materiale metalice
Post on 13-Oct-2015
125 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
MATERIALE METALICE
Curs 6
FONTE DE TURNATORIE
-
Cristalizarea fontelor
Fonte de prim fuziune de afinare
de a doua fuziune turntorie
Elementele de aliere modific concentraia / temperatura punctelor
E, C, S
puternic grafitizante - Si, Ni, Cu
slab grafitizante P
slab antigrafitizante Mo, W
puternic antigrafitizante Mn, Cr, V
Constanta de grafitizare - kg : kgSi=1; kgMn=-0.2; kgP=0.1; kgAl=0.5
-
Cristalizarea fontelor
Pentru vitez constant de rcire structura determinat numai de compoziia chimic
Diagrama Maurer: structura fontelor cu 2.5-3.5%C, n probe cilindrice (50) turnate n nisip, n funcie de coninutul de Si
-
Fonta pestrita Fonta cenusie
-
Cristalizarea fontelor
Viteza de rcire n intervalul intervalul de grafitizare determin structura
Depinde de grosime
variaia de temperatur
constantele fizice de material (c, , k)
Diagrama Greiner - Klingenstein
-
Clasificarea fontelor de a doua fuziune
Dup forma grafitului !!!
Fonte cenuii grafit lamelar obinuit (l / g > 50, l=lungime, g=grosime)
modificat (l / g = 25-50)
vermicular (l / g = 2-10)
coral (l / g = 2-4)
Fonte maleabile grafit in cuiburi (l / g = 1.5-2)
Fonte cu grafit nodular (l / g 1)
-
Fonte cenuii Fonte cenuii nemodificate cele mai utilizate (~ 70%)
Compoziie: 2.8 3.5% C (general); 0.5 3.5% Si; 0.1 1% P; 0.02 0.15% S; 0.2-1%Mn Rm = 100-450MPa; HB = 100-300; A
-
Fonte cenuii
Fluiditatea depinde de poziia fa de punctul eutectic; Efecte: Si (0.33) < P (0.5) < C (1)
Contracia total: 0.7 1% pentru fontele de rezisten mic 1 1.3% pentru fontele de rezisten mare
Fonte cenuii cu grafit lamelar modificate Rm > 250MPa
Modificatori pt. fontele cenusii: BN, AlN, TiS, SiO2, Al2O3, CaO germeni eterogeni
Practic: ferosiliciu, silicocalciu,
-
Fonte cenuii
a, b, d difera prin capacitatea de germinare (racire diferita, particule pt. germinare eterogena) c la fonte hipereutectice d, e fonte hipereutectice; e numai prin germinare eterogena;
-
Fonte cenuii
Grafit interdendritic punctiform Grafit interdedritic orientat
-
Fonte cenuii
-
Fonte cu grafit vermicular
Mas F + P prin aliere cu Ni, Cu, Mn sau normalizare
Modificare: efect dublu cu elemente nodulizante i germeni eterogeni
Turnabilitate bun (comparabil cu a Fc): fluiditate mare, volum mic de retasur, tendin mic de fisurare la cald
Rm = 300 650 MPa; A = 1 10%
Capacitatea de amortizare a vibraiilor comparabil cu Fgn
Destinaie: lingotiere, armturi, blocuri motoare (Diesel)
-
Fonte cu grafit vermicular
-
Fonte cu grafit coral
Grafit de form arborescent
Mas predominant feritic; Obinere prin rcire rapid (forme de grafit sau metalice) pentru coninut de sulf 1% (comparabile cu cele cu grafit vermicular)
-
Fonte cu grafit coral
-
FONTE MALEABILE
Contin grafit sub forma aglomerata neregulata in CUIBURI (GM)
Se obtin prin tratament termic RECOACERE DE MALEABILIZARE aplicat unor fonte albe
Clasificare dupa aspectul casurii
(tipul de tratament de obtinere a grafitului)
Fonte maleabile cu miez negru F + GM ; P + GM
Fonte maleabile cu miez alb F + P + GM
-
FONTE MALEABILE
-
FONTE MALEABILE
Fonte maleabile cu miez alb
2.5 - 3.25%C; 0.5-0.7%Si, 0.3-0.5%Mn; maleabilizarea in mediu oxidant
Recoacerea de maleabilizare:
prima etapa de maleabilizare descompunerea cementitei libere
(cementita secundara,
cementita ledeburitica);
Rm = 270 570 MPa A = 3 16% 200 250 HB
-
FONTE MALEABILE
Fontele maleabile cu miez negru
2.2 - 3%C; 0.8 1.5%Si; 0.3 0.5%Mn , maleabilizare in mediu neutru Cele mai folosite - pret de tratament, compromis favorabil intre Rm / A
Recoacerea de maleabilizare:
etapa 1 - descompunerea cementitei libere
etapa 2 descomp. cementitei din perlita
Rm = 300 550 MPa A = 1 10% 150 320 HB
-
FONTE MALEABILE
Fonte maleabile cu miez perlitic
~ 2.7%C, maleabilizare prima etapa, mediu neutru
Cele mai rezistente fonte maleabile:
Rm = 450 650 MPa
Ductilitate mica: A = 2 4%
-
FONTE CU GRAFIT NODULAR
Fonte cu ~3.5% C, cu grafitul in noduli obtinut prin modificare
Modificatori: Mg, Ce, ... formeaza pelicule pe suprafata grafitului
Cea mai favorabila forma de grafit
(efectul minim de concentrare a tensiunilor)
Rm = 370 700 MPa; A = 2 18%; 140 300 HB
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
SR EN 1560:1999 Turntorie sistem de simbolizare pentru fonte. Simbolizare alfanumeric i numeric
Simbolizarea alfanumeric EN-GJ 5 6 7 8 9 - 10 11 12 - 13 14 - 15
5: L, S, V, M, N (fr), Y (special) [6]: A, F, P, M, L (ledeburit), Q(clit), T(clit+revenit), B(font
maleabil cu miez negru), W(font maleabil cu miez alb) 7 8 9: Rm [MPa]
[10 11 12]: [alungire] / [modul de prelevare - S (separat); U (ataate separat); C (prob prelevat din pies)]
[13 14]: temperature de determinare a rezilienei - RT, LT [15]: Condiii suplimentare D (brut); H (tratat termic); W (sudabil): Z
(alte condiii suplimentare)
Ex. EN-GJL 150; EN-GJS-350-22C-LT; EN-GJS-450-07S-RT-H
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Simbolizarea numeric a fontelor
EN-J L/S/V/M/N/Y 1 2 3 4
1: 1 (rezistena la traciune); 2 (duritate); 3 (compoziie chimic)
2 3: numr corespunztor mrcii
4: condiii specifice 1 (prob turnat separat); 2 (prob ataat); 3 (prob prelevat din pies); 4 (reziliena la temperatura ambiant); 5 (reziliena la temperatur sczut); 6 (sudabilitate); 7 (brut); 8 (tratament termic); 9 (condiii suplimentare)
Ex. EN-GJL-150 = EN-JL-1010; EN-GJMW-350-4 = EN-JM-1010
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Simbolizarea n funcie de duritate
Poz. 7 8 9 = HB, HV, HR
Ex. EN-GJL-100 = EN-GJL-HB-155; EN-GJN-HV-350
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor cenusii
SR EN 1561:1999 (fonte cu grafit lamelar) EN-GJL- Rm [MPa]
Ex. EN-GJL-100, 150, ..., 350
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor maleabile
SR EN 1562:1999 I fonte decarburate (miez alb)
II fonte nedecarburate (~ miez negru)
I. EN-GJMW- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJMW-350-4, EN-GJMW-550-4
II. EN-GJMB- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJMB-300-6; EN-GJMB-550-4
-
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor cu grafit nodular
SR EN 1563:1999: EN-GJS- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJS-350-22, EN-GJS 400-18, EN-GJS-600-03,
EN-GJS-900-2
top related