perspectivele turismului balnear in romania
Post on 23-Dec-2015
53 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice
Specializarea ECTS
Conducător ştiinţific Student
Profuniv Untaru Elena Borosz Ionela-Monalisa
ECTS 8221
Braşov 2014
1
Cuprins
Cap 1Factori naturali de cură3
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii14
CONCLUZII16
2
Introducere
Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea
ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o
amplă dezvoltare
Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura
formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate
practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice
Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul
balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se
centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi
de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern
determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de
aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care
dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei
strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc
Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei
balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de
organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de
un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură
valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe
categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe
terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici
plante medicinale aeroionizarea
3
Apele minerale şi termominerale
Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de
izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi
termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se
leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică
complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă
rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente
chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic
termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola
mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape
carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane
Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la
contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de
cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă
pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie
de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin
care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul
german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie
chimică
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut
de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru
cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite
precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia
unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau
internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate
fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un
caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la
această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se
icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale
datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea
obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear
4
Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de
ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi
recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională
următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le
icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape
minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc
anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte
farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic
Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale
1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l
icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum
şi una dintre condiţiile redate mai jos
- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl
- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii
minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative
cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu
mangan aluminiu
- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l
1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt
denumite plate
- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă
caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale
peste 38ordm C
- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)
Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori
semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă
efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă
clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la
criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de
analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl
5
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Cuprins
Cap 1Factori naturali de cură3
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii14
CONCLUZII16
2
Introducere
Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea
ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o
amplă dezvoltare
Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura
formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate
practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice
Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul
balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se
centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi
de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern
determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de
aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care
dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei
strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc
Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei
balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de
organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de
un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură
valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe
categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe
terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici
plante medicinale aeroionizarea
3
Apele minerale şi termominerale
Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de
izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi
termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se
leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică
complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă
rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente
chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic
termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola
mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape
carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane
Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la
contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de
cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă
pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie
de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin
care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul
german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie
chimică
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut
de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru
cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite
precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia
unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau
internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate
fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un
caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la
această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se
icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale
datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea
obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear
4
Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de
ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi
recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională
următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le
icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape
minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc
anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte
farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic
Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale
1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l
icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum
şi una dintre condiţiile redate mai jos
- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl
- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii
minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative
cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu
mangan aluminiu
- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l
1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt
denumite plate
- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă
caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale
peste 38ordm C
- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)
Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori
semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă
efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă
clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la
criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de
analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl
5
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Introducere
Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea
ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o
amplă dezvoltare
Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura
formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate
practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice
Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul
balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se
centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi
de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern
determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de
aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care
dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei
strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc
Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei
balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de
organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de
un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură
valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe
categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe
terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici
plante medicinale aeroionizarea
3
Apele minerale şi termominerale
Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de
izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi
termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se
leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică
complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă
rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente
chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic
termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola
mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape
carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane
Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la
contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de
cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă
pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie
de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin
care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul
german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie
chimică
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut
de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru
cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite
precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia
unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau
internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate
fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un
caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la
această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se
icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale
datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea
obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear
4
Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de
ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi
recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională
următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le
icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape
minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc
anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte
farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic
Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale
1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l
icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum
şi una dintre condiţiile redate mai jos
- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl
- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii
minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative
cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu
mangan aluminiu
- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l
1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt
denumite plate
- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă
caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale
peste 38ordm C
- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)
Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori
semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă
efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă
clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la
criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de
analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl
5
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Apele minerale şi termominerale
Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de
izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi
termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se
leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică
complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă
rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente
chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic
termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola
mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape
carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane
Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la
contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de
cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă
pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie
de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin
care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul
german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie
chimică
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut
de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru
cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite
precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia
unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau
internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate
fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un
caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la
această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se
icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale
datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea
obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear
4
Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de
ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi
recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională
următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le
icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape
minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc
anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte
farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic
Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale
1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l
icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum
şi una dintre condiţiile redate mai jos
- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl
- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii
minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative
cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu
mangan aluminiu
- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l
1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt
denumite plate
- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă
caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale
peste 38ordm C
- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)
Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori
semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă
efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă
clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la
criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de
analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl
5
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de
ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi
recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională
următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le
icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape
minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc
anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte
farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic
Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale
1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l
icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum
şi una dintre condiţiile redate mai jos
- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl
- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii
minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative
cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu
mangan aluminiu
- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l
1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt
denumite plate
- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă
caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale
peste 38ordm C
- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)
Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori
semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă
efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă
clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la
criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de
analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl
5
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră
sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce
a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice
specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii
de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice
este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt
icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B
Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele
caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape
de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate
icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia
activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)
oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale
sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea
soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale
Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate
pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)
fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)
Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial
hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn
nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori
găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte
conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase
carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind
administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor
biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn
tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni
bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice
sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de
aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii
vaginale
6
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale
alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale
alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei
Covasna Biborţeni Vacirclcele şa
Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite
atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite
Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi
ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie
diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In
funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor
hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu
concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone
hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind
utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn
funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut
de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii
colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi
icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru
efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor
In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice
din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja
Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali
Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi
Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice
cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare
diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111
1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg
Ca K şi sulfat
1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt
lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă
1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate
7
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc
1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul
romacircnesc al Mării Negre
1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din
staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic
Prahova (Subcarpaţii Orientali)
O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de
heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură
icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la
Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de
băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică
hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice
neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea
acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-
pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale
Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul
general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale
cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele
carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape
carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase
sulfuroase
Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola
mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana
Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate
carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile
Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel
Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai
mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri
Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa
Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)
8
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie
şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură
externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In
crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice
hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru
cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic
Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec
Malnaş Lipova şa
In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn
tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru
efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi
acordului
Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna
Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale
Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare
grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare
hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din
punct de vedere terapeutic
Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na
K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul
Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora
pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are
surse de ape termale sulfatate
Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care
predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate
icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate
Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi
Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă
pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale
acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează
eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)
9
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale
Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri
Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii
frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In
Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu
Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile
din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest
(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea
(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)
Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul
hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia
precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai
intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să
fie folosită cu precădere la sursă
Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice
carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu
mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate
ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea
afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice
cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma
crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale
aparatului respirator alergii
Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia
gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)
stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia
pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile
au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice
effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea
abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au
efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată
10
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt
Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi
Pucioasa Strunga etc
Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest
caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-
sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline
clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau
izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata
Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc
indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate
iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul
tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau
generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată
datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn
terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii
vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)
Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără
nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura
balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face
posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de
mineralizaţia apei
Nămolurile terapeutice
Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor
lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care
pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria
nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau
pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide
macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu
succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică
balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus
11
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub
influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau
după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113
Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază
solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice
(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi
minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi
carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu
şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile
organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn
nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care
predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau
mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind
constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri
1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)
acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara
Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)
1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul
unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la
contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe
organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi
(feruginos)
1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare
10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de
nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice
particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică
12
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme
Salinele
Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o
formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic
bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu
character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70
80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic
moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici
icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai
mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu
absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor
Factorii climaterici
Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatoterapie
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre
caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai
multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice
1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele
minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In
ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul
mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului
sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn
intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă
1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi
podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din
13
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear
principal
1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura
de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative
(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)
Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1
Sanse pentru viitor
1 sursa Detente Consultans
14
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana
Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)
Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical
Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala
Preocupari actuale
- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor
- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei
- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni
- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de
15
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene
Oportunitati de colaborare
bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear
bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti
bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania
bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate
bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant
bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind
2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania
16
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial
atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la
particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor
naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii
1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora
ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a
avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre
1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare
parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge
rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă
oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil
de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită
valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare
a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale
de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de
cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr
destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important
segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa
existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul
turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică
statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea
peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment
de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de
cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult
aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta
va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III
centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale
17
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii
medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de
recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de
primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi
de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive
cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale
In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici
dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din
eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn
teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs
balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează
tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de
o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn
domeniu
Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor
orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor
staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu
proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei
turistice balneare respectiv
1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care
urmează să se dezvolte
1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii
1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale
1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului
1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite
CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor
specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn
ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major
şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu
18
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante
mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru
prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel
calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei
Bibliografie
1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania
de maine Bucuresti 1995
2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti
1995
3Internet
19
- Cap 1Factori naturali de cură
- Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
- CONCLUZII
-
top related