consultanţă), realizat în anul 2011 releva următoarele
date statistice:
reţeaua socială Facebook este lider, detronând Hi5-ul, care a cunoscut o scădere
dramatică din punct de vedere al popularităţii în ultima perioadă de timp;
în medie, o persoană este conectată la 2 reţele sociale în acelaşi timp, însă 4 din 5
persoane utilizează Facebook ca reţea principală de petrecere a timpului online;
media de accesare a Facebook în rândul populaţiei româneşti este de 3.5 ori / zi, 23 de
zile pe lună, o sesiune deschisă pe reţeaua de socializare totalizând 66 de minute, cu o
medie de timp petrecut pe Facebook de 4 ore / zi;
orele de accesare intensivă a reţelei de socializare Facebook sunt încadrate între 08.00-
10.00 si 20.00-22.00;
un procent de 34.4% dintre utilizatorii Facebook, accesează platforma socială în
special de pe telefonul mobil, iar 21.3% dintre utilizatori se conectează atunci când
sunt pe drum; aspectul interesant este ca utilizatorii au început să se conecteze folosind
telefonul (smartphone-ul) şi de acasa;
53.4% dintre angajaţii care utilizează reţele sociale o fac în timpul serviciului, iar
59.6% dintre elevii şi studenţii care utilizează reţele sociale o fac în timpul şcolii;
s-a remarcat un trend de scădere al numărului de prieteni adăugaţi pe reţelele sociale
în ultimul an care se poate datora: tendinţei de creştere a numărului de utilizatori, care
20
nu şi-au creat încă lista de contacte/prieteni sau creşterea selectivităţii utilizatorilor,
devenind mai educaţi în privinţa chestiunilor legate de viaţa privată.
Cele mai populare reţele de socializare (TOP 10) la nivel global sunt:
- Facebook – este liderul absolut în lume cu un număr de aproximativ 800 de milioane
utilizatori, răspândită pe întreg globul, fiind de asemenea şi cea mai profitabilă reţea
socială; această reţea socială are un avans incontestabil înaintea competitorilor direcţi
din punct de vedere al numărului de utilizatori, al notorietăţii, dar şi al gradului de
extindere.
- Twitter – este situat pe locul 2 şi nu se apropie de lider la număr de utilizatori, doar
250 de milioane la nivel global, având ca pilon principal din punct de vedere
arhitectural o reţea de microblogging; există cerere de publicitate pe twitter din partea
mai multor companii, însă aceasta nu a fost implementată încă, acest pas urmând a fi
făcut în 2012-2014.
- LinkedIn – este situat pe locul 3 cu 110 de milioane de utilizatori, fiind o reţea socială
dedicată carierei şi sectorului de activitate al fiecărui utilizator; majoritatea
persoanelor înscrise pe această reţea socială sunt înscrise pentru a face schimb de
informaţii, de experienţă sau de a discuta idei de afaceri.
- Myspace – este situat pe locul 4 cu 70.5 milioane de utilizatori la nivel global; această
reţea socială oferă promovare gratuită în special pentru artişti, consacraţi sau
debutanţi, dar şi informaţii despre evenimentele la care aceştia participă.
- Google+ - este situat pe locul 5 cu 65 de milioane de utilizatori la nivel global; această
reţea socială a fost lansată recent de gigantul Google, cu scopul de a detrona Facebook
în rândul reţelelor sociale, dar a eşuat; Google+ este ideal pentru promovarea unei
mici afaceri, căutările în motorul de căutare Google fiind favorizate datorită utilizării
acestei reţele sociale.
- DeviantArt – este situat pe locul 6 cu 25.5 de milioane de utilizatori, fiind o reţea
socială dedicată artiştilor moderni; platforma socială oferă posibilitatea achiziţionării
sau preluării (cu acordul deţinătorului drepturilor de autor), de lucrări semnate de
artişti începători sau consacraţi din domeniul artei digital-abstracte; de asemenea este
un mediu propice pentru descoperirea talentelor şi promovarea acestora.
- LiveJournal – este situat pe locul 7 cu un total de 20.5 milioane utilizatori, fiind o
reţea socială care, după cum spune şi numele îşi îndeamnă utilizatorii să creeze
propriul jurnal-blog; cea mai mare popularitate a acestei reţele sociale este în Rusia
(ţara de origine).
21
- Tagged – este situat pe locul 8 cu un total de 19.5 milioane utilizatori, fiind o reţea
socială orientată spre serviciul de dating-matrimoniale online; aceasta a fost concepută
special pentru a cunoaşte oameni noi din toate colţurile lumi după anumite criterii şi
filtre de căutare.
- Orkut – este situat pe locul 9 cu un total de 17.5 milioane utilizatori, fiind prima reţea
socială creată de Google; această reţea socială oferă posibilitatea utilizatorilor de a
menţine contactul şi relaţiile de prietenie cu utilizatori pe care îi cunosc deja, având o
popularitate crescută în Brazilia şi India.
- CafeMom – este situat pe locul 10 cu un total de 12.5 milioane utilizatori sau mai bine
spus utilizatoare, fiind diferită faţă de celelalte reţele sociale care se adresează unui
public cu mult mai numeros; această reţea socială este dedicată viitoarelor şi actualelor
mame, aici abordându-se subiecte, precum sarcina, naşterea, îngrijirea copiilor, viaţa
de familie, etc.
Fără a intra prea mult în detalii, o parte dintre aceste reţele sociale sunt şi preferatele
românilor din mediul internet. Cele mai utilizate reţele de socializare în România sunt:
Facebook, care este lider detaşat, Hi5, Twitter şi LinkedIn. Gradul de utilizabilitate al
reţelelor sociale, indică faptul că 54.5% dintre utilizatorii de origine română înregistraţi,
au activitate zilnică pe aceste site-uri. Conform specialiştilor în social media, numărul
utilizatorilor va creşte în perioada următoare datorită gadget-urilor, aici făcând referire la
tablete, telefoane inteligente şi alte dispozitive cu conectare rapidă la internet.
3.2 Reţele sociale şi comunităţi online româneşti
Reţelele sociale şi comunităţile online româneşti nu sunt cu nimic mai prejos decât
reţelele sociale de avengura globală amintite mai sus. Aceste medii sociale în mediul
internetului sunt alcătuite, ca şi reţelele sociale internaţionale din utilizatori grupaţi după
interese comune, activităţi preferate comune, moduri de petrecere a timpului liber, etc. În
mediul online românesc se diferenţiază 7 mari categorii de comunităţi online: 1. social
media dedicat divertismentului, audio-video sharing, creare şi distribuire de conţinut,
jocuri (trilulilu.ro / 220.ro), 2. comunităţi online dedicate afacerilor, job-urilor (ejobs.ro /
bestjobs.ro), 3. comunităţi online generaliste de tip forum (forum.softpedia.ro /
forum.computergames.ro), 4. comunităţi online axate pe distribuţia de ştiri (evz.ro /
ziare.ro / protv.ro), 5. comunităţi online dedicate elevilor şi studenţilor, bazate mai ales pe
crearea şi distribuirea de text (clopoţel.ro), 6. comunităţi online de tip Q&A, întrebare-
22
răspuns (tpu.ro) şi 7. cu o pondere destul de mare comunităţile online dedicate în special
sexului feminin bazate pe astrologie, shopping şi modă (eva.ro / ele.ro).
Aceste comunităţi online pot fi găsite şi accesate cu uşurinţă de către utilizatori
înregistraţi sau utilizatori neînregistraţi (guest). Cele mai populate reţele sociale româneşti
sunt trilulilu.ro şi forum.softpedia.ro. Pe forumurile acestor platforme sociale există
stocate date şi informaţii vaste din aproape toate domeniile de interes. Acestea au
cunoscut o dezvoltare asemănătoare reţelelor sociale globale însă diferenţa este făcută de
publicul ţintă pe care îl au administratorii, anume doar utilizatori din România.
CAPITOLUL I I I
Facebook, termenii şi condiţiile de confidenţialitate; Pericolele,
riscurile şi părţile negative ale reţelelor sociale
23
1. Reţeaua socială Facebook; prelucrarea datelor cu caracter personal / termenii
şi condiţiile de confidenţialitate; creşterea securităţii conturilor; informaţii recente
privind activitatea şi politica Facebook
1.1 Reţeaua socială Facebook, informaţii detaliate
Facebook este cea mai importantă şi populară reţea de socializare online a
momentului, având aproximativ 900 de milioane de utilizatori în întreaga lume (cea mai
recentă statistică existentă fiind din luna mai 2012). De asemenea, se estimează că reţeaua
socială va atinge pragul de 1 miliard de utilizatori până la sfârşitul anului. Această reţea
socială a luat naştere în luna februarie 2004, pe băncile facultăţii Harvard din Statele Unite,
sub forma unui proiect obişnuit ce avea ca scop centralizarea tuturor pozelor studenţilor din
cadrul universităţii. Primul nume al site-ului a fost thefacebook.com, ulterior acesta
transformându-se în facebook.com.
Mark Elliot Zuckerberg este unul dintre co-fondatorii Facebook, nu fondatorul reţelei
sociale aşa cum se scrie şi se citeşte frecvent în mediul online. Facebook a fost fondat iniţial
de 4 co-fondatori care au participat la acest proiect: Mark Zuckerberg, care este cel mai
cunoscut şi deţine cea mai importantă funcţie de conducere (CEO) în cadrul Facebook Inc.,
Eduardo Saverin (specialist pe partea de business), Dustin Moskovitz (programare) şi Chris
Hughes (promovarea site-ului), cu toţii studenţi la Harvard. Cei 4 co-fondatori au fost ajutaţi
de un alt coleg pentru partea grafică a site-ului, anume Andrew McCollum. În anul 2006,
proaspătul antreprenor online renunţă la studiile universitare fără a absolvi prestigioasa
instituţie, un gest asemănător cu cel al lui Bill Gates (co-fondatorul Microsoft alături de Paul
Allen), sau al lui Steve Jobs (co-fondatorul Apple, alături de Steve Wozniak).
Facebook a fost creată iniţial ca o reţea internă în cadrul Universităţii Harvard, însă în
urma succesului înregistrat, s-a extins către universităţile şi liceele învecinate, ajungând să
cuprindă toată ţara, inclusiv utilizatorii din afara sistemului de învăţământ.
Reţeaua socială poate fi accesată de oriunde din lume cu ajutorul internetului, astfel că
vă puteţi verifica profilul, newsfeed-ul sau mesajele conectându-vă cu ajutorul oricărui gadget
ce permite accesul la internet. Ascensiunea Facebook este strâns legată şi de explozia
cunoscută de telefoanele inteligente care folosesc sistem de operare asemănător cu cel al PC -
urilor sau laptop-urilor. Telefoanele inteligente permit accesul la internet prin conectare Wi-
Fi, Bluetooth sau folosesc un abonament de internet mobil (abonament de transmisie date)
alături de cel GSM pe acelaşi SIM (cartela). Tendinţa telefoanelor inteligente în viitorul
apropiat este de a le înlocui pe cele clasice, având un număr din ce în ce mai mare de
utilizatori pe întreg globul, chiar şi în România în ciuda preţurilor „occidentale”.
24
Reţeaua socială este gratuită pentru utilizatorii de rând, câştigurile fabuloase ale
companiei fiind aduse din publicitate prin intermediul ads-urilor şi banner-elor, dar şi din
jocurile online pe care Facebook le pune la dispoziţia utilizatorilor săi prin parteneriatul cu
Zynga. Fără a intra în prea multe detalii, Zynga este un dezvoltator de jocuri gratuite care nu
necesită instalare, ele fiind accesibile direct din reţelele sociale. Jocurile puse la dispoziţie
sunt gratuite pentru utilizatori, însă pentru o sumă modică în cadrul jocului, utilizatorul-
jucător beneficiază de avantaje suplimentare (premium). Dintre jocuri, amintim: FarmVille,
Mafia Wars, CastleVille, Hidden Chronicles, etc. Veniturile obţinute, cumulate, sunt de
ordinul sutelor de milioane, fiind împărţite între Zynga şi Facebook.
Facebook-ul este accesat doar de către utilizatorii înregistraţi printr-o interfaţă login,
care necesită un e-mail de inregistrare şi parola pentru contul respectiv.
Crearea unui cont de Facebook este facilă chiar şi pentru cei ce nu au experienţă în
domeniul IT, totul fiind foarte simplu. În pagina de „sign in” sau înregistrare, Facebook
solicită un prim pachet de date cu caracter personal, acesta fiind doar introducerea. Datele
solicitate în „introducere” sunt: numele şi prenumele real, adresa de e-mail şi confirmarea
acestei adrese, parola de acces, sexul masculin sau feminin şi data naşterii. Odată cu
înregistrarea, le este recomandat utilizatorilor să citească Termenii şi condiţiile de
confidenţialitate, politica de utilizare a datelor şi a datelor transmise între serverele Facebook
şi computerele utilizatorilor. Alături de crearea de conturi pentru utilizatorii obişnuiţi, există şi
opţiunea creării de conturi pentru companii, artişti sau vedete. Putem amintii din nou strânsa
legătură cu telefoanele inteligente, deoarece Facebook îşi îndeamnă utilizatorii să se
folosească de acestea pentru a accesa platforma online. Utilizarea Facebook pe telefonul
mobil este de asemenea simplă. Pentru a putea face asta, trebuie să furnizaţi Facebook
numărul de telefon şi ţara pentru a putea stabili prefixul; după ce aţi terminat veţi primi un
link direct pe telefonul mobil pentru a continua instalarea aplicaţiei Facebook pentru telefoane
mobile.
Metode de accesare a reţelei sociale Facebook:
- prin intermediul Desktop-ului sau laptop-ului;
- prin intermediul unor telefoane mai puţin performante care acceptă aplicaţii de tip
Java, existând o aplicaţie pentru Facebook cu support Java;
- prin intermediul tuturor telefoanelor inteligente indiferent de sistemul de operare al
acestora (cele mai importante sisteme de operare de pe piaţă sunt: iOS pentru Apple
Iphone, Symbian OS pentru Nokia, Blackberry OS pentru telefoanele Blackberry,
Android folosit iniţial pentru smartphone-ul Google Nexus, dar extins şi către alte
25
brand-uri, Windows Phone 7 pentru Nokia, dar şi pentru alţi producători din industria
telefoniei mobile);
- prin intermediul tabletelor din care amintim câţiva producători de tablete: Apple
(Ipad), Samsung (Galaxy Tab), Asus (Transformer Prime), HTC (Flyer), Motorola
(XOOM) şi producătorul autohton AllView cu tableta Alldro Speed având un raport
preţ-calitate excepţional.
Următorul pas după înregistrarea în cadrul reţelei sociale este să vă adăugaţi prietenii, cel
puţin aşa sugerează Facebook în câţiva paşi simpli. Primii prieteni de pe această reţea socială
vor fi adăugaţi automat de Facebook cu permisiunea dumneavoastră de a-i căuta după adresa
de e-mail (yahoo, skype, etc.). Tot pentru a lărgii această listă de prieteni sociali, Facebook
solicită o altă serie de informaţii cu caracter personal pentru a putea căuta sugestii de prieteni
sau colegi, în funcţie de: liceul unde aţi studiat, facultatea pe care o urmaţi sau aţi urmat-o,
locul sau locurile de muncă. În ultimul pas, Facebook solicită o fotografie de-a dumneavoastră
pentru profilul ce urmează a fi creat, indicând şi o opţiune de fotografiere instant prin
intermediul webcamului.
Pentru a putea folosi contul, este necesar să confirmaţi adresa de e-mail pe care o folosiţi,
dând click pe un link expediat de către Facebook pe e-mailul personal, indicând şi un cod de
confirmare format din cifre. După confirmarea contului, Facebook continuă cu sugestiile
automate pentru utilizatorul nou creat, întrebându-l dacă este de acord ca numele lui să apară
şi în alte poze decât cele pe care le deţine pe profilul propriu. Sugestiile automate de la
Facebook continuă să ceară date suplimentare pentru a putea crea un profil complet.
Informaţiile solicitate în cadrul contului variază, însă cele mai importante sunt următoarele:
1. Facebook solicită datele de contact ale utilizatorului (uneori este necesar să oferiţi
numărul de telefon personal încă de la înregistrare, alteori acesta este solicitat pe
parcurs); aici fiind vorba de numărul de telefon, adresa unde acesta locuieşte
incluzând şi alte detalii, cum ar fi cartierul sau codul poştal, adresele de mesagerie
instant la care poate fi contactat de către ceilalţi utilizatori şi pagina sau paginile de
internet pe care acesta le deţine (blog, alt profil social, magazin online, etc.).
2. Facebook solicită date cu privire la relaţia pe care utilizatorul o are cu familia sau
dacă acesta este implicat într-o relaţie (dacă da, care este aceasta); de asemenea îi
este indicat să listeze pe profil persoana cu care are o relaţie sau utilizatorii cu care
are relaţii de rudenie.
26
3. Facebook solicită de asemenea date cu privire la filosofia de viaţă a individului,
aspecte privind religia pe care o are, orientarea sa politică, persoanele care îl inspiră
şi citatele favorite.
4. La rubrica informaţii de bază apar câmpuri noi de completat, suplimentare celor
cerute în timpul înregistrării iniţiale. Utilizatorului îi este sugestionat să dea mai
multe detalii despre oraşul său natal şi despre locaţia sa actuală, să-şi aleagă genul
de persoane de care este interesat (femei sau bărbaţi), este chestionat cu privire la
limbile străine pe care le cunoaşte, dar îi este indicat şi să scrie o scurtă
autodescriere.
5. Facebook solicită şi alte informaţii personale cu privire la sporturile care îi plac sau
pe care le practică utilizatorul, activităţile şi interesele sale, cărţile, muzica, filmele,
jocurile şi emisiunile tv care îi plac sau pe care le urmăreşte.
1.2 Prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal de către Facebook şi terţi /
termenii şi condiţiile de confidenţialitate
Cel mai probabil, aceste date personale solicitate nu par mare lucru sau nu beneficiază de
o atenţie sporită, mai ales din partea adolescenţilor şi tinerilor care folosesc serviciile acestei
reţele sociale. Despre lecturarea şi înţelegerea termenilor de confidenţialitate şi a condiţiilor
de care am amintit la înregistrarea contului, nici nu se pune problema. Aceste date cu caracter
personal sunt solicitate de Facebook pentru a optimiza afişarea de reclame personalizate, în
funcţie de locaţia şi limba utilizatorilor, de interesele acestora, de activitatea lor în mediul
online.
Există desigur o întreagă serie de controverse privind adevăratul motiv şi adevărata
întrebuinţare a datelor personale, una din ipotezele „conspiraţiei” fiind emisă de către Julian
Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks (acest site prezintă informaţii ce au fost sau încă sunt
clasificate, provenite din surse guvernamentale). Julian Assange consideră că adevăratul rol al
reţelelor sociale este de a monitoriza şi spiona populaţia, de a aduna informaţii despre aceştia
pentru instituţiile guvernamentale la nivelul fiecărui stat. Julian Assange nu este un simplu
susţinător al teoriilor conspiraţiei, el fiind un reputat jurnalist în adevăratul sens al cuvântului,
obţinând numeroare premii şi distincţii. Aceasta fiind totuşi o teorie a conspiraţiei, deşi poate
că este susţinută şi de dovezi, nu este cazul să o acceptăm pur şi simplu. Adevărul este de
regulă la mijloc, la o distanţă egală de adevărurile susţinute de cele două părţi.
Un alt aspect important şi demn de luat în seamă, de asemenea referitor la informaţiile cu
caracter personal expuse pe reţeaua de socializare, este vânzarea bazei de date către companii
27
sau terţi. Această practică este reglementată de Facebook în carta care priveşte viaţa privată.
Informaţiile utilizatorilor sunt centralizate, deci acestea pot fi vândute pe foarte mulţi bani
către companii dornice de publicitate, studii sau alte activităţi asemănătoare. Cele mai
importante elemente ale acestei baze de date sunt adresa de e-mail validă, numărul de telefon
şi adresa fizică ale unui posibil consumator sau client. Acest lucru este în măsură să răspundă
întrebărilor de genul: „De unde cunoaşte agentul de vânzări numărul meu de telefon?”, sau
„De ce am primit acest e-mail? Nu ţin minte să mă fi abonat la newsletter sau pe acest site”,
sau „De ce am primit această scrisoare de la compania asta? Nici nu ştiu cine sunt” –
Facebook procedează legal, deoarece prin înregistrare, sunteţi de acord cu prelucrarea datelor
personale, Facebook fiind avizat legal în acest sens.
Totalul de informaţii primite de reţeaua de socializare cuprinde de asemenea şi fiecare
lucru pe care îl facem în timpul petrecut pe Facebook. Fiecare postare de conţinut, fiecare
apreciere, distribuire sau comentariu este stocat într-o bază de date. Prin analogie, putem
spune că reţeaua socială se comportă asemenea unui jurnal de bord automat, sau mai bine
spus, ca o cutie neagră a unui avion. Aceasta înregistrează absolut toată activitatea
utilizatorilor săi. Activitatea pe reţelele sociale este stocată, iar mai apoi indexată de motorul
de căutare Google, rezultând simplu: activităţile online desfăşurate pe site-ul de socializare,
sunt accesibile aproape oricui prin intermediul unei simple căutări pe Google.
Partajarea informaţiilor de pe Facebook poate fi totuşi limitată, prin modificarea setărilor
de confidenţialitate, astfel că puteţi gestiona ce date personale vor fi vizibile pe profilul de
utilizator. Există 3 profile de confidenţialitate:
1. profilul „public” – informaţiile utilizatorului fiind accesibile tuturor, inclusiv a celor
care nu sunt înregistraţi pe Facebook
2. profilul „friends” – informaţiile utilizatorului sunt accesibile persoanelor din lista
personală de prieteni
3. profilul „custom” – informaţiile utilizatorului sunt accesibile la alegere: doar lui,
anumitor prieteni pe care acesta îi specifică.
Acest sistem de confidenţialitate are însă şi o breşă de securitate, anume activitatea de
etichetare, cunoscută ca TAG. Aceasta este folosită de regulă în cazul pozelor, în cazul
postării de conţinut sau în cazul vizitării unei locaţii alături de alţi utilizatori de Facebook care
decid să vă eticheteze numele, alături de alţii. TAG-ul nu este altceva decât un pod creat între
2 utilizatori. TAG-ul sau etichetarea poate fi efectuată de orice utilizator de Facebook şi nu
ţine cont de setările de confidenţialitate, singura posibilitate de a evita etichetarea fiind
blocarea utilizatorului respectiv, anulând astfel orice fel de acţiune. În momentul în care aţi
28
fost etichetat într-o poză sau imagine de către cineva, prin intermediul acelui TAG profilul de
Facebook devine expus persoanei care te-a etichetat şi listei de prieteni pe care o are. Desigur,
etichetarea poate fi făcută şi în cale inversă, efectele fiind aceleaşi ca cele enumerate mai sus.
Un sistem asemănător TAG-ului este şi „Like!” sau „Îmi Place”, acest sistem având rolul
de a crea o conexiune între profilul utilizatorului şi pagina Facebook pe care aţi apreciat-o.
Această pagină poate fi pagina unei companii, pagina unui brand pe care îl apreciaţi, pagina
unui film care v-a plăcut, pagina unui artist preferat, etc. Paginile de Facebook sunt publice,
deci tot ceea ce scrieţi sau comentaţi, este făcut public pe acea pagină, deci poate fi folosit sau
găsit de către orice utilizator de internet prin intermediul Google sau accesând direct pagina
publică. Conexiunea cu pagina respectivă poate trimite actualizări direct pe profilul
utilizatorului, de asemenea, pagina apreciată poate colecta la rândul ei informaţii.
Profilele principale de confidenţialitate au o aplicabilitate extinsă, făcând astfel posibilă şi
ascunderea informaţiilor existente pe profilul utilizatorului din cadrul reţelei sociale.
Informaţiile rămân în baza de date Facebook, dar nu pot fi accesate decât în funcţie de
preferinţele noastre de confidenţialitate. Putem ascunde lista de utilizatori de pe această reţea
socială, putem ascunde membrii familiei, putem ascunde starea relaţiei, putem ascunde pozele
şi albumele – putem ascunde aproape tot, inclusiv pagina pe care apare întreaga activitate.
Întrebarea este: câţi dintre noi sunt informaţi şi câţi dintre noi s-au uitat măcar în linii mari
peste condiţiile şi setările profilului de utilizator .
Întrebare: Ce spune Facebook despre datele transmise către baza lor de date?
Răspuns: „Furnizăm date partenerilor sau clienţilor noştri beneficiari de publicitate numai
după ce am eliminat din cadrul acestora numele tău sau alte informaţii de identificare
personală, sau după ce am combinat aceste date cu datele altor persoane într-un mod care să
împiedice asocierea datelor cu tine. În mod similar, atunci când primim date despre tine de la
partenerii sau clienţii noştri beneficiari de publicitate, păstrăm datele respective timp de 180
de zile. După aceea, combinăm datele cu datele altor persoane într-un mod care să împiedice
asocierea acestora cu tine”.
În cazul în care dorim suspendarea sau ştergerea definitivă şi irevocabilă a contului de
Facebook putem face asta oricând, însă toate informaţiile stocate de reţeaua socială vor
rămâne în baza de date. Suspendarea contului, după cum spune şi numele, nu este definitivă în
comparaţie cu ştergerea propriu-zisă. În cazul suspendării contului de Facebook, numele
dumneavoastră va rămâne în lista de prieteni a utilizatorilor, contul putând fi reactivat prin
deschiderea unei sesiuni de login.
29
1.3 Creşterea securităţii conturilor de Facebook şi o conduită bună pentru a evita
posibile neplăceri în cadrul reţelei sociale
Există demersuri multiple făcute către Facebook de către numeroase organisme
internaţionale pentru a spori siguranţa conturilor şi pentru a întări protecţia datelor personale
ale utilizatorilor. Specialişti ai Uniunii Europene au înaintat o cerere prin care cer modificări
la nivelul platformei sociale, astfel încât profilul şi datele utilizatorilor să poată fi vizualizate
doar de către utilizatorii pe care aceştia îi specifică şi, de asemenea, au cerut posibilitatea ca
utilizatorii reţelei sociale să poată selecta dacă vor sau nu ca postarea de conţinut, sau orice
altă activitate desfăşurată să fie sau nu disponibilă pentru indexarea în motoarele de căutare.
O serie de sfaturi pentru o mai bună securitate personală şi a contului de utilizator:
1. parola este un element foarte important al oricărui cont creat în mediul online; se
recomandă ca aceasta să fie formată din minim 8 caractere care să includă cifre şi
chiar majuscule, să nu fie compusă doar dintr-un cuvânt care poate fi găsit cu
uşurinţă în dicţionar. Un exemplu de parola sigură este „an11dreiCS”
2. data naşterii este o ţintă uşoară pentru hoţii de identitate care se pot folosi de aceasta
pentru a afla alte parole ale conturilor din mediul online sau pentru a afla mai multe
informaţii, inclusiv cele legate de conturile bancare. Pentru a creşte siguranţa,
accesaţi editarea profilului, în secţiunea informaţii de bază şi selectaţi să nu vă fie
afişată data naşterii
3. limitarea accesului după cum am amintit şi mai sus, făcându-l accesibil doar pentru
lista de prieteni, doar pentru utilizatorii selectaţi sau pentru lista de prieteni şi listele
lor de prieteni (prietenii prietenilor)
4. numele copiilor nu trebuie să apară pe Facebook şi nu trebuie să fie etichetate. În
cazul în care găsiţi astfel de poze, puteţi face o cerere scrisă la Facebook pentru
ştergerea pozei.
5. o greşeală des întâlnită în cadrul reţelelor sociale este postarea de text ce cuprinde
informaţii despre program (programul de lucru, programul de la şcoală, programul
de vacanţă) deoarece riscaţi să vă expuneţi locuinţa.
6. nu vă modificaţi locaţia prea des şi nu daţi informaţii despre locurile în care vă aflaţi
şi cu cine, deoarece riscaţi să vă expuneţi persoana, prietenii şi chiar locuinţa
persoanelor rău intenţionate
7. nu acceptaţi cererile de prietenie venite de la persoane pe care nu le cunoaşteţi şi nu
le permiteţi accesul în lista de utilizatori
30
8. aplicaţiile şi jocurile reprezintă de asemenea o posibilă problemă de securitate,
acestea fiind pasibile de viruşi, sau putând colecta date personale. Este indicat să
folosiţi doar aplicaţii sigure, provenite de la dezvoltatori verificaţi
9. reţelele sociale şi mai ales Facebook-ul este aflat sub supraveghere strictă, în fiecare
stat de către organele de poliţie, serviciile secrete şi alte organizaţii mai mult sau
mai puţin cunoscute. Este indicat să nu vă afiliaţi politic sau să intraţi pe grupuri
care promovează idei rasiste, discriminarea, acţiuni violente, infracţiuni de orice fel,
deoarece riscaţi să fiţi asociat grupurilor respective de delicvenţi.
10. nu împărtăsiţi informaţii importante, nu vă publicaţi problemele şi nemulţumirile pe
Facebook, păstraţi-le pentru prietenii adevăraţi.
1.4 Informaţii recente despre activitatea Facebook şi schimbări la nivel de politică a
reţelei sociale
Ultimele noutăţi legate de Facebook, includ recenta listare la bursă. În mai puţin de o
săptămână acţiunile supraevaluate ale Facebook au scăzut cu 18%, cauzând astfel o serie de
probleme pentru reţeaua socială. Problemele se manifestă printr-o avalanşă de procese ale
investitorilor jucători la bursă, împotriva Facebook, dar şi a bursei unde a avut loc listarea.
Facebook a fost întotdeauna supraevaluat din cauza veniturilor obţinute din publicitatea din
cadrul reţelei sociale (82% din veniturile totale) pe care marile companii o plăteau. De curând,
unul dintre giganţii americani constructori de maşini General Motors a anunţat retragerea
bugetului stabilit de 10 milioane de dolari pentru publicitate în cadrul reţelei sociale
Facebook. Aceasta este o lovitura financiară, dar mai ales de imagine deoarece Facebook
începe să piardă capital şi clienţi.
În acest moment există un număr estimativ de 7.5 milioane de utilizatori ilegali pe
Facebook, fiind vorba concret de copiii care nu au împlinit înca vârsta de 13 ani (vârsta
minimă pentru a te putea înregistra pe această reţea socială). În strânsă legatură cu scăderea
acţiunilor, Facebook a anunţat pentru prima dată în cadrul unui articol publicat de Daily Mail
că are de gând să permită în viitorul apropiat accesul, până acum restricţionat pentru copiii
sub 13 ani. Conforum unui studiu realizat tot de cei de la Daily Mail în acest moment există
deja pe reţeaua de socializare 20% dintre copiii de 10 ani şi 55% dintre copiii de 12 ani,
aceştia înregistrându-se minţind în privinţa vârstei. Planul celor de la Facebook legat de aceşti
copii este să profite de imaturitatea psihică şi emoţională prin manipulare. Este o certitudine
că activitatea preferată a copiilor este jocul, astfel că aceştia se vor juca pe platforma socială şi
vor cere părinţilor ajutor pentru a obţine avantaje premium în cadrul acestor jocuri.
31
Oficialii de la Facebook au declarat că aceste conturi, cele destinate copiilor sub 13 ani
vor fi supuse unui control parental, astfel că părinţii vor fi cei care vor decide cu cine se poate
împrietenii, pe cine poate adăuga în lista de utilizatori sau ce aplicaţii şi jocuri poate folosi
copilul lor.
Reacţiile împotriva deciziei Facebook nu au întârziat să apară, aşa că vom cita două dintre
părerile celor care îi critică.
"Facebook va ajunge să deţină o grămadă de informaţii private despre noi, de când ne
naştem şi până murim, iar noi vom fi nevoiţi să avem încredere într-o companie care a avut în
trecut probleme legate de confidenţialitate", a declarat Nick Pickles, directorul Big Brother
Watch, un ONG care se ocupă cu respectarea intimităţii cetăţenilor.
"Facebook vrea utilizatori cât mai tineri pentru ca, atunci când cresc, aceştia să fie 'ţinte'
mai bune pentru publicitari şi clienţi mai fideli ai altor produse ale companiei", crede
Christina Warren de la site-ul de tehnologie mashable.com.
2. Pericolele, riscurile şi părţile negative ale reţelelor sociale
Odată cu înscrierea pe site-urile de socializare online, aderăm la termenii şi condiţiile pe
care acestea le impun, fără a avea un cuvânt de spus. Înscrierea pe o reţea socială este
asemănătoare unui contract semnat între cele două părţi: reţeaua socială şi utilizatorul.
Tendinţa redactării contractului este de a înlătura de regulă orice fel de vină a reţelei sociale,
în multiple ipostaze, răspunderea fiind doar a utilizatorilor. Cu alte cuvinte, dacă ne sunt
violate drepturile, dacă ne sunt furate sau alterate informaţiile cu caracter personal, sau dacă
ne confruntăm cu orice altă neplăcere în cadrul reţelei sociale, aceasta nu este vinovată cu
nimic. Termenii şi condiţiile sunt întotdeauna de partea celui puternic, iar cel puternic este
reţeaua socială.
Prima formă de risc pe care o întâlnim, este însuşi înscrierea în cadrul unei reţele sociale.
Acest risc poate fi un risc asumat, calculat din partea unui utilizator bine informat care ştie
despre ce este vorba, a citit termenii şi condiţiile, dar mai ales le-a înţeles. Utilizatorii bine
informaţi reprezintă o minoritate în mediul reţelelor sociale, deoarece mulţi dintre cei care îşi
creează conturi nu sunt interesaţi să citească detalii despre „contractul” cu reţeaua socială, nu
au timp sau pur şi simplu nu obişnuiesc să facă astfel de lucruri. Aderarea la Facebook sau la
o altă reţea socială ne expune în mediul online. Această expunere se manifestă prin stocarea
datelor cu caracter personal pe serverele reţelei sociale şi prin înregistrarea activităţii
desfăşurate online încă din primele momente de „viaţă” ale contului creat. Odată înregistraţi
pe un site de socializare online suntem expuşi şi ne aliniem politicii de transparenţă pe care
32
acesta o practică, cu alte cuvinte renunţăm la intimitate şi la anonimitate pentru a ne deschide
în faţa lumii virtuale. Din momentul înregistrării, reţelele sociale ne stochează şi
monitorizează întreaga activitate, utilizatorii oarecare pot afla detalii despre viaţa noastră
privată doar printr-un click de mouse şi tot aici îi putem adăuga şi pe restul utilizatorilor de
internet care pot afla totul despre noi cu ajutorul motoarelor de căutare care ne indexează
întreaga activitate.
Pornind de la un studiu recent realizat de Academia Americană a Avocaţilor Matrimoniali
care relevă că în 20% dintre divorţurile din Statele Unite este citat Facebook. În cadrul
aceluiaşi studiu, 80% dintre avocaţii specializaţi pe divorţuri susţin că numărul persoanelor
care accesează Facebook pentru a-şi înşela partenerul sau partenera este într-o continuă
creştere. Problema care rezultă din acest studiu este uşurinţa cu care se pot găsi persoane de
sex opus pentru petrecerea timpului liber. Socializarea este un lucru bun, nimeni nu poate
contesta asta, dar uşurinţa cu care aceasta se face, timpul record de mic pentru a „cunoaşte” pe
cineva nu poate fi un aspect pozitiv. Nu putem afirma că Facebook sau alte reţele sociale sunt
vinovate de despărţirile din cuplu, de familiile destrămate, deoarece ar fi absurd. Putem spune
însă că Facebook contribuie indirect la creşterea infidelităţii în cuplu deoarece accelerează şi
favorizează formarea de relaţii între utilizatori prin felul în care este conceput.
Reţelele de socializare şi mai ales Facebook reprezintă un element activ în viaţa
adolescenţilor şi a tinerilor, a omului modern care vrea să fie informat, vrea să fie la curent cu
tot ce se întâmplă în jurul lui. Reţelele sociale au desigur o mulţime de părţi benefice pentru
utilizatori, facilitează comunicarea şi propagarea ştirilor în mediul online. Ca orice lucru bun
care oferă o serie de facilităţi, acesta poate crea dependenţă şi asta se şi întâmplă pentru mai
mult de 350 de milioane de oameni care suferă de FAD sau Facebook Addiction Disorder,
aceasta fiind denumirea dată de psihologii americani. Efectele acestuia sunt destul de grave
dacă privim din exterior şi le putem conştientiza.
- unul dintre efecte îşi face simţită prezenţa încă din primele zile de utilizare ale
reţelelor sociale şi se manifestă prin scăderea productivităţii; oamenii petrec mult
timp în faţa monitorului şi uită să-şi termine treaba, găsesc reţeaua socială ca fiind
prioritară înaintea altor lucruri, randamentul la locul de munca scade deoarece peste
50% din utilizatori accesează conturile create pe reţele sociale de la serviciu.
- un alt efect deosebit de important care apare în urma utilizării frecvente şi continuate a
reţelelor sociale este lipsa de concentrare; oamenii se gândesc la activitatea de pe
reţeaua socială, îşi doresc să fie la curent cu tot ce se întâmplă şi vor să ştie noutăţile,
33
astfel că nu se mai pot concentra la ce au de făcut, indiferent că este vorba de creşterea
unui copil, de activitatea la locul de muncă sau de finalizarea unui proiect personal.
- probabil cel mai grav efect descoperit până acum este legarea de prietenii
superficiale prin intermediul reţelelor sociale, fapt care poate avea consecinţe
negative asupra personalităţii şi a profilului psihologic al utilizatorului; prieteniile
superficiale îi vor alimenta utilizatorului dependenţa de reţeaua socială şi vor face ca
reţeaua socială să primeze înaintea vieţii reale;
- în unele cazuri de FAD este posibil să apară tendinţa de izolare faţă de lumea
exterioară, utilizatorul pierzând controlul asupra vieţii sale reale; viaţa virtuală ajunge
să primeze, cauzând o întreagă serie de probleme conexe cum ar fi pierderea job-ului,
probleme familiale, deteriorarea relaţiei cu prietenii, uneori apariţia şi instalarea stării
de paranoia.
Un studiu infracţional realizat de jurnaliştii de la Daily Mail relevă faptul că Facebook
se face vinovat pentru mii de crime, violuri, răpiri şi ameninţări cu moartea. O infracţiune
care are legatură cu Facebook este raportată la fiecare 40 de minute, fiind vorba de 12.300
de infracţiuni raportate de politişti în 2011 care implicau reţeaua de socializare. Facebook
este tot mai des menţionată în rapoartele poliţiei în cazuri de: omor, viol, infracţiuni
sexuale cu minori, atacuri, răpiri, ameninţări, fraudă, etc. Majoritatea cazurilor implică
hărţuire sau intimidare venită din partea agresorilor virtuali, care uneori au trecut mai
departe şi au continuat disputele cu alţi utilizatori şi în viata reală. Facebook este des
folosit de către pedofili pentru a-şi atrage victimele din rândul copiilor şi adolescenţilor.
Mediul creat de reţelele sociale este locul perfect de denigrare sau calomniere a unor
utilizatori, persoane publice şi persoane simple. Informaţia circulă foarte repede în mediul
reţelelor sociale, fără a se verifica sursa ei şi nivelul de adevăr. De asemenea, sunt locul
perfect pentru răzbunările pasionale online ale persoanelor părăsite de iubit sau iubita.
Aceştia aleg să expună fotografii compromiţătoare, fără drept, să distribuie conţinut
umilitor, ori să creeze un cont duplicat celui real, cu toate informaţiile de care dispun cu
scopul de a defăima şi denigra o altă persoană. Acţiunile de acest gen sunt frecvente şi
sunt practicate preponderent de utilizatorii de gen masculin.
Pe reţelele de socializare se regăsesc mare parte a infracţiunilor existente în viaţa reală.
La nivel infracţional, viaţa reală este transpusă în cea virtuală, astfel că pericolele
existente în viaţa reală sunt prezente la fiecare acţiune desfăşurată online.
Odată cu evoluţia tehnologică, incluzând aici şi internetul, multe dintre infracţiunile
tradiţionale şi-au găsit locul şi în mediul online. Unele infracţiuni s-au dezvoltat odată cu
34
implementarea lor în mediul online, iar altele noi au luat naştere, fiind strict legate de
mediul virtual. Majoritatea utilizatorilor de internet şi reţele sociale, nu au nici măcar
cunoştiinţe minimale de securitate online, sau nu cred că li se poate întâmpla ceva rău în
mediul virtual aparent inofensiv şi primitor. Infractorii de pe tărâmul virtual îşi fac din ce
în ce mai mult simţită prezenţa pe reţelele sociale şi pe întreg internetul, organizându-se
de multe ori în adevărate reţele specifice de crimă organizată online. Din punctul de
vedere al poliţistilor şi investigatorilor din cadrul poliţiei care se ocupă de
infracţionalitatea online, există două metode des întâlnite ale infractorilor virtuali de a
exploata reţelele sociale:
1. hackerii propriu-zişi care se ocupă cu crearea, distribuirea, perfecţionarea şi
implementarea viruşilor ori a programelor menite să fure date personale, parole
sau conturi (keylogger)
2. hackerii sociali care nu au cunoştiinţe avansate de utilizare a computerului ori
internetului, dar sunt mult mai periculoşi, deoarece aceştia practică tehnici de
manipulare prin socializare ale utilizatorilor reţelelor sociale pentru a obţine
parole, favoruri sau alte beneficii – ca o traducere în viaţa reală, aceştia se ocupă
cu înşelăciunea, fraudarea şi abuzul de încredere.
Numărul de postări pe reţelele sociale este direct proporţional cu nivelul de
vulnerabilitate ca utilizator, dar şi ca persoană. Cu cât utilizatorul postează mai multe detalii
despre el şi lucrurile care îl interesează, ori activităţile pe care le practică, cu atât acesta
devine mai vulnerabil şi se transformă într-o posibilă victimă.
Cele mai frecvente atacuri împotriva utilizatorilor din mediul internetului sunt:
- click-jacking care constă în hyperlink-uri ascunse abil într-un link aparent inofensiv
pe care mulţi utilizatori sunt tentaţi să-l acceseze. După accesare, programul de tip
malware rulează automat pe calculatorul victimei, aceasta pierzând controlul şi datele
importante din computer.
- doxing-ul constă în furtul identităţii complete (nume, adresă, data naşterii) a unui
utilizator de reţea socială cu scopul de a face publice toate datele acestuia pe un alt
site, privat sau public.
- elicitation este o practică des întâlnită mai ales în cazul hackerilor de pe reţelele
sociale, care constă într-un dialog cu victima, un fel de cal troian, prin care aceste
persoane răspund la întrebări cu caracter personal fără să îşi dea seama.
- pharming-ul constă în redirecţionarea utilizatorilor de pe un site legitim spre unul
fraudulos, cu scopul de a înregistra şi stoca spre folosire informaţiile cu caracter
35
personal – se pune accent mai ales pe informaţiile de tip bancar ca numărul de card,
contul de paypal.
- scam-ul este prezent şi pe reţelele sociale, materializându-se prin afaceri false, vânzări
ale unor produse care nu există, solicitări de bani în avans pentru un produs sau
serviciu, de asemenea, scam-ul se poate face şi sub forma unui ONG sau a unei alte
organizaţii ce strânge fonduri aparent pentru o cauză nobilă, persoană bolnavă, copii
neajutoraţi, etc.
- spoofing-ul este des folosit de infractorii din mediul online ca un scut personal
împotriva identificării. Acesta se aplică asupra adresei de e-mail a atacatorului, dar
poate fi practicat şi la nivel de IP, pentru a ascunde o eventuală urmărire a locaţiei.
Pentru a supravieţui provocărilor mediului online este necesar să fiţi un utilizator de
internet responsabil şi prevăzător. Totul este relativ pe internet, mai ales utilizatorii pe care îi
întâlniţi. Minciuna este peste tot în viaţa reală, dar pe internet este o normalitate pentru
majoritatea utilizatorilor. De cele mai multe ori, prietenii de pe reţelele sociale nu sunt ceea ce
vor ei să pară, fiind exact contrariul. Pe internet, minciuna şi tenta de exagerare sunt des
practicate ajungând la nivel de arta pentru unii utilizatori, astfel că partenerul de vis de care v-
aţi îndrăgostit poate fi un El, un dereglat psihic, o persoană cu porniri violente, sau chiar un
criminal.
Pe lângă clasicele infracţiuni ce se desfăşoară online, există şi un alt tip de pericole ce
atacă psihicul victimelor prezente ca utilizatori pe reţelele sociale. Acest gen de pericole au ca
ţintă psihicul şi emoţiile utilizatorilor.
Un pericol destul de mare îl reprezintă relaţiile de prietenie şi „dragoste” care se formează
între utilizatori, bărbaţi sau femei. Cunoaşterea în mediul online are şi minus-uri faţă de
cunoaşterea din realitate. Dacă în realitate îţi poţi da seama fără prea mare greutate atunci
când cineva minte, după comportament, privire sau activităţile pe care le faceţi împreună, în
mediul online este greu de realizat acest lucru. Aceste lucruri duc la relaţii de prietenie cu
oameni care nu spun adevărul sau cel puţin îl deformează, fapt care poate conduce la depresii
şi dezamăgiri profunde ale utilizatorului de bună credinţă. Exploatarea emoţională este des
întâlnită şi este practicată de ambele sexe, pentru a obţine beneficii materiale sau pur şi simplu
pentru a-şi crea o imagine falsă şi exagerată despre sine.
Sunt tot mai multe relaţii în ultima vreme care se nasc pe internet, în mediul reţelelor
sociale sau pe site-urile dedicate dating-ului şi matrimonialelor, datorită facilităţilor oferite
pentru cunoaşterea rapidă dintre utilizatori. Cunoaşterea rapidă nu este întotdeauna cea mai
bună soluţie, deoarece nu este nici pe departe la fel de temeinică precum cea reală. Un profil
36
de utilizator pe o reţea socială poate spune orice de la o minciuna frumoasă la un adevăr
absolut, deşi cele mai multe cazuri sunt undeva la mijloc şi tind spre minciună. Utilizatorii
naivi bine intenţionaţi sunt adesea înscrişi pe reţelele sociale şi îşi caută „sufletul pereche”,
„prieteni adevăraţi” ori pe „cineva care să îi înţeleagă” şi de multe ori găsesc, însă nu ceea ce
credeau sau sperau că au găsit. Probabil că numărul de escrocherii sentimentale este mai
ridicat decât fraudele şi înşelăciunile propriu-zise împotriva patrimoniului ori a securităţii
conturilor şi datelor. Avantajul major este că pot fi practicate de către orice persoană, fără o
pregătire specială şi fără instrumente sofisticate. Prin acest gen de escrocherii sentimentale se
urmăresc deseori câştiguri materiale.
Nu sunt puţine cazurile în care se constată schimbarea comportamentului datorită reţelelor
sociale, mai ales în cazul persoanelor imature, cum ar fi tinerii şi adolescenţii care
frecventează des acest mediu virtual. Este vorba de un alt tip de pericol pe platformele de
socializare, cel reflectat asupra comportamentului. Comportamentul poate fi grav afectat şi
influenţat de conţinutul citit pe reţelele sociale, de utilizatorii cu care individul ia contact, de
ideile şi practicile acestora. Cu titlu de exemplu putem sesiza că pe aproape toate reţelele
sociale există organizaţii extremiste, organizaţii cu şi pentru homosexuali, organizaţii radical-
religioase, grupuri care incită la violenţă şi intoleranţă – dacă citim termenii şi condiţiile
Facebook de exemplu, vom vedea că acest gen de grupuri nu este agreat, fiind chiar interzis
rezultând concluzia că: Nu este indicat să ne bazăm prea mult pe termenii şi condiţiile, pe
drepturile şi „protecţia” de care ne asigură reţeaua socială. Interesul reţelei sociale este de a
avea cât mai mulţi utilizatori şi de a avea venituri cât mai mari.
Copiii şi adolescenţii sunt cei mai vulnerabili, iar cei care racolează oameni pentru
interesele proprii pe reţelele sociale ştiu asta. Aceştia profită de naivitatea şi de dorinţa de
afirmare a tinerilor, promitându-le avantaje fictive sau nesemnificative. Tinerii ajung să fie
activişti ai unor cauze pe care nu le înteleg, doar pentru a fi priviţi altfel de prietenii din cadrul
reţelei sociale şi ăsta este preţul pe care trebuie să îl plătească pentru apartenenţa la grup. Nu
este nevoie de hărţuire, de umilire, de constrângere sau alte tehnici pentru a face un copil sau
adolescent să fie dependent de o persoană pe care nici măcar nu a cunoscut-o.
Reţelele sociale pot fi foarte dăunătoare generaţiei tinere din multe puncte de vedere şi pot
avea efecte cu mult mai puternice decât filmele interzise vizionării către publicul non-adult,
decât jocurile sângeroase şi violente, decât consumul de alcool sau fumatul de la vârste
fragede.
În încheiere putem spune că mediul online este periculos pentru majoritatea utilizatorilor,
însă social media este cel mai bun prieten de conjunctură al segmentului de marketing, la fel
37
şi spaţiul perfect de dezvoltare cu costuri minime al infractorilor pe tărâm virtual. Lozinca
„Nu ai Facebook nu exişti”, se poate traduce şi astfel: „Ai Facebook, rişti să nu mai exişti”.
Conţinutul postat pe reţelele sociale este de cele mai multe ori provenit din surse neautorizate
şi nesigure, fiind creat cu bună ştiinţă să inducă în eroare ori să distragă atenţia de la
evenimentele cu adevărat importante. Reţelele sociale trebuie utilizate în mod responsabil,
urmând o conduită bazată pe scepticism şi prudenţă.
38
CAPITOLUL IV
Concluzii personale şi păreri despre reţelele sociale
Reţelele sociale sunt, după cum indică şi studiile realizate de marile companii, activitatea preferată a utilizatorilor de internet, alături de căutările din cadrul motoarelor de căutare şi lecturarea de conţinut ori urmărirea de videoclipuri pe youtube.
Este socializarea într-atât de importantă încât să stea alături de căutările Google şi muzica de pe youtube? Sunt de părere că este foarte importantă, dar nu trebuie să transformăm socializarea online într-un mod de viaţă. Este o alternativă interesantă la socializarea tradiţională, este mai simplu de realizat, dar nu este acelaşi lucru. Dacă facem exces, uităm să ne bucurăm de adevăratele valori şi plăceri ale vieţii reale. Reţelele sociale sunt pentru divertisment, pentru menţinerea relaţiilor cu prietenii de peste hotare, pentru o posibilă reuniune de clasă, pentru partajarea de informaţii importante şi noutăţi.
Calitatea informaţiilor prezente pe reţelele sociale este precară, conţinutul partajat fiind de multe ori sub orice critică mai ales din punct de vedere gramatical. De regulă limba română este un subiect necunoscut, neinteresant sau lipsit de importanţă pentru internauţii din România. Sursele de informaţii şi ştiri pe care le-aş recomanda tuturor sunt acelea care dau dovadă de profesionalism, exigenţă şi mai ales imparţialitate. Din păcate asistăm la un curent online generalizat de “senzaţional, bombă, şoc“, sau alţi termeni folosiţi în urmă cu ceva ani doar de către cei ce nu beneficiau de educaţie. Media tradiţională a preluat ce era mai rău de la Media socială, ambele fiind în momentul de faţă sub orice critică, cu mici excepţii desigur.
Asemănător reţelelor sociale, şi trust-urile de media sunt orientate prioritar după veniturile obţinute din publicitate, din numărul de click-uri şi accesări, din numărul de telespectatori. Sumele obţinute din publicitate sunt direct proporţionale cu audienţa pe care o fac. Tendinţa generală a abonaţilor, utilizatorilor sau telespectatorilor români din ultimii ani este orientarea către ştiri de cancan, de scandal, de lucruri “senzaţionale”, de înjurături, dezvăluiri şi incultura dusă la extrem – ce se caută, asta se vinde. Conţinutul nu mai este argumentat, nu este bazat pe o cercetare temeinică jurnalistică, orice prostie apărută sau lansată de o persoană care de regulă nu are nici o legătura cu subiectul, nu are nicio calificare în domeniul despre care vorbeşte, este ascultată şi promovată.
Conţinutul de slabă calitate este în strânsă legatură cu oamenii (din ce în ce mai mulţi) de slabă calitate.
Cu alte cuvinte, problema nu este în cadrul reţelelor sociale, problema există, persistă şi se dezvoltă în întreg mediul social tradiţional şi virtual deopotrivă. Conţinutul de slabă calitate care conţine cuvinte cheie care atrag click-uri primează înaintea unui studiu de specialitate al unui om de ştiinţă sau cercetător. Nu aş vrea să ofensez pe nimeni însă trăim într-o societate în care ce e bun e prost, iar ce e prost e bun şi luat ca model de majoritate. Nu este cazul să generalizăm, dar un procent prea ridicat din populaţie a uitat regulile elementare de convieţuire în cadrul unei societăţi, acest lucru fiind valabil şi pe reţelele sociale.
La întrebarea „Cine este vinovat pentru această situaţie creată?” răspunsul e simplu: noi toţi, ca întreg. Este vinovat omul din mediul urban care a început să se comporte mai rău ca în mediul rural, este vinovat şi omul din mediul rural care a început să se comporte „ca la oraş”. Fără a intra prea mult în detalii, suntem cu toţii vinovaţi deoarece tolerăm incultura, uneori suntem amuzaţi de ea chiar dacă ne este scârbă, circul e bun. Suntem vinovaţi de decăderea socială deoarece fie am dezvoltat ignoranţa ca scut, fie ne-am aliniat celor mulţi - activitatea din mediul online nu face altceva decât să reflecte realitatea din societate.
Aş vrea să mai prezint un studiu realizat de o echipă de cercetători suedezi despre reţelele sociale, pe care l-am distribuit de îndată ce l-am lecturat pe Facebook.
39
Articolul începe cu următoarea frază: “Folosirea frecventă a reţelei de socializare Facebook poate duce la dependenţă, în special în rândul utilizatorilor cu venituri mici şi a celor cu un nivel educaţional scăzut, potrivit unui studiu suedez citat de Daily Mail.” şi tind să îi accord credit, deoarece înteleg comportamentul uman. Un alt fragment din articol, vine în completarea acestuia cu statistici clare “Cercetatorii de la Universitatea din Göteborg spun că foarte mulţi din utilizatori (70%) se loghează pe Facebook imediat după ce şi-au pornit computerele, iar acest comportament s-ar putea transforma în dependenţă.
Persoanele cu venituri mici şi un nivel educaţional scăzut sunt expuse cu precădere în faţa acestui risc. Până la 85% dintre utilizatorii de internet au spus că folosesc Facebook în fiecare zi, iar jumatate dintre ei spun că intră pe Facebook imediat după ce îşi pornesc browser-ul de internet. Jumătate dintre utilizatorii consultaţi consideră că "nu se simt stăpâni pe situaţie" dacă nu se conectează pe Facebook, iar 25% dintre ei spun că se simt "neliniştiţi şi nesiguri pe ei" dacă nu intră cu regularitate pe acest site.Studiul suedez, realizat pe 1.000 de persoane cu vârstele cuprinse între 18 şi 73 de ani, a fost coordonat de Leif Denti, doctor în psihologie la Universitatea din Göteborg.
Rezultatul obţinut de oamenii de ştiinţă suedezi este important, rezultatul obţinut de mine este mai mult interesant. Nu am obţinut nici măcar o apreciere, nici măcar o distribuire, nici măcar un comentariu legat de articol, deşi am în lista de prieteni sociali 143 de persoane active.
În privinţa vieţii private, consider că aceasta ar trebui protejată mai bine de către organismele internaţionale, care ar trebui să stabileasca nişte limite maxim admise pentru toţi cei care prelucrează date cu caracter personal, limitându-le accesul şi distribuirea către terţe persoane. Fiecare persoană trebuie respectată, indiferent de nivelul de educaţie, de mediul social de unde provine sau de venituri. Consimţământul utilizatorilor pe reţelele sociale este după părerea mea obţinut abuziv şi formal, deoarece marea majoritate nu consultă termenii şi condiţiile, care oricum necesită un nivel de pregătire superior pentru o deplină înţelegere.
Fiecare generaţie de utilizatori este diferită, iar platforma socială Facebook este dedicată generaţiei tinere din ziua de astăzi. Această generaţie a scăzut calitativ, rezultatele se pot vedea la examenele naţionale şi examenul de bacalaureat. Aceasta este generaţia Facebook şi a telefoanelor inteligente. În următorii ani, odată cu ridicarea world wide web-ului la 3.0 vom asista la ceva nou, ceva adresat următoarei generaţii de utilizatori. Cel mai probabil Facebook va intra într-un con de umbră, iar valoarea de piaţă va fi într-o continuă scădere într-un interval de 5-8 ani de zile, aşa cum s-a întamplat şi cu altă mare companie Yahoo!. Acestea nu vor dispărea, dar îşi vor pierde importanţa, îşi vor pierde poziţia de trend-setter. Consider că apogeul Facebook este în momentul de faţă, cu o marjă de eroare de maxim 2-3 ani. Începutul declinului Facebook poate fi chiar listarea la bursă şi scăderea dramatică a acţiunilor.
Gradul de pericol din cadrul reţelelor sociale nu este o noutate şi reflectă în mare parte şi societatea periculoasă în care trăim. Nu este nici o diferenţă între infracţiunile săvârşite în mediul virtual şi infracţiunile din viaţa reală. Putem spune doar că infracţiunile din mediul virtual beneficiază de un „know-how” vast, accesibil tuturor, în vreme ce infractorii obişnuiţi învaţă din experienţa lor sau din experienţa anturajului, în libertate sau în penitenciare. Cea mai sigură metodă de securitate online este lipsa conexiunii la internet. Există o mulţime de programe sigure, dar acestea nu oferă o protecţie totală. Pentru a spori siguranţa PC-ului, a laptopului sau a gadget-urilor conectate la internet, regula de bază este un software Antivirus, alături de un firewall, cel mai important aliat fiind utilizatorul responsabil.
Internetul este bun, oferă foarte multe oportunităţi de muncă şi dezvoltare personală, surse de informare şi conţinut interesant, ajută la deschiderea minţii şi lărgirea orizontului, la o înţelegere mai profundă a lucrurilor care ne înconjoară şi susţine cunoaşterea interculturală. Problema internetului sunt utilizatorii care îl populează.
40
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I:
www.internetworldstats.com - statistica utilizatorilor de internet şi de Facebook, reţelele sociale la nivel global
www.Ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica - reţelele de calculatoare şi internetul
CAPITOLUL II:
http://www.onlineschools.org/blog/history-of-social-networking/ - traducere şi editare din limba engleză, istoria reţelelor sociale
http://www.practicalecommerce.com/articles/464-Basic-Definitions-Web-1-0-Web-2- 0-Web-3-0 - traducere şi editare din limba engleză, conceptul de web 2.0
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing - conceptul de cloud computing http://www.slideshare.net/FlorentaDanila/studiu-retele-sociale-in-romania - studiu
despre reţelele sociale în România http://florinm.wordpress.com/2011/11/15/ce-sunt-%E2%80%9Eretelele-de-socializare
%E2%80%9D/ - ce sunt reţelele sociale, un alt fel de definiţie (blog ortodox) http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-transformi-o-retea-sociala-intr-o-retea-
de-afaceri-165523.html - social media şi marketing http://www.angajez.biz/surse-de-locuri-de-munca/utilizarea-retelelor-sociale - utilizări
ale reţelelor sociale în scopul angajării http://www.ebizmba.com/articles/social-networking-websites - reţelele sociale în lume http://socialtimes.com/how-people-spend-their-time-online-infographic_b97103 - cum
îşi petrec oamenii timpul online, statistică internaţională http://www.ivox.ro/Sondaje/romanii-si-retelele-sociale - sondaj şi statistica, activităţile
românilor pe reţelele sociale (au răspuns 6067 de persoane şi a fost realizat în perioada 22 august – 4 septembrie 2011)
CAPITOLUL III:
http://www.facebook.com/legal/terms - termeni şi condiţii de utilizare http://www.facebook.com/about/privacy/ - aspecte de confidenţialitate http://www.guardian.co.uk/technology/2012/apr/18/tim-berners-lee-google-facebook
- părintele internetului, despre prelucrarea datelor cu caracter personal http://www.tineribanat.ro/articole/reteaua-de-socializare-facebook-si-internetul-este-
cea-mai-mare-masinarie-de-spionaj - reţelele sociale şi rolul acestora în monitorizarea şi supravegherea utilizatorilor
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2154431/Facebookdeveloping- technology- target- children-age-13.html - noua politică Facebook
http://www.ziare.com/articole/facebook+valoare+piata - valoarea de piaţă a Facebook http://www.descopera.ro/capcanele-internetului - pericole existente în mediul online http://www.marketingportal.ro/articole/ultima-ora/o-aplicatie-ingrozeste-internautii-
10-milioane-de-oameni-i-au-cazut-deja-victime-2592.html - aplicaţie online care relevă „confidenţialitatea” datelor pe Facebook
CAPITOLUL IV:
41
Concluzii personale
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-este-facebook-904627.html - ce este Facebook
privind lucrurile printr-o prismă diferită
http://www.evz.ro/detalii/stiri/facebook-va-disparea-in-cinci-opt-ani-985274.html -
Facebook va dispărea de pe piaţă în 5-8 ani
42
top related