moneda electronica
Post on 14-Aug-2015
170 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Facultatea de Ştiinţe Economice si Administraţie Publică Suceava
MonedaElectronică
2010-2011
CUPRINS:
1
1.INTRODUCERE
1.1.Definiţie
1.2.Utilizatori ai monedei electronice
1.3.Tipuri de monede
1.4.Efectuarea plăţilor
2.STUDIU DE CAZ:CARDUL(instrument de plata electronic).
2.1.Mic istoric
2.2.Definitie
2.3. Tipuri de carduri:- card de debit
- card de credit
2.4.Folosirea cardurilor
2.5.Oferte
3.CONCLUZIE
4.BIBLIOGRAFIE.
MONEDA ELECTRONIC Ă
2
INTRODUCERE:
Moneda electronica este generată de revolutia electronica şi informatică.
Pe benzi si discuri magnetice s-au înregistrat numeroase active şi pasive ale firmelor,
s-au creat circuite pentru transferarea electronică de fonduri direct între banci şi între
acestea şi clienţii mai importanţi.
Progresele deosebite realizate în informatică şi comunicaţii au permis
apariţia plăţilor electronice si a sistemelor de plaţi pe suport electronic. Noua
tehnologie s-a folosit mai întai în domeniul transferurilor interbancare de fonduri, apoi
în tranzacţiile comerţului electronic şi în sfera serviciilor prin plăţi pe bază de carduri,
internet şi alte sisteme tehnice de plăţi(videotex, multicash, telefonul mobil
etc).Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanţă fără a mai fi necesară
prezenţa la ghişeul băncii. Din punct de vedere al sistemului de plăţi, schema
piramidală şi rolul băncii centrale rămîn aceleaşi însă circuitele sistemului cunosc
modificări importante în special în sectorul bancar.1
Banca Mondială consideră că operaţiunile financiare electronice
reprezintă utilizarea mijlocelor electronice în scopul schimbului de informaţii, al
transferului de simboluri sau reprezentări ale valorilor şi a executarii de informaţii
într-un mediu comercial.
DEFINIŢIE:
Moneda electronică reprezintă sumele înscrise pe suporturi electronice - aşa
cum sunt cardurile sau cartelele telefonice preplătite. Emitenţii nu vor putea să
înceapă activitatea înainte de obţinerea licenţei de la BNR. Instituţiile vor raporta
lunar date privind activitatea şi adecvarea fondurilor proprii în funcţie de volumul
monedei electronice emise către Direcţia Supraveghere din BNR.
Banca Naţională va reglementa înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor
emitente de monedă electronică, iar companiile interesate să desfăşoare astfel de
activităţi vor prezenta un plan de afaceri pe trei ani pentru a obţine licenţa, potrivit
unui proiect de regulament prezentat pe site-ul BNR. 2
In România, instrumentele de plată de tip monedă electronică sunt
reglementate prin Regulamentul BNR nr. 6/ 2006 privind emiterea şi utilizarea
1 Vasilache D., Plaţi electronice, o introducere, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004
2 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-pregateste-reglementari-noi-pentru-emitentii-de-moneda-electronica-8042616
3
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu
aceste intrumente.
Cine poate emite moneda electronică? Instrumentele de plată de tip monedă
electronică pot fi emise numai de instituţii de credit sau de instituţii financiare
nebancare care au notificat Băncii Naţionale a României intenţia de a efectua
asemenea operaţiuni.
Instrumentele de plată electronică acceptate numai de emitent şi care pot fi
utilizate numai pentru plata bunurilor sau serviciilor emitentului nu sunt
considerate instrumente de plată de tip monedă electronică.
Limite:
- Valoarea maximă a sumei în monedă electronică ce poate fi stocată, valabilitatea etc.
sunt stabilite prin contract.
Care sunt posibilii utilizatori ai monedei electronice?
Ar putea exista mai mulţi posibili utilizatori ai monedei electronice:
- Oameni care preferă să utilizeze un simplu card, decât să poarte un portofel plin cu
bancnote şi monede.
- Oameni care nu au acces la un cont bancar sau la un card de credit.
- Oameni care se simt mai în siguranţă atunci când utilizează moneda electronică în
cadrul tranzacţiilor pe Internet, decât atunci când folosesc cardul de debit sau de
credit.
TIPURI DE MONEDE:
Moneda electronică identificabilă
Conţine informaţii despre persoana care a retras iniţial banii din bancă. La fel ca şi în
cazul cărţilor de credit, moneda electronică identificabilă permite urmărirea traseului
acesteia în fluxul economic.
Moneda electronică anonimă
Funcţionează în acelaşi mod ca şi numerarul. După ce moneda electronică anonimă
este retrasă dintr-un cont, poate fi pusă în circuit fără a lăsa vreo urmă.
Moneda electronică offline/online. Există două varietăţi din fiecare tip de
monedă electronică.Online înseamnă că trebuie să interacţionezi cu o bancă (printr-
un modem sau o reţea) pentru a realiza o tranzacţie cu o terţă parte. Offline înseamnă
că poţi face o tranzacţie fără a fi nevoie de intervenţia unei bănci. Moneda
electronică anonimă offline (adevăratul “numerar” electronic) reprezintă cea mai
complexă formă de monedă electronică.
4
Plăţile electronice se pot efectua în următoarele forme:
● plata înainte de tranzacţie—un sistem de acest gen funcţioneaza în cazul
avansurilor care se acordă pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor
digitali pe un disc sau smart card din care se pot face plăţi la momentul convenit;
●plata concomitent cu tranzacţia—necesită accesul direct la baza de date a
băncii şi a ofertantului de plată electronică.
●plata după tranzacţie—cea mai frecventă formă de plată şi în care se
foloseşte cardul de credit.
Indiferent de modul de plată, momentul plăţii este considerat numai atunci
cînd banii sunt înregistraţi în evidenţa băncii beneficiarului de fonduri.3
STUDIU DE CAZ:
CARDUL
3 C.Năstase, M.Popescu, C.Boghean, A.L.Scutariu Banii în economia de piaţă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2009
5
•MIC ISTORIC:
Desi cardurile au inceput sa fie folosite in tarile vest-europene in anii ‘60 abia
dupa anii ‘80 s-a extins utilizarea lor, iar numarul destinatorilor de astfel de
instrumente a crescut semnificativ.In tara nostra sunt utilizate atat carduri
internationale cat si carduri nationale.
In martie 1994 a fost creata societatea Romcard pentru procesarea si
autorizarea tranzactiilor pe baza de carduri cu utilizare internationala, in sistem VISA
International, Mastercard si Eurocard. Bancile romanesti care s-au asociat in acest
scop au fost : Banca Comerciala Romana, Bancorex, Banca Agricola actual Raiffeisen
Bank, Banca Ion Tiriac si Banca Romana pentru Dezvoltare . Tot in anii ’80 au fost
introduse pe piata debit cardurile (carti de debit).
•DEFINIŢIE:
Cardul este o cartelă din material plastic de formatul unei cărţi de vizită,
avînd imprimante emblema emitentului, în general, o bancă dar şi o serie de date
pentru identificarea titularului, client al băncii respective.4Cardul permite, prin
intermediul unor dispozitive electronice, accesul titularului la contul său bancar,
precum şi efectuarea rapidă de plăţi(card de debit) sau obţinerea unor împrumuturi pe
termen scurt(card de credit). Cardul poate cuprinde următoarele menţiuni5:denumirea
şi sigla emitentului/băncii, holograma tridimensională care reflectă autenticitatea,
numărul cardului, numele posesorului autorizat, durata de valabilitate, semnătura
trăgătorului, sfera de aplicabilitate etc.
Alaturi de banci, pe piata cardurilor s-au impus, in calitate de emitenti de
carduri si institutii non-bancare, cum sunt: VISA INTERNATIONAL, Mastercard,
Eurocard, American Express, Diners CLUB.
Bazate pe acelesi principii de operare a cardurilor, marile companii emitente
de carduri le dau denumiri promotionale si atractive prin serviciile oferite diferitelor
categorii de clienti. De exemplu exista cinci tipuri de carduri VISA :
o Classic card – accesibil oricarui tip de solicitant;
o Business card- adresat persoanelor care calatoresc in interes de serviciu;
o Gold card – pentru persoane cu venituri importante;
o Electron card – accessibil persoanelor cu venituri mici;
4 I.Popa-Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Editura Economică, Bucureşti, 2008, pp. 233-235
5 M.Gh.Voinea- Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris,
Iasi, 2003, p. 65
6
○ Plus card – utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a
numerarului.
Cardul efectueaza următoarele operaţiuni:
a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice
in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum
distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau
de la sediul unei institutii, obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata
electronica;
b) plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata
obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe,
amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte
medii electronice;
c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de
institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.
Din punct de vedere al circulatiei, se disting:
●carduri internationale, a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii
unde este amplasata compania emitenta, sunt emise in valute convertibile si acceptate
pe plan mondial, pe baza lor putandu-se efectua plati in orice moneda, indiferent de
valuta in care este exprimat contul detinatorului.
●carduri nationale, care sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se
afla amplasata banca sau compania emitenta, ele putand fi utilizate ca instrumente de
plata numai in tara respectiva.
Tipuri de carduri:
●in functie de moneda, cardurile de pe piata romaneasca pot fi in lei sau in
valuta (EUR sau USD) ;
●in funtie de destinatar sunt carduri pentru persoane fizice sau pentru
persoane juridice ;
●in funtie de modalitatea de funtionare pot fi :
-carduri de debit
-carduri de credit
Cardul de debit-permite titularului de card să efecteze o decontare de către
comerciant, în urma achiziţionării de mărfuri şi sevicii; în variaţia tradiţională
documentele semnate de titular circulă prin sistemul bancar, în această formulă,
timpul de decontare este ceva mai lung.
7
Cardul de credit-dă deţinătorului său dreptul de a obţine de la banca emitentă
un credit, în suma necesară efectuării unor anumite plăţi; beneficiarul plăţii va primi
contravaloarea bănească a tuturor facturilor sale printr-o reglementare periodică, de
regulă lunară, cu banca emitentă(off line).6
Cardurile sub forma de credit card (carti de credit) au aparut pentru prima oara
in Statele Unite ale Americii, iar intentia a fost de a oferii clientilor un instrument de
plata cu circulatie la nivel national care sa permita depasirea restrictiilor in acest
domeniu impuse de Legea Bancara Federala a SUA.
◦Cardul de numerar-este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare
de numerar pentru retragere de numerar.
◦Cardul de garantare a cecurilor-este cardul emis ca parte a unui sistem de
garantare care, la prezentare alaturi de un cec completat si semnat de catre detinatorul
cardului, garanteaza ca orice cec emis pana la incidenta valorii de garantare a cardului
va fi onorat de banca emitenta a cecului.
◦ Cardul specific unei companii sau cardul de comerciant-este cardul emis
de un comerciant clientului sau ori de un grup de comercianti clientilor lor, pentru a
permite sau a facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri sau servicii exclusiv de
la comerciantii emitenti sau de la cei care accepta cardul pe baza de contract, fara a
acorda accesul la un cont bancar.
◦ Cardul hibrid (dual card)-este cardul care contine atat banda magnetica, cat
si microprocesor si care permite efectuarea unor operatiuni combinate, specifice
fiecarui tip de card.
◦Cardul co-branded-este cardul emis de o banca impreuna cu o entitate care, de
regula, are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii.
◦Chip-cardul sau smart-cardul-este cardul ce ofera posibilitatea procesarii si/sau
stocarii unitatilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip). Spre
deosebire de cardul clasic cu banda magnetica, pe smart-card se pot stoca efectiv
fonduri transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operatiune card to
card), precum si informatii referitoare la soldul disponibil, plata efectuata cu acest tip
de card putandu-se realiza instantaneu. 7
•Cum să-ţi alegi cardul de salariu?8
6 I.Popa-Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Editura Economică, Bucureşti, 2008, pp. 233-235
7 http://www.legi-internet.ro/regbnr.htm
8 http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardul-de-salariu
8
Plata pe card a pensiilor şi a salariilor deja a devenit o modă în România.
Problema e cum şi ce să alegi atunci când vine vorba să-ţi ridici veniturile de la bancă.
Pentru că avem o grămadă de bănci, iar oferta ridicării salariului de la bancomat este
pe măsură.
Aşadar, de ce trebuie să ţinem cont atunci când suntem forţaţi sau ne hotărâm
să primim pensia sau salariul pe un card bancar? În primul rând trebuie să te orientezi
spre bănci care au taxe şi comisioane cât mai mici, care, dacă este posibil, să tindă
spre zero.
De exemplu, la Banca Transilvania nu ai comisioane pentru retragerea de numerar de
la bancomat, dar curiozitatea de a vedea câţi bani ai în cont te costă un comision de
0,3% din depozit.
Şi Credit Europe Bank are taxa de emitere şi comision de retragere de la bancomat
zero, în caz că te hotărăşti să-ţi ridici salariul de la această bancă. Dar atenţie! Dacă
firma la care lucrezi efectuează operaţiuni financiare cu o altă bancă, s-ar putea să-ţi
întârzie salariul o zi sau două.
Aşa că taxarea zero nu e întotdeauna o soluţie. Nici CEC Bank nu te taxează pentru
deschiderea contului de card, însă percepe un comision lunar de 2 lei pentru
administrare. Aici, emiterea cardului nu te costă, la fel cum nu plăteşti nici pentru
retragerea banilor de la bancomatele băncii. La BRD administrarea contului de card te
costă anual între 7 şi 14 lei, iar retragerea de numerar de la bancomate te costă 0,2%.
La ce să fii mai atent cu cardul
Bancomate: Ca să scapi de comisioanele interbancare e bine să te orientezi
către o bancă cu o reţea mare de bancomate pe întreg teritoriul ţării.
Dobânzi: Vânează dobânzile acordate de bănci pentru cardul de salariu. Acestea pot
fi de la 0,1% până la peste 5% pe an.9
●Românii au carduri dar nu prea le folosesc
Aproximativ 85% dintre românii din mediul urban au un card bancar,
dar numai 32% dintre posesori îl utilizează pentru plăţi cel puţin o dată pe săptămînă,
în timp ce 16% dintre aceştia plătesc cu cardul la intervale mai mari de trei luni,
potrivit unui studiu comandat de APERO. Astfel, 10% dintre românii posesori de
9 http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardul-de-salariu
9
carduri utilizează acest instrument pentru a plăti de două – trei ori pe săptămînă, în
timp ce 22% o dată pe săptămînă. Totodată, 24% dintre posesori plătesc cu cardul de
două – trei ori pe lună, 20% o dată pe lună, iar 8% o dată la două – trei luni.
“Frecvenţa mai ridicată pentru plata cu cardul este corelată mai degrabă cu venitul
mai mare pe membru de gospodărie, peste 900 de lei, şi, de asemenea, cu un grad mai
mare de deschidere faţă de produse şi servicii noi în general”, a declarat preşedintele
Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO), Adrian Apolzan. Studiul,
realizat în perioada martie – aprilie 2010, s-a desfăşurat exclusiv în mediul urban, în
două etape în cadrul cărora s-a discutat cu peste 1.200 de persoane, cu vîrste cuprinse
între 18 şi 55 de ani.10
•Cardurile BCR vor putea fi folosite in R. Moldova, fara alte comisioane
Cardurile de debit BCR vor putea fi folosite pentru retragerea de numerar si la
bancomatele BCR din Republica Moldova, fara comisioane suplimentare.
Singura taxa platita este cea valabila in prezent la retragerea de numerar de la orice
bancomat BCR adica 0,2% din suma retrasa, minim 0,2 lei, potrivit unui comunicat
"Clientii BCR incep sa se bucure de avantajul de a fi client Erste Grup. In momentul
de fata sunt circa 6.000 de ATM-uri in 9 tari - Austria, Croatia, Cehia, Ungaria,
Serbia, Slovacia, Ucraina si Republica Moldova - de la care posesorii de carduri BCR
pot retrage numerar fara sa mai plateasca alte comisoane interbancare si
internationale. Acest serviciu este valabil pentru toate cardurile de debit BCR atasate
unui cont curent in lei", a declarat Igor Zganjer, director executiv al Directiei Carduri
din cadrul BCR.
Totodata, toate cardurile de debit emise de BCR Chisinau au comision unic pentru
retragerea de numerar prin ATM-urile Grupului Erste, similar cazului in care ar fi
utilizat ATM-ul unei alte banci din Moldova.
BCR Chisinau are un portofoliu de peste 3.000 de carduri active si o retea de 34 de
ATM-uri.
BCR, membra a Grupului Erste, este cea mai importanta institutie bancara din
Romania gestionand active de peste 16.4 miliarde de euro.11
Oferte de carduri:
10 http://www.ziarulnational.com/stiri/Economie/1274282255-Rom-nii-au-carduri-dar-nu-prea-le-folosesc11 http://www.ziare.com/bcr/stiri-bcr/cardurile-bcr-vor-putea-fi-folosite-in-r-moldova-fara-alte-comisioane-1024511
10
•O asemenea ofertă are Millennium Bank. Astfel, pentru depozitele constituite
prin internet Banking, indiferent că este vorba de lei sau euro, banca acordă un plus de
0,25 puncte procentuale, la toate termenele. Totodată, plăţile interbancare mai mici de
200 de lei se fac fără comision, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei bancare.
● Şi Raiffeisen Bank are dobânzi preferenţiale pentru depozitele deschise prin
internet Banking. Produsul este destinat studenţilor care îşi fac un card de debit -
Studentocard, care în acelaşi timp le asigură gratuit şi accesul la internet Banking.
Tinerii posesori ai cardului pot să-şi facă un cont de economii cu dobândă de până la
5,5% în lei sau 2,25% în euro, fără nicio taxă de deschidere sau închidere a contului şi
fără niciun comision de administrare lunară. Ei pot retrage sau depune bani în cont
fără ca dobânda să fie afectată.
●O dobândă mai bună primesc şi clienţii BCR la depozitele deschise prin
Click 24 Banking şi Alo 24 Banking. Mai exact, este vorba despre depozitul Succes
BCR, iar bonusul este de 0,25% pe an, care se adaugă la dobânda fixă de 7% pe an
pentru lei şi 3,5% pe an pentru euro, la depozitele la termen de trei luni nou deschise.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul băncii, oferta este valabilă în perioada 25.02
- 15.04.2011 şi numai până la prima dată de scadenţă a depozitului.
● Până la sfârşitul acestei luni(martie), Emporiki Bank acordă un plus de 0,5%
la dobândă în cazul depozitelor în lei deschise prin internet Banking. În aceste
condiţii, dobânda maximă este de 7,75% pe an. Pentru economiile în euro şi dolari,
banca acordă 0,1 puncte procentuale în plus pentru depozitele făcute astfel, până la
3,35% pe an la euro, respectiv 2,6% pe an la dolari.
Sunt doar câteva oferte de pe piaţă, promovate de bănci în această perioadă.
Nu toate instituţiile bancare au însă bonusuri pentru depozitele deschise prin internet
Banking, însă majoritatea permit achiziţionarea unui asemenea produs.12
●Plati electronice prin telefonul mobil, din 2012
O nouă tehnologie, care va permite efectuarea de plăţi electronice prin
intermediul telefoanelor mobile, ar putea fi disponibilă publicului larg în jurul anului
2012, când unul din cinci aparate va fi prevăzut cu acest sistem.
12 http://www.gandul.info/financiar/ce-poti-face-cu-cardul-daca-ai-internet-banking-deschizi-depozite-
cu-o-dobanda-mai-mare-8064149
11
Utilizatorii vor putea folosi telefonul ca pe un portofel electronic sau ca un
card de acces prin simpla plasare a acestuia în dreptul unui cititor mobil sau, în unele
cazuri,
prin introducerea unui cod PIN în aparat, sistem similar celui prin care
populaţia din Tokyo şi Londra accesează mijloacele publice de transport.13
CONCLUZII:
Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au
revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca – client si chiar conceptul
despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de
care beneficiaza consumatorii de servicii bancare, cat si un suport pentru banci care
13 http://www.businessmagazin.ro/articolul-zilei/mediafax/plati-electronice-prin-telefonul-mobil-din-
2012-2637547
12
incearca sa raspunda noilor cerinte. Aparitia banilor electronici a reprezentat un pas
decisiv in perfectionarea sistemelor de plati care a adus importante avantaje clientilor
bancari prin facilitatile create de transmitere rapida a fondurilor si reducere
substantiala a costurilor tranzactiilor, precum si autoritatilor monetare prin
posibilitatile de reglare si supraveghere a sistemului monetar si in special al celui
bancar. Revolutia digitala a avut drept rezultat faptul ca orice informatie poate fi
redusa in prelucrare la un flux, iar plata – banii informatie in general - devine doar o
forma de informatie digitala. De aceea, trecerea la sistemele electronice de plati si
informatizarea completa a procesului de transmitere a drepturilor de proprietate
asupra informatiei–bani a fost un fenomen natural in evolutia sistemului financiar –
bancar.
BIBLIOGRAFIE:
- Vasilache D., Plaţi electronice, o introducere, Editura Rosetti, Bucureşti,
2004;
- C.Năstase, M.Popescu, C.Boghean, A.L.Scutariu Banii în economia de piaţă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009;
13
- I.Popa-Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Editura Economică,
Bucureşti, 2008, pp. 233-235;
-M.Gh.Voinea- Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003, p. 65.
Linckuri utile:
--http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-pregateste-reglementari-noi-pentru-
emitentii-de-moneda-electronica-8042616
--http://www.legi-internet.ro/regbnr.htm
--http://www.ziarulnational.com/stiri/Utile/1286987687-Cum-s-i-alegi-cardul-
de-salariu
--http://www.ziarulnational.com/stiri/Economie/1274282255-Rom-nii-au-
carduri-dar-nu-prea-le-folosesc
--http://www.ziare.com/bcr/stiri-bcr/cardurile-bcr-vor-putea-fi-folosite-in-r-
moldova-fara-alte-comisioane-1024511
--http://www.gandul.info/financiar/ce-poti-face-cu-cardul-daca-ai-internet-
banking-deschizi-depozite-cu-o-dobanda-mai-mare-8064149
--http://www.businessmagazin.ro/articolul-zilei/mediafax/plati-electronice-
prin-telefonul-mobil-din-2012-2637547
14
top related