metodologia registrului resanmed registrul sanatate si …€¦ · ordinul ministrului sanatatii...
Post on 30-Apr-2020
18 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PARTEA I
Metodologia registrului RESANMED
REGISTRUL SANATATE SI MEDIU
2
CUPRINS
1. INTRODUCERE 3
2. REGLEMENTARI LEGISLATIVE 5
3. PREZENTARE SISTEM INFORMATIC 8
3.1. OBIECTIVE 8 3.2. SURSA DATELOR 9 3.3. ROLUL UTILIZATORILOR 11 3.4. CIRCUITUL INFORMATIONAL 12 3.5. VALIDAREA DATELOR 13 3.6. ARHIVAREA DATELOR 13
4. METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA 14 4.1. SCOPUL 14 4.2. OBIECTIVE 14 4.3. FURNIZORI DE DATE 14 4.4. UTILIZATORI DE DATE 15 4.5. FISA - METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA 15
5. GUSA ENDEMICA PRIN DEFICIT DE IOD 22 5.1. SCOPUL 22 5.2. OBIECTIVE 22 5.3. FURNIZORI DE DATE 23 5.4. UTILIZATORI DE DATE 24 5.5. FISA - GUSA ENDEMICAPRIN DEFICIT DE IOD 24
6. SCHIMBARI CLIMATICE 30 6.1. SCOPUL 30 6.2. OBIECTIVE 30 6.3. FURNIZORI DE DATE 31 6.4. UTILIZATORI DE DATE 31 6.5. FISA – SCHIMBARI CLIMATICE 31
7. NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU 36 7.1. SCOPUL 37 7.2. OBIECTIVE 37 7.3. FURNIZORI DE DATE 37 7.4. UTILIZATORI DE DATE 37 7.5. FISA - NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU 38
8. PARTEA II - Ghid de instruire suport de curs - RESANMED: REGISTRUL SĂNĂTATE ŞI MEDIU
42
3
1. INTRODUCERE
Necesitatea infiintarii unui registru de riscuri de mediu a aparut datorita faptului ca
patologia cronica are o etiologie plurifactoriala, cea mai mare pondere o au expunerile
nonocupationale prin prezenta in mediu a unor factori care pot avea un rol etiologic in
declansarea bolii sau de agravare. Expunerile accidentale la concentratii mari pot induce
manifestari de tip acut, intoxicatii, decompensarea unor boli cronice, cu afectarea unui numar
mare de persoane si forme grave de manifestare clinica.
Registrul privind riscuri prezente in mediu are ca scop:
Identificarea / estimarea riscurilor
Evaluarea riscurilor de mediu in randul populatiei generale
Aplicarea unor masuri de profilaxie la nivel populational si luarea celor mai
bune decizii pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
Pentru inceput au fost identificate urmatoarele necesitati:
Crearea unei baze de date privind bolile pentru care exista o asociere cauzala
directa intre prezenta unor compusi chimici in concentratii mari in factorii de
mediu si producerea intoxicatiilor acute: Methemoglobinemia acuta infantila.
Cunoasterea modelului geografic privind repartitia unor boli pentru care exista
o asociere cauzala directa intre prezenta in concentratii mici a unor compusi
chimici in factorii de mediu, cu manifestare endemica in Romania : Gusa
endemica si carenta de Iod in organism
Monitorizarea efectelor directe asupra unor categorii de boli influentate de
schimbarile climatice globale si evenimente extreme meteorologice.
Crearea unei machete privind notificarea unor accidente/ incidente de poluare
pentru informarea corecta, in timp real a populatiei expuse riscului acut de
aparitie a unor efecte adverse, datorita producerii unor accidente de poluare,
prin deversarea sau emisia, in factorii de mediu a unor substante periculoase
in concentratii mari.
4
Promotorul de Proiect a fost Institutul National de Sanatate Publica (INSP), institutia de top
din Romania care acorda asistenta tehnica Ministerului Sanatatii pentru probleme legate de
impactul factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. INSP, prin CNMRMC are experienta
in interventii de sanatate publica la nivel national care implica dezvoltarea de metodologii,
formare / instruire specialisti, etc.
Pana in momentul actual, nu a fost identificata existenta unui registru cu aceeasi structura si
obiective similare, in literatura de specialitate, in consecinta acest registru a reprezentat o
provocare pentru specialistii implicati in gestionarea informatiilor si luarea deciziilor in
vederea scaderii impactului factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei.
Factorii de mediu pot avea rolul de factori declansatori, favorizanti si/sau agravanti a
diferitelor afectiuni.” Registrul National de Riscuri de Mediu se doreste sa devina un suport
pentru decidentii implicati in managementul riscurilor majore, a factorilor de mediu, cu
influente asupra sanatatii.
Registrul de Riscuri de Mediu reprezinta un instrument de evaluare a impactului factorilor de
mediu asupra sanatatii populatiei si un mijloc de constientizare, informare si educare a
populatiei privind efectele de mediu si a schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei.
De asemenea s-a urmarit ca acest registru sa asigure complianta la Hotararea de Guvern
pentru aprobarea Planului National de Implementare a Regulamentului Sanitar International
2005 si la DECIZIA NR. 1082/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 22
octombrie 2013 privind amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate
5
2. REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Cadrul legislativ national
Hotararea Guvernului nr 758/2009 pentru punerea in aplicare a Regulamentului Sanitar
International (RSI), 2005.
Hotararea Guvernului nr.206/2015 privind aprobarea programelor nationale de sanatate
pentru anii 2015 si 2016, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ordinul ministrului sanatatii nr.386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare
a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2015 si 2016, cu modificarile si
completarile ulterioare
Ordinul Ministrului Sănătăţii privind infiintarea si functionarea registrului national de
riscuri de mediu ( in faza de aprobare)
HG Nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006 cu modificarile
si completarile ulterioare
ORDIN NR. 261/2010, privind aprobarea organigramei si a Regulamentului de organizare
si functionare ale Institutului National de Sanatate Publica Bucuresti , anexa 2.
Hotararea de Guvern 1028/2014 pentru aprobarea Strategiei nationale de sanatate
2014 -2020
In Strategia nationala de sanatate 2014-2020, aria strategica de interventie 1 „Sanatate
Publica”, obiectivul general OG 3 „Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi
mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin programe
naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv”, respectiv obiectivul specific
OS 3.4. Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor legate de mediu este mentionat
: “Domeniul larg al sănătăţii în relaţie cu mediul este unul complex nu doar din perspectiva
tematiciii de acoperit, dar şi din cea pluridiciplinarităţii necesare pentru abordarea
problematicii specifice la parametrii adecvaţi. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană
asociate poluării factorilor de mediu prin diferiţii agenţi poluanţi şi al efectelor diversilor
stresori de mediu şi climatici constituie un serviciu esenţial pentru sănătatea comunitară.
Cunoaşterea pericolelor şi a riscurilor legate de mediu permite prevenirea/minimizarea
6
efectelor pe sănătate pe termen scurt, mediu şi lung şi prezervarea unei stări de sănătate cât
mai bune în populaţia generala.” In acelasi timp este mentionat ca : “Monitorizarea şi
supravegherea stării de sănătate în relaţie cu poluanţii din mediu, caracterizarea riscurilor
şi mai ales comunicarea către populaţie a riscurilor legate de mediu revin în sarcina
Ministerului Sănătăţii, prin Institutului Naţional de Sănătate Publică/CNMRMC în
colaborare şi coordonare cu autorităţile sau structurile responsabile de sănătate şi mediu
de la nivel subnaţional.”
Direcţii strategice/Măsuri prevazute in Strategia Nationala de Sanatate Publica:
a. Corelarea cadrului normativ şi a practicilor naţionale la politica comunitară în
domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul, în contextul alocării resurselor necesare
acestui domeniu important pentru sănătatea, siguranţa şi securitatea individului de
orice vârstă.
b. Întărirea capacităţii tehnice la nivel naţional şi subnaţional de a răspunde adecvat
necesităţilor
formarea personalului pe ariile/temele prioritare legate de sănătatea
mediului, sănătatea ocupaţională, siguranţa alimentelor; creşterea gradului
de pregătire şi a capacităţii de răspuns la problemele şi ameninţările legate
de mediu, inclusiv cele asociate domeniului emergent al schimbărilor
climatice
modernizarea şi dotarea laboratoarelor de sănătate publică ce monitorizează
riscul chimic şi radiologic asociat factorilor de mediu
modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare pentru a asigura complianţa la
standardele şi legislaţia din domeniul protecţiei mediului privind gestionarea
adecvată a deşeurilor medicale, complementar creşterii capacităţii tehnice a
personalului
o mai bună articulare a cercetării în domeniu la metodologiile de evaluare a
riscurilor de calitate disponibile bazate pe abordări epidemiologice dar şi
toxicologice şi o cât mai bună armonizare metodologică în plan regional şi
7
global în scopul asigurării unei validităţi, comparabilităţi şi implicit a utilităţii
mai înalte a rezultatelor procesului de caracterizare a riscurilor pe sănătate
legate de mediu de viaţă şi muncă
actualizarea/dezvoltarea sistemelor informatice sau informaţionale de
suport astfel încât bazele de date ce sunt esenţiale în cercetarea/evaluarea în
domeniul sănătăţii şi mediului să fie la îndemâna specialiştilor în domeniu, să
fie mai bine valorificate şi corelate cu alte baze de date relevante
c. Comunicarea mai eficace a riscurilor pentru sănătate către populaţie şi asigurarea
accesului cetăţenilor la informatii adaptate privind determinanţii sănătăţii/riscurile
legate mediu şi măsurile de protejarea a sănătăţii, inclusiv la grupurile vulnerabile şi la
expunerile ocupaţionale. În contextul descentralizării este necesară asigurarea
resurselor metodologice şi/sau a asistenţei tehnice de specialitate pentru
conştientizarea autorităţilor locale privind problemele din comunităţile lor,
identificarea măsurilor de protejare a sănătăţii în relaţie cu mediul ce le stau la
îndemână şi pot fi aplicate ţinând cont de responsabilităţile lor legale.
In acest context, infiintarea, functionarea si dezvoltarea Registrului riscuri de mediu,
reprezinta un mijloc optim in vederea indeplinirii prevederilor din Strategia Nationala de
Sanatate Publica
Cadrul legislativ european
Decizia nr 1082/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2013,
privind amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate si de abrogare a Deciziei nr.
2119/98/CE.
8
3. PREZENTARE SISTEM INFORMATIC
Sistem informatic - un sistem informatic este un sistem software, alcatuit din date/informatii
ce compun si sunt stocate intr-o baza de date, care permite introducerea de date prin
procedee manuale sau prin culegere automata de catre sistem, prelucrarea lor si extragerea
informatiei facandu-se sub diverse forme (generare de rapoarte).
SISTEM INFORMATIC RESANMED – este un sistem software online sub forma de website
(accesare acestuia se face cu ajutorul unui portal web), conectat la o baza de date structurata
in patru categorii principale a carei accesare este efectuata numai de utilizatorii inregistrati
in sistem.
3.1. OBIECTIVE
1. Obiectivul principal al sistemului informatic ReSanMed consta in furnizarea de
informatii corecte, relevante si in unele cazuri in timp real, sistemului operant utilizat pentru
registrul ReSanMed. Transmiterea de catre DSP teritoriale a acestor informatii pe baza unor
fise preformulate va determina cresterea calitatii informatiilor in special pentru modulele
pentru care pana acum a fost folosita forma de transmitere pe suport de hartie sau electronic
- tabele excel, a datelor referitoare la Methemoglobinemia acuta infantila sau a codurilor de
boala la externare, pentru afectiuni generate de schimbarile climatice.
Acuratetea informatiilor transmise prin platforma integrata va creste performanta
gestionarii eficace a evenimentelor inregistrate prin cele patru module ale Registrului.
Realizarea si implementarea acestui flux informatic prin platforma integrata va permite
eficientizarea preluarii de informatii de la nivelul DSP teritoriale, din domeniile de interes ale
Registrului ReSanMed.
Obiectivul anterior mentionat va influenta managementul adecvat al situatiilor si
informatiilor ce rezulta prin prelucrarea datelor primite prin sistemul informatic.
Fluxul informatic poate fi sintetizat astfel:
DSP →Documente de intrare →platforma SIRI (Sistem Integrat de Registre Imbunatatite) →
Registrul ReSanMed →baze de date →prelucrare date →generare de rapoarte zilnice,
lunare, trimestriale, anuale/ generale sau specifice, in functie de particularitatea
9
informatiei/informatiilor primite sau de necesitatea implementarii anumitor masuri de
sanatate publica.
2. Obiective functionale :
preluarea facila a informatiilor din documentele de raportare catre DSP teritoriale
si integrarea acestora in formatul fiselor de raportare catre ReSanMed
exportul de date in format excel, csv, pdf, etc.
editarea de rapoarte sintetice
asigurarea unei interfete prietenoase care sa permita actualizarea datelor de catre
furnizor, evitandu-se astfel dubla raportare.
3. Un alt obiectiv derivat din cel principal este acela de a da posibilitatea factorilor
decizionali sa cunoasca in orice moment situatia actuala in domeniile de interes ale
ReSanMed, ceea ce va permite facilitarea luarii deciziilor si punerea lor in practica, precum si
urmarirea efectelor acestora in timp.
3.2. SURSA DATELOR
In cadrul sistemului informatic ReSaMed, sursa de date se refera la provenienta informatiilor
sau “cine poseda datele”, informatii ce vor alcatui atat continutul sectiunii adresate
utilizatorilor inregistrati in sistem, cat si sectiunii adresate publicului larg.
Sursa de date a sistemul informatic ReSanMed pentru cele patru categorii principale ale
sistemului ReSanMed (“Methemoglobinemie acuta infantila”, “Gusa prin deficit de Iod”,
“Schimbarile climatice”, “Notificari DSP”) este reprezentata de Directiile de Sanatate Publica
teritoriale. Astfel, DSP-teritoriale colecteaza si centralizeaza informatiile de la diferite institutii
publice, institutii responsabile de gestionarea informatiilor referitoare la sanatatea publica in
relatie cu factorii de mediu (spitale, medici de familie, autoritati locale), urmand ca apoi sa le
integreze in sistemul informatic ReSanMed.
Integrarea datelor/informatiilor precum si prelucrarea acestora in sistemul informatic
ReSanMed se va face de catre utilizatorii ce vor fi repartizati dupa autentificarea in sistem, in
functie de dreptul de acces al acestora. Astfel, utilizatorii DSP sunt cei care introduc
informatiile in baza de date a sistemului informatic ReSanMed.
10
Figura 1 - Schema grafica – Sursa Date
Dupa ce baza de date va fi administrata, respectiv va fi populata cu informatii de catre
furnizorii de date (DSP), datele vor fi prelucrate mai departe de catre CNMRMC, prelucrare
ce consta atat in partea de filtrare a datelor, pentru a genera diferite rapoarte statistice, prin
11
selectarea anumitor variabile de interes, cat si prin ilustrarea informatiilor generale inclusiv
eventual cu ajutorul diagramelor.
3.3. ROLUL UTILIZATORILOR
DSP
Actualizeaza trimestrial baza de date privind cazurile de Methemoglobinemie
Acuta Infantila.
Actualizeaza trimestrial baza de date privind cazurile de Gusa Endemica prin
deficit de Iod.
Informeaza in timp real CNMRMC, despre eventualele riscuri privind
evenimentele de poluare a factorilor de mediu, actualizeaza sectiunea Notificari
DSP ori de cate ori este nevoie.
Actualizeaza trimestrial baza de date privind Schimbari Climatice – Pacienti
externati pe cod de boala.
CNMRMC
Verifica zilnic sectiunea “Notificari DSP”
Interpreteaza rapoartele automate generate de sistemul informatic (prin alegerea
indicatorilor statistici listati in sectiunea “Rapoarte” , sau prin selectarea uneia sau
mai multor variabile ce constituie baza de date, pentru crearea unor rapoarte
specifice).
Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Methemoglobinemie Acuta
Infantila”
Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Gusa Endemica”
Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Schimbari Climatice – Pacienti
externati pe cod de boala”
Are acces si poate actualiza sectiunea “Info Public”.
12
3.4. CIRCUITUL INFORMATIONAL
Prin circuit informational intelegem care este traseul informatiilor ce vor popula baza
de date a sistemului informatic ReSanMed. Componentele principale ale circuitului
informational sunt: colectarea, centralizarea si administrarea datelor/informatiilor in sistem,
componente a caror traseu trebuie sa fie urmarit de catre utilizatorii inregistrati in sistemul
informatic ReSanMed.
Fluxul informational este impartit in patru module/categorii principale. Pentru fiecare
din aceste categorii informatia, este protejata printr-un cont securizat (alcatuit dintr-un
utilizator si o parola), astfel incat pentru nici unul din cele patru module informatia nu poate
fi accesata/prelucrata de catre utilizatorii care nu sunt inregistrati in sistem (inregistrarea
utilizatorilor este facuta de catre administratorul sistemului informatic ReSanMed).
Principalele rezultate ale fluxului informational vor fi reprezentate atat prin rapoartele
automate generate de sistemul informatic cat si de rapoartele create de CNMRMC in urma
exportului de date in format excel. Astfel, pentru fiecare din cele patru componente ale bazei
de date putem avea urmatoarele rapoarte statistice:
a) Methemoglobinemie acuta infantila
- Periodicitate anual: Numar cazuri – judet, national; Reprezentare in Excel
si reprezentare grafica; Reprezentare grafica tendinta –ultimii trei ani
- Periodicitate trimestriala: Numar cazuri/judet/grupe de varsta/tip
alimentatie/ boli asociate/stare la externare; numar de
cazuri/judet/adancime fantana/analize microbiologice/ analize chimice.
b) Gusa endemica prin deficit de Iod
- Periodicitate trimestrial/anual: Numar de cazuri/judet/indice de masa
corporala/sex/grupe de varsta – data diagnosticarii initiale/ antecedente/
hipertiroidie/hipotiroidie/ Tratament tablete pe baza de Iod/Tratament
hormonal/ Tratament chirurgical.
c) Schimbari Climatice
- Periodicitate trimestrial/anual: Numar de cazuri/judet/localitate/ cod de boala/zile de spitalizare/ data internarii.
d) Notificari DSP
13
- Periodicitate timp real/an: - numar evenimente/judet/an; numarul
de persoane asupra carora exista posibilitatea unui impact asupra
sanatatii/ factori de mediu poluat
3.5. VALIDAREA DATELOR
Prin validarea datelor intelegem procesul de verificare a informatiilor inainte ca
acestea sa fie inregistrate in baza de date. Astfel, o informatie este introdusa in baza de date
numai daca aceasta respecta criiterile de validare ale sistemului informatic ReSanMed.
3.6. ARHIVAREA DATELOR
Serviciul de arhivare a datelor reprezinta perioada de timp stabilita de sistem in care
datele vor fi extrase din baza de date si stocate intr-o arhiva fizica, virtuala sau pe diferite
dispozitive de stocare a datelor. Dupa arhivare, respectivele date nu vor mai fi vizibile in baza
de date a sistemului. Astfel, prin stabilirea unei perioade de timp, unele baze de date se vor
arhiva pe serverul principal sau pe alte dispozitive, dupa o perioada de 5 ani.
14
4. METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA
4.1. SCOPUL
Prevenirea methemoglobinemiei acute infantile si imbunatatirea starii de sanatate
prin identificarea surselor de apa folosite in scop potabil care au concentratii de nitrati
peste limita maxima admisa. Aceste aspecte vor fi corelate cu zonele declarate
vulnerabile la poluarea cu nitrati.
4.2. OBIECTIVE
a) Crearea unei baze de date privind afectiunile pentru care exista o asociere cauzala
directa intre prezenta unor compusi chimici in concentratii mari in apa si producerea
intoxicatiei acute, respectiv methemoglobinemia acuta infantila. Cazurile de
methemoglobinemie acuta infantila sunt codificate international: ICD-10, D74.
b) Identificarea cazurilor de methemoglobinemie acuta in randul populatiei infantile si
corelarea cazurilor cu poluarea sursei de apa folosita in scop potabil;
c) Corelarea aportului de nitrati si nitriti prin consum de apa, cu tipul alimentatiei nou-
nascutului, sugarului si copilului mic;
d) Reducerea costului necesar acordarii ingrijirilor medicale in cazul imbolnavirilor
datorate consumului de apa din surse poluate cu nitrati/nitriti;
e) Informarea tinerelor mame din zonele in care sursa de apa potabila este preponderent
apa de fantana, asupra aspectelor privind methemoglobinemia acuta infantila, prin
materiale informative privind efectele consumului de apa din surse poluate cu nitrati
si nitriti, asupra sanatatii.
4.3. FURNIZORII DE DATE
Toate informatiile, respectiv datele de intrare pentru bazele de date vor fi
inserate/furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica teritoriale.
Datele centralizate de DSP vor proveni de la Medicii de Familie, Spitale.
15
4.4. UTILIZATORI DE DATE
Utilizator DSP - pentru Directiile de Sanatate Publica (42 – utilizatori) care vor putea
actualiza informatiile/pacient in cazul unor recaderi sau reimbolnaviri.
CNMRMC
ROLUL UTILIZATORILOR – DIRECTIILE DE SANATATE PUBLICA
Utilizator DSP teritorial - Administreaza / actualizeaza trimestrial baza de date privind
cazurile noi Methemoglobinemie Acuta Infantila.
Cazurile noi de methemoglobinemie acuta infantila vor fi raportate pe baza cazurilor
diagnosticate prin spitalizare, in ambulator sau diagnosticate de medicii de familie.
In vederea colectarii, selectarii si transmiterii optimizate a cazurilor de
Methemoglobinemie acuta infantila, informatiile vor fi preluate de catre DSP –
judetene si introduse in registru ReSanMed trimestrial.
ROLUL UTILIZATORILOR – CNMRMC
Verifica periodic sectiunea privind modulul –methemoglobinemie acuta infantila
Inregistreaza rapoartele automate generate prin platforma registrului.
Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Methemoglobinemie Acuta Infantila”
Poate avea acces si poate actualiza sectiunea “Info Public”
4.4. FISA METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA
DATE DESPRE PACIENT
1. COD DE IDENTIFICARE A CAZULUI: D74 2. Cod identificare:
o Spital
o Ambulatoriu
o Medic de familie
3. Are CNP:
16
o Da
o Nu
4. CNP
5. Data diagnostic
Fisa de raportare se completeaza de DSP-ul teritorial. Datele utilizate de DSP –ul
teritorial provin de la unitatea sanitara (spital/ambulator) si/sau medicul de familie, ce
raporteaza cazul. De la DSP-ul teritorial se raporteaza la CNMRMC pentru a fi inclus
cazul in baza de date din registru si astfel se va evita posibilitatea unei duble raportari.
6. Domiciliu: Judet, Localitate 7. Mediu
o Urban
o Rural
Locul nasterii si domiciliul actual: permit cunoasterea zonei geografice din care provine
pacientul, avand in vedere existenta “zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati”, zone cu
continut crescut de nitrati in sol, respectiv in panza freatica. In mediul rural datorita: lipsei
unui sistem centralizat de apa potabila cat si a unui sistem de canalizare, a existentei
toaletelor tip latrina, a managementului defectuos al gunoiului de grajd din gospodariile
oamenilor, a utilizarii in agricultura a fertilizatorilor pe baza de ingrasaminte azotoase, etc., a
dus la un grad avansat de poluare a solului si a panzei freatice cu nitrati/nitriti.
8. Nascut: o la termen
o prematur
o postmatur
9. Greutate la nastere (g)
10. Greutate la momentul diagnosticarii (g)
S-a observat existenta corelatiei intre varsta gestationala, greutatea la nastere si influenta
factorilor externi asupra oragnismului sugarului. Prematurii, copiii distrofici sau cu diverse
tulburari digestive, cu dispepsii, etc., sunt mult mai sensibili si predispusi la aparitia
methemoglobinemiei acute, datorita imaturitatii sistemului enzimatic.
11. Grupe de varsta: o 0 - 1 luna
o 1 - 3 luni
17
o 3 - 6 luni
o 6 - 12 luni
o > 12 luni
Aparitia methemoglobinemiei la nou-nascut, sugar si la copilul mic este favorizata de o serie
de particularitati fiziologice ale acestora si anume:
Aciditatea sucului gastric este scazuta la copil in primele luni de viata. Aciditatea
sucului gastric reprezinta un mijloc de aparare a stomacului si a portiunii superioare
a intestinului subtire impotriva unei colonizari bacteriene.
Hemoglobina sugarului in primele luni de viata se deosebeste de cea a copilului mare
si a adultului, prin predominanta hemoglobinei de tip fetal. Aceasta este mult mai
labila decat cea de tip adult ceea ce va determina formarea facila a methemoglobinei.
Incompleta dezvoltare a sistemelor enzimatice reducatoare la nou-nascut si sugar
este implicata in favorizarea instalarii methemoglobinemiei.
Prezenta unui factor infectios reprezentat de un streptococ sau un stafilococ, la
nivelul sferei ORL, datorita sistemului imunitar nematurizat poate determina
expansiunea colonizarii infectioase la nivel intestinal. Colonizarea gastrica cu factori
infectiosi favorizeaza transformarea unei cantitati mai mari de nitrati in nitriti, si
absorbtia acestora. Nitratii se reduc in nitriti, se absorb si se combina cu hemoglobina
ducand la formarea de methemoglobina. Prin formarea unui procent mai mare de
methemoglobina este afectata capacitatea sangelui de a transporta oxigen la tesuturi.
Cantitatea de apa si respectiv de nitrati ingerati de catre sugar este de 12 ori mai mare
decat in cazul unui adult.
Prezenta unei infectii si a malnutritiei la nou-nascut, sugar si copilul mic creste riscul
de dezvoltare a methemoglobinemiei.
Methemoglobinemia poate aparea si in lipsa unui factor infectios.
12. Tip alimentatie la sugar:
o la san
o artificial
o mixt
18
Alimentarea artificiala sau mixta a nou-nascutului si sugarului, prin prepararea laptelui praf
cu apa contaminata chimic cu nitrati/nitriti reprezinta un risc crescut de aparitie a cazurilor
de methomoglobinemie, comparativ cu nou-nascutul si sugarul alimentat natural la san, unde
riscul de imbolnavire este redus sau nul, sau prin prepararea laptelui praf sau a ceaiului cu o
apa conforma standardelor de calitate.
Intoxicatia cu nitrati poate fi determinata de nivelul nitratilor in apa de baut provenita din
stratul de apa freatic ce a fost contaminat cu o cantitate mare de nitrati/nitriti datorita
utilizarii in exces a ingrasamintelor azotoase sau datorita amplasarii fantanii in preajma
latrinelor, depozitelor de gunoi de grajd, etc..
13. Boli asociate in timpul methemoglobinemiei :
o respiratorii
o digestive
o altele
o nu a fost cazul
Prezenta unui factor infectios ce poate avea ca punct de plecare sfera ORL, digestiva poate
determina formarea unei cantitati mai mari de methemoglobina si aparitia unei forme de
methemoglobinemie acuta cu evolutie severa si uneori, in functie de statusul pacientului,
chiar deces.
14. Simptome la internare:
Cianoza localizata o in jurul buzelor,
o nasului
o a extremitatilor (unghii, varful degetelor)
o deshidratare
o dispnee
o tulburari de ritm cardiac
o colici
o varsaturi
o nr.scaune diareice
Cianoza generalizata
o cianoza generalizata
Simptomele bolii sunt corelate cu procentul de methemoglobina.
19
Primul simptom care apare este cianoza, care devine perceptibila cand methemoglobina
depaseste 10% din totalul hemoglobinei, iar alte semne clinice apar la peste 20%
methemoglobina in sange. Cei mai sensibili sunt copiii in primul an de viata, in special nou-
nascutii si cei din grupa de varsta 1-6 luni.
Prezenta cianozei poate fi: izolata la nivelul fetei (peribucal, nazal), la nivelul urechilor,
extremitati – maini, picioare sau poate fi generalizata.
Concentratia de methemoglobina din sange determina gradul de hipoxie celulara ceea ce
conduce la aparitia cianozei tegumentelor.
Simptomele si semnele ce pot apare in methemoglobinemiei alaturi de cianoza sunt astenie,
ameteli, dispnee, tahipnee, tahicardie, tulburari de ritm cardiac, confuzie, hepatomegalie,
acidoza. Riscul de deces apare daca nivelul methemoglobinei este intre 50-70%.
Riscul de deces poate fi prezent in special in primele 6 luni de viata a copilului si in special in
primele 3 luni de viata.
15. Nivelul de MetHb sanguina la internare
Diagnosticul de certitudine a cazului de methemoglobinemie este pus pe baza dozarii
methemoglobinei sanguine si eventual a corelarii cu alte analize de laborator.
16. Starea la externare: o Ameliorat
o Vindecat
o Decedat
DATE PRIVIND APROVIZIONAREA CU APA POTABILA
17. DATE SURSA APA:
Fantana/Put Forat: o Inviduala o Publica:
Distanta fata de: o latrina……….
o grajd de animale........
o cotet pasari.........……
o depozit de deseuri menajere……
o platforma de gunoi ……
20
o crescatorii de animale ............
Adancime (m) o sub 10 m o 10 m - 20 m o > 20 m
Utilizarea ingrasamintelor azotoase in vecinatate: o Da o Nu
Sursa de nitrati/nitriti din apa de fantana poate fi:
Compozitia naturala a solului:
Folosirea pe scara larga a ingrasamintelor azotoase in agricultura;
Nerespectarea conditiilor igienico-sanitare de constructie si de amplasare a
fantanilor.
ANALIZA CALITATII APEI POTABILE
18. Analize de laborator: o Da o Nu
Daca DA, specificati parametrii chimici si microbiologici analizati din sursa de
apa
Normele sanitare privind calitatea apei potabile sunt stabilite prin Legea 458/2002 R1 si HGR 974/2004 cu modificarile si completarile ulterioare
Calitatea apei este apreciata pe baza:
Parametrilor chimici, cu rol de indicatori de poluare:
Nitrati – indica o poluare recenta
Nitriti – prezenta lor in apa are o valoare indicatoare de poluare mai veche.
Nr. crt.
Parametrii chimici
Analize Rezultat CMA mg/L*
1. Nitrati 50
2. Nitriti 0,5
Parametrii microbiologici
Analize Rezultat Valoarea admisa – UFC/100 ml*
4. Coliformi 0
5. E. Coli 0
6. Enterococi 0
21
Prezenta in apa a nitratilor/nitritilor, in functie de concentratiile maxim
admise in apa reprezinta un risc de aparitie a intoxicatiilor acute cu nitrati
(methemoglobinemie).
Parametrii microbiologici, cu rol de indicatori de contaminare a apei:
Coliformi – permit aprecierea riscului datorat nerespectarii conditiilor
igienico-sanitare de constructie si amplasare a fantanilor;
E. Coli si Enterococi – reprezinta indicatori ai contaminarii fecale, cu risc
epidemiologic de transmitere a bolilor hidrice bacteriene.
19. Observatii
22
5. GUSA ENDEMICA
"Deficitul de Iod este considerat principala cauza de retard intelectual care poate fi prevenita" ( Pearce 2014) Summitul Mondial ONU pentru copii a stabilit ca obiectiv eliminarea deficitului de Iod la nivel mondial ( Neville 2013)
5.1. SCOPUL
Crearea unui sistem informational referitor la patologia tiroidiana asociata deficitului de Iod
in organism posibil datorat componentei naturale a factorilor de mediu, sol, apa, alimente,
sau prin fenomenul de poluare, a acestora. Prin cunoasterea corelatiilor dintre factorii de risc
cu aparitia cazurilor de imbolnavire si distributia geografica a acestora se va putea reevalua
statutul zonelor endemice gusogene cunoscute pana in prezent si eventual, elaborarea de
masuri profilactice adecvate.
5.2. OBIECTIVE
Estimarea impactului conditiilor de mediu, a deficitului de Iod asupra sanatatii populatiei
prin cunoasterea zonelor cu manifestari endemice gusogene si obtinerea unor informatii
complete privind numarul de cazuri, formele de manifestare a bolilor tiroidiene prin deficit
de iod precum si distributia cazurilor / localitati si zone geografice
Evaluarea masurilor profilactice aplicate in cadrul " Strategiei Nationale pentru eliminarea
tulburarilor prin deficit de Iod prin iodarea universala a sarii destinate consumului uman
direct si in fabricarea painii".
Diagnosticarea precoce si corectarea deficitului de iod in organism in rindul grupurilor
populationale cu vulnerabilitate crescuta , gravide si copii pentru prevenirea riscului de
instalare a unor forme cu retard mental
Identificarea factorilor implicati in producerea gusei endemice, in vederea delimitarii
cazurilor prin deficit de iod, de cele incadrate ca boli autoimune tiroidiene.
23
5.3. FURNIZORII DE DATE
Cazurile de gusa prin deficit de Iod diagnosticate prin spitalizare sau in ambulator vor fi
raportate trimestrial de DSP judetene.
In acest sens DSP teritoriale sunt principalii furnizori de date care vor inregistra in baza de
date a ReSanMed noul caz raportat de unitatile sanitare. Tot DSP teritorial este si utilizator al
bazei de date deoarece poate interveni in fisa cazului nou inregistrat in baza de date ,
introducand datele ce apar in cazul unei noi internari ale aceluiasi pacient.
Aspecte de sanatate publica
In lume anual se nasc 100 000 copii cu cretinism; tulburari prin carenta de Iod afecteaza aprox
50 milioane de copii, iar 1,6 miliarde de oameni sunt expusi riscului de a fi afectati de carenta
de Iod din alimente.(UNICEF) In Europa aportul de Iod este adecvat doar in citeva tari:
Finlanda, Norvegia, Suedia, Elvetia, Austria.
In Romania frecventa imbolnavirilor prin deficit de Iod este mai mare la populatia din zone
montane: versantii Carpatilor, Maramures, nordul Moldovei, zone considerate cu deficit
mediu de iod in sol, prin spalarea solului in urma precipitatiilor abundente, comparativ cu
tarile europene care prezinta un deficit mic de iod. Consumul de sare este in medie de 4 ori
mai mare ( 12g/zi ) fata de 3g/zi valoare medie la nivel european, nu asigura totusi un aport
suficient de iod in organism.( L. Paun 2013)
In perioada 2008-2012 in Romania se observa urmatoarele tendinte privind evolutia bolilor
tiroidiene, prin deficit de iod:
in anul 2012 au fost diagnosticate 2290 cazuri noi de gusa cu o valoare medie de
55 cazuri / judet, la care se adauga 7462 cazuri subclinice de Hipotiroidie prin
carenta de Iod.
Numarul de cazuri de gusa simpla nodulara netoxica, in evidenta medicilor de
familie in 2012, a fost cu aproape 10.000 cazuri mai mare fata de 2008.
36% din judete prezinta un numar de cazuri de gusa si de patru ori mai mare fata
de valoarea medie la nivel national: Tulcea (262), Suceava, Maramures,
Hunedoara, Braila, Gorj, Arges (70cazuri) ( Centrul de Statistica al MS)
24
Cazurile de boala conform codificarii internationale a bolilor ICD-10 cap. IV Boli endocrine de
nutritie si metabolice sunt codificate astfel :
E00 Sindromul insuficientei tiroidiene congenitale
Include: afectiuni endemice asociate cu deficienta de iod a mediului, fie direct, fie ca o
consecinta a deficientei de iod materne. Unele dintre afectiuni nu au o hipotiroidie curenta,
dar sunt consecinta secretiei anormale a hormonului tiroidian in dezvoltarea fatului.
E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul de Iod (gusa difuza si
nodulara)
E02: Hipotiroidia prin carenta subclinica de Iod
5.4. FISA GUSA ENDEMICA
DATE DESPRE PACIENT
1. Cod de identificare a cazului de boala la externare:
o E00
o E01
o E02
2. Are CNP:
o Da
o Nu
3. CNP - Identificarea cazului de boala prin CNP / anul nasterii, varsta, sex, va permite
completarea datelor referitoare la investigatii paraclinice, ulterior efectuate, pentru
precizare de diagnostic, dupa includerea cazului in baza de date, in registru si evitarea unei
duble raportari.
4.Data internarii actuale
5.Data confirmarii
6. Varsta la care a fost confirmat diagnosticul pentru prima data
7. Greutatea
25
8. Greutate necunoscuta
9. Inaltime
10. Inaltime necunoscuta
11. Indice de Masa Corporala (IMC) - permite o evaluare a starii de nutritie si estimarea
riscurilor asupra sanatatii induse de dereglari hormonale tiroidiene cu o dezvoltare staturo
ponderala deficitara la copil. De asemenea obezitatea dar si curele de slabire sunt factori
de risc in disfunctiile tiroidiene. Indice de Masa Corporala (IMC) se calculeaza automat
dupa formula:
12. Incadrare in grupe de risc in functie de IMC:
< 18,5 risc mare pentru sanatate
18, 5 - 24,9 risc scazut
25 - 29,9 risc scazut/moderat
30 - 34, 9 risc moderat/mare
> 35 risc foarte mare
13. Domiciliul - Localitatea de domiciliu si Localul nasterii: permit sa asociem sau nu cele
doua localitati in aceeasi zona geografica, pentru aprecierea aportului de iod in organism.
14. Antecedente
o Exista in familie si alte cazuri de boli tiroidiene
o Pacientul are boli cu restrictii pentru consumul alimentar de sare
ANTECEDENTE PERSONALE SI HEREDOCOLATERALE - Cauzele deficitului de Iod in organism
sunt multiple si pot fi generate atat de factori exogeni, de mediu, prin aport scazut din
alimente si apa, cat si prin factori endogeni:
Factori exogeni
precipitatiile abundente si inundatiile reduc iodul din sol, apa si alimente, precum si hrana
animalelor din aceste zone sunt deficitare in iod.
26
consum in exces de alimente gusogene (tiocianati) inhiba utilizarea iodului la nivel
tiroidian: conopida, gulie, ridichie, hrean, varza, brocoli
apa potabila din zone miniere de carbune poate contine fenoli, ftalati care reduc absorbtia
iodului,
Factori endogeni
perioade cu nevoi crescute de iod in organism (pubertate, sarcina, menopauza, stres )
dupa tratament pentru alte afectiuni asociate: medicatia cu antitiroidiene de sinteza,
litiu, fenilbutazona, expectorante cu Iod, amidodarona, etc
Se urmareste identificarea si a altor cazuri de boli tiroidiene in familie pentru a ne orienta in
primul rand asupra cauzelor congenitale si aprecierea profilaxiei prin consum alimentar de
sare iodata, evitarea consumului de alimente cu efecte gusogene, precum si boli asociate cu
diete hiposodate: cardio vasculare, renale, boli metabolice si de nutritie.
Medicamente pot inhiba hormonosinteza tiroidiana (HT), chiar daca aportul de Iod in
organism este normal, prin inducerea unei carente relative de Iod: amiodarona, propranolol,
dexametazona, interferonul, litiu in tulburari bipolare
15. DATE PARACLINICE SI IMUNOCHIMICE
Confirmarea diagnosticului de caz prin deficit de iod fata de formele auto imune se face prin:
o Ecografie tiroidiana
o Anticorpi antireceptor TSH
o Anticorpi anti TPO (tiroperoxidaza)
o Anticorpi anti - Tiroglobulina
o Manifestare cu:
Hipotiroidie
Hipertiroidie
Formarea auto- anticorpilor anti tiroidieni au la baza mai multe cauze, Bolile autoimune
tiroidiene (BTA) sunt multifactoriale cu etiopatogeneza complexa, rezultatul interactiunii
intre factorii genetici si factorii de mediu. Studiile familiale si pe gemeni au demonstrat ca
factorii genetici joaca un rol major in patogeneza BTA, datele si sugereaza ca predispozitia
pentru BTA este determinata genetic in proportie de pana la 79%. Studii recente de analiza a
27
genomului uman, precum si a polimorfismelor unui singur nucleotid (SNPs, single-nucleotid
polymorphisms) au identificat numeroase gene asociate BTA.
Anticorpi anti TPO anti- tiroperoxidaza, enzima ce intervine in sinteza HT, in faza de
transformare a iodului anorganic in iod organic. Sunt incriminate alimentele gusogene, si
folosirea indelungata de Aspartam si pot declansa BTA (tiroidita cr. Hashimoto, boala
Basedow).
Anticorpi anti Tiroglobulina (TGB) auto anticorpi anti- tiroglobulina, proteina precursoare
care formeaza cu iod hormonii tiroidieni.
Anticorpi antireceptor TSH: Receptorul hormonului eliberator de tirotropina, principalul
reglator al cresterii tireocitelor si sintezei de hormoni tiroidieni
Cresterea concentratiei serice a anticorpilor antitiroidieni anti-TPO, anti-TSHr si anti-TGB este
un element esential de diagnostic pentru BTA. Anticorpii antitiroidieni apar precoce, adesea
cu multi ani inainte ca aceste boli sa fie clinic manifeste. S-a raportat o prevalenta crescuta a
acestor anticorpi si la rudele neafectate ale pacientilor cu BTA. Ocazional, cresterea
concentratiei serice a anticorpilor antitiroidieni a fost observata in boli tiroidiene
nonautoimune (ex. gusa simpla, carcinom tiroidian). La pacientii cu boli reumatologice
autoimune, anticorpii antitiroidieni se intalnesc cu o frecventa de 2-4 ori mai mare decat in
populatia generala.
Factorii de mediu implicati in autoimunitatea tiroidiana includ:
excesul de iod
deficitul de seleniu si vitamina D
fumatul
expunerea la diferite medicamente ex: amiodarona, litiul, agenti antiretrovirali
interferonul – IFNα, anticorpii monoclonali
diverse infectii bacteriene si virale.
Studii recente la bolnavii cu IDD (Iodine Deficiency Disorders) care nu au raspuns la tratament
au identificat in sange valori crescute ale unor factori de crestere care, determina proliferarea
tesutului tiroidian:
IGF-1 (insulin like growth factor)
EGF (epidermal growth factor)
28
FGF (fibroblast growth factor)
VEGF (vascular growth factor)
Sursa acestora nu este elucidata si sunt independenti de secretia de TSH si hormonii tiroidieni.
Bolile tiroidiene prin deficit de Iod cu manifestare endemica pot evolua fara sa fie insotite de
tulburari hormonale ( hipo sau hiper tiroidiene) atata timp cat nu se asociaza factori de risc:
exogeni ( alimentatie gusogena, medicamente antitiroidiene) sau factori endogeni (
graviditate, alaptare, pubertate, patologie endocrina preexistenta, interventii chirurgicale)
cand nevoile organismului in Iod cresc. Diagnosticarea bolii in faza infraclinica reprezinta
profilaxia secundara, care trebuie facuta prin dozari de: TSH la nou nascuti si iodul in urina la
copilul de varsta scolara.
In Romania sunt prevazute aceste testari in cadrul Programului National de Sanatate Publica
prin prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari si nutritie.
16. Recomandari - Recomandarile pentru pacienti urmaresc aplicarea masurilor profilactice
pentru prevenirea complicatiilor si disfunctiilor hormonale tiroidiene majore, privind:
o Recomandari la externare privind consumul de sare iodata - cea mai eficienta
metoda de prevenire a IDD:
retard mintal
alte defecte in dezvoltarea SN
gusa
tulburari de crestere
sterilitate
Iodarea sarii de bucatarie s-a facut pentru prima data in Franta in 1860 pentru prevenirea
gusii la copii.
In Romania iodarea sarii este reglementata prin HG 568/2002 care prevede ca iodarea sarii sa
fie de 20mg + - 5 /kg sare si alte reglementari ulterioare, care se refera la sarea destinata
consumului direct, precum si la sarea pentru fabricarea painii, si cea folosita la prepararea
hranei in colectivitati. Iodarea se face cu iodat de potasiu KI si la un consum mediu de 10 g
sare /zi asigura in organism un aport de 90-150 micrograme iod/zi. In SUA si Canada sarea
iodata contine 100 micrograme KI/g sare, astfel necesarul zilnic este asigurat de 2 g sare/zi.
29
Este importanta si granulatia sarii folosite, momentul adausului in mancare, avand in vedere
ca prin prelucrarea termica scade continutul in iod intre 20-60%
o Restrictii privind consum alimente gusogene - Alimentatia traditionala prin
consum de varza, napi, cartofi, soia, morcovi, are efecte gusogene, prin
continutul crescut de tiocianati, care interfera cu pompa de iod si blocheaza
patrunderea iodului in celula tiroidiana.
Alimentatia mediteraneana, bazata pe alge marine, scoici, crustacee, peste, asigura un aport
suficient de Iod, dar nu e specifica populatiei de la noi. Alimentatia diversificata cu aceste
alimente, trebuie recomandata in alimentatia persoanelor cu aport insuficient de iod in
organism. Se considera ca 200g peste oceanic contine aprox 500 micrograme iod (mai mult
decat iodul obtinut dintr-o lingurita cu sare).
Excesul de lipide in alimentatie scade coeficientul de utilizare digestiva a iodului
Aportul insuficient de proteine cu valoare biologica mare si continut in tirozina, reduce
procesul de hormonosinteza, excesul de nitrati scade absorbtia intestinala a iodului.
o Tratament tablete pe baza de iod - Administrarea de tablete pe baza de iodura
de potasiu ( 100-300 micrograme/zi) in special pentru cei cu nevoi fiziologice
crescute ( gravide, copii) numai cu recomandare medicala, in general pentru
protectia tiroidei fata de iodul radioactiv, previne concentrarea lui in tiroida si
creste eliminarea din organism. Doza se calculeaza in functie de varsta.
o Tratament hormonal cu levotiroxina este recomandat in formele de gusa TSH
dependente, Hipotiroidismul infantil, cu retard in crestere si tulburari in
dezvoltarea psihica. Un tratament precoce instituit reduce simptomatologia atat
in formele primare de hipotiroidism, secundare (cand hipofiza nu sectreta TSH
pentru stimularea functionarii glandei tiroide) cat si iatrogene, post operatorie,
post radioterapie sau prin supradozare cu antitiroidiene de sinteza.
o Tratament chirurgical se recomanda in formele polinodulare cu complicatii
mecanice si estetice, pe baza diagnosticului ecografic cu punctie in prealabil.
30
6. SCHIMBARI CLIMATICE – PACIENTI EXTERNATI PE COD DE
BOALA
6.1. SCOPUL
Protejarea starii de sanatate a populatiei, prin prevenirea riscurilor generate de factorii din
mediul ambiant datorate schimbarilor climatice, in vederea imbunatatirii calitatii vietii si a
prevenirii efectelor negative ale acestora asupra starii de sanatate a populatiei expuse.
Acest scop se poate atinge prin crearea unei baze de date pe coduri de boala si este necesara
pentru obtinerea unor informatii referitoare la rolul si ponderea factorilor de mediu
modificati in urma aparitiei de schimbari climatice, in declansarea sau agravarea unor boli in
randul populatiei generale si in aplicarea unor masuri de profilaxie adecvate.
Astfel se vor putea stabili masuri de prevenire a aparitiei afectiunilor acute si de agravare a
celor preexistente ca urmare a schimbarilor climatice, precum si a unor masuri adecvate
supravegherii starii de sanatate a populatiei rezidente in zonele vulnerabile la anumite
schimbari climatice, in anumite perioade ale anului.
Mentionam ca pana in prezent nu am putut identifica un registru asemanator la nivel national
sau la nivel european.
6.2. OBIECTIVE
1. identificarea grupurilor vulnerabile in anumite situatii meteorologice extreme (canicula,
seceta, vanturi puternice - furtuni, precipitatii abudente – inundatii, temperaturi joase –
ger, etc.);
2. urmarirea si supravegherea starii de sanatate a populatiei;
3. stabilirea unor masuri privind diminuarea, prevenirea, precum si/sau
diminuarea/eliminarea aparitiei efectelor negative asupra populatiei expuse
4. evaluarea si ierarhizarea efectelor negative a situatiilor metereologice asupra populatiei
expuse, in functie de gravitatea si intensitatea actiunilor datorate schimbarilor climatice;
5. informarea si constientizarea populatiei asupra riscurilor asociate cu schimbarile climatice
6.3. FURNIZORII DE DATE
31
Datele de intrare pentru bazele de date vor fi inserate/furnizate de catre Directiile de
Sanatate Publica teritoriale. Raportarea de catre Directiile de Sanatate Publica se va produce
trimestrial si se refera la coduri de boala la externare .
Datele raportate de catre cele 42 de Directii de Sanatate Publica vor proveni de la spitale si
sunt reprezentate de cazurile de imbolnaviri datorate schimbarilor climatice pentru pacientii
externati – cod de boala. Acestea sunt colectate de catre Directiile de Sanatate Publica
teritoriale cu informatiile primite de la spitalele de urgenta care raporteaza numarul
pacientilor externati, pe cod de boala, cu afectiuni ce pot fi influentate de schimbari climatice.
Datele centralizate vor proveni de la spitalele teritoriale.
6.4. UTILIZATORII DE DATE
Directiile de Sanatate Publica teritoriale au dublu rol, si anume de Furnizori de date a
registrului, precum si de utilizator al bazei de date pe coduri de boala – modulul schimbari
climatice.
Directiile de Sanatate au responsabilitatea de a colecta, administra si actualiza trimestrial
baza de date privind schimbarile climatice- pacienti externati pe cod de boala.
6.5. FISA SCHIMBARI CLIMATICE
Schimbarile climatice afecteaza starea de sanatate a populatiei ca urmare a cresterii
temperaturii aerului si apei, riscului crescut de inundatii, seceta, diminuarea rezervelor de apa
datorata cresterii perioadelor de seceta, riscului crescut de incendii ca urmare a cresterii
perioadelor de timp cu temperaturi extrem de ridicate si diminuare a precipitatiilor, precum
si reducerea resurselor naturale vegetale si animale, modificari si degradari ale ecosistemelor
si degradarea resurselor naturale
Schimbarile climatice pot determina intensificarea anumitor fenomene strans legate de
factorii de mediu si au un impact major asupra starii de sanatate a populatiei rezidente in
zonele afectate. Prin expunerea la fortele naturii, care in perioada actuala ating valori
32
extreme (canicula, temperaturi foarte scazute, etc) pot aparea de asemenea cazuri noi de
imbolnaviri, care deriva din aceste actiuni negative ale naturii.
Registrul asigura o baza de date necesara promovarii medicinii bazate pe dovezi, referitoare
la impactul factorilor determinanti din mediu , care contribuie la povara bolii in Romania.
Studii recente arata ca 4 din primii 15 factori de risc dupa povara bolii in populatie sunt factorii
de mediu, iar patologia asociata acestor factori determinanti cuprinde: bolile respiratorii,
cardio-vasculare, neurologice, cancer. Adaptarea organismului la schimbarile climatice
globale si frecventa crescuta a evenimentelor meteorologice majore este mai putin studiata
si evaluata, putand deveni o prioritate in cadrul Strategiei Nationale de Sanatate
Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera ( GES) a determinat cresterea temperaturii medii
a aerului la nivel global in 2009, urcand cu 0.7 - 0.8 °C fata de cea din perioada pre-industriala.
Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) a concluzionat ca incalzirea
globala de la mijlocul secolului 20 incoace este foarte posibil sa fi fost datorata influentelor
umane.
Estimarile viitoare ale proiectiilor actuale sugereaza ca temperaturile medii globale ar putea
creste cu 1.8 pana la 4.0 °C – sau cu 1.1 pana la 6.4 °C. Observatii recente ne dau motive sa
credem ca rata de crestere a emisiilor de GES si multe impacturi climatice se apropie de limita
superioara a gamei de proiectii ale IPCC, mai degraba decat de cea inferioara (Sursa ANPM –
Raport de mediu anual 2012).
Cresterea nivelului de dioxid de carbon a determinat cresterea temperaturii pamantului cu
aproximativ 0,6 grade C in ultimii 100 de ani si se prevede o crestere cu 2-5 grade C in urmatorii
50-100 de ani (Sursa ANPM – Raport de mediu anual 2012).
In Romania temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0,4 – 0,5 oC fata de fiecare
deceniu, incepand din 1961 si pana in prezent. (Sursa - Agentia Nationala de Meteorologie –
Raport de mediu anual 2012 , ANPM).
In Romania, sub aspect pluviometric, pe perioada 1901-2000 s-a evidentiat o tendinta
generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960, evidentiindu-se
totodata o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii
33
In Romania va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar si mai putin si se vor intensifica fenomenele
meteorologice extreme. Pana in anul 2030 este de asteptat o incalzire medie anuala intre 0,5
si 1,5 grade. Se va accentua deficitul de precipitatii, indeosebi in sudul si in sud-estul tarii In
functie de numarul persoanelor afectate de variatiile de temperatura in perioada verii, din
localitatile investigate, ca urmare a zilelor toride, se evidentiaza ca fiind cele mai afectate
judete sunt: Hunedoara, Vaslui, Arad, Botosani. Variatiile mari si bruste de temperatura si
umiditate ne afecteaza sanatatea, starea psiho-emotionala, randamentul de munca sau
odihna.
Ca urmare a valurilor de frig care s-au inregistrat in anul 2013 un numar de cazuri de degeraturi
in judetele: Neamt, Vaslui si Bacau, comparativ cu zona de sud-vest a tarii, unde clima este
mai blanda.
In vederea stabilirii structurii registrului s-au fixat ca obiective principale gasirea celor mai
relevante categorii de boli care pot fi influentate de factorii de mediu, modul de culegere a
informatiilor si frecventa de raportare.
Codurile de boli datorate de schimbarile climatice sunt:
DEGERATURI (T33-T35):
o Degeratura Superficiala (T33)
o Degeratura cu necroza tesutului (T34)
o Degeratura implicand multiple regiuni ale corpului si degeratura nespecificata
(T35)
EFECTELE CAUZELOR EXTERNE,ALTELE SI NEPRECIZATE (T67-T69)
o Efecte ale caldurii si luminii (T67)
o Hipotermia (T68)
o Alte efecte ale temperaturii reduse (T69)
EXPUNERI LA FUM, FOC, FLACARA SI SUBSTANTE ARZANDE (X00 - X19):
o Fum
o Foc
o Flacara
o Substante arzande
34
EXPUNERI LA FORTELE NATURII (X30-X39):
o Expunere la caldura naturala excesiva( X30)
o Expunere la frig natural excesiv (X31)
o Expunere la soare (X32)
o Victima a traznetului (X33)
o Victima a cutremurului de pamant (X34)
o Victima a eruptiei vulcanice (X35)
o Victima a avalansei, alunecarii de teren sau a altor miscari telurice (X36)
o Victima a unei furtuni cataclismice(X37)
o Victima a inundatiei (X38)
o Expunere la alte forte ale naturii si nespecificate (X39)
Codurile de boli au fost selectate din CIM -10 (Clasificatia Internationala a Maladiilor – Revizia
10) OMS si au fost prioritizate in functie de efectele negative pe care schimbarile climatice
poate sa le aiba asupra starii de sanatate a populatiei. Aceste coduri de boala selectate sunt
strict legate de factorii metereologici asupra organismului Scopul CIM este crearea conditiilor
pentru inregistrarea sistematizata, analiza, interpretare si comparare a datelor privind
mortalitatea si morbiditatea, obtinute de diferite spitale, state sau regiuni si in timp diferit.
CIM se foloseste pentru transformarea formularii textuale a diagnosticului maladiei sau altor
probleme ce tin de sanatate, in coduri alfa-numerice, ce asigura comoditatea de pastrare,
extragere si analiza datelor. CIM ofera o mare varietate de semne, simptome, constatari de
anormalitate, plangeri si circumstante sociale care pot inlocui un diagnostic. In baza acestei
reglementari, spitalele transmit date referitoare la morbiditatea spitalizata, lunar catre
directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.
Fisa referitoare la pacientii externati pe cod de boala - modulul schimbari climatice va
cuprinde urmatoarele informatii:
1. Coduri de boala
o Degeraturi (T33-T35):
o Efectele cauzelor externe,altele si neprecizate (T67-T69)
o Expuneri la fum, foc, flacara si substante arzande(X00 - X19):
o Expuneri la fortele naturii (X30-X39):
2. Date Pacient
o Sex
o Varsta
35
o Grupa de varsta
o Data internarii
o Numarul zilelor de spitalizare
3. Serviciul de urgenta la care a fost raportat cazul
o Judet
o Localitatea
Structura fisei pacientilor externati pe cod de boala in functie de schimbarile climatice
cuprinde informatii referitoare la crearea unei baze de date cu informatii corecte, si anume:
Codurile de boala au fost selectate pentru a se stabili cele mai relevante categorii
de boli ce pot fi datorate schimbarilor climatice. Stabilirea codurilor de boala sunt
strict legate de factorii meteorologici asupra organismului si prioritizarea efectelor
negative ce pot influenta starea de sanatate a populatiei;
Data internarii a fost necesara pentru a se cunoaste momentul in care s-a
declansat fenomenul meteorologic extrem, iar pacientul s-a prezentat la unitatea
medicala, pentru a fi diagnosticat si internat.
Datele privind sexul pacientului au fost necesare pentru a se stabili
vulnerabilitatea/incidenta populatiei afectate de schimbarile climatice. Sexul este
o variabila determinanta ce are ca scop stabilirea numarului de cazuri de
imbolnaviri, provocate de intensitatea aparitiei schimbarilor climatice, pe categorii
de sex.
Datele privind localitatea sunt necesare pentru a ne permite stabilirea zonei
geografice in care a fost diagnosticat pacientul, luandu-se in considerare
“vulnerabilitatea zonala” privind desfasurarea evenimentelor meteorologice
extreme;
Datele privind grupele de varsta va scoate in evidenta varsta vulnerabila la
actiunea schimbarilor climatice;
Datele privind numarul de zile de internare a pacientului vor reflecta gravitatea
afectiunii diagnosticate.
7. NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU
36
7.1. SCOPUL
Asigurarea compliantei la Planul National de Implementare a Regulamentului Sanitar
International 2005 (RSI 2005) in Romania, aprobat prin Ordinul MS nr. 800/2014 si Decizia
nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind
amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate, prin:
Evaluarea riscurilor posibile pentru sanatatea populatiei in situatia aparitiei unui
eveniment de poluare a factorilor de mediu si stabilirea masurilor de protectie
pentru comunitatea expusa.
Prevenirea manifestarilor de tip epidemic in urma evenimentelor de poluare
chimica a factorilor de mediu.
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea riscurilor asociate
efectelor adverse a unui eveniment de poluare a unui factor de mediu.
7.2. OBIECTIVE
Gestionarea unor posibile evenimente de mediu prin:
Crearea unui model de notificare a unui eveniment de mediu, pentru informarea
corecta, in timp real a populatiei expuse riscului acut de aparitie a unor efecte
adverse, datorita producerii unor accidente/incidente de poluare, prin deversarea
sau emisia, in factorii de mediu a unor substante periculoase in concetratii mari.
Crearea unei baze de date ce va contine notificarile privind evenimentul de mediu,
transmise de catre DSP-uri, care va oferi informatii utile pentru stabilirea masurilor
de protectie pentru populatia potential afectata.
Informarea populatiei privind riscurile la care este expusa in cazul aparitiei unui
eveniment de poluare si masurile de protectie ce trebuie luate intr-o astfel de
situatie.
7.3. FURNIZORII DE DATE
Informatiile continute in “fisa de raportare a evenimentului de mediu”, respectiv datele de
intrare pentru baza de date vor fi inserate/furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica
37
judetene (42). Datele raportate prin fisa de notificare de catre DSP judetene pot proveni si de
la alte institutii implicate un gestionarea acestor evenimente de mediu.
FRECVENTA RAPORTARII:
Evenimentele de mediu vor fi raportate prin “fisa de notificare” in timp real, cu posibilitatea
completarii acesteia in mai multe etape, in functie de evolutia evenimentului respectiv.
7.4. UTILIZATORII DE DATE
Directia de Sanatate Publica teritoriala este atat furnizor de date, cat si utilizator in cadrul
bazei de date privind notificarile evenimentelor de mediu.
Rolul DSP judeteana este de:
FURNIZOR DE DATE - Informeaza in timp real CNMRMC, despre:1.Eventualele riscuri
privind evenimentele de poluare a factorilor de mediu petrecute in ultimele ore, prin
administrarea sectiunii Notificari DSP. 2. Masurile intreprinse pentru a diminua
efectele potentiale ale evenimentului de poluare; 3. Colaborarea cu celelate institutii
locale pentru gestionarea corecta a situatiei.
UTILIZATOR DE DATE – Actualizeaza informatia ori de cate ori apar
evenimente/noutati legate de factorul poluator, factorul poluat, starea de sanatate a
populatiei rezidente, masurile luate, extinderea ariei poluate, etc.
Datele confidentiale respectiv bazele de date ale registrului vor fi accesate doar de catre
utilizatori inregistrati in sistem. Acestia se vor conecta la registrul ReSanMed printr-o
fereastra de autentificare alcatuita dintr-un username si o parola. Utilizatorii pot să acceseze
numai datele cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu
respectiv acestia pot introduce/completa lunar sau in timp real (in cazul bazei de date
“Notificari DSP”) informatii in baza de date a registrului.
Fluxul informational:
Componenta principala a fluxului informational de date este reprezentata de colectarea
datelor respectiv de administrarea/gestionarea bazei de date.
Informatiile, respectiv datele de intrare pentru baza de date privind notificarea
evenimentelor de poluare a unui factor de mediu vor fi furnizate/inserate in baza de date de
38
catre Directiile de Sanatate Publica judetene si a municipiului Bucuresti, in numar de 42. DSP-
urile vor raporta (in timp real) evenimentele de poluare a unui factor din mediul ambiant, pe
baza unei fise de notificare. Designul registrului va da posibilitatea actualizarii fisei in mai
multe etape (etapa de instiintare, existenta unor urmari, etc.), in functie de evolutia
evenimentului de poluare respectiv. Inregistrarea informatiilor in baza de date cu privire la
posibilele evenimente de mediu, avand ca impact sanatatea populatiei va fi facuta in timp real
(imediat de la aflarea informatiei despre accident/incident, DSP va furniza informatia catre
ReSanMed ).
7.5. FISA NOTIFICARE ACCIDENT/INCIDENT DE MEDIU
In conformitate cu Regulamentul Sanitar International (RSI) 2005, "evenimentul" înseamnã
manifestarea unei boli sau o situaţie ce creazã un potenţial risc pentru apariţia unei boli. Asa
cum am precizat mai sus, evenimentul de mediu poate include incidente, accidente majore
de mediu, amenintari de origine chimica, amenintari care provin din mediul inconjurator cu
efect transfrontalier, evenimente care pot constitui urgente de sanatate publica de
importanta internationala, conform RSI.
“Accidente majore” reprezinta orice evenimente survenite intr-un teritoriu, cum ar fi o emisie
de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, ce rezulta din evolutii necontrolate in
cursul exploatarii unui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor
pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul
obiectivului si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.
“Incidentul” este evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa produca pagube materiale.
Incidentul care implica actiunea de poluare a unui factor de mediu poate fi asimilat cu
poluarea accidentala.
39
Plecand de la definitiile prezentate mai sus si, avand in vedere obligatia de raportare a
alertelor, precum si orice informatii relevante privind evenimentul respectiv, in baza Deciziei
Parlamentului European si a Consiliului nr. 1082/2013 privind amenintarile transfrontaliere
grave pentru sanatate si de abrogare a deciziei nr. 2119/98/CE, s-a conturat fisa de notificare
a unui eveniment de mediu, prezentata in Anexa 1. Criteriile dupa care s-a elaborat fisa de
notificare au vizat o raportare complexa si reprezentativa de catre specialistii desemnati ce
vor fi implicati in aceasta activitate, din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a
municipiului Bucuresti.
Fisa de notificare a unui eveniment de mediu are un format de tip chestionar cu intrebari
inchise si deschise ce urmareste sa ofere informatii punctuale si clare referitoare la
desfasurarea unui accident-incident de poluare ce ar putea aparea intr-un anumit teritoriu.
Fisa de notificare contine 5 categorii de date solicitate, referitoare la:
1. Date generale privind evenimentul declansator
o DSP care raporteaza
o Persoana de contact
o Judet
o Localitate
o Locul producerii
o Date despre poluant
o Data si ora producerii evenimentului de mediu
2. Date poluant
o Evenimentul poluator reprezintă un impact sever asupra populaţiei
o Evenimentul este de natură neobişnuită/neaşteptată pentru zona poluată
o Există riscul de transmitere/răspîndire transfrontalieră
o Există risc pentru cei ce călătoresc in zona poluata/mănîncă/beau apă/stau în
aer liber
3. Date despre factorul de mediu poluat
4. Date despre riscul asupra sanatatii populatiei
o Date despre riscul asupra sanatatii populatiei
o Nr persoane afectare
40
o Nr de solicitari servicii medicale
o Nr de cazuri pe coduri de boala (total)
o Coduri de boala
o Nr de decese
5. Date despre masuri luate la nivel local
6. Tip eveniment poluator
S-a decis ca fisa de notificare sa aiba aceasta structura, deoarece s-a considerat ca toate cele
cinci categorii de date colectate sunt relevante pentru a descrie cat mai fidel producerea,
derularea si gestionarea unui accident-incident de poluare.
Structura fisei de notificare a unui eveniment de mediu se axeaza pe colectarea urmatoarelor
informatii, considerate relevante pentru conturarea unui tablou fidel al intamplarilor:
Datele generale privind evenimentul se refera la: raportor (directia de sanatate
publica ce notifica evenimentul): persoana de contact, locul, data de debut/constatare
a evenimentului poluator; date despre evenimentul poluator: ora producerii, natura
evenimentului; riscuri de transmitere/raspandire (inclusiv efect transfrontalier)
pentru populatie. Cu ajutorul acestor date, se stabilesc clar locul producerii
accidentului/incidentului, zona afectata initial si/sau posibila sa extindere in
vecinatati, putand avea chiar un efect transfrontalier in situatia unui accident major
de poluare.
Datele despre poluant se refera la sursa poluarii, natura si tipul poluantului. Pe baza
acestor date se pot identifica, in functie de proprietatile substantelor continute,
riscurile posibile pentru populatia expusa din zona de producere a evenimentului si
masurile de neutralizare a poluantului.
Datele despre factorul de mediu poluat fac referire la descrierea factorului de mediu
poluat, calea de transmitere a poluantului in organism, zona geografica de intindere a
poluarii, grupurile populationale vulnerabile supuse riscului, conditii care ar putea
accentua efectul poluantului si de asemenea, conditii de mediu ce pot determina
raspandirea poluarii in urmatoarele intervale de timp.
Datele despre riscul asupra sanatatii populatiei vizeaza obtinerea unor informatii
referitoare la urmatorii indicatori: numarul de persoane asupra carora exista
posibilitatea unui impact asupra sanatatii; numarul de solicitari ale serviciilor medicale
41
de urgenta pe perioada derularii evenimentului poluator; numărul de cazuri pe cod de
boală (se vor selecta doar bolile care pot apare datorita poluarii factorului de mediu)
înregistrate in unităţile sanitare din localitatea/judeţul afectat pînă la data prezentei
raportări; numărul de decese (se vor selecta doar cauzele care pot apare datorita
poluarii factorului de mediu) înregistrate din localitatea/judeţul afectat pînă la data
prezentei raportări. Cu ajutorul acestor date se pot stabili atat gradul de severitate a
evenimentului produs, precum si masurile de limitare a impactului asupra asupra starii
de sanatate a populatiei (inculsiv populatia care tranziteaza zona respectiva) si a
mediului.
Datele despre masuri luate la nivel local fac referire la existenta unor rapoarte de
informare privind evenimentul poluator, elaborate de alte institutii/autoritati locale
implicate in gestionarea accidentului/incidentului respectiv, conform protocoalelor
incheiate la nivel local, precum si masurile ce au fost luate. De asemenea se solicita
stabilirea tipului de eveniment de poluare, respectiv accident sau incident.
Datorita tipologiei fisei de raportare a notificarii accidentului-incindentului de poluare, exista
posibilitatea actualizarii acesteia in mai multe etape (etapa de instiintare, existenta unor
urmari, etc.), in functie de evolutia evenimentului respectiv si a masurilor luate.
Toate aceste date solicitate in fisa de notificare ajuta cu certitudine la conturarea unui tablou
complet asupra evenimentului produs. Pe baza acestor date se pot identifica gradul de
severitate a efectelor poluantului implicat in eveniment, riscurile si pericolele potenţiale
rezultate in urma producerii evenimentului de mediu, masurile necesare privind limitarea
consecintelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului, precum si masuri de prevenire a
unor astfel de evenimente. De asemenea, aceste date ajuta la stabilirea unor politici de
sanatate publica in domeniul schimbarilor climatice cu impact asupra populatiei din Romania
si la identificarea zonelor vulnerabile la schimbari climatice.
42
PARTEA II
Ghid de instruire suport de curs - RESANMED:
REGISTRUL SĂNĂTATE ŞI MEDIU
„Sistem Integrat de Registre Imbunatatite-SIRI” in
cadrul proiectului RO 19.05
Versiunea 1.0
43
CUPRINS
1. INTRODUCERE 44 1.1. SCOPUL DOCUMENTULUI 44 1.2. AUTENTIFICAREA ÎN CADRUL APLICAȚIEI 44 1.3. INTERFAȚA APLICAȚIEI 44 1.3.1. ANTETUL (HEADER-UL) 46 1.3.2. ZONA CENTRALĂ 47
2. ROLURI IN CADRUL SISTEMULUI 48 2.1. PERSONAL DSPJ 48 2.2. PERSONAL INSP – CNMRMC 48 2.3. ADMINISTRATOR 48
3. METHEMOGLOBINEMIE 49 3.1. FLUXUL INFORMATIILOR 49 3.2. ADAUGARE FIȘĂ 49 3.3. CĂUTARE INFORMAȚII 52 3.4. RAPOARTE 53
4. GUSA ENDEMICA 55 4.1. FLUXUL INFORMATIILOR 56 4.2. ADĂUGARE FIȘĂ 56 4.3. CĂUTARE INFORMAȚII 58 4.4. RAPOARTE 59
5. BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE 60 5.1. FLUXUL INFORMATIILOR 60 5.2. ADĂUGARE BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE 60 5.3. CĂUTARE INFORMAȚII 62 5.4. RAPOARTE 62
6. ACCIDENT/ INCIDENT DE MEDIU 64 6.1. FLUXUL INFORMATIILOR 64 6.2. ADĂUGARE EVENIMENT (INCIDENT/ACCIDENT) 64 6.3. CĂUTARE INFORMAȚII 67 6.4. RAPOARTE 67
7. MESAJE 8. AJUTOR
44
1. INTRODUCERE
1.1. SCOPUL DOCUMENTULUI
Scopul acestui document este de a prezenta modul de lucru și functionalitatile din cadrul componentei
RESANMED, care face parte din suita de aplicații livrate în cadrul proiectului „Sistem Integrat de
Registre Imbunatatite-SIRI”, finanțat prin Granturile Norvegiene 2009-2014 si cofinantat de
Ministerul Sanatatii, Romania.
1.2. AUTENTIFICAREA ÎN CADRUL APLICAȚIEI
Pentru autentificarea in componenta RESANMED deschideți un navigator web (Internet Explorer,
Mozilla, Chrome etc.) în care tastați adresa portalului extern http://siri.registre-insp.ro. Pe pagina
principala a portalului, din meniul principal, selectati [REGISTRE - > RESANMED].
Figura 1 - Accesare portal extern
Veti fi redirectionat catre pagina de autentificare a componentei RESANMED.
45
Figura 2 - Autentificare în aplicație
Selectați metoda de autentificare:
Local – folosind numele de utilizator și parola furnizate
OpenID – folosind datele din domeniul institutiei
Iniţial autentificarea în sistem se va face pe baza unui cont unic, de aceea este necesar să selectaţi
metoda Local.
Introduceți credențialele și apăsați [ Log In ].
În cazul în care introduceți gresit user-ul si parola, aplicația vă atenționează prin mesajul :
Figura 3 - Autentificare greșită
46
În cazul în care nu vă mai amintiți parola, aceasta poate fi resetată, fie accesând link-ul „V-ați uitat
parola?” din mesajul de atenționare, fie făcând click pe „Cere parolă nouă” situat în partea de jos a
ferestrei de autentificare și apoi introducând adresa de email furnizată la crearea contului de utilizator.
După autentificarea cu succes în cadrul aplicației, utilizatorul poate vizualiza datele contului său
accesând meniul Contul Meu.
Figura 4 - Meniul Contul Meu
Pentru modificarea informațiilor din cadrul acestui meniu, inclusiv schimbarea parolei, se apasă
butonul [Modifică].
Se modifică informațiile necesare și apoi se apasă butonul [Salvează].
Atenție! Pentru modificarea adresei de e-mail sau a parolei este necesar să se introducă parola
actuală în câmpul specific.
1.3. INTERFAȚA APLICAȚIEI
1.3.1. ANTETUL (HEADER-UL)
Antetul (Header-ul) conține meniurile aplicației și este vizibil în permanență, indiferent de sectiunea
în care lucrați, în funcție de drepturile de acces acordate.
Figura 5 - Antetul (Header-Ul) Aplicației
In aceasta sectiune găsiți următoarele informații:
Meniul principal al aplicației
o Acasă – În aceasta sectiune sunt structurate sub formă de butoane categoriile
aplicației.
47
o Methemoglobinemie – În aceasta sectiune puteți adăuga fișa unui pacient sau puteți
căuta informații despre pacienții existenți în aplicație.
o Gușă endemică – În aceasta sectiune puteți adăuga date despre pacienții ce suferă de
afecțiuni ale glandei tiroide sau puteți căuta informații despre pacienții existenți în
aplicație.
o Boli/Schimbări climatice – În aceasta sectiune puteți adăuga date despre victime ale
expuneri la forte ale naturi sau puteți căuta informații despre victime existente in
aplicație.
o Incident/Accident – În aceasta sectiune puteti adăuga date despre un Eveniment
poluator sau puteți căuta informații despre Evenimentele existente in aplicație.
o Log Acțiuni – În aceasta sectiune puteți vizualiza un set de informații cu privire la
activitatea din cadrul aplicației.
o Rapoarte – În aceasta sectiune puteți vizualiza un set de rapoarte puse la dispoziție
de către aplicație.
o Utilizatori – din aceasta zonă administratorii gestionează utilizatorii din sistem
o Nomenclatoare - din aceasta zonă administratorii gestionează nomenclatoarele
existente îm aplicaţie.
o Ajutor – permite vizulizarea manualelor de utilizare și accesul în aplicația Help Desk.
Butonul [Contul Meu] - accesează pagina cu informații referitoare la contul dumneavoastră
din cadrul aplicației.
Butonul [Mesaje] - accesează pagina mesaje primite, trimise in/din cadrul aplicatiei.
Butonul [Deconectare] – vă deconectează din aplicație.
1.3.2. ZONA CENTRALĂ
În pagina Acasă, imediat după conectarea în aplicaţie sunt afişate meniurile aplicaţiei sub forma unor
butoane mari pătrate. În zona centrală a paginii sunt afișate informațiile corespunzătoare meniurilor.
În pictograma de mai jos sunt prezentate meniurile disponibile pe contul de administrator (toate). În
funcție de rolul alocat contului personal, accesul va exista doar la meniurile aferente rolului selectat,
restul nefiind vizibile.
Figura 6 - Prima pagină
48
2. ROLURI IN CADRUL SISTEMULUI
În cadrul sistemului utilizatorii au asociate unul sau mai multe roluri, conform tipurilor de acțiuni pe
care aceștia le executa.
2.1. PERSONAL DSPJ
Personalul DSPJ este responsabil cu:
Introducerea cazurilor de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și
Incidente/accidente mediu.
2.2. PERSONAL INSP – CNMRMC
Personalul INSP-CNMRMC are următoarele permisiuni:
Vizualizează cazurile de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și
Incidente/accidente mediu.
Prelucrează datele.
Vizualizează rapoartele.
2.3. ADMINISTRATOR
Rolul de Administrator are următoarele permisiuni :
Vizualizează cazurile de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și
Incidente/accidente mediu.
Vizualizează rapoartele.
Gestionează utilizatorii.
Gestionează nomenclatoarele.
49
3. METHEMOGLOBINEMIE
3.1. FLUXUL INFORMATIILOR
Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:
Figura 7 - Flux informatii Methemoglobinemie Acuta Infantila
Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre cazurile de methemoglobinemie se accesează meniul
Methemoglobinemie.
3.2. ADAUGARE FIȘĂ
Pentru adăugarea fișei unui pacient se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei
afișate.
Atenție! Optiunea de adăugarea a unei fișei [Adaugă] este disponibilă doar pentru utilizatorii cu rol
DSPJ.
50
Figura 8 - Adaugă fișă Methemoglobinemie
Se completează formularul din fereastra afișată astfel:
Figura 9 - Methemoglobinemie - Date Pacient
Se completează secţiunile Date Pacient și Date Boală.
51
Figura 10 – Methemoglobinemie - Domiciuliu
Se completează informațiile despre domiciliul pacientului.
Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe
măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.
Figura 11 - Methemoglobinemie - Date sursa de apă
Se completează informații despre sursa de apă.
Figura 12 - Calitatea Apei
Se completează informații despre Calitatea apei.
52
Figura 13 - Methemoglobine – Observații
Se completează caseta de text Observații.
Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.
După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].
Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Reset Form].
3.3. CĂUTARE INFORMAȚII
Pentru a căuta informați se accesează meniul Methemoglobinemie, se completează
câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută]. Căutarea se poate realiza după un camp
din lista din imagine sau după mai multe.
Figura 14 - Căutare informații Methemoglobinemie
Pentru a reseta formularul completat apăsați butonul [Resetează].
53
3.4. RAPOARTE
În cadrul componentei RESANMED - Methemoglobinemie sunt prezente urmatoarele rapoarte
predefinite care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.
1. Evidenta cazurilor de Methemoglobinemie la nivel de judet/grupa de varsta
2. Numar de cazuri/judet/tip de alimentatie: la san/ artificial/ mixt
3. Numar de cazuri/judet/boli asociate - respiratorii /digestive /altele /nu a fost cazul.
4. Numar de cazuri/judet/stare la externare: ameliorat/vindecat/decedat
5. Numar de cazuri/judet/analize microbiologice apa fantana – prezenta coliformi/E
Coli/Enterococi
6. Evidenta cazurilor de Methemoglobinemie la nivel national/grupa de varsta
7. Numar de cazuri/ national /tip de alimentatie: la san/ artificial/ mixt
8. Numar de cazuri/ national /boli asociate - respiratorii /digestive /altele /nu a fost cazul.
9. Numar de cazuri/ national /stare la externare: ameliorat/vindecat/decedat
10. Numar de cazuri/national/analize microbiologice apa fantana – prezenta coliformi/E
Coli/Enterococi
11. Numar de cazuri national/adancime fantana
12. Rapoarte grafice Methemoglobinemie
Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.
Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Methemoglobinemie.
Figura 15 - Rapoarte Methemoglobinemie
54
Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul
[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].
În cadrul raportului graphic sunt prezentate sub formă grafică evoluțiile pe an.
Figura 16 - Rapoarte grafice Methemoglobinemie
55
4. GUȘA ENDEMICĂ
4.1 FLUXUL INFORMATIILOR
Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:
Figura 17 - Flux Informatii Gușă Endemică
Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre cazurile de gușă endemică se accesează meniul Gușă
endemică.
56
4.2 ADĂUGARE FIȘĂ
Pentru adăugarea fișei unui pacient se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei
afișate.
Figura 18 - Adaugă fișă Gușa Endemică
Se completează formularul din fereastra afișată astfel:
Figura 19 - Date pacient Gușă Endemică
Se completează informatiile despre pacient.
57
Figura 20 - Date domiciliu Gușă Endemică
Se completează informatiile despre domiciliul pacientului.
Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe
măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.
Figura 21- Antecedente Gușă Endemică
Se completează date despre Antecedentele pacientului.
Figura 22 - Date paraclinice Gușă Endemică
Se completează informatiile despre Date Paraclinice.
58
Figura 23 - Recomandări Gușă Endemică
Se completează Recomandările.
Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.
După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].
Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Reset Form]. Se va realiza ştergerea tututor informaţiilor completate.
4.3. CĂUTARE INFORMAȚII
Pentru a căuta informați se accesează meniul Gușă endemică, se completează câmpul/câmpurile
pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].
Figura 24 - Căutare informații Gușă Endemică
Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].
59
4.4. RAPOARTE
În cadrul componentei RESANMED - Gușă endemică sunt prezente urmatoarele rapoarte predefinite
care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.
1. Numar de cazuri/judet
2. Numar de cazuri/ judet/indice de masa corporala
3. Numar de cazuri/judet /sex
4. Numar de cazuri/judet/grupe de varsta – data diagnosticarii initiale
5. Numar de cazuri/judet/antecedente prezente
6. Numar de cazuri/judet/ hipertiroidie
7. Numar de cazuri/judet/hipotiroidie
8. Numar de cazuri/judet/ Tratament tablete pe baza de Iod
9. Numar de cazuri/judet/ Tratament hormonal
10. Numar de cazuri/judet/ Tratament chirurgical
Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.
Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Gușă endemică.
Figura 25 - Rapoarte Gușă Endemică
Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul
[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].
60
5. BOLI/SCHIMBĂRI CLIMATICE
5.1. FLUXUL INFORMATIILOR
Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:
Figura 26 – Flux informatii Boli/Schimbări Climatice
Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre boli și schimbările climatice, se accesează meniul
Boli/Schimbări climatice.
5.2. ADĂUGARE BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE
Pentru adăugarea unui caz, se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei afișate.
61
Figura 27 - Adăugare caz Schimbari Climatice
Se completează formularul din fereastra afișată astfel:
Figura 28 - Informații despre coduri boală
Se completează Informații despre codurile de boli.
Figura 29 - Date Pacient
Se completează datele pacientului.
Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe
măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.
62
După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].
PENTRU A RESETA FORMULARUL COMPLETAT APASAȚI BUTONUL [RESET FORM].
Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.
5.3. CĂUTARE INFORMAȚII
Pentru a căuta un caz/inregistrare, se accesează meniul Boli /Schimbări climatice, se completează
câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].
Figura 30 - Căutare Boli/Schimbări Climatice
Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].
5.4. RAPOARTE
În cadrul componentei RESANMED - Boli/schimbări climatice sunt prezente urmatoarele rapoarte
predefinite care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.
1. Numar de cazuri/judet/cod de boala
2. Numar de cazuri/judet/cod de boala/ 0-4 ani
3. Numar de cazuri/judet/cod de boala/ >65 ani
4. Numar de cazuri/judet/cod de boala/zile de spitalizare
Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.
Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Boli/Schimbări climatice.
63
Figura 31 - Rapoarte Boli/Schimbări Climatice
Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul
[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].
64
6. ACCIDENT/INCIDENT DE MEDIU
6.1. FLUXUL INFORMATIILOR
Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:
Figura 32 – Flux informatii Incidente/Accidente
Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre evenimentele de mediu se accesează meniul
Incident/Accident.
6.2. ADĂUGARE EVENIMENT (INCIDENT/ACCIDENT)
Pentru adăugarea unui evenimen se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei
afișate.
65
Figura 33 - Adaugă Incident/Accident
Se completează formularul din fereastra afișată astfel:
Figura 34 - Date Poluant
Se completează informații despre Eveniment.
Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe
măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.
66
Figura 35 - Date Mediu Poluat
Se completează informații despre Mediul Poluat.
Figura 36 - Date Despre Riscul Asupra Sănătății Populației
Se completeaza Date despre riscul asupra sănătății populației.
Figura 37 - Date Despre Măsuri Luate
Se completează Date despre măsurile luate la nivel local.
Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii. După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].
67
PENTRU A RESETA FORMULARUL COMPLETAT APASAȚI BUTONUL [RESET FORM].
După salvarea formularului va fi trimis automat o notificare (mesaj) către utilizatorii cu rol INSP.
6.3. CĂUTARE INFORMAȚII
Pentru a căuta un eveniment se accesează meniul Eveniment de mediu, se completează
câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].
Figura 38 - Caută Eveniment
Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].
6.4. RAPOARTE
În cadrul componentei RESANMED - Incident/Accident este prezent urmatorul raport predefinit,
care permite vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes:
1. Rapoarte cu evidenta Notificarilor DSP, pe categorii de accidente
2. Rapoarte cu evidenta Notificarilor DSP, pe categorii de incidente
68
7. MESAJE
Acest meniu permite schimbul de mesaje între utilizatorii aplicației cu rol de INSP. Tot în cadrul
acestui meniu, utilizatorii primesc mesaje de sistem (de atenționare sau de avertizare) din partea
aplicației. Acestea sunt transmise în mod automat de către aplicație către anumite grupuri de
utilizatori.
Pentru a verifica mesajele primite, se apasă butonul , din partea dreapta sus a
ecranului.
Figura 39 - Mesaje
Căsuța poștală este în 4 taburi:
Mesaje primite;
Mesaje trimise;
Toate mesajele – aici se afișează atât mesajele primite, cât și dele trimise;
Utilizatori blocați – lista cu utilizatori ale căror mesaje nu se mai primesc.
Pentru a răspunde la un mesaj primit, se face click pe subiectul mesajului, se completează zona
dedicată răspunsului cu textul dorit și apoi se apasă butonul [Trimite Mesaj].
Pentru a anula expedierea mesajului, se apasă butonul [Renunță].
Pentru a transmite un mesaj nou, se accesează meniul Căsuță Poștală și se apasă butonul [Trimite
Mesaj Nou]. În câmpul Către se introduce numele de utilizator al destinatarului. Dacă se introduc
primele două litere din numele de utilizator, aplicația afișează o listă cu toți utilizatorii al căror nume
de utilizator începe cu cele două litere, din care puteți selecta destinatarul. Pentru a introduce mai
mulți destinatari, folosiți „virgula” ca și separator între aceștia.
69
Figura 40 - Mesaje Trimise
Se completează subiectul mesajului, apoi se introduce textul în câmpul Mesaj. Se pot folosi elementele
de formatare text puse la dispoziție de aplicație.
Pentru expedierea mesajului se apasă butonul [Trimite Mesaj].
Pentru a anula expedierea mesajului, se apasă butonul [Anulează].
Când un utilizator primește mesaje noi, aplicația îl avertizează prin schimbarea butonului
în sau prin intermediul meniului vertical.
70
8. AJUTOR
În cadrul meniului Ajutor aplicația pune la dispoziția utilizatorilor, în funcție de drepturile acestora de
acces, manualele de utilizare, metodologiile si sistemul de help desk.
Figura 41 - Meniul Ajutor
În cadrul secțiunii Help Desk, utilizatorii vor fi redirecționați către aplicația de înregistrare a
incidentelor ce pot să apară în utilizarea registrului RESANMED.
top related