nr. 8 soarele îmi bate-n geam - didactic.ro
Post on 24-Oct-2021
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 1
Nr. 8
Soarele îmi bate-n geam
primăvară/vară 2014
REVISTA
CLASELOR PRIMARE
DIN ŞCOALA
GIMNAZIALĂ NR. 4
,, FRAŢII POPEEA”,
SĂCELE
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 2
Coordonator: director
Prof. DORINEL JIPA
Redactor şef:
Prof.înv.primar FLORICA
DRAGOMIR
Colectivul redacţional:
prof. înv. primar: FLORICA DRAGOMIR, ELENA
CREŢU, DANIELA IOSIM,ELENA RÂPEA, LIVIA
BUCŞA, MIOARA OLAR, MIRELA SEFCENCO,
CONSTANŢA DRAGOMIR, MINODORA DURU
Tehnoredactor:
Prof. înv.primar ELENA CREŢU
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 3
CUPRINS
1. ŞCOALA MEA
- VOCAŢIA DE DASCĂL - SĂ LE URMĂM EXEMPLUL
2. SUNTEM MICI ARTIŞTI - LA REVEDERE , CLASE PRIMARE!
- ÎN LOC DE BUN RĂMAS
- DRUM BUN!
3. NE IMPLICĂM, REALIZĂM - LETS DO IT, ROMÂNIA!
- 1 IUNIE- ORIENTAREA, AL ŞASELEA SIMŢ
- MICII MEŞTERI MARI
4. CREAŢIILE NOASTRE - PRIMĂVARA ÎN CLASA PREGĂTITOARE - DIN CREATIILE ELEVILOR CLASEI a III-a B - CE POT FACE NISTE MÂINI DIBACE - CREAŢII LITERARE
- MICII ARTIŞTI PLASTICI
- MICII JURNALIŞTI
5. SUNT CETĂŢEAN EUROPEAN - EXERCIŢIU DE IMAGINAŢIE
6. SFATURI PENTRU PĂRINŢI - DRAGI PĂRINŢI
- ÎN ATENŢIA PĂRINŢILOR
7. COPILUL – MEREU FERICIT - PROIECTUL – EXCURSIE
- JUDEŢELE ŢĂRII PRIN OCHI DE COPIL
- DESCOPERIM FRUMUSEŢILE JUDETULUI BRAŞOV
- LA PAS PRIN ORAŞUL BRAŞOV
8. PAGINA JOCURILOR - DESCOPERĂ DIFERENŢELE!
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 4
Vocaţia de dascăl
În nicio altă profesie nu este mai oportună cerinţa ca interacţiunea dintre carieră şi
vocaţie să fie cât mai aproape de perfecţiune. Toate celelalte profesii depind de activitatea
învăţătorului, fiindcă el crează acele însuşiri în substanţa cea mai delicată şi mai nobilă –
omul, de care acesta are nevoie. Devine un imperativ al şcolii de a angaja nu doar învăţători,
ci învăţători de vocaţie. Nu doar munca coştiincioasă şi sistematică, mobilizarea voinţei şi
sentimentelor, ingeniozitatea, creativitatea, calitatea gândirii, erudiţia şi pregătirea ştiinţifică
constituie cheia succesului în activitatea pedagogului, ci vocaţia lui pentru ceea ce face.
Înţeleg prin vocaţie convergenţa tuturor eforturilor învăţătorului spre anumite manifestări, în
direcţia cărora simte că se realizează pe sine şi are sentimentul propriei libertăţi, propriei
afirmări, iar forma sub care vocaţia se manifestă constituie îndeletnicirea constantă a
pedagogului de vocaţie. Ceea ce face învăţătorul este să construiască o bază solidă pentru
construcţia ce va dura toată viaţa pentru fiecare individ în parte. Formarea individului
presupune nu numai însuşirea unor cunoştinţe, ci şi învăţarea acestuia să înveţe de-a lungul
vieţii, să gândească liber şi critic.
Tactul pedagogic se înscrie ca o componentă esenţială şi specifică a aptitudinii
pedagogice, o abilitate de a înţelege elevii, de a fi omenos, de a aprecia şi a nota corect, de a
da dovadă de exigenţă şi severitate moderate, de a sprijini şi îndruma elevul, de a-i ierta
greşelile minore, de a fi drept în acordarea recompensei şi a pedepsei, de a pedepsi fapta, nu
persoana, de a nu-l persecuta, de a nu-i aminti mereu o greşeală. Tactul pedagogic solicită
inteligenţă, ingeniozitate şi afectivitate în sensul de a acţiona adecvat, suplu şi creator în
vederea reuşitei depline a actului educaţional. Elevii apreciază omenia, însuşirea de bun
psiholog, înţelegerea problemelor personale, ignorarea micilor abateri, renunţarea la pedeapsă
când elevul şi-a recunoscut vina, discreţia, evaluarea obiectivă, imparţialitatea,
corectitudinea, simţul umorului etc. Aptitudinile organizatorice întregesc structura aptitudinii
pedagogice. Ele includ capacitatea de organizare şi ordonare a materiei, abilitatea de a
organiza, îndruma şi conduce activitatea clasei de elevi ca grup psihosocial. Munca la catedră
necesită programarea timpului pentru fiecare lecţie, dar şi pentru fiecare semestru sau an
şcolar. Trebuie organizată evidenţa şi controlul activităţii elevilor, precum şi corecta evaluare
a rezultatelor acestei activităţi. O altă componentă importantă a aptitudinii pedagogice este
capacitatea de a comunica cu clasa. Acest act comunicaţional priveşte mai întâi abilitatea
învăţătorului de a transmite pe cale verbală sistemul de cunoştinţe şi priceperi astfel ca actul
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 5
comunicării să fie viu, activ, dinamic, expresiv. De conţinut şi de fluenţa verbală depinde în
mare măsură calitatea predării cunoştinţelor. Dar învăţătorul nu transmite elevilor doar
informaţii. El stabileşte cu clasa un contact psihologic, realizează cu elevii o comunicare
cognitivă şi una afectivă. Dacă stăpâneşte temeinic materialul de predat, pe parcursul lecţiei
el urmărete îndeaproape modul cum sunt recepţionate informaţiile, cum reacţionează elevii,
observându-le privirea, mimica şi gesturile. Are mereu un feed-back al activităţii instructiv-
educative pentru a păstra permanent sub control bunul mers al acesteia. Cunoaşte psihologia
elevului, structurile lui cognitive, metodele şi procedeele potrivite vârstei elevilor şi
particularităţilor individuale. Calitatea de învăţător nu este înnăscută. Ea se câştigă şi se
formează în liceul pedagogic, în universitate şi se perfecţionează în procesul instructiv-
educativ. Un învăţător se perfecţionează şi se formează continuu. Susţine astfel ideea de a
învăţa mereu, indiferent de vârstă sau de profesie. Educaţia permanentă permite o mai bună
adaptare la cerinţele societăţii, societate aflată în continuă transformare.
Învăţătorul nu uită niciodată că trebuie să zâmbească, să lase la uşa clasei toate
problemele personale şi să fie mentor şi prieten pentru elevii săi. Dacă zâmbeşte, zâmbetul se
va întoarce aproape mereu. Zâmbetul şi râsul întăresc sistemul imunitar, apără de boli, inspiră
idei, atrag prietenii şi înfrumuseţează viaţa. Am învăţat în ani de activitate la catedră generaţii
după generaţii că unde e mintea, acolo e şi comoara. Ceea ce facem pentru noi înşine moare
odată cu noi. Ceea ce facem pentru alţii şi pentru lumea întreagă rămâne şi este nemuritor!
Rămâneţi implicati! Modelaţi personalităţi şi suflete, îndrumaţi copiii pe drumul cel bun al
vieţii şi veţi rămâne nemuritori! A trăi în lume fără a deveni conştient de sensul ei este ca şi
când rătăceşti într-o bibliotecă fără a atinge nicio carte!
Călătorie plăcută prin viaţa de învăţător, aţi făcut cea mai bună alegere! Şi nu uitaţi
să zâmbiţi!
Bibliografie:
1. Chapman, G. – Cele cinci limbaje ale iubirii, Editura ,,Curtea Veche”, Bucureşti,
2008
2. Ezechil, Liliana – Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2002
3. Faber, A. ; Maylish, Elaine – Comunicarea eficientă cu copiii, acasă şi la şcoală,
Editura ,,Curtea Veche”, Bucureşti, 2002
4. Şerban, I. Gr. – Învăţătorul şi copiii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975
Articol realizat de prof. înv. primar IOSIM DANIELA
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 6
În luna februarie a acestui an, elevii ciclului primar au participat la
concursul de cultură generală ,,AŞII CUNOAŞTERII” , desfăşurat la Şcoala
Gimnazială Nr. 2 ,,Diaconu Coresi” Braşov.
Premiile s-au acordat astfel:
PREMIUL I – 98-100 puncte
PREMIUL II – 95-97 puncte
PREMIUL III – 90-94 puncte
MENŢIUNI – 85-89 puncte
Din şcoala noastră au participat 58 elevi din clasele I, a II-a şi a IV-a. Am
obţinut 2 PREMII II, 4 PREMII III şi 12 MENŢIUNI.
CLASELE I
1. NAGY MEDEEA-ANDREEA – PREMIUL II
2. DONCIU COSMIN – PREMIUL III
MENŢIUNI
3. EFTIMIE OANA-MARIA
4. MUŞAT CRISTIAN
5. AIFTINCĂI DIANA
6. OPREA KARLA
CLASELE a II-a
1. ZAIŢ ŞTEFAN – PREMIUL
III
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 7
MENŢIUNI
2. PAJOR ALEXANDRU
3. LINZING IOANA
4. NICOLAE ANDRA
5. ZĂINESCU TEODOR
CLASELE a IV-a
1. BARBU MIHAI – PREMIUL II
2. BULARCA SORINA – PREMIUL III
3. DEOANCĂ ADELINA – PREMIUL III
MENŢIUNI
4. BOGDAN DAIANA
5. DUMITRU
SÂNZIANA
6. DELIU CRISTIAN
7. CHINDRIŞ MARIA –
DARIA
În lunile aprilie şi iunie s-au desfăşurat CONCURSURILE
CANGURUL.
La prima secţiune - CANGURAŞUL MATEMATICIAN - au participat 94
elevi.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 8
La a doua secţiune – POVEŞTILE CANGURULUI – au participat 68 elevi.
Cei mai mulţi concurenţi au
obţinut calificativul EXCELENT.
Articol realizat de
prof. înv. primar
Dragomir Florica
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 9
Coordonator:LiviaBucșa
În data de 20 iunie,după premiere,elevii
clasei a IV-a A s-au despărțit de clasele primare
într-un cadru festiv.Au pregătit pentru acest mo-
ment piesa “Parada de prinți și de prințese”și O-
magiu claselor primare”.
Clopoțelul a sunat,
Clasa a IV-a s-a-ncheiat,
E o zi de sărbătoare,
Totu-i minunat!
Ne poartă a gândului aripă
Spre anii ce s-au scurs ca ieri,
Care-au trecut așa în pripă,
De-atunci sunt patru primăveri.
Si-acum la revedere,dragă școală
Nu-ți plânge coridoarele pustii,
Ci pregătește-te,fiindcă la toamnă
În clasa a V-a tu ne vei primi.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 10
ÎN PRIMA ZI DE SCOALA V-AM PRIMIT PE TOTI ÎN INIMA MEA!
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 11
Clasa a IV-a B
Prof. înv. primar
Elena Râpea
SebiCipri
Leo
Fabi
Robert Crenguța
Iuli
Cristi
Ioli
Marian
Daria
Adi
Roxi
Dani
VladDragoș
Cezar
Alex
Vasilică
În loc de bun rămas….
Cei patru ani s-au scurs uşor
Au fost un vis trecut în zbor,
Cum trece apa printre stânci
Lăsând în noi chemări adânci.
Cu cât mai mult m-aţi necăjit
Eu mai aproape v-am primit.
Cu cât mai mult v-am alungat,
Voi mai în suflet mi-aţi intrat.
Dar de iubirea voastră-acum
Eu mă despart. Tu, pe alt drum,
Copile drag, vei apuca.
Urmează dar povaţa mea:
Când vei dori, doreşte drept,
Când vei iubi, iubeşte-n piept
Şi nu da daruri cu măsură;
Nu ţine două zile-o ură.
Când ziduri, stânci sau văi vor fi
În calea ta, nu te opri,
Căci oameni mari şi caractere
Se nasc din lacrimi şi durere.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 12
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 13
Dragă doamnă învățătoare,
Iată că s-a terminat și ultimul an petrecut alături de dumneavoastră…
În acești patru ani am învățat multe lucruri frumoase și interesante pe
care nu le voi uita niciodată.
În clasa I a fost greu să învăț alfabetul, primele adunări, dar acum mi
se par foarte simple. În clasa a II-a am început să scriem scurte compuneri ,
am studiat texte mai lungi pe care mi le amintesc și acum. Problemele din clasa
a III-a mi s-au părut grele, dar le-am rezolvat în cele din urmă. Din acest an
am început să studiem discipline noi: educația civică și educația muzicală. Clasa a
IV-a mi s-a părut foarte grea. Mă luptam cu problemele pe care nu le prea
înțelegeam, dar dumneavoastră mă ajutați mereu și reușeam să le rezolv. Dacă la
început istoria și geografia erau două necunoscute, studiindu-le pe îndelete, am
început să îndrăgesc personajele istorice și să mă mândresc cu frumusețile tării
mele. În timpul școlii ne-ați învățat foarte multe lucruri frumoase și interesante
despre științe. matematică, română și toate ne vor fi de folos.
Alături de dumneavoastră am fost în multe excursii pe care nu le voi uita
niciodată: la Fabrica de ciocolată și la Aerodromul de la Ghimbav, la Peștera
,,Valea cetății” și la Trambulinele de sărituri cu schiurile de la Râșnov, la Salina
de la Slănic Prahova, la Pensiunea Fan Park din Brașov, la Castelul Peleș din
Sinaia, la Muzeul ,,Grigore Antipa” și la Muzeul satului din București.
Nu voi uita că împreună am plantat primul pomișor, că am fost la acțiuni
de ecologizare, că am participat la multe concursuri unde am obținut premii și
diplome, că am organizat spectacole unde m-am simțit foarte bine.
Acum , la sfârșit, să știți că îmi va fi foarte dor de dumneavoastră și o
să-mi amintesc mereu de acești patru ani speciali. Sigur ne vom mai vedea și să
știți că nu vă voi uita niciodată.
Cu mult drag, eleva dumneavoastră,
Pralea Roxana Ioana
Clasa a IV-a B
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 14
Rămas bun, doamnă învățătoare!
Îmi este greu să scriu o compunere cu acest titlu. Dar printre lacrimi
o să aștern un curcubeu de cuvinte pe o foaie albă.
Acești patru ani au trecut ca o pasăre în zbor. Dumneavoastră m-ați
învățat tot ce știu.
Zile bune sau rele, zile friguroase sau călduroase, în goana lor ne-au
dus la un singur drum: Calea despărțirii.
Eu eram un copăcel mic și firav, dar după patru ani petrecuți împreună
cu dumneavoastră am crescut, am înfrunzit și am înflorit.
Când am învățat să scriu , să citesc și să socotesc m-am simțit o
campioană.
Dragostea pe care mi-ați dăruit-o nu se poate cântări, dar nici nu se
poate exprima în cuvinte. Eu am simțit-o clipă de clipă.
Noi plecăm în clasa a V-a, iar dumneavoastră veți ajuta și alți elevi
să descopere taina cititului și a socotitului.
Eu poate voi uita atributul sau complementul, dar nu voi uita că
dumneavoastră ați fost a doua mamă pentru mine.
Promit să mă port așa cum m-ați învățat; promit să nu vă fac de rușine
oriunde o să merg și promit să vă vizitez cât de des pot.
Înainte de a izbucni în plâns, vă spun: Rămas bun, doamna învățătoare!
Cu multă considerație,
Chindriș Maria Daria
Clasa a IV-a B
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 15
Cu bine, doamnă învățătoare!
Împreună am petrecut multe clipe frumoase, dar a venit vremea să ne
despărțim. În toți acești ani dumneavoastră ne-ați învățat să scriem, să
citim, să fim cuminți, să-i ascultăm pe părinți și, nu în ultimul rând, să
iubim.
Pentru dumneavoastră noi suntem niște copăcei care creștem și
încercăm să nu ne lăsăm dărâmați de puterile vântului. Ne-ați ocrotit și ne-
ați învățat să trecem peste orice obstacol întâlnit, să nu ne dăm bătuți în
fața greutăților, să nu ne fie frică, să încercăm mereu, deoarece există tot
timpul o a doua șansă.
Sunteți un om deosebit și veți avea întotdeauna un loc special în
sufletul și în gândul meu.
Vă iubesc și vă mulțumesc pentru tot!
Cu respect,
Agoston Daniel Marian
Clasa a IV-a B
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 16
Drum bun!
De când am păşit în clasa I ni s-a spus că am pornit într-o călătorie, o călătorie lungă
de 4 ani, frumoasă şi plină de aventuri din care avem de învăţat... În clasa I , doamna noastră
învăţătoare ne-a invitat la bordul unui avion , cu care să ne înălţăm în înaltul tărămului cărţii,
apoi în clasa a II-a am călătorit pe îndelete în vagoanele unui trenuleţ, în clasa a III-a ne-am
aventurat pe ,,marea cunoşterii” într-un vapor, iar în clasa a IV-a ne-am ridicat deasupra celor
învăţate într-un balon cu aer...
Aşa că, nouă nu ne stă în fire să spunem bun rămas, căci urarea noastră atât la început
cât şi la sfârşit de an a fost :DRUM BUN! Am înţeles că de acum doar itinerariile noastre
diferă şi că ne aşteaptă alte noi şi interesante aventuri pe noul drum spre desăvârşirea noastră!
Totuşi ca să nu ne întristăm, spre sfârşitul clasei a IV-a ... am înghesuit o seamă de
evenimente care să ne amintească cât suntem de minunaţi împreună.
Iată cum am celebrat sfârşitul claselor primare:
Mai întâi, a fost excursia la Bucureşti,
unde am vizitat Muzeul Satului şi Muzeul
Grigore Antipa şi ne-am plimbat prin
Parcul Herăstrău.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 17
A urmat serbarea la Centrul
Educaţional Ziurel. Multe lacrimi au curs,
dar şi multe zâmbete şi chiar hohote de
râs au înflorit, căci emoţionante amintiri
am scos la iveală prin sceneta pe care am
prezentat-o spectatorilor numeroşi!
În ultima oră de curs am trăit
iarăşi momente speciale, căci am primit
,,un mesaj secret” de la doamna şi un
,,Jurnal de bord” - o cărticică, intitulată Comori, în care doamna a ,,publicat” cele mai reuşite
creaţii literare ale noastre din cei 4 ani.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 18
Festivitatea de premiere a fost mult aşteptată,
căci roadele muncii de peste an ne-au fost
răsplătite cu premii. Am fost foarte fericiţi, dar
mai ales ... nerăbdători căci imediat după aceasta
am pornit spre alt eveniment mult aşteptat:
petrecerea.
Am plecat cu toţii, cu părinţii chiar, spre
Moieciu de Sus, unde, la pensiunea Vlahia
Inn, aveam să petrecem 2 zile minunate!
Jocuri, cântece, dans, drumeţie au fost în
agenda noastră. Distracţie şi relaxare!
Ne aşteaptă o vacanţă frumoasă şi apoi
clasa a V-a! Aşa că, urarea noastră este :
DRUM BUN!
Noi, cei din seria 2010-2014 şi doamna
învăţătoare Elena Creţu
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 19
LET’S DO IT, ROMANIA! - 17 MAI 2014
(Voluntariat)
Trăim într-o ţară frumoasă, cu munţi înalţi, cu păduri
misterioase, cu cărări ascunse, cu ape repezi şi limpezi! Nu ştim de
ce, oamenii mari nu ştiu să aibă grijă de ea! În fiecare an, noi cei
mici facem curat în urma lor... Nu vom face ca ei! Vom proteja
natura pentru a ne proteja viaţa. Nu mai vrem astfel de peisaje!!!!
Ziua petrecută în natură a fost minunată! Ne-am bucurat de
aer curat, de firele proaspete de iarbă, de fluturi, de gândăcei şi de
mormolocii de broaşte.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 20
Cel mai mult ne-am bucurat de organizarea făcută de Asociaţia
,,Floare de colţ”: împărţirea în echipe, alegerea traseului, asigurarea
materialelor necesare pentru a face igienizarea şi concursurile la care
am participat spre sfârşitul activităţii.
Am fost o echipă de temut: TIGRII!
Am învăţat ce înseamnă acţiune de voluntariat, nu ne-am
supărat că am petrecut o dimineaţă în pădure şi nici nu am aşteptat
vreo plată pentru activitatea noastră! E plăcut să te simţi responsabil
şi important!
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 21
Drumul pe cărările din pădure ne-a dus până la
Canionul 7 Scări.
Concursurile la care am participat ne-au adus totuşi mici
bucurii dulci, pentru care le mulţumim sponsorilor! Unii dintre noi
au desenat, alţii au participat la un concurs de cultură generală, iar
cei mai mulţi au alergat la cros. Am fost alături copii din clasele
aII-a A, aII-a B, aIII-a B, aIV-a A şi aIV-aB, părinţi, profesoare şi
învăţătoare, voluntari ai Asociaţiei ,,Floare de colţ”. O echipă
minunată! Vă aşteptăm alături de noi anul viitor!
Copiii din ciclul primar
Prof. înv. primar Sefcenco Mirela, Iosim Dana, Dragomir Constanţa, Bucşa Livia, Râpea
Elena
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 22
Orientarea, al șaselea simț!
Duminică, 1 Iunie –Ziua Internaţională a Copiilor, a avut loc concursul de orientare sportivă
Cupa ” Hanul Mureșenilor”, ediția a II-a .
Evenimentul a fost organizat de Clubul Sportiv Babarunca în colaborare cu Clubul Sportiv
Universitar Brașov, Asociația Cultural Sportivă Izvorul din Săcele, Școala Gimnazială Nr. 4
“Frații Popeea” din Săcele, Liceul Teoretic “George Moroianu” din Săcele și Complexul
Turistic Hanul Mureșenilor. Suportul media a fost oferit de revista Update Săcelean și de
Săceleanul.ro, sursele de informații și noutăți din Săcele.
La start s-au aliniat , cu mic cu mare, 270 de persoane care nu au ținut cont de vremea urâtă,
temperatura scăzută și noroiul de pe traseu. Linia de sosire a fost trecută de aproape 200 de
concurenți care, la finalul cursei au fost
întămpinați cu dulciuri , ceai și diplome de
participare.
Pe tot parcursul zilei, copiii mai mici care nu au
participat la concursul de orientare, dar și o parte
din cei care au terminat concursul, au putut să-și
etaleze talentele artistice de desen și pictură în
cele 3 ateliere creative organizate de Agnes
Veronica Ferencz, Minodora Duru și Luminița
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 23
Jantea. Între sfârșitul concursului și festivitatea de
premiere, timp în care organizatorii au procesat
rezultatele pentru a determina câștigătorii fiecărei
categorii de vârstă, a avut loc partea artistică a
evenimentului.
Peste 120 de copii au făcut parte din acest show ce a fostcompus din momente muzicale, de
dans, de teatru sau de karate, moderate de Ciprian Sterpu de la Săceleanu.ro
Școala Gimnazială Nr.4 ” Frații Popeea” a primit premiul special pentru numărul mare de
elevi înscriși la acest concurs. Să sperăm că succesul acestui eveniment de inițiere și
populaizare a acestui sport va avea ecouri pozitive, astfel încât Cupa ”Hanul Mureșenilor” să
numere cât mai multe ediții , iar proiectul ”Orientarea, al șaselea simt” să devină unul
național și chiar internațional.
Menționăm că acest eveniment a fost sprijinit și de Serviciului Public de Salvamont al
Consiliului Județean Brașov, Poliția Săcele, S.C. Solo Brașov și S.C. Provideo Săcele.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 24
Prof.inv. primar, DuruMinodora
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 25
,,Când o să cresc mare, vreau să devin poliţist.”
,,Eu, doctor.”
,,Eu, şofer.”
,,Mie mi-ar plăcea să fiu aviator.”
,, Şi mie, profesor.”
,,Aş vrea să pot cerceta cosmosul.”
Aşa discutau colegii mei într-o zi, vorbind despre meserii, când a intrat în clasă
prietena noastră Ioana, pricepută la tot felul de activităţi interesante. De această dată, ne-a
propus un atelier de modelaj în lut, atrăgându-ne atenţia cu o căniţă. Am fost de acord şi am
pornit la treabă.
Am aflat cu această ocazie că lutul se numeşte şi argilă şi că este ,,tot un fel de
pământ” care seamănă cu plastilina pe care o tot folosim. Am înţeles atunci că lutul poate fi
modelat şi abia am aşteptat să primim fiecare bucata pe care urma să o transformăm în
căniţă. Ioana ne-a povestit că din lut se pot face tot felul de obiecte: farfurii, căni, oale,
jucării, statuete mici şi multe altele.
Conform indicaţiilor, am frământat bine
bucata de lut, apoi am modelat o bilă, pe care am
turtit-o bine, aşa cu palma, să semene cu un cerc.
Era fundul căniţei.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 26
Din altă bucată am rulat un ,,şerpişor”,
cât mai lung şi mai subţire, pe care l-am
ondulat în spirală, pe marginea bilei turtite.
Creştea peretele căniţei mai ceva ca Făt-
Frumos şi, în acelaşi timp, creştea bucuria
noastră văzând ce lucruri minunate putem
realiza.
I-am ataşat căniţei şi o tortiţă, aşa
ca treaba să fie gata, apoi am mers ,,în
vizită” la colegi, să vedem ce minunăţie a
realizat fiecare.
Aprecierile şi rumoarea au fost
întrerupte de vocea cristalină a unui coleg
cârlionţat, care a spus răspicat :
- Eu vreau să mă fac modelator în lut !
- Să fie asta o meserie ? ne-am întrebat noi.
Explicaţiile le-am primit de la Ioana şi tot ea ne-a
spus că trebuie să
lăsăm căniţele la
uscat, într-un spaţiu
ferit de soare, timp
de două săptămâni,
iar apoi să le pictăm
aşa cum ne place.
Ne-am despărţit de Ioana Balaban cu zâmbetul pe buze şi am pornit spre casă,
ducând cu grijă în mâini capodoperele noastre. Ne-au însoţit cu privirea blândă doamnele
noastre: Mioara Olar şi Florica Dragomir .
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 27
Primăvara, fiica cea mai tânără a bătrânului an, cea care ne aduce
bucurie şi voie bună, a sosit cu alaiul ei de flori, lumină şi culoare.
Soarele, cu razele lui blânde, învăluie natura şi mângâie toate vietăţile.
Zilele sunt din ce în ce mai
lungi şi mai călduroase, iar
nopţile mai scurte.
Primăvara a
aşternut peste tot un covor
multicolor.
În desişuri au
apărut gingaşii ghiocei
care îşi scutura clopoţeii
albi. Un parfum uşor de
toporaşi se răspândeşte la
adierea vântului din amurg.
Bucuroşi de sosirea primăverii, elevii clasei pregătitoare B au dorit să o
aştepte într-o sală de clasă ornată cu ghiocei. Toţi au colorat şi au decupat
minunatele flori pe care le-au înşirat pe o sfoară, fiecare elev cu ghiocelul lui.
Tot peretele s-a luminat şi mulţumirea se citea pe chipurile lor.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 28
Odată cu ivirea florilor, fluturii şi albinele au început dulcele zumzet
printre petalele parfumate. Nici copiii n-au rămas în urmă şi au adus fluturaşii în
clasa lor: pe geam, pe pereţi şi pe lambriuri.
Nu a fost greu să îi
confecţioneze: câteva benzi de
hârtie creponată şi un cleşte de
rufe. Puţină îndemânare, hârtie
încreţită şi...gata!
Unii le-au pus ochi din
plastilină. Câtă migală! Doar
sunt fiinţe!
Micile gâze colorate au umplut clasa.
Parcă toţi fluturaşii erau prinşi
într-o horă. Ce veselie!
Coordonator,
prof. înv. primar
Dragomir Florica
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 29
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 30
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 31
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 32
Clasa a IV-a A Coordonator: Livia Bucșa
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 33
Bine ai venit, vară!
Cu râs cristalin de copil și căldură a sosit vara. Cerul este
senin, iar soarele îi zâmbește naturii. Pajiștile sunt pline de flori
parfumate și viu colorate. Albinele vesele și fluturii multicolori le
sunt oaspeți pemanenți. Gâzele mici și fragile mișună de colo –colo
sau zboară prin aer vesele că este vară. Frunzișul copacilor oferă
generos umbră oamenilor și adăpost păsărilor. Ele își cresc cu grijă
puișorii , îi învață să zboare și-i pregătesc pentru marea călătorie.
Ciripitul lor se aude până departe.
Fructele se pârguiesc răsfățate de razele calde ale soarelui.
Cireșele par inimi care bat în pieptul coroanei de cireș.
Copiii înalță în albastrul văzduh zmee cu aripi de înger. În parcuri,
în grădini și în locurile de joacă se aud chiote de bucurie . Vara este
anotimpul preferat al copiilor . Ei așteaptă vacanța cu nerăbdare și
visează la momentele plăcute pe care le vor petrece la munte, la
mare sau la bunici.
Pe cea de-a doua fiică a anului noi toți o întâmpinăm cu
tradiționala urare,, Bine ai venit, vară!” și ne străduim să-i păstrăm
bronzul și căldura pentru tot restul anului.
Pralea Roxana Ioana Clasa a IV-a B
Coordonator, prof.înv.primar Râpea Elena
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 34
Regina anotimpurilor Primele raze ale soarelui se zăresc pe bolta albastră. Am ieșit în
grădină și m-am așezat la umbra cireșului plin de roade. Bobițele de rubin aveau
zâmbetul până la codițe. Frunzulițele sclipeau, păsările ciripeau , era tare plăcut. Deodată un glas prietenos m-a strigat:
- Hei, fetițo, cum te numești?
- Daria! Dar cine mă strigă? Ești Zâna soare? Mi-ai adus cumva vara?
- O, ce nume frumos! Știai că numele tău își are originea în vechea limbă
persană cu semnificația de : cel care posedă bunuri, cel care menține binele?
Da, ți-am adus vara! Regele an m-a trimis să îți dau vara într-un glob să vezi cât este de frumoasă.
- Mulțumesc, mi-ai făcut o frumoasă surpriză. Acum pot să-ți spun ție,
Zână soare, că atunci când mă bronzez mă cam ustură pielea. Poți să mă
ajuți?
- Încearcă să folosești o cremă de protecție! Vara pe care ai primit-o te poate
duce la marea cea albastră care îți zâmbește cu peștișori colorați și salturi de delfini, te poate purta pe cărări de munte, te poate lăsa să dormi mai
mult dimineața, te poate lăsa să te joci cât vrei tu.
- Mi-ai descris vara ca pe o prietenă. O voi păstra lângă mine tot timpul.
- Își place când plouă, când ninge sau când bate vântul?
- Nu, nu este așa frumos… Vara sunt lucruri mult mai distractive de făcut!
Dacă stau și mă gândesc bine, îmi place și să mă dau cu sania, și cu
schiurile, și să sar toamna într-o grămadă de frunze ori să mă plimb primăvara pe o alee din parc înconjurată de flori. Iată, mi-am adus aminte
de toate anotimpurile și de frumusețea lor.
- Poftim globul verii, iar când o să se schimbe anotimpul tu să vii tot aici
pentru a te întâlni cu zâna fiecărui anotimp care îți va oferi globul ei . Așa
vei putea să te bucuri de darurile lor și să descoperi misterul anotimpurilor.
- De ce am fost aleasă eu pentru a primi minunatele globuri?
- Regele an te-a văzut ca fiind o fetiță bună, harnică, iubitoare și generoasă care ar putea deveni regina anotimpurilor.
- Pot deveni regina anotimpurilor!?! Mulțumesc, mulțumesc!
- Eu trebuie să plec. Să nu-l dezamăgești pe Regele an! Pe curând!
- Fii sigură că nu-l voi dezamăgi! La revedere!
Chindriș Maria Daria, Clasa a IV-a B Coordonator, prof. înv. primar Elena Râpea
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 35
Vara
Vara a sosit. Copiii sunt bucuroși că iau vacanță și că pot să se distreze
mai mult.
Florile înmiresmate îndepărtează norii cu puterile lor magice. Pomii sunt deja
încărcați cu fructe gustoase care primesc binecuvântarea soarelui. Păsările și-au
găsit culcuș în frunzișul lor bogat. Puișorii au crescut și se pregătesc pentru marea
lor călătorie. Albinele harnice se ostenesc să umple fagurii cu miere bună și
parfumată.
Zâna verii este bucuroasă că e rândul ei să aibă grijă de tărâmurile noastre. Ea
a îmbrăcat natura în culorile ei preferate și împletește armonios albastrul mării cu
galbenul soarelui, sângeriul apusului cu verdele pădurii, curcubeul cu întregul
pământ.
Vara este anoimpul meu preferat pentru că ziua s-a mărit, soarele încălzește mai
puternic pământul, se coc fructele, pot să mă joc mai mult pe afară.
Abia aștept să merg cu părinții mei în vacanță în mirifica Deltă a Dunării!
Pentru toate acestea îți mulțumesc, vară, că exiști!
Agoston Daniel Marian
Clasa a IV-a B
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 36
Micii artişti plastici
În anul şcolar 2013 – 2014, în fiecare joi, cu ploaie sau cu soare,
cu zăpadă sau cu ger, micii artişti plastici s-au întâlnit cu doamna
profesoară Minodora Duru şi cu doamna profesoară Dana Iosim şi au
încercat să spună celor din jur cum văd ei lumea, ce culoare are
fericirea, cât de albastru este cerul copilăriei sau unde le zboară gândul
când evadează din lumea reală.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 37
Flori, fluturi, gândăcei i-au primit în ,,lumea lor, a celor care nu
cuvântă”. Au vorbit în schimb culorile, lumina, atmosfera de lucru şi
prieteniile ce s-au legat.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 38
Vă aşteptăm la expoziţia noastră de la şcoală şi anul viitor ne-ar
place să veniţi alături de noi. Putem face şcoala noastră frumoasă şi
primitoare, veselă şi colorată!
Nagy Medeea, Catană Tudor, Dascălu George, Borzoş Samuel
Şerbănescu Raluca, Geantă Raluca, Gorbea Lorena, Mihăică Paul,
Pepene Cristina, Mihai Iulian
Bularca Sorina, Dumitru Sânziana, Bogdan Daiana, Becleanu
Cristina, Geambaşu Daria
Jelnean Costina, Căpăţână Răzvan, Barbu Alina, Brebeanu Raimond,
Rugină Florin, Păcurar Radu, Hacman Ruth, Moş Florin
Profesor Minodora Duru şi prof. înv. primar Dana Iosim
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 39
Micii jurnalişti
Aţi auzit de micii jurnalişti din şcoala noastră? Noi suntem, nişte elevi din clasa a IV-a C! Am urmat sfatul doamnei noastre învățătoare şi la început am scris mici ştiri pentru blogul şcolii. Acum ne-am pus pe treabă mai serios şi participăm cu articole ( descrierea unei fotografii din locurile pe care le-am vizitat în excursii) la concursul inițiat de proiectul ,,Județele țării prin ochi de copil”, desfăşurat în şcoala noastră. Iată ce a ieşit! Vă invităm să ne …citiți!
La Moieciu de Sus
Geambasu Daria,
clasa a IV-a C
Cerul e mohorât.
Dealurile aşteaptă să vina
ploaia ca să devină şi mai
verzi. Copacii s-ar bucura de un
duş înviorător. Micile flori zâmbesc vesele. Scândurile
gardului bătrâne parcă îţi spun prin ce greutăţi au trecut. Norii devin din ce in
ce mai negri şi începe să plouă.
Casele vechi acum parcă sunt nişte căsuţe din poveşti. Casele noi sunt mai
mari, viu colorate şi în sclipirea ploii parcă sunt de diamant.
Cărarea te conduce spre cele mai înalte vârfuri ca un ghid neînfricat.
Cărarea s-a oprit? Priveşte în jur şi minunează-te cât e de frumos! Apoi alege
altă cărare, căci totul e plin de farmec!
Ploaia s-a oprit şi se vede o rază de soare. Vieţuitoarele ies afară din
ascunziş . Se bucură de vremea caldă.
Coordonator, prof. înv. primar, Elena Creţu
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 40
ÎN MUNŢII APUSENI
Sorina Bularca, clasa a IV-a C
Este primăvară.Cerul stropit cu cerneală albă se sprijină
de creasta munţilor.Iarba este pătată cu flori galbene care
parfumează aerul. Câţiva munţi şi-au pus căciuli de stâncă
plumburie, iar alţii, din depărtare, seamănă cu o umbră ştearsă.
Vântul este aspru.
Cu mic,cu mare , ceata de copii s-a încumetat să se urce
pe capul moşilor verzi. Fericirea se poate citi pe chipurilel lor
inocente, dar... cam palide de oboseală. Peisajul pitoresc le
joacă în privirile mari şi mirate. Un căţel năzdrăvan i-a însoţit
până sus, iar acum se odihneşte cu limba scoasă.Unii pitici îşi
odihnesc trupul obosit - stau pe iarba moale.Inimile lor bat de
parcă vor să iasă din închisoarea pieptului. Cu toate că sunt
osteniţi, veselia le dă putere. Câtă frumuseţe...
Coordonator, prof. înv. primar, Elena Creţu
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 41
Exerciţiu de imaginaţie…
Londra, 20 09 2024
DRAGĂ DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE,
E ziua mea de naștere și m-am gândit să vă trimit o
scrisoare ca să vedeţi ce vă mai fac copiii.
În urma studiilor de limbi străine, am ajuns stewardesă,
aşa cum ades vă spuneam că vreau să devin…
. Acum călătoresc împreună cu firma aeriană Blue Air prin
toată lumea. În acest moment sunt în drum spre Elveţia. Am
auzit că aici se face cea mai bună ciocolată și, staţi liniștită,
peste 2 săptămâni vin în România și personal vă voi servi cu cea
mai dulce pătrăţică.
Datorită dumneavoastră, profesor care aţi crezut în mine
și care m-aţi susţinut, am meseria aceasta minunată. Faptul că
mi-aţi precizat mereu unde am greșit m-a ajutat să mă corectez.
Nu uit nici de faptul că aţi fost mereu sinceră. Mulţumesc că aţi
făcut atâtea pentru mine și colegii mei. Mulţumesc că mi-aţi
fost mereu alături. Mulţumesc că mi-aţi deschis una dintre ușile
care m-au condus spre victorie. Fără dumneavoastră nu aș fi fost
aici. Încă vă duc dorul.
P.S. Da. Încă mai scriu cu stiloul.
Cu drag ,
o fostă elevă,
ADELINA-GEORGIANA DEOANCĂ
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 42
Dragi părinţi,
Există lecţii pe care numai dumneavoastră le puteţi da; nici grădiniţa, nici şcoala, ci doar familia.
Le-aţi "predat" deja? Dacă răspundeţi afirmativ, atunci puteţi înţelege că acelaşi tipar este nevoie să
existe şi în relaţia dascăl - copil. Altfel, nu poate ieşi nimic bun. Copilul nu va învăţa nimic din
cele bune care i se vor oferi, ci va creşte cu siguranţă ca adulţii care greşesc, sunt
incompetenţi sau care merită ignoraţi şi sfidaţi. De dumneavoastră depind atitudinea
copilului, construcţia caracterului şi achiziţiile lui pentru viitor. Dumneavoastră daţi tonul.
Dragi părinţi, ceea ce spuneţi acasă copilului atârnă în sufletul său mai mult decât ce
îl învăţăm noi la şcoală. Chiar dacă astăzi există şcoli private sau programe de after-school,
chiar dacă există în viaţa copilului adulţi cu care petrece peste 8 ore pe zi, tot părinţii, alături
de care petrece 2-3 ore pe seară, au glasul cel mai penetrant în conştiinţa copilului. Este
nevoie să fim în acelaşi duh, dascălii şi părinţii, pentru ca ceea ce semănaţi dumneavoastră
să aibă continuitate la şcoală, iar truda noastră să găsească sprijin în familie.
Dragi părinţi, ajutaţi-ne să vă ajutăm copiii!
Copiii au astăzi o mare îndrăzneală. Îi încurajăm să îşi dezvolte autonomia şi
încrederea în ei inşişi, să întrebe, să răspundă, să chestioneze, să dezbată, să negocieze, să
se împotrivească. Da, îi învăţăm să faca asta deoarece este spre binele lor. Într-o societate în
care părinţii sunt arareori alături ca să le ia apărarea sau să îşi spună cuvântul asupra
educaţiei lor, ce poate fi mai bine pentru copil decât un set de valori asimilate, o coloană
vertebrală şi curajul de a-şi urma calea?
De acord. Dar uneori uităm ceva: că toate acestea se construiesc în timp! Copilul nu
este un adult în miniatură. Nu are înţelepciunea şi discernământul de a alege ocaziile în care
este nevoie să se impuna, să refuze a asculta, să înfrunte adultul, de situaţiile în care este
mai bine pentru el să se lase pe mâna celui care îl sfătuieşte de bine. Nu! Liberul arbitru al
copilului este precum o busolă în curs de fabricare. Încă nu a început să funcţioneze, chiar
dacă are strânse laolaltă toate componentele. Acul său, în acest moment, indică punctul
cardinal pe care i-l oferă mama şi tata. Copilul este purtătorul vocii părintelui: în societate, la
şcoală, între alţi copii. Oricare alte voci mişca prea puţin acul, chiar dacă ar indica ele direcţia
bună. Busola încă în construcţie rămâne "setată" pe ceea ce a aflat de la mami şi tati.
Dragi părinţi, haideţi să ne dăm mâinile pentru a face ceea ce este bine pentru
copiii noştri!
Articol realizat de prof. înv. primar DRAGOMIR FLORICA
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 43
În atenția părinților
Copiii mici au nevoie de atenţie şi asta nu numai pentru a nu se împiedica
sau pentru a nu ţipa, ci şi pentru că interacţiunea socială ajută la dezvoltarea
creierelor copiilor.
Rapoartele subliniază că mare parte dintre copiii neglijaţi, precum cei din
orfelinatele româneşti, ajung ca la maturitate să sufere de deficite
comportamentale şi cognitive, la fel cum maimuţele izolate devin adulţi cu
probleme de memorie şi de învăţare. Dar oare ce anume declanşează aceste
probleme în creierele copiilor neglijaţi?
Conform unei noi lucrări, este vorba de un compus gras numit mielină şi
despre celulele care o produc. Copii se nasc cu foarte puţină mielină în creier,
pentru ca apoi, pe măsură ce copiii se dezvoltă, celulele numite oligodendrocite
să învelească axonii neuronilor în teci de mielină. Aceste teci ajută semnalele
electrice să călătorească mai repede până la creierul copilului.
Pentru a testa dezvoltarea mielinei în creiere copiilor neglijaţi, oamenii de
ştiinţă au crescut şoareci în medii diferite. Astfel, unii dintre ei au fost izolaţi
în cuşti proprii, alţii au stat câte patru într-o cuşcă standard, în timp ce alţii au
crescut într-un mediu bogat, fiind plasaţi câte 8 membrii într-o cuşcă cu multe
jucării. După 4 săptămâni, şoarecii izolaţi au dat dovadă de slabe abilităţi de
interacţionare socială şi de probleme de memorie. De asemenea, straturile de
mielină din jurul neuronilor lor erau mai subţiri, având structuri mai simple decât
cele întâlnită la animalele sociabile.
Pe de altă parte, în alte teste s-a observat că producţia de mielină devine mai
slabă şi la şoarecii care scoşi din mediul social obişnuit şi izolaţi doar pentru
două săptămâni.
Prin urmare, studiul vine să demonstrează că izolarea survenită în această etapă
crucială pentru dezvoltarea copiilor, poate cauza probleme ireversibile la nivelul
creierului.
Sursa >Discover Magazine
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 44
Tautismul, maladia însingurării
Societatea informatizată dispune de numeroase tehnologii menite să
faciliteze comunicarea la nivel global. Însă aceeași societate le răpeşte
indivizilor timpul, iar tehnologiile de comunicare le diminuează capacitatea de a
relaţiona calitativ şi durabil.
Teoreticianul francez Lucien Sfez a
diagnosticat „tautism"[1] societatea suprasaturată
de informație și mijloace de comunicare, dar
săracă în nutrienţi relaţionali. Conceptul de
„tautism" a fost creat de Sfez prin combinarea
sensurilor altor două cuvinte - „tautologie"
(repetarea inutilă, în alte cuvinte, a aceleiași idei)
şi "autism" (stare patologică caracterizată de pierderea contactului cu
realitatea exterioară). Tautismul este boala unei lumi în care se vorbeşte mult,
dar se înţelege din ce în ce mai puţin.
Societatea tautistă este rezultatul boom-ului tehnologic în comunicaţii, pe
care Sfez îl consideră responsabil pentru implozia comunicării. Altfel spus, deşi
astăzi oamenii au la dispoziţie mai multe instrumente de comunicare şi chiar
comunică mult mai mult decât în orice alt moment al istoriei, totuşi profunzimea
dialogului s-a redus, iar calitatea relaţiilor a scăzut şi ea.
Pentru a ilustra, Sfez se foloseşte de exemplul televiziunii. Dezvoltarea
tehnologiei a permis raportarea evenimentelor în timp real. Varietatea
mijloacelor de comunicare folosite au ajutat la formarea iluziei că televiziunea
ar fi un observator bun (obiectiv) al realităţii. Publicul s-a lăsat cucerit de
această imagine şi s-a identificat cu mesajul fragmentat transmis la televizor,
devenind la fel de limitat ca și mesajul.
Istoria se repetă în cazul comunicării la nivel personal. Multitudinea de
instrumente de comunicare existente hrăneşte ideea că suntem mai liberi ca
oricând să comunicăm. În realitate, aceste medii sunt limitate şi limitante.
Ce nu vezi contează...
Unul dintre principalele defecte ale comunicării intermediate de tehnologie
este acela că reduce semnificativ comunicarea nonverbală - foarte importantă
pentru relaţiile noastre.
Albert Mehrabian şi Morton Weiner[2] publică, în anul 1967, un studiu prin
care demonstrează că, în timpul unei conversații, „cum se spune" contează mai
mult decât „ceea ce se spune". În urma acestui studiu, cei doi cercetători au
concluzionat că doar 7% din informaţie este extrasă din cuvinte. În schimb, până
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 45
la 50% din informaţie provine din analiza indiciilor nonverbale oferite de
interlocutor. Expresia feţei, poziția corpului şi tonul vocii sunt exemple de
asemenea indicii.
Mediile de comunicare moderne (telefon, internet etc.) au un suport limitat
pentru comunicarea nonverbală. În bună parte, din pricina acestei carențe,
vorbim mult dar transmitem puţin şi, astfel, relaţiile devin superficiale. Studiul
lui Mehrabian şi Weiner susține astfel teoria lui Lucien Sfez că internetul şi
comunicarea online distorsionează relaţiile şi chiar contribuie la izolarea
semenilor.
Profilaxia Tautismului
1. Fă o prioritate din a le acorda timp lui Dumnezeu și oamenilor care sunt
importanți pentru tine.
2. Asumă-ți costurile sincerității. Ipocrizia costă și mai mult.
3. Ascultă înainte să tragi concluzii.
4. Dacă nu înțelegi, întreabă.
5. Evită să bănuiești și verifică aparentele certitudini.
6. Dacă greșești, recunoaște și cere-ți iertare.
7. Dacă nu te mulțumești cu puțin, oferă mult.
Sursa: http//www.semneletimpului.ro
Postare prof. înv. primar Elena Râpea
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 46
Judeţele ţării prin ochi de copil
Anul acesta şcolar, Şcoala Gimnazială Nr. 4 ,,Fraţii Popeea”a iniţiat un proiect
intitulat ,,Judeţele ţării prin ochi de copil”.
Iată cum ne-am gândit atunci când l-am pornit:
,,Avem o ţară frumoasă, cu peisaje extraordinare, cu ape repezi şi limpezi, cu păduri
bătrâne şi pline de poveşti, cu lacuri în care se oglindeşte soarele!
Proiectul ne va da posibilitatea de a cunoaşte judeţul în care locuim şi alte judeţe ale
tării, prin prezentările făcute de copiii ce vor participa la proiect.
Încă nu e prea târziu să învăţăm ce înseamnă să fii român, ce înseamnă să promovezi
trecutul şi frumuseţile României. Excursiile şi drumeţiile pot fi însoţite de jocuri în aer liber,
de acţiuni de ecologizare, prin intermediul cărora copiii interacţionează, schimbă păreri,
impresii şi îşi formează convingeri şi comportamente.
Invităm elevii să redea în cuvinte şi culoare dragostea faţă de natură, faţă de ţara
noastră, să dea frâu liber imaginaţiei şi să cunoască lumea pornind de la ceea ce le este mai
aproape – judeţul lor.”
Scopul pe care l-am urmărit a fost:
Cunoaşterea trecutului regiunii Braşov şi trezirea sentimentului de apartenenţă
naţională
Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea activităţilor
extracurriculare
Încurajarea schimbului de experienţă şi a parteneriatelor între unităţile şcolare din
judeţ
Stimularea creativităţii şi expresivităţii prin realizarea de creaţii literare şi
plastice(desene, picturi, grafică, power point, proiecte, portofolii, compuneri, poezii)
şi participarea la concursul organizat în luna august
Am urmărit obiective cum ar fi:
Cultivarea interesului față participarea la jocurile desfăşurate în aer liber
Stimularea la copii a mecanismelor de socializare, intercomunicare şi interacțiune
prin intermediul jocurilor, plimbărilor, excursiilor
Dezvoltarea creativităţii copiilor, a abilităților de cooperare cu ceilalţi copii sau cu
adulţii.
Dezvoltarea capacităţii de exprimare a emoţiilor, sentimentelor copilului, pe care
adesea nu le poate verbaliza
Atragerea efectivă şi afectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter
extraşcolar, contribuind la creşterea calitativă a acestora
Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea activităţilor
extraşcolare
Implementarea unor strategii de cooperare
Realizarea unui real schimb de experienţă între cadrele didactice
Am ales ca domenii : istoria, etnografia şi frumuseţile natural. Fiecare cadru didactic a
putut participa la fiecare secţiune cu maxim 3 lucrări. Elevii vor primi după luna august
diplome de participare sau diplome – premii. Vor fi 2 secţiuni pentru fiecare domeniu:
Secţiunea 1 Creaţie plastică – desen, pictură, colaj, afiş
Secţiunea 2 Jurnalism/creaţie literară ( poezie, compunere, eseu, articol ) însoţită de o
fotografie
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 47
Timpul parcă nu a ţinut cu noi. A nins mult, a plouat şi plecările noastre au fost întârziate.
Cu toate aceste piedici, elevii şcolii noastre au vizitat:
Muzeul de Etnografie – Săcele
Muzeul Civilizaţiei Urbane – Braşov
Prima Şcoală Românească
Castelul Peleş - Sinaia
Muzeul Cinegetic – Posada
Muzeul ,,Grigore Antipa” – Bucureşti
Peştera Valea Cetăţii - Râşnov
Nu am renunţat nici la drumeţii. Am fost călători cu piciorul prin pădurile noastre, ne-am
simţit minunat şi ne-am propus să vedem cât mai multe astfel de frumuseţi ale naturii. Ieşirea
la Canionul 7 Scări a fost legată de acţiunea de ecologizare a zonei organizată de Asociaţia
,,Floare de colţ”. Din nou ploaia ne-a dat târcoale, dar am învins! Am petrecut o dimineaţă
minunată în natură şi nu ne-au speriat câţiva stropi de ploaie!
Postăm aici câteva imagini cu lucrările pe care le-am realizat noi, copiii din clasa a II-a B
după activităţile din proiect. Vom participa la concurs şi sperăm să câştigăm!
Pădurea văzută de la fereastra mea.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 48
Turnul Negru
A fost interesant să vedem urme ale existenţei românilor pe aceste meleaguri, turnul
de apărare şi prima şcoală în care s-a învăţat în limba română!
Prima Şcoală Românească
Frumuseţea naturii a învins orice imaginaţie! Flori, fluturi, furnicuţe, buburuze! Minunat!
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 49
Ne-am plimbat pe cărări de munte şi am admirat frumuseţea naturii. Ne-a plăcut apoi
să redăm în cuvinte şi culoare dragostea faţă de natură, faţă de ţara noastră, să dăm frâu liber
imaginaţiei şi să cunoaştem lumea pornind de la ceea ce este mai aproape de noi.
Clasa a II-a B şi doamna învăţătoare Dana Iosim
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 50
DESCOPERIM FRUMUSEȚILE JUDEȚULUI
BRAȘOV
Plini de entuziasm, elevii clasei a II-a A participă la proiectul “ Județele țării prin ochi
de copil ” alegând să observe și să descopere un loc minunat al județului nostru, Peștera
Valea Cetății.
Alături de d-na învățătoare Mirela Sefcenco și de câțiva părinți se îmbarcă în
microbuz.
Ajunși la destinație, admiră frumusețea pădurii.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 51
Emoții la intrarea în peșteră!
Frumusețea peșterii îi lasă muți de uimire.
Nu departe de peșteră, copiii descoperă drumul către Cetatea Râșnov.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 52
Cetatea apare în toată splendoarea ei.
În explorarea cetății:
Excursia s-a finalizat cu o expoziție de pictură și desen, elevii surprinzând în creațiile
lor frumusețile și emoția locurilor vizitate.
Prof. înv. primar, Mirela Sefcenco
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 53
La pas prin oraşul Braşov
E vineri, 13.iunie.2014 şi soarele parcă a reuşit să învingă norii
ameninţători. A plouat în toate zilele care au trecut şi astăzi se pare că
norii ne urmăresc. N-au reuşit să ne sperie aşa că am pornit la plimbare.
Autocarul ne-a lăsat în Livada Poştei, în faţa Bibliotecii
Judeţene,,George Bariţiu”. Ne-am strecurat printre autobuzele care îşi
aşteptau călătorii şi paşii noştri au mers pe drumul vechi ce înconjura
cetatea Braşovului: strada După Ziduri. Am mers pe lângă apa Spurcata
ce susura domol, am plecat capul sub bolta vechilor porţi şi am atins cu
mâna zidurile bătrâne ale cetăţii. Am simţit că intrăm în altă lume...
Biblioteca Judeţeană ,,George Bariţiu”
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 54
În dreapta drumului ne străjuia pădurea, iar cărarea pe care am
pornit veseli ne-a dus la Turnul Negru...
care nu era deloc....negru! Este unul din
turnurile ce apărau cetatea , puncte de observare a duşmanilor care se
apropiau neanunţaţi. Construcţia minunată din piatră ne-a arătat o
imagine de vis a oraşului!
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 55
Următoarea oprire a fost la Poarta Ecaterinei şi la Poarta Şchei,
locuri de intrare în cetate, astăzi monumente istorice.
Poarta Ecaterinei Poarta Şchei
Am trecut pe lângă Liceul ,,Andrei Şaguna” şi ne-am oprit în Piaţa
Unirii, la Prima Şcoală Românescă aflată în curtea bisericii ,,Sfântul
Nicolae”.
Piaţa Unirii Biserica Sfântul Nicolae
Colegiul Naţional ,,Andrei Şaguna” Prima Şcoală Românească
Am stat în băncile vechi şi parcă incomode, am aflat cât de greu
era să mergi la şcoală şi cât de scumpe erau cărţile. Sfântul Nicolae nu
era doar sfânt...era şi băţul cu care se făcea linişte şi se aplica
pedeapsa.
Ipad, tabletă, telefon? Nu. O tăbliţă.
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 56
Ghiozdan? Nu. O traistă.
Stilou, creion cu mină, pix cu gel? Nu. Cretă sau toc de scris.
Greu! Greu era să fii elev! Şi dacă ţinem cont că mergeau la
şcoală doar când împlineau 20 de ani....
La întoarcere am trecut pe lângă statuia lui Ciprian Porumbescu,
am stat o jumătate de oră în parc, apoi ne-am strecurat câte unul pe cea
mai îngustă stradă din Europa: strada Sforii.
O sfoară magică...împletită din zâmbete, prietenie şi veselie!
La Muzeul Civilizaţiei Urbane a fost interesant! Am aflat cum trăiau
oamenii în urmă cu sute de ani, ce haine purtau, cum aranjau casele
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 57
oamenii bogaţi şi ce ateliere sau magazine aveau. Şi atunci se făcea
reclamă produselor, dar nu aşa cum vedem noi azi! Meseriile erau
diferite de cele pe care le au oamenii din zilele noastre: modistă,
pălărier, dogar, pietrar...
Şi iată-ne ajunşi la capăt de drum!
Am dat de mâncare porumbeilor, i-am
ascultat vorbind între ei şi am urcat în
autocar.
La revedere, Braşov! Noi, copiii din clasa a II-a B şi doamna învăţătoare Dana Iosim
Surâs de mugur, nr. 8, primăvară/vară 2014 58
top related