ocde ministerul dezvoltĂrii regionale și …
Post on 17-Nov-2021
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
OCDEMINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE și
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ATELIER de LUCRU
ROLUL INFRASTRUCTURII și al POLITICILOR în domeniul TRANSPORTULUI INTEGRAT
pentru DEZVOLTARE REGIONALĂ
înSistemul Urban Timișoara-Arad (SUTA)
Sistemul Urban Timișoara (SUT)Polul de Creștere Timișoara (PCT)
Prof. Univ. Dr. Arh. Radoslav Radu(Reprezentant RUR pe Regiunea de Dezvoltare Vest România)
Timișoara 15.06.2018
Cele 9 coridoare europene intermodale TEN-T (infrastructura de conectivitate a Europei), două (Rin-Dunăre și Orient/Mediterana –estul Europei) traversează SUTA (Timișoara-Arad): -coridorul Rin-Dunăre traversează Sistemul Urban Timișoara (SUT) -culoarul din sudul porturilor grecești are două alternative de a ajunge în Europa Occidentală: a) cel nefinalizat prin țara noastră Calafat-Caransebeș traversează SUT b) cel finalizat (abandonat de NATO) prin Belgrad studii 2015 nu traversează SUT
SUTA în context est european al infrastructurii de transport1. culoar feroviar în securitate geopolitic -Via Carpathia
2. Hub-ul SUTA la intersecția culoarului Via Carpathia cu C9 sud (Silk Road) Calafat – Deveselu-București-Kogălniceanu (studii CCCUPT 2015)
SUTA= Timișoara-hub pasageri/marfă aerian/feroviar/rutier;
Arad-hub pasageri/marfă feroviar/rutier;Periam-hub marfă naval
EFECTELE asupra EU al CULOARELOR de TRANSPORT EUROPENE marfă/pasageri
(Rin-Dunăre și Orient/Mediterana –estul Europei)
asupra TIMIȘOAREI, PCT, SUT, SUTA în NOUL CONTEXT GLOBAL studiu 2010
- SUT între Orașele și Sistemele Urbane (SU) cu numărul cel mai mare de navetiști din România 2011 -Navetismul în SUTA –verde 0%, galben 50%, roșu 100%
(sursa: Magnet Cities_Migration and Commuting in Romania World Bank Group – Socal, Urban, Rural & Resiliance, 2017).
(sursa1: Magnet Cities_Migration and Commuting in Romania World Bank Group – Socal, Urban, Rural & Resiliance, 2017/. (Sursa2: Danciu, 2017)
- Posibilele direcții principale de dezvoltare spațială a Polului de Creștere Timișoara (PCT) înspre Europa prin A1 învăluie firesc Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara (AITVT) (sursa: Meta van Drunen (2009) “Masterplan Timisoara 2030” (sursă: rev. Urbanismul seria Noua nr 4/2010 pg. 68);
- Direcții strategice ale dezvoltarii PCT prin care direcția principala de dezvoltare spațială este cea nord-sud prin Calea Torontalului (sursa: EXTRAS MASTERPLAN TIMISOARA din 2012).
VÎRFURILE TRANSPORTULUI RUTIERPOT FI CALMATE PRIN UTILIZARERA MOBILITĂȚII
INTELIGENTE INTEGRATE AERIANE/RUTIERE/FEROVIARE/BIKE/PIETONALE
Stațiile feroviare și navetismul în PCT-
propunere haltă (punct de secționare) la
intersecția căii ferate cu Calea Aradului.
TM gări existente-Gara de Nord și Gara de Est; punct
de secționare/haltă propunere Open Ville -Calea
Aradului cca 2km față de GN și 1,6km față de GE
Stație de interschimb transport feroviar/rutier/pietonal/velo
-punct de secționare propunere Open Ville și pietonalele
majore ce leagă Zona Centrală Cetate Timișoara, Open
Ville și CBC Piața 700
Acoperirea urbană și suburbană a sistemului TTT în DKMT-
deservire PCT cca 500.000 locuitori deservire euroregiune
cca 1 milion de locuitori-stații tramvai rază 800m urban -
gări tren rază 5km rural
PROPUNERE INVESTIȚII PUBLICE SISTEM TRAMTRENTIMIȘOARA (TTT)+TREN VITEZĂ FOARTE MARE
etapa I -DUBLARE CF TIMIȘOARA pentru 160km/h-pe traseul existent rambleu
-pe traseul existent la sol ce se ridică pe estacadăetapa II- SUPRAETAJARE CF TIMIȘOARA (160km/h)
pentru cel de peste 300km/h -culoar de 20m lățime liber
ACȚIUNI PUBLICE- PROPUNERE de TRANSFORMARE a REȚELEI RADIAL-INELARĂ ce blochează orașul,într-o REȚEA SEMIRETICULARĂ/SEMIRADIAL-INELARĂ prin DUBLAREA RADIALELOR EXISTENTE
INTERSCHIMB PIETONAL intre transportul public periurban pe calea ferată, pe șine urban (tramvai), transportul public rutier (autobuz/troleibuz) și
rețelele pietonale/velo generate (galben); Atractori principali -dezvoltări imobiliare birouri/retail existente sau în curs de
execuție (maro) pentru traseele pietonale majore (studiu 2010)
(Sursa: Radoslav & Danciu, 2017)
STRATEGIE DE INTERVENȚIE ETAPĂ INTERMEDIARĂ - amplificarea traseelor pietonale/bike dintre ACTORII PRINCIPALI PRIVAȚII/PUBLICI
vechi și noi pot produce o REȚEA UNITARĂ de SPAȚII PUBLICE ACTIVE (RUSPA)
studiu 2017
(sursa: Radoslav R, 2017)
STRATEGIE DE INTERVENȚIE ETAPĂ INTERMEDIARĂ INVESTITIILE PRIVATE (OPENVILLE/CBC/ISHO/NOKIA) au atras
INVESTIȚII PUBLICE (realizarea inelului II ,etc) ATRACTIVITATEA dintre ACTORII PRINCIPALI PRIVAȚII/PUBLICI vechi și noi pot produce o
REȚEA UNITARĂ de SPAȚII PUBLICE ACTIVE (RUSPA) (studiu 2017)
STRATEGIE DE INTERVENȚIE ETAPĂ
după 2025 prin punerea în valoare a
terenurilor Circumvalațiuni- Calea
ferată-GARA de NORD
ACTORUL PUBLIC (prin modernizarea Căii
Ferate și a Gării de Nord) ATRAGE
ACTORII PRIVAȚIIce pot produce la rîndul lor o
REȚEA UNITARĂ deSPAȚII PUBLICE ACTIVE
(RUSPA)studiu 2018
ACȚIUNI/INVESTIȚII PUBLICE (modernizarea Căii Ferate și a GĂRII de NORD-TIMIȘOARA)
pe baza teoriei cheltuililor productive atrag
ACȚIUNI/INVESTIȚII PRIVATE în ZONĂ (PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT) studiu 2017
top related