o ambiţie strategică pentru facultatea de relaţii …rei.ase.ro/media/default/fisiere/programul...
Post on 12-Apr-2018
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Programul managerial
Mandat - 2012-2016
Decan - Prof. univ. dr. Dumitru MIRON
1
CUPRINS
1. O ambiţie strategică pentru Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale................................3
1.1 Participare activă la un peisaj universitar transformat...........................................................3
1.2 Câteva provocări mai importante...........................................................................................5
2. Creşterea notorietăţii ştiinţifice......................................................................................................7
2.1 Un climat ştiinţific definit prin rigoare şi exigenţă.................................................................7
2.2 O logică bazată pe proiecte şi echipe de cercetare stabile.....................................................8
2.3 Mijloace consolidate de cercetare ştiinţifică........................................................................10
2.4 Atragerea şi păstrarea tinerelor talente...............................................................................12
3. Internaţionalizarea activităţilor şi acţiunilor noastre....................................................................14
3.1 Dimensiunea strategică........................................................................................................14
3.2 Ce avem şi ce ar mai trebui să facem în următorii ani?.......................................................15
3.3 Măsurile şi mecanismele funcţionale aferente......................................................................16
3.4 Participarea personalului didactic şi de cercetare la procesul de internaţionalizare..........17
4. Preocuparea noastră principală-programe de studii de cea mai bună calitate şi validate de piaţa muncii...................................................................................................................................................19
5. Politici şi programe în materie de capital intelectual...................................................................23
6. Studenţii –membrii activi ai comunităţii facultăţii........................................................................25
2
1. O ambiţie strategică pentru Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale
1.1 Participare activă la un peisaj universitar transformat
Transformările care s-au produs în ultima vreme în peisajul universitar românesc, dar
şi în cel european și internaţional sunt multe, de anvergură şi necesită răspunsuri strategice şi
acţiuni tactice de mare complexitate. Aceste transformări, generate de rigorile Procesului
Bologna, de noua legislaţie naţională în materie de învăţământ superior şi susţinute de
avantajele noastre competitive durabile, deschid o perioadă de schimbări profunde pentru ca
facultatea noastră să se poată integra optim în procesul de schimbare pe care îl parcurge
Academia de Studii Economice. Prin specificitatea sa, facultatea noastră trebuie să facă față
cu succes provocărilor derivate din europenizare şi globalizare. Acest imperativ este unul acut
pentru că asistăm la:
Globalizarea performanţei, ceea ce ne obligă să găsim căile prin care membrii
comunității universitare de la facultatea de Relaţii Economice Internaţionale să
poată participa activ la internaţionalizarea palmaresului lor şi al comunităţii din
care fac parte;
Internaţionalizarea procesului de recrutare a personalului didactic şi de cercetare
ceea ce face să ne expunem concurenţei venite din afara facultăţii noastre, dar să şi
stimulăm participarea colegilor noştri la programe de studii din alte facultăţi din
ţară sau străinătate;
Internaţionalizarea selectării studenţilor întrucât cei mai buni candidaţi au tot mai
numeroase opţiuni, iar noi trebuie să facem totul pentru a rămâne printre
preferinţele acestora.
Studenţii noştri trebuie formaţi pentru o piaţă a capitalului uman, exigentă şi tot
mai volatilă.
Râmânând insensibili la aceste semnale care vin dinspre mediul social, sau întârziind
promovarea unei atitudini proactive, nu putem spera decât la o atitudine de adaptare ex post în
3
locul uneia anticipative ex ante, riscăm să avem mari probleme în a ne menţine chiar acolo
unde ne aflăm şi să ne plasăm în afara sau la periferia procesului de repoziţionare în
clasamentele naţionale şi internaţionale.
În acest demers este indiscutabil că dispunem de cea mai mare parte din atuurile
necesare pentru a răspunde provocărilor. Stau mărturie în acest sens: prestigiul pe care
facultatea noastră l-a câştigat şi păstrat în decursul deceniilor, ceea ce ne obligă să jucăm rolul
care ni se cuvine în procesul de schimbare necesar la nivelul sistemului naţional de
învăţământ superior; potenţialul uman, material, organizaţional, relaţional şi logistic acumulat
în timp; calitatea programelor de studii universitare şi postuniversitare oferite. Toate aceste
avantaje competitive se pot valorifica plenar numai numai dacă vom continua să învăţăm din
lecţiile trecutului, vom capitaliza experienţa acumulată şi o vom transforma în decizii înţelept
cumpănite şi inteligent transpuse în practică, vom anticipa ameninţările iminente şi vom
valorifica întocmai şi la timp oportunităţile care ni se oferă.
Trebuie să rămânem atenţi la unele vulnerabilităţi cum ar fi: reacţia noastră încă timidă
în raport cu schimbarea care s-a produs în ce priveşte statutul de universitate de cercetare
avansată şi educaţie pe care îl are acum Academia de Studii Economice; răspunsul anticipativ
la concurenţa tot mai acerbă din partea altor facultăţi din ASE sau din alte universităţi
românești și străine; lipsa unei strategii articulate de atragere a studenţilor străini; numărul pe
care îl apreciez mic de parteneriatete cu alte facultăți din străinătate care să asigure o autentică
mobilitate internaţională pentru studenţii şi personalul didactic şi de cercetare din facultatea
noastră; relaţiile publice, comunicarea internă şi externă încă deficiente și care trebuiesc serios
îmbunătăţite şi eficientizate; piramida vârstelor la nivelul personalului didactic şi de cercetare
care menţine unele asimetrii intergeneraţionale care trebuie tratate cu multă atenţie.
Toate acestea ne permit să configurăm un mix optim care să ofere răspunsurile adecvate
pentru că:
am realizat practic toţi paşii necesari implementării Procesului Bologna,
acum trebuind să ne focalizăm asupra îmbunătăţirii calităţii programelor
noastre de studii şi creşterii adecvării acestora la noile cerinţe sociale;
procesul nostru de formare profesională se bazează pe relaţii structurate cu
mediul economic şi social care trebuie repoziţionate şi imbunătăţite;
4
actele de studii oferite de facultatea noastră sunt recunoscute la nivel
naţional şi internaţional iar absolvenţii noaştri performează constant şi sunt
căutaţi de către angajatori;
echipele noastre de cercetare şi cele de management al proiectelor
finanţate din fonduri naţionale sau europene sunt deja experimentate şi pot
contribui la atragerea unor importante surse de finanţare a proiectelor şi
programelor noastre;
notorietatea de care se bucură facultatea noastră permite atragerea în
programele sale de formare profesională a unor specialişti din străinătate,
din mediul public şi din cel de afaceri;
spiritul de apartenenţă la valorile promovate de ASE este unul ridicat şi
poate fi serios consolidat.
1.2 Câteva provocări mai importante
a) Să rămânem una dintre facultăţile referenţiale pentru Academia de
Studii Economice.Facultatea noastră trebuie să se consolideze ca una de referinţă
la nivel naţional şi european, un areal în care se produce cunoaştere care se
valorifică şi se difuzează şi prin intermediul programelor de studii universitare; un
loc în care deciziile profesionale şi ştiinţifice aparţin şi sunt luate în mod
democratic de Consiliul Facultăţii; un spaţiu universitar în care responsabilitatea
este un mijloc prin care se susţine şi se garantează calitatea tuturor activităţilor
desfăşurate. Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale trebuie să promoveze
deschiderea către celelalte facultăţi din ASE, să colaboreze în cadrul Asociaţiei
Facultăţilor de Economie din România şi să promoveze un proces îmbunătăţit de
profesionalizare. Promovarea exigenţei la nivelul selectării studenţilor,
studenţilor–doctoranzi şi a personalui didactic şi de cercetare trebuie să se facă în
mod coerent şi pe baza unor metodologii moderne aplicate consecvent. Pentru a
reuşi trebuie să îmbunătăţim calitatea programelor de studii oferite, să luăm la timp
măsurile adecvate, să valorificăm potenţialul tuturor colegilor, să acţionăm
concertat, să delegăm atribuţiile ca semn al încrederii. Principala cale de urmat
este să îndeplinim standardele referenţiale la nivel intern şi să internalizăm
5
experienţa recunoscută internaţional a studenţilor noştri şi a personalului didactic
şi de cercetare.
b) Să promovăm o dezvoltare de tip matriceal. În acest sens, devine absolut necesar:
să ne pregătim din timp pentru cea mai bună poziționare a celor două
departamente care aparţin facultăţii, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
să scoatem la admitere toate programele de studii pentru care avem acreditare
şi să le supunem astfel testului relevanţei pentru beneficiarii acestora;
să gândim diferenţiat ciclurile de studii universitare, să asigurăm echilibrele
dinamice intracurriculare şi să promovăm mai ofensiv programele noastre;
să fim pregătiţi să îmbunătăţim programele noastre de studii astfel încât acestea
să cuprindă cât mai multe discipline identice sau similare cu cele mai
performante programe de studii promovate la nivel european şi internaţional;
să propunem programe de licenţă şi masterat care se pot califica pentru
parteneriate care se finalizează cu dublă diplomă, sau programe de doctorat
care promovează cotutela;
să revizuim periodic competenţele oferite de fiecare dintre programele noastre
de studii luând în considerare evoluţiile care se produc la nivelul pieţei
europene a muncii.
În funcţie competenţe necesare la nivelul pieţei va trebui: să redesenăm arhitecturile
curriculare și să îmbunătăţim conţinutul disciplinelor, metodele de predare și personalul
didactic şi de cercetare necesar. Prin rezolvarea acestor probleme se pot creea fundamentele
reacreditării programelor de studii şi condiţiile pentru acreditarea unor noi programe de studii.
Dezvoltarea de tip matriceal este gândită ca un proiect care, odată acceptat, va trebui
obligatoriu implementat şi va fi deschis pentru un viitor care să găsească pregătită facultatea
noastră pentru orice fel de schimbare care ar apărea în mediul universitar românesc şi
european. O astfel de repoziţionare ne poate conferi o dinamică internă superioară promovând
cultura adaptării ex ante la diversele provocări cu care ne putem confrunta, condiţie absolut
necesară atunci când gândim acţiunile de colaborare la care ne propunem să participăm.
Trebuie să contribuim cu toții la conviețuirea într-o facultate care să se definească prin:
preţuirea de către noi toţi a valorilor care ne fac diferiţi în acest moment;
6
asumarea cu rigoare a provocărilor care decurg din descentralizarea deciziei
către facultăţi şi departamente;
funcţionalitate gândită pentru a răspunde cerinţelor beneficiarilor programelor
noastre;
diversitatea şi creşterea atractivităţii programelor de studii;
arhitecturi curriculare îmbunătăţite continuu;
un număr mare de cadre didactice care au acumulat experienţă internaţională
şi sunt reputaţi pe plan naţional şi internaţional;
un accent special pus pe componenta extracurriculară în formarea studenţilor;
participarea noastră la cât mai multe reţele ştiinţifice referenţiale la nivel
european;
activităţi ştiinţifice recunoscute la nivel internaţional;
un personal didactic şi de cercetare participant activ la procesele
organizaţionale, dedicat valorilor universităţii şi bine motivat.
2. Creşterea notorietăţii ştiinţifice
2.1 Un climat ştiinţific definit prin rigoare şi exigenţă
Trăim într-o societate bazată nu doar pe cunoaştere ci şi pe creativitate, ceea ce
înseamnă că activele intangibile devin esenţiale, inovaţia este la ordinea zilei, iar producerea
şi diseminarea cunoaşterii sunt cheile progresului economic şi social. Cu alte cuvinte,
cercetarea devine o investiţie strategică. Funcţia economică a cercetării ştiinţifice este tot mai
clar recunoscută de autorităţile publice responsabile, de mediul economic şi social, de opinia
publică chiar dacă efectele practice ale acesteia nu sunt decât parţial internalizate. În
facultatea noastră funcționează trei centre de cercetare acreditate, se derulează un mare număr
de proiecte de cercetare obţinute prin competiţie, există o serie de parteneriate cu mediul
economic și social şi sunt create fundamentele pentru a performa în cercetarea economică de
cea mai bună calitate. Trebuie să ne preocupe faptul că, numărul de membri ai comunității
noastre universitare care întrunesc criteriile de eligibilitate pentru a participa la competiţiile
naţionale organizate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare este încă mic în raport cu
potenţialul de care dispunem, participarea noastră la marile reţele europene de cercetare
rămâne modestă, iar în materie de performanţă profesională şi ştiinţifică avem încă multe
7
lucruri de făcut. Va trebui să promovăm ideea că notorietatea ştiinţifică nu se poate construi
doar pe baza numărului de articole publicate, ci, mai ales, pe baza recunoaşterii calităţii
ideilor conţinute de către mediul academic de ţinută şi de către omologi în materie de
excelenţă ştiinţifică. Capacitatea noastră de a performa la nivel european şi internaţional
depinde de continuitatea cu care alimentăm portofoliul de cunoaştere în domeniul economiei
şi afacerilor internaţionale.
Trebuie să înțelegem cu toții că activitatea de cercetare științifică de înaltă calitate
necesită specialişti dedicaţi, inovatori şi bine motivaţi, fiind una intensivă în resurse umane şi
financiare, dar şi în capabilităţi logistice. Cercetarea este un domeniu în care prestigiul se
obţine greu dar se păstrează și mai greu, iar notorietatea se verifică în timp. Între criteriile cu
care se cuantifică reputaţia profesională şi cele cu care se exprimă cea ştiinţifică pot exista, în
timp, diferenţe chiar notabile. Acesta este motivul pentru care echipa de conducere de la
nivelul facultăţii, cele ale departamentelor, conducerile centrelor de cercetare trebuie să
găsească urgent echilibrul optim între nevoia de performanţă ştiinţifică obligatorie pentru
locul programelor noastre de studii în clasamentele naţionale şi internaţionale şi aspiraţiile
ştiinţifice personale ale fiecărui membru al comunităţii noastre universitare. În procesul de
consacrare a ambiţiilor noastre în materie de cercetare ştiinţifică va trebui să adoptăm decizii
inteligente, chiar dacă uneori se vor dovedi dificile, şi să ne asumăm consecinţele alocării
resurselor necesare acestui deziderat.
2.2 O logică bazată pe proiecte şi echipe de cercetare stabile
Dezideratele în materie de cercetare ştiinţifică cuprinse în Contractul de management
încheiat de către Rector cu Senatul universitar trebuie să ne oblige şi să ne mobilizeze şi pe
noi. Filozofia specifică va fi una bazată pe alocarea resurselor prin competiţie folosind ca
instrument proiectele câştigate de către cercetătorii din facultatea noastră. Activitatea noastră
de cercetare va depinde de capacitatea de a câştiga proiecte de cercetare, obligatoriu realizate
în parteneriat cu alte centre de cercetare din ţară, dar mai ales din străinătate, de participarea
la reţelele tematice de cercetare avansată, consacrate la nivel european, de acceptarea noastră
în reţelele europene bazate pe excelenţă profesională şi ştiinţifică. Prin urmare, parteneriatele
pe care le vom promova vor fi validabile şi prin măsura în care servesc acestor deziderate.
Unul dintre deziderate este să organizăm anual la nivelul facultăţii o conferinţă ştiinţifică cu
largă participare internaţională care să fie indexată în nomenclatoarele referențiale la nivel
8
internaţional. Mai mult, în conformitate cu procesul de descentralizare a deciziei către
facultăţi şi departamente va trebui să dăm dovadă că suntem pregătiţi să atragem resurse şi să
le cheltuim raţional pe cele alocate. Atragerea prin competiţie a fondurilor destinate cercetării
depinde de capacitatea noastră de a elabora şi promova proiecte de cercetare care se înscriu în
tendinţele naţionale şi europene în planul cercetării socio-umane. Pentru aceasta vom organiza
anual la nivelul facultăţii 8 sesiuni de dezbatere şi consultanţă care să aibă ca obiect
perfecţionarea membrilor comunităţii noastre universitare în materie de scriere de
proiecte la competiţiile lansate în programele naţionale de cercetare.
Derularea activităţii de cercetare sub forma unor proiecte ştiinţifice scoate în evidenţă
capacitatea noastră de anticipare şi abilitatea de a reacţiona cu rapiditate la oportunităţile care
apar. Devine obligatoriu să dispunem de mecanismele motivaționale care să îi determine pe
membrii comunității facultății:
să se implice în echipe complexe de cercetare interdisciplinară;
să identifice direcţiile majore în care se vor lansa cereri de proiecte de valori mari;
să pregătească anticipativ câte un portofoliu de proiecte tematice;
să promoveze parteneriatele ştiinţifice şi să participe la reţelele tematice naţionale şi
europene;
să finalizeze aplicaţiile, să le depună la timp şi să urmărească aspectele de natură
contractuală.
Vom demara demersurile pentru crearea unui centru propriu pentru transferul de
cunoaştere, conform bunelor practici internaţionale, care să se ocupe cu protejarea
proprietăţii intelectuale, diseminarea contractuală a cunoaşterii realizate în cadrul proiectelor
noastre de cercetare şi cu valorificarea acesteia în avantajul cercetătorilor noştri. În materie de
cercetare, conducerea facultăţii va trebui să se preocupe de:
Constituirea unui colectiv de experţi care să identifice axele prioritare de cercetare
ştiinţifică în domeniile pentru care personalul nostru didactic şi de cercetare are
competenţa necesară şi obiectivele de urmărit în materie de publicistică ştiinţifică;
Modul în care pot fi stimulaţi membrii comunităţii universitare care participă la
organismelor decizionale în materie de ştiinţă la nivel naţional şi european, sunt
evaluatori de proiecte de cercetare sau promovează valorile ştiinţifice ale facultăţii
la nivel naţional şi internaţional ;
9
Axele principale de cercetare care vor deriva din nevoile viitoare ale instituţiilor
publice şi firmelor şi care se vor transforma în oportunităţi contractuale pentru
cercetătorii din facultatea noastră.
Vom urmări cu consecvență ca, dezideratul de promovare a cercetării pe baze
contractuale să nu se facă în detrimentul altor modalităţi prin care se creează şi se diseminează
cunoaşterea. Ne propunem să sprijinim mai substanţial revistele editate de către colective de
redacţie formate din membri ai comunităţii noastre pentru a-şi spori notorietatea la nivel
internaţional şi a găzdui în paginile lor rezultate ştiinţifice de relevanţă ale membrilor
comunităţii noastre universitare. Va trebui să contracarăm efectul pervers pe care îl poate avea
asupra revistelor noastre aplicarea mecanică a criteriilor naţionale de evaluare a
performanţelor profesionale şi ştiinţifice ale personalului, respectiv descurajarea publicării în
revistele proprii şi în limba română. O zonă de mare importanţă pentru activitatea de cercetare
ştiinţifică la nivelul facultăţii noastre va deveni cercetarea de tip doctoral, aceasta fiind astfel
desfăşurată încât să se promoveze exigenţa pentru calitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute de
către doctoranzi. Mai mult, pentru că avem un număr în creştere de cadre didactice asociate,
vom propune consiliului facultăţii acele linii metodologice pentru selectarea acestor cadre
didactice care desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică sub auspiciile facultăţii noastre,
promovează colaborarea cu mediul de afaceri şi sprijină manifestări profesionale şi ştiinţifice
organizate sub patronajul facultăţii noastre. Vor trebui stimulate echipele mixte de cercetare
compuse din cercetători aparţinând unor domenii apropiate de ştiinţă şi din cercetători seniori
împreună cu cei juniori pentru a promova proiectele de cercetare interdisciplinară şi abordarea
unor teme de cercetare mai complexe. Vor fi promovate proiectele de cercetare realizate
împreună cu institutele de cercetare, sub egida Academiei Române şi contractele de cercetare
finanţate de către mediul economic privat. Va trebui să promovăm curajos ideea de Catedră
de formare profesională şi/sau de cercetare finanţată de către marile companii, entităţi
organizaţionale integrate corect în structurile de cercetare preexistente şi a căror funcţionare
va trebui să fie una transparentă şi eficientă.
2.3 Mijloace consolidate de cercetare ştiinţifică
Gestiunea portofoliului de proiecte de cercetare devine un proces din ce în ce mai
profesionist necesitând răspunsuri strategice şi acţiuni tactice noi. Cu toate realizările
indiscutabile în acest domeniu, credem că mai sunt multe lucruri de îmbunătățit, mai ales că
10
vom asista la trecerea către o altă generaţie de proiecte de cercetare la nivel european şi la o
nouă filozofie operaţională la nivel naţional. Devine imposibil şi redundant ca un cercetător
sau o echipă de cercetare să gestioneze logistic un proiect şi să facă, în acelaşi timp, o
cercetare de cea mai bună calitate. În acest sens, pentru derularea profesionistă a contractelor
de cercetare, voi susţine în cadrul Consiliului de administraţie crearea, în universitate, a mai
multor unităţi executive, pentru unul sau câteva centre de cercetare, care să lucreze în
coordonarea Unităţii Executive pentru Managementul Cercetării Ştiinţifice şi care să ofere
serviciile de gestionare logistică a proiectelor de cercetare.Pornim de la convingerea că o
cercetare de nivel înalt se poate obţine numai dacă centrele de cercetare vor juca un rol mult
îmbunătăţit la nivelul departamentelor din care fac parte. În cadrul departamentelor din care
fac parte, aceste centre de cercetare pot deveni şi centre de resurse pedagogice care să
răspundă cerinţelor exprimate de fiecare dintre programele noastre de studii. Organizarea de
tip matriceal se va concretiza şi printr-un rol redefinit al centrelor de cercetare care pot oferi
servicii suport nu doar pentru activitatea de cercetare ştiinţifică ci şi pentru cea de inovare,
consultanţă, asistenţă de specialitate, consiliere etc. Vom sprijini relaţionarea structurată între
centrele de cercetare care funcţionează în facultatea noastră şi cele din alte facultăţi astfel
încât:
să se facă schimb de experienţe avansate;
să se remită reciproc bunele practici;
să se maximizeze sinergia în plan ştiinţific;
să se evite paralelismele tematice şi să se folosească mai eficient resursele disponibile.
În acest sens, voi susține în Consiliul de Administrație demersurile necesare pentru
asigurarea capabilităţilor logistice pentru toate centrele noastre de cercetare.
Îndrumarea ştiinţifică a doctoranzilor şi orientarea lor către cercetarea de cel mai înalt
nivel devine o preocupare de esenţă a acestui program managerial. Va trebui să ne pregătim
corespunzător pentru acreditarea şcolii doctorale de economie şi afaceri internaţionale şi
pentru organizarea unei noi şcoli doctorale în domeniul lingvisticii şi comunicării
interculturale, pentru anticiparea axelor strategice referenţiale pentru cercetarea ştiinţifică
astfel încât şcolile noastre doctorale, dar şi conducătorii ştiinţifici, să câştige un număr cât mai
mare de grant-uri de cercetare doctorală. Va trebui să selectăm cei mai performanţi doctoranzi
şi să sporim producţia ştiinţifică realizată de echipele compuse din conducătorii de doctorat,
doctoranzii selectaţi şi comisiile de îndrumare a acestora. Trebuie să regândim urgent
11
masteratele pe care acum le numim de cercetare, să le reconfigurăm eficient, să le pregătim
pentru acreditare şi să le integrăm în şcolile doctorale pentru a asigura conexiunile
profesionale şi ştiinţifice ale acestora cu programele de doctorat. Activitatea noastră de
cercetare trebuie să fie şi mai bine cunoscută şi recunoscută la nivel naţional şi internaţional.
În acest sens, propun ca activităţi:
Editarea unui Buletin al cercetării ştiinţifice din facultatea noastră, cu diseminare în
ţară şi în străinătate, care să cuprindă anual sinteza producţiei ştiinţifice realizate de
centrele de cercetare şi de şcoala noastră doctorală;
Organizarea anuală a unei conferinţe a cercetării ştiinţifice din facultatea noastră la
care să fie invitaţi reprezentanţii entităţilor publice naţionale responsabile cu
cercetarea, cei ai asociaţiilor profesionale şi ştiinţifice naţionale sau străine şi ai
marilor companii cu care s-au contractat proiecte de cercetare aplicativă;
Consacrarea unei colecţii de Working papers, publicate on-line, în cel puţin două
limbi de circulaţie internaţională;
Sprijinirea financiară a revistelor care sunt editate de colective redacţionale la care
participă membri ai comunităţii universitare din facultatea noastră.
O problemă căreia va trebui să îi acordăm o atenţie în creştere este cea a cercetătorilor
străini care participă la proiectele noastre de cercetare şi a profesorilor invitaţi în cadrul
programelor noastre de studii. Pentru că numărul acestor specialişti va creşte în anii următori,
va trebui să propunem consiliului de administraţie proiecte de metodologii care să rezolve
aceste aspecte sensibile.
2.4 Atragerea şi păstrarea tinerelor talente
Cercetarea ştiinţifică trebuie să fie pregătită încă din ciclul de studii universitare de
licenţă. În acest sens, organizarea riguroasă a manifestărilor profesionale şi ştiinţifice la care
să participe studenţii noștri este esențială. Vom lansa colecţia de working papers publicate
de studenții facultății noastre care va apărea anual în 6 ediţii (fiecare conținând un
număr mediu de 25 de lucrări).
Internaţionalizarea cercetării asigură şi o redirecţionare către teze de doctorat în cotutelă
internaţională care vor avea un efect multiplicator important pentru atragerea în programele
noastre doctorale a unor tineri din străinătate, pentru obţinerea de surse adiţionale de finanţare
şi pentru promovarea schimbului de cercetători. Va trebui să încurajăm şi să sprijinim
12
mobilitatea internaţională a tinerilor noştri cercetători pentru ca aceştia să petreacă perioade
mai lungi de documentare la universităţi sau centre de cercetare de prestigiu din străinătate.
Proiectele noastre de cercetare vor trebui să promoveze valori cum ar fi: deschiderea externă,
decuplarea de rutină, relansarea unor proiecte de cercetare individuală, acumularea unor noi
experienţe în materie de organizare universitară.
În cadrul şcolii doctorale se va susţine procesul de organizare a unor ateliere de lucru la
care să se înveţe cum se face documentarea ştiinţifică de calitate, cum se relaţionează în
cadrul unor echipe complexe de cercetare, cum se redactează modern o teză de doctorat. Ne
propunem să organizăm 14 conferințe, seminarii, ateliere de lucru dedicate tinerilor
cercetători din cadrul facultății în scopul partajării și dezvoltării cunoașterii.
Tinerii cercetători trebuie sprijiniţi să participe la cele mai pretenţioase conferinţe
internaţionale şi să aibă acces la cele mai relevante reviste de specialitate. Pe baza unor criterii
riguroase şi a unor proceduri transparente de atribuire se poate folosi practica semestrului de
cercetare sau a anului sabatic pentru realizarea unor proiecte de cercetare de mare
complexitate, naţionale sau internaţionale. Trebuie să creăm la nivelul facultăţii un fond
destinat premierii cercetătorilor, îndeosebi a celor mai tineri, care publică în reviste cu mare
relevanţă pe plan internaţional.
Acest proces trebuie să fie unul descentralizat la nivelul centrelor de cercetare sau al
şcolilor doctorale şi făcut în condiţii de transparenţă şi rigoare. Contribuţia membrilor
comunităţii din facultatea noastră la menţinerea statutului ASE de universitate de cercetare
avansată şi educaţie trebuie să fie una din ce în ce mai consistentă. De aceea, în procesul de
evaluare a performanţelor profesionale şi ştiinţifice, departamentele facultăţii trebuie să ia în
considerare participarea personalului didactic şi de cercetare la manifestări profesionale şi
ştiinţifice referenţiale pe plan internaţional, cărţile şi alte materiale didactice elaborate şi
publicate, numărul de articolele publicate. În termeni cantitativi, indicatorul de performanţă
este 12 articole în reviste/publicații ISI din străinătate participante anual la concursul de
premiere organizat la nivelul ASE. De asemenea, ne propunem ca numărul de cercetători
din cadrul facultății afiliați la polii de cercetare interdisciplinară de excelență să fie
minimum 57.
După patru ani de mandat echipa de management a facultăţii îşi doreşte să ne referim la
Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale ca la un areal ştiinţific modern definit prin:
13
un număr de publicaţii semnificativ îmbunătăţit în toate domeniile ştiinţifice care ne
interesează;
un climat profesional şi ştiinţific care atrage şi stabilizează oamenii talentaţi;
mecanisme organizaţionale simple, eficiente şi suportive pentru proiectele de
cercetare;
creşterea remarcabilă a numărului de contracte de finanţare cu companiile, asociaţiile
profesionale şi fundaţiile non-profit;
reţea internaţională de parteneriate ştiinţifice la care să participe toţi membrii
comunităţii noastre profesionale şi ştiinţifice.
3. Internaţionalizarea activităţilor şi acţiunilor noastre
3.1 Dimensiunea strategică
Facultatea noastră a avut încă de la înfiinţarea sa, în anul 1974, cea mai ridicată expunere
internaţională şi cel mai înalt coeficient de deschidere către mediul extern, naţional şi
internaţional. Şi în anii viitori, ar trebui să înțelegem și mai clar imperativul luării în
considerare a obligaţiilor care ne vor reveni dar şi a oportunităţilor care vor deriva din
Strategia „Europa 2020” care plasează învăţământul printre obiectivele sale de referinţă. La
nivel european, internaţionalizarea este considerată mai importantă decât asigurarea calităţii
ceea ce trebuie să ne dea de gândit în următoarea perioadă. Calea principală de urmat este cea
a elaborării şi implementării unei strategii de internaţionalizare a activităţilor profesionale şi
ştiinţifice derulate în cadrul facultăţii noastre. Voi înainta Consiliului facultăţii un program de
internaţionalizare a acţiunilor noastre care să aibă ca elemente pivot:
obiectivul strategic al acestei internaţionalizări,
identificarea ţintelor pe termen mediu şi lung urmărite prin programele de mobilitate;
elaborarea unei prioritizări a arealurilor regionale ţintă;
numărul studenţilor preconizat a fi susţinut, la nivelul fiecărui ciclu de studii
universitare, pentru a participa la programe de mobilitate internaţională;
tipul de acord de colaborare cel mai potrivit pentru fiecare caz în parte şi reţelele de
învăţământ superior specifice la care ne propunem să participăm.
Aceste deziderate strategice trebuie corelate obligatoriu cu:
14
modificările de natură curriculară care să faciliteze şi mai buna cunoaştere a mai
multe limbi străine;
numărul de programe de studii care întrunesc condiţiile de calitate pentru a dezvolta
programe cu dublă diplomă;
numărul de programe de studii care au integrate în arhitectura curriculară perioade
de studii în străinătate;
schemele de finanţare care pot sprijini studenţii sau tinerii cercetători care participă,
în ambele direcţii, la aceste programe de mobilitate
Pentru transpunerea în practică a acestor deziderate, ne propunem ca pe parcursul
mandatului să avem la nivelul facultății noastre:
cel puţin 4 programe de studii acreditate internaţional sau dezvoltate în parteneriat
național sau internațional;
6 programe de studii desfășurate integral în limbi de circulaţie internaţională .
3.2 Ce avem şi ce ar mai trebui să facem în mandatul 2012-2016?
Putem aprecia că, deși am desfăşurat o activitate bună de relaţionare la nivel internaţional,
nu putem fi mulţumiţi de aceasta. Pentru ca viitorul să fie unul mai ambiţios trebuie să
recunoaştem că ne-am concentrat prea mult (aproape exclusiv) pe mobilitatea studenţilor şi,
pe alocuri, şi a personalului didactic şi de cercetare, în condiţiile în care aceasta este doar una
dintre faţetele internaţionalizării. A devenit un truism faptul că, efectuarea unei părţi din
perioada de studii universitare sau a unei părţi din programul de cercetare doctorală la o altă
universitate sau centru de cercetare din străinătate, este una dintre condiţiile esenţiale ale
calităţii şi recognoscibilităţii acestor programe. Aceste expuneri internaţionale contribuie
esenţial, pentru tinerii noștri, la configurarea unui nou mod de a gândi, de a se organiza, de a
acumula noi competențe şi aptitudini, ceea ce le stimulează independenţa şi spiritul
întreprinzător.
Obiectivul managerial pentru următorii patru ani este ca minimum 5% din studenţii
din ciclul de studii universitare de licenţă şi 15% din studenţii de la ciclul de studii
universitare de masterat să efectueze mobilităţi de minimum un semestru la o altă
universitate din ţara noastră şi mai ales din străinătate. Suntem conştienţi că realizarea
acestui obiectiv îndrăzneţ, dar absolut necesar, depinde şi va trebui să ţină seama de adaptările
treptate pe care trebuie să le facem la nivelul arhitecturilor curriculare ale programelor de
15
studii şi de resursele financiare şi logistice disponibile în fiecare dintre exerciţiile bugetare.
Înţelegând aceste restricţii nu putem să rămânem pasivi în raport cu trend-urile europene şi
internaţionale. Soluţia este să acţionăm proactiv, la timp, concertat şi inteligent.
Va trebui să regândim diagrama de parteneri străini şi conţinutul documentelor noastre
parteneriale concentrându-ne asupra relaţiilor cu partenerii care sunt dispuşi să se angajeze
asupra unui număr mai mare de participanţi la programele de mobilitate internaţională. Avem
potenţialul de a oferi programele noastre de studii şi în alte limbi de circulaţie internaţională
decât engleza ceea ce va spori considerabil şansele de a antama mai multe contracte de
mobilitate de tip ERASMUS. Armonizarea arhitecturilor curriculare ale programelor noastre
de studii cu cele ale facultăţilor pe care le dorim partenere va simplifica procesul de mobilitate
şi va mări şansele de a creşte numărul de participanţi la aceste programe.
Realizarea obligatorie a unor stagii de practică sau de documentare va trebui puternic
încurajată, susţinută şi recunoscută de către departamentele din facultatea noastră. În acest
proces, un rol esenţial poate fi jucat de către partenerii noştri din lumea afacerilor şi de către
absolvenţii facultăţii noastre. Pentru că pentru mulţi dintre studenţii noştri aceste stagii în
străinătate sunt foarte dificil de susţinut financiar, va trebui să accesăm prioritar acele direcţii
majore de intervenţie finanţate prin fondurile europene (îndeosebi prin POS DRU) care
finanţează acest gen de activităţi. Avem o experienţă sustenabilă în această direcţie şi o putem
folosi şi îmbunătăţi.
3.3 Măsurile şi mecanismele funcţionale aferente
Este necesar ca demersurile noastre focalizate către internaţionalizare să fie generalizate şi
profesionalizate şi să se bazeze pe toate forţele de care dispunem şi pe care încă nu le folosim
la întreaga lor valoare. Internaţionalizarea este un deziderat care trebuie slujit de către toţi
membrii comunităţii universitare, nefiind doar sarcina conducerii executive a facultăţii şi a
serviciilor specializate de la nivelul universităţii. O altă cale principală a repoziţionării în
această direcţie este cea a integrării în reţelele profesionale şi ştiinţifice care operează la nivel
european şi global. Orientarea către cooperarea internaţională instituţionalizată va face să
crească vizibilitatea noastră la nivel internaţional.
Avem un potenţial foarte mare, dar nefolosit încă la justa sa valoare, de a relaţiona şi cu
facultăţile din ţările vecine şi a desfăşura cu acestea acţiuni cum ar fi: programe comune de
16
studii universitare, centre comune de cercetare sau centre de competenţă. În acest demers
trebuie să gestionăm adecvat riscul comercialităţii şi pentru aceasta trebuie să ne alegem cu
mare grijă partenerii. Paleta de programe europene care finanţează acest gen de activităţi
poate fi folosită pentru a sprijini aceste demersuri ale noastre, ceeea ce ne rămâne este să le
abordăm strategic, să ne poziţionăm tactic în raport cu acestea şi să acţionăm coerent şi
eficient.
Pentru a dezvolta această parte tot mai importantă a activităţii noastre şi a valorifica
oportunităţile care derivă din internaţionalizare, va trebui să studiem cu atenţie cadrul
reglementar intern al ASE, programele operaţionale ale conducerii instituţiei şi să contribuim
la realizarea indicatorilor de performanţă cuprinşi în contractul de management
încheiat la nivelul universităţii. Ne propunem să folosim expertiza membrilor
departamentelor noastre pentru a efectua cercetări specializate cu privire la noile direcţii de
acţiune, a identifica incidentele critice care pot deriva din noile provocări sociale şi a
recomanda răspunsuri strategice şi tactice la acestea. Prin urmare, pentru a rezona dinamic şi
eficient cu partenerii noştrii va trebui să promovăm grafice flexibile ale activităţilor noastre
profesionale şi ştiinţifice cerute de desfăşurarea, în cele mai bune condiţii, a programelor
de mobilitate.
3.4 Participarea personalului didactic şi de cercetare la procesul de internaţionalizare
Deschiderea internaţională pentru personalul didactic şi de cercetare este esenţială şi
trebuie încurajată şi susţinută la toate nivelurile şi sub toate formele (mobilitatea
doctoranzilor, participarea la reţele internaţionale tematice, perioade de cercetare efectuate
în laboratoare şi centre de cercetare de la universităţile partenere, participarea la cele mai
importante manifestări ştiinţifice organizate la nivel naţional şi internaţional, programe
post-doctorale în străinătate, acces garantat la bazele internaţionale de date şi la
publicaţiile referenţiale pentru domeniile noastre de interes, comunicarea profesională şi
ştiinţifică continuă). Va trebui să susținem în continuare masteratele destinate perfecţionării
în mai multe limbi de circulaţie internaţională. Consolidarea parteneriatelor structurate şi
durabile cu echipe de cercetare din alte ţări europene ne va permite să creştem rata de succes a
aplicaţiilor pentru participarea la marile proiecte de cercetare finanţate la nivel european.
Proiectele de cercetare doctorală derulate în cotutelă vor trebui să fie mai bine orientate pentru
17
a favoriza convergenţa de preocupări cu universităţile partenere şi a consolida relaţiile
interpersonale deja antamate.
Va trebui să ne propunem să apelăm la acreditarea internaţională a programelor
noastre de studii ceea ce va contribui la sporirea numărului de candidaţi din ţară şi din
străinătate. Tot acest proces trebuie derulat gradual prin luarea în considerare a obligaţiilor de
modificare a arhitecturilor curriculare, a costurilor aferente şi a modificărilor necesare la
nivelul structurilor organizaţionale.
La finalul acestui mandat îmi propun ca rezultatele acțiunilor noastre să se concretizeze în
experienţă internaţională pentru cât mai mulţi dintre membrii comunităţii noastre şi
dintre absolvenţii programelor noastre de studii;
capabilităţi lingvistice şi comunicaţionale îmbunătăţite pentru toţi studenţii şi membrii
personalului nostru;
prezenţă relevantă în marile dialoguri de idei şi în publicistica de înalt nivel pentru
personalul nostru didactic şi de cercetare;
condiţii profesionale şi logistice foarte bune pentru cadrele didactice invitate şi pentru
studenţii străini care studiază în facultatea noastră;
logistică ştiinţifică şi administrativă la nivelul aspiraţiilor noastre şi a ambiţiilor
internaţionale pe care le nutrim;
alianţe dintre cele mai trainice cu parteneri aleşi cu mult discernământ şi păstraţi cu
mare grijă.
În conformitate cu criteriile de performanţă asumate la nivelul universităţii, ne
propunem ca procentul cadrelor didactice din cadrul facultăţii beneficiare de
mobilităţi internaţionale să se situeze la un nivel de 62%.
18
4. Preocuparea noastră principală-programe de studii de cea mai bună calitate şi validate de piaţa muncii
Trebuie să ne mândrim cu statutul facultăţii noastre de deschizător de drumuri în domeniul
economiei şi afacerilor internaţionale dar şi în domenii noi cum ar fi cel al ştiinţelor
comunicării. Toate demersurile noastre deliberative sau manageriale trebuie să pornească de
la întrebarea de fond - ce fel de specialişti în economie şi afaceri internaţionale dorim să
oferim pieţei muncii naţionale şi europene? Un profil minimal al absolventului nostru
trebuie să cuprindă cel puţin următoarele calificative:
pregătiţi pentru o piaţă a resurselor umane tot mai exigentă;
pregătiţi pentru calitatea lor de cetăţeni activi ai unei societăţi democratice;
preocupaţi de traseul lor de carieră cât mai bine structurat, modern bazat pe un fond
profesional şi ştiinţific solid, permanent adaptabil la schimbare.
La nivelul facultăţii noastre va trebui să promovăm „învăţământul centrat pe student”
care trebuie să însemne:
Tranziţia corectă şi curajoasă dintre cel care predă şi ceea ce se predă către cel care
învaţă şi ce trebuie cu adevărat învăţat;
Redesenarea relaţiei dintre personalul didactic şi de cercetare şi beneficiarii
programelor noastre de studii astfel încât cadrul didactic să devină mai mult un
facilitator pe drumul către cunoaşterea de calitate, responsabilitatea pentru actul
formării profesionale este una partajată şi bazată pe consensualitate;
Implementarea unor procese de formare profesională în care lucrăm nu cu formaţii de
studii omogene ci cu indivizi având personalităţi variate, experienţe anterioare şi
niveluri de pregătire diferite, stiluri de învăţare şi necesităţi specifice;
Cadrul didactic trebuie să încurajeze gândirea critică promovând-o la nivelul de
componentă a procesului de învăţare, iar studentul trebuie să îşi construiască propria
schemă de înţelegere prin lectură asiduă, descoperirea raţiunii fenomenelor şi reflecţie
permanentă;
Procesul de educaţie şi formare profesională trebuie să promoveze
interdisciplinaritatea, să implice studentul în definirea conţinutului programelor de
studii şi să se centreze pe rezultatele învăţării nu pe acumulări de tip sumativ;
19
Studenţii nu trebuie trataţi ca beneficiari de servicii educaţionale sau drept clienţi într-
o piaţă a educaţionalului ci în calitatea lor de participanţi activi la un proces în care au
responsabilităţi importante pentru rezultatele la care se ajunge la finalizarea
programelor de studii urmate.
Facultatea noastră a ajuns la un nivel de maturitate care trebuie consolidat la toate
nivelurile. Astfel, propun ca dimensiunile facultăţii în termeni de număr de studenţi să se
menţină în jurul cifrei de 3690 studenţi. Distribuţia cifrei de şcolarizare va fi: 2130
studenţi la ciclul studii universitare de licenţă (din care 320 cu predare în limba
engleză); 1560 studenţi la ciclul de studii universitare de masterat (din care 325 cu
predare în limba engleză). Este indiscutabil că nu putem ignora vectorul demografic care îşi
va pune implacabil amprenta asupra programelor şi proiectelor noastre educaţionale. Avem
nevoie de o reformă curriculară astfel încât cursurile noastre să fie compatibile cu cele predate
la cele mai bune facultăţi de profil cu care vom colabora şi cu care dorim să ne comparăm fără
a ignora însă cerinţele specifice ale pieţei naţionale a muncii. Suntem obligaţi să folosim mai
bine instrumentele pe care ni le oferă Procesul Bologna – modularea la nivelul arhitecturilor
curriculare, centrarea pe rezultatele învăţării, acumularea şi transferul creditelor de studii,
suplimentul de diplomă.
Este imperios necesar să regândim portofoliul de calificări pe care le oferă programele
noastre de studii şi, în cadrul acestora, să modernizăm gama de competenţe generale,
specializate şi transversale. În acest proces complex trebuie să implicăm mai activ specialiştii
în ştiinţele educaţiei, în managementul resurselor umane, reprezentanţii mediului de afaceri,
experţi străini cu experienţă în acest domeniu. De asemenea, vom implica absolvenţii
facultăţii noastre efectuând o anchetă anuală care să culeagă opiniile acestora cu privire la
statutul obţinut pe piaţa muncii. Această anchetă, derulată în baza regulilor metodologice
ale marketingului resurselor umane, va avea la bază platforma e-alumni: comunitatea
virtuală a absolvenţilor facultăţii în care cel puţin 48% din absolvenţii facultăţii noastre
din fiecare an vor fi înscrişi. Devine o sarcină urgentă să înscriem calificările noastre în
Registrul naţional al calificărilor oferite de programele universitare. Pornind de la portofoliul
de competenţe aferente fiecărei calificări va trebui să revizuim curricumulurile (planurile de
învăţământ), să reanalizăm programele analitice ale disciplinelor şi să modernizăm, acolo
unde este cazul, conţinutul disciplinelor, metodele de predare şi componenta lor practic-
aplicativă. Va trebui să lucrăm împreună cu angajatorii pentru a elabora şi implementa
20
mecanisme de ghidare a absolvenţilor pentru ca aceştia să înţeleagă din timp exigenţele pieţei
muncii. În acest sens, ne propunem să derulăm cel puţin 5 programe de studii
universitare de masterat profesional realizate în parteneriat cu mediul economico-social.
Este necesar ca personalul didactic care lucrează la programele de studii de licenţă să fie
convins de necesitatea comunicării permanente cu mediul economic şi social. Aceasta implică
înţelegerea faptului că rata de angajare a absolvenţilor noștri depinde semnificativ de
cunoştinţele, competenţele, abilităţile cognitive şi aptitudinile dobândite la şcoală şi în afara
acesteia.
Trecerea de la licenţă la master şi apoi la doctorat trebuie făcută într-o manieră flexibilă şi
ca proces permanent, studenţii care îşi încetează studiile, la unul dintre ciclurile de studii,
trebuind încurajaţi să revină şi să le reia cât mai curând. Fiecare ciclu de studii universitare
trebuie să îşi păstreze specificităţile şi să ofere beneficii proprii clar delimitate. În acest sens,
pentru a moderniza procesul educaţional, în complexitatea şi dinamica sa, ne propunem ca
10% din disciplinele programelor de studii la nivelul facultății să se desfăşoare într-un
sistem de tip blended learning.
În ce priveşte programele de masterat trebuie să convingem, cu argumente solide,
conducerea executivă a ASE că este recomandabil să oferim pentru admitere toate programele
de studii pentru care avem acreditare pentru a vedea care sunt cerinţele potenţialilor studenţi.
La nivelul acestor programe trebuie să analizăm cu atenţie cerinţele viitoare pentru acest nivel
de formare profesională, să promovăm denumiri ale masterelor mai ofensive şi conţinuturi
curriculare mai apropiate de cerinţele beneficiarilor, discutate permanent cu reprezentanţii
principalilor angajatori. În procesul de reevaluare a ofertei noastre de programe de masterat,
conducerea facultăţii va trebui să fie pregătită să răspundă în faţa Consiliului facultăţii la
întrebări cum ar fi: ce este necesar, ce poate fi opţional, ce ar putea fi abandonat pentru o
vreme sau definitiv, ce le este cu adevărat necesar absolvenţilor pentru evoluţia lor
profesională şi personală. Evaluarea eficacităţii acestor demersuri se va realiza prin
cuantificarea gradului de satisfacţie a studenţilor noştri privind programele de studii. Ne
propunem să procedăm la reacreditarea tuturor programelor noastre de studii
universitare, conform cu noile norme ale ARACIS, contribuind astfel la menţinerea
gradului ridicat de încredere de care dispune universitatea noastră. Ne propunem ca
prin ancheta la nivelul studenţilor din cadrul facultăţii privind procesul didactic să
obţinem anual un nivel al satisfacţiei de cel puţin 75%. Îmbunătăţirea procesului didactic
21
va fi evaluat şi prin procentul de absolvire pe total programe de studii din cadrul
facultăţii care ne propunem să se situeze la nivelul de minimum 85%.
Schimbările care au avut loc la nivelul modului de organizare şi funcţionare a
programelor de doctorat ne pun în faţă sarcini foarte grele pe care şcoala noastră doctorală
trebuie să le abordeze proactiv şi integrat în prevederile Regulamentului adoptat a nivelul
universităţii. Având în vedere ultimele prevederi în materie de organizare a studiilor doctorale
trebuie să procedăm fără întârziere la realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus şi la
îndeplinirea sarcinilor care ne revin. Trebuie să procedăm de urgenţă la pregătirea acreditării
şcolii doctorale, proces care ne obligă la câteva repoziţionări. Trebuie să facem toate
demersurile pentru ca, un număr cât mai mare de cadre didactice din facultatea noastră să
finalizeze procedurile de abilitare întărind astfel potenţialul şcolilor noastre doctorale. Şcoala
doctorală de economie şi afaceri internaţionale trebuie să îşi elaboreze, în cel mai scurt
timp, proiectul de regulament de funcţionare pentru a putea fi avizat de Consiliul Facultății
şi înaintat spre aprobare senatului universitar. În termen de 60 maximum de zile de la
demararea proceselor elective la nivelul universității, trebuie finalizate procesele de
desemnare a structurilor de conducere ale şcolii doctorale de Economie si afaceri
internaţionale.
5. Politici şi programe în materie de capital intelectual
Este evident că în comunitatea noastră s-a înţeles demult că am trecut de etapa resurse
umane şi am trecut în cea a capitalului uman şi chiar mai sus în cea a capitalului intelectual.
Acest program se înscrie în priorităţile asumate de conducerea executivă a ASE şi
vizează la nivelul facultăţii sprijinirea Consiliilor departamentelor să promoveze politici
centrate pe abordarea strategică a capitalului intelectual şi pe scheme antrenante de
motivare a capitalului intelectual (având ca pivot de bază un pachet motivaţional diversificat
şi accesabil în funcţie de performanţa profesională şi ştiinţifică). Este indiscutabil că o cultură
a calităţii, pe lângă cadrul reglementar de cea mai bună calitate, pe lângă structuri
instituţionale elaborate în conformitate cu preceptele managementului modern, are nevoie în
primul rând de oameni calificaţi, dedicaţi valorilor universităţii noastre şi bine motivaţi. Este
cert că în următoarea perioadă se va permite angajarea de personal astfel încât să poată fi
completate schemele de personal la nivelul cerinţelor organizaţionale şi al legislaţiei în
22
vigoare. În acest proces va trebui să prevaleze raţionalitatea, flexibilitatea în gândire,
competenţa şi adeziunea la valorile universităţii noastre.
Voi propune Consiliului facultăţii adoptarea unor decizii în conformitate cu care, la
nivelul fiecărui departament, să fie elaborate politici specifice în materie de capital uman,
reguli clare de desfăşurare a procesului de promovare a personalului didactic şi de cercetare şi
mecanisme echitabile de evaluare periodică a performanţei profesionale şi ştiinţifice a fiecărui
membru al comunităţii noastre. Va trebui să apelăm la specialişti în managementul resurselor
umane pentru a stabili corect profilurile posturilor noastre şi a face procesul de recrutare mai
coerent şi mai eficace. Cred cu convingere că o resursă umană de calitate şi bine motivată
material şi moral gândeşte internaţional, raţional, curajos facilitând procesul de repoziţionare
strategică, oricât de dificil ar părea acesta. Voi promova o cultură organizaţională în care
valoarea principală va fi libera exprimare a opiniilor fără nicio teamă de consecinţele acestei
atitudini, convins fiind că soluţiile cel mai bune sunt rodul unor dezbateri deschise la care pot
participa toţi membrii comunităţii universitare. Cultura dialogului permanent şi a informării
continue şi transparente va contribui la realizarea obiectivelor pe care ni le propunem.
Trebuie să înţelegem că în acest proces de repoziţionare fiecare dintre membrii
comunităţii universitare este, în egală măsură, prestator de servicii şi utilizator al acestora.
Plec de la premisa că directorii departamentelor noastre vor deveni facilitatori şi vor contribui
la animarea colectivelor pe care le conduc şi la consacrarea convingerii că se poate acţiona şi
transparent, corect şi nediscriminatoriu.
Contribuţia resursei umane din facultatea noastră la realizarea indicatorilor de performanţă
asumaţi la nivelul Academiei de Studii Economice se va concretiza în cresterea cu 20%
anual a punctajului mediu obtinut pe cadrul didactic calculat in 2011 pe baza
principalilor indicatori din metodologia de clasificare a universitatilor si ierarhizarii pe
domenii - scor relativ de influenta anual/persoana = 0,07.
O componentă a procesului de repoziţionare a facultăţii în raport cu exigenţele care derivă
dinspre mediul economic şi social, ne obligă să îmbunătăţim componenta partenerială a
activităţilor noastre. În acest sens, deschiderea către dialogul cu actorii reprezentativi ai
mediului de afaceri din ţara noastră este esenţială. Ca indicatori de performanţă, în acest sens,
ne propunem:
numărul de participări la evenimente organizate în cadrul rețelelor/asociațiilor
profesionale - minimum una pe an;
23
numărul de afilieri la noi rețele/asociații profesionale - 5 pe fiecare an;
numărul de parteneriate cu mediul de afaceri și social dezvoltate la nivelul
facultății - 25 pe an;
numărul de evenimente organizate cu mediul de afaceri și social la nivelul
facultății – 2 anual;
număr de celule active – 4.
În mandatul 2012-2016, doresc să convieţuim într-o facultate în care:
există o structură organizatorică modernă, funcţională şi eficientă;
infrastructura este una accesabilă şi sinergică pentru obiectivele noastre strategice;
procedurile operaţionale sunt mult simplificate, transparente şi neredundante;
avem un mecanism funcţional de gestionare a capitalului intelectual (cariere, posturi,
remunerare, recrutare, formare continuă);
promovăm condiţii de motivare a personalului mult îmbunătăţite;
este cultivat un solid sentiment de apartenenţă la familia REI, indiferent de postul
ocupat.
6. Studenţii –membrii activi ai comunităţii facultăţii
De la momentul la care sunt liceeni şi oscilează în privinţa traseului profesional pe care îl
vor urma şi până la absolvire, tinerii beneficiari ai programelor noastre de studii sunt active
intelectuale valoroase înspre care trebuie canalizate cvasitotalitatea preocupărilor noastre
strategice.
În tot acest proces sunt esenţiale două repere: consilierea şi orientarea profesională a
studenţilor nou admişi la ciclul de studii universitare de licenţă și relaţiile noastre cu actorii
mediului economic şi social pentru a oferi programe de internship moderne şi utile şi a
asigura o rată ridicată de succes la angajare după absolvirea programelor noastre de studii.
Aceste două repere strategice vor trebui tratate agregat cu largul concurs al tuturor membrilor
comunității universitare a facultății noastre. Pe baza unei analize profesioniste a cerințelor
diverselor categorii de stakeholders, va trebui să ne pregătim mai bine pentru a răspunde
exigenţelor care vin din direcţia companiilor, elevilor de liceu, a părinţilor acestora, a cadrelor
24
didactice din învăţământul preuniversitar, al societăţii civile şi îndeosebi al organizaţiilor non-
guvernamentale care se ocupă de problemele tinerilor cu nevoi speciale.
Imi propun să sporească semnificativ ponderea disciplinelor opţionale în cadrul
arhitecturii noastre curriculare și pentru aceasta devine obligatorie crearea unor condiţii
îmbunătăţite pentru prezentarea prealabilă detaliată a acestora, astfel încât opţiunea studenţilor
să se facă pe baza unor informaţii complete legate de contribuţia fiecărei discipline la
portofoliul de competenţe aferente calificărilor universitare.
Înţelegem că un învăţământ universitar modern, în care prevalentă este învăţarea,
presupune lucrul în echipă, realizarea unor proiecte la care să participe mai mulţi studenţi,
chiar de la mai multe programe de studii. Pentru ca acest deziderat să fie fezabil este necesar
să asigurăm condițiile pentru promovarea lucrului în echipă astfel încât studenţii să fie mai
bine pregătiţi pentru tranziţia de la şcoală la viaţa activă. În acest sens, voi propune
Consiliului facultăţii şi, după aprobarea de către acest for deliberativ, Consiliului de
administraţie al universităţii noastre, să experimentăm o tematică a lucrărilor de licenţă şi a
dizertaţiilor de masterat astfel concepută încât să permită lucrări elaborate de grupuri de
studenţi. Voi propune Consiliului facultăţii creşterea semnificativă a numărului de discipline
care să se finalizeze cu examen oral pentru a putea promova cultura dialogului şi a testa
capabilităţile comunicaţionale ale studenţilor. În acest mod se poate colabora cu mediul de
afaceri pentru a conveni împreună astfel de proiecte, se poate asigura baza de practică unde se
va realiza documentarea, se va beneficia de tutoriatul profesionist din partea mediului
economic şi se vor obţine satisfacţii profesionale de către studenţi.
Cred că este un lucru bun că studenţii sunt proactivi şi doresc să participe la activităţile
specifice unei organizaţii complexe cum este universitatea noastră. Prin intermediul
asociaţiilor lor, studenţii vor fi implicaţi activ în procesul de dezbatere a tuturor proiectelor şi
programelor profesionale, ştiinţifice, de parteneriat intranaţional şi internaţional şi
infrastructurale pe care le vom pregăti pentru a fi înaintate spre aprobare consiliului facultăţii.
Ne propunem să organizăm în fiecare trimestru câte o reuniune de lucru la care să
participe studenţii facultăţii noastre.
Vom întreprinde toate demersurile pentru ca activităţile extracurriculare să îşi
regăsească importanţa cuvenite în procesele de formare profesională şi vom reflecta aceste
activităţi în documentele şcolare care permit acest lucru. Studenţii vor putea să contribuie la
dezvoltarea funcţiei de responsabilitate socială specifică oricărei organizaţii moderne cum
25
este Academia de Studii Economice. De asemenea, comportamentul etic la nivelul
universităţii poate fi consolidat prin acţiunile întreprinse de către asociaţiile studenţeşti.
26
top related