pogonaru,bãgat în“spam”deciurezu · 5 948491 340012 8 40 5 3 2lei joi, 12 martie 2015, nr. 49...

5 948491 340012 48350

Joi, 12 martie 2015, nr. 49 (5384), anul XXIV 16 pagini2 lei

Mario Draghi:“Mãsurile BCE vorreuºi sã evite risculspiralei deflaþioniste”

Recentele mãsuri de stimulare lan-sate de Banca Centralã Europeanã(BCE) vor reuºi sã evite riscul uneispirale deflaþioniste, care ar afectamersul economiei ºi crearea locurilorde muncã, prin reducerea cheltuieli-lor de consum ºi a investiþiilor, consi-derã preºedintele instituþiei, MarioDraghi,care este de pãrere cã redresa-rea zonei euro prinde avânt.

“Redresa-rea se va ac-centua trep-tat. Sã sperãmcã aceasta seva consolida.Tendinþa deîncetinire afost depã-ºitã”, declarãpreºedinteleBCE.

La data de9 martie, Banca Centralã Europeanãa lansat programul de relaxare canti-tativã, în valoare totalã de 1.100 demiliarde de euro, care se va derulapânã în septembrie 2016. În bazaacestuia, BCE cumpãrã obligaþiuniîn sumã de 60 de miliarde de euro înfiecare lunã.

Totuºi, Mario Draghi recunoaºtecã existã riscuri legate de achiziþiile lu-nare de obligaþiuni combinate - titlurisuverane ale statelor din zona euro ºibonduri corporatiste. “Suntemconºtienþi cã mãsurile adoptate deBCE ar putea provoca anumiteriscuri la adresa stabilitãþii financia-re, dar în prezent aceste riscuri suntsub control”, afirmã Draghi. (V.R.)

DREPT COMPENSAÞII PENTRU ALDOILEA RÃZBOI MONDIAL

Grecia ameninþã cã vaconfisca bunurile germanede pe teritoriul ei

Ministrul grec al justiþiei,Nikos Paraskevopoulos,a ameninþat ieri cã va daundã verde implementãrii unei deci-zii a Curþii Supreme de la Atena,pânã în prezent neaplicatã, ce preve-de posibilitatea confiscãrii bunurilorgermane de pe teritoriul grec, dreptcompensaþie pen-tru crimele ºi pa-gubele comise denaziºti în Grecia în timpul celuide-Al Doilea Rãzboi Mondial, rela-teazã AFP, citat de Agerpres.

“Cu titlu personal, cred cã autori-zarea aplicãrii acestei decizii trebu-ie datã ºi sunt gata sã o dau”, a de-clarat oficialul grec în timpul uneidezbateri parlamentare pe tema re-activãrii unei comisii a legislativu-lui de la Atena constituite pentru in-

vestigarea crimelor comise denaziºti.

El a recunoscut totodatã cã aplica-rea respectivei decizii este, “subaspect juridic, o problemã comple-xã”, iar o hotãrâre definitivã în acestsens depinde de evoluþia negocieri-lor dintre Atena ºi Berlin, precum ºi

de avizul parla-mentului grec.

Urmaºii greci aivictimelor din Al Doilea RãzboiMondial cer de circa 20 de ani despã-gubiri statului german, dar Berlinul arefuzat mereu sã dea curs acestorsolicitãri, considerând cã problemarespectivelor compensaþii a fost so-luþionatã printr-un acord bilateral înanul 1960. (A.G.)

(continuare în pagina 4)

INTERNATIONAL

n Papa Francisc a vorbit deschis despreasasinarea sa

PAGINA 3

n Piperea: “Zona insolvenþelor va restartaeconomia”

PAGINA 4

n Rusia ar putea relaxaembargoul impusproduselor alimentareprovenite din Grecia,Ungaria ºi Cipru

PAGINA 2

n Ilias Papageorgiadis,ARBIO: „Energia dinbiomasã ºi biogaz poateatrage investiþii de500 milioane de euro”

PAGINA 11

GRAM AUR = 156,6162 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1794 RON EURO = 4,4444 RON DOLAR = 4,2059 RON

CONDUCEREA SIF5 PROPUNE DISTRIBUIREA PROFITULUI ÎNPROPORÞIE DE 73,38%

Pogonaru, bãgatîn “spam” de Ciurezul Tudor Ciurezu: “Vrem un portofoliu lichid, dar SIF Oltenia nu va vindeparticipaþii pe un euro” l “Acþionãm pentru o dezvoltare controlatã asocietãþii ºi nu pentru o lichidare controlatã”, spune preºedintele SIF5

SIF5 Oltenia propune acþio-narilor distribuirea de divi-dende de 69,6 milioane delei (15,66 milioane de

euro), reprezentând 73,4% din profi-tul din 2014, decizia urmând sã fieluatã în cadrul Adunãrii Generaleconvocate pentru 28 aprilie.

Dividendul brut pe acþiune se vasitua la 0,12 lei (faþã de 0,16 lei/ac-þiune anul trecut), reprezentând unrandament de 6,26%, calculat la pre-þul mediu de tranzacþionare din2014, ºi de 7,19%, la cotaþia de la fi-nele anului trecut.

“Am pãstrat proporþia de reparti-zare a profitului net între suma desti-natã plãþii dividendelor ºi cea rezer-vatã de cãtre societate pentru noi in-vestiþii, în scopul creãrii de plus va-loare în viitor, prin creºterea preþuluiacþiunii ºi realizarea unui portofoliueficient din punct de vedere al divi-dendelor pe care sperãm sã le înca-sãm de la companii”, ne-a declaratTudor Ciurezu, preºedintele SIF5Oltenia.

Domnia sa ne-a precizat cã SIFOltenia doreºte sã asigure acþionari-lor dividende superioare ratei

dobânzilor bancare ºi acþioneazãpentru menþinerea unui portofoliu li-chid.

“SIF Oltenia a acordat, an de an,dividende, de la înfiinþare”, a men-þionat preºedintele SIF5.

Fãrã sã pronunþe nume, declaraþiilelui Tudor Ciurezupar sã fieun rãspunsla opiniile publicate, recent, de omulde afaceri Florin Pogonaru, cu careeste în conflict de un an de zile.

“Acþionãm pentru o dezvoltare

controlatã a societãþii ºi nu pentru olichidare controlatã, aºa cum do-resc unii”, spune domnul Ciurezu,adãugând: “Suntem preocupaþi devalorificarea participaþiilor cu li-chiditate micã sau la societãþiînchise, însã nu reuºim sã gãsiminvestitori care sã le cumpere lavaloarea realã.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 3)

Bãncile din Poloniaîi ajutã pe împrumutaþiiîn franci elveþienil Acestea propun douã fonduri care ar urma sãfie co-finanþate de stat

Bãncile din Polonia vor sãînfiinþeze fonduri specialeca sã-i ajute pe clienþii cucredite ipotecare denominate înfranci, dupã ce, în luna ianuarie,moneda elveþianã s-a apreciat foartemult, potrivit Reuters.

Soluþiile prezentate, ieri, deKrzysztof Pietraszkiewicz, ºefulAsociaþiei bancare din Polonia(ZBP), implicã crearea unui fond derestructurare al ipotecilor pentru de-bitorii afectaþi de creºterea francului,dar ºi un fond de stabilizare ca sã-i

ajute pe clienþii care vor sã-ºi con-verteascã creditele în zloþi.

“Cei mai mulþi bani pentru acestefonduri ar veni dinspre sectorul ban-car”, a declarat Krzysztof Pietra-szkiewicz, adãugând cã sectorul pu-blic ar contribui cu o treime la fondul

de stabilizare, o altã treime ar veni dela bãnci, iar restul ar putea fi acoperitdin taxele deja plãtite de cãtre bãncicãtre Fondul de Garantare.

I.P.

(continuare în pagina 5)

Euro, tot mai aproapede paritatea cu dolarullMoneda unicã a pierdut 12,5% anul acesta ºiar putea consemna un declin trimestrial record înperioada ianuarie – martie 2015

Moneda unicã europeanã a conti-nuat sã scadã ieri, pe pieþele interna-þionale, raportat la cea americanã,coborând sub 1,06 dolari, în condi-þiile în care programul de relaxarecantitativã lansat sãptãmâna aceasta

de Banca Centralã Europeanã(BCE) a determinat declinul randa-mentelor obligaþiunilor suverane dinregiune la niveluri minime record.

Euro a coborât cu 1,1% la ora12.03, pe piaþa din New York,atingând un curs de 1,0577 dolari.Mai devreme, moneda împãrþitã de19 state europene a scãzut la 1,0560dolari, cel mai redus curs din 21 mar-tie 2003 pânã în prezent.

A.V.

(continuare în pagina 4)

Deputaþii au luat suflul marilorparcuri eoliene

P lenul Camerei Deputaþilorde ieri a întors la Comisia deIndustrii un proiect de legecare ar fi sprijinit marile parcurieoliene, prin emiterea unor noi de-cizii de acreditare temporarã, pânãla autorizarea lor de cãtre ComisiaEuropeanã. În lipsa acreditãrii,parcurile nu primesc certificateverzi.

Þara noastrã are instituit prin legeun sistem de sprijin al producþiei deenergie regenerabilã prin cote obli-

gatorii de certificate verzi încã din2008. Consumatorii sunt obligaþi sãplãteascã aceste certificate, iar pro-ducãtorii de energie curatã le pri-mesc pentru fiecare MWh livrat înreþea.

În 2011, legislaþia a fost amenda-tã, impunând parcurilor cu o capaci-tate mai mare de 125 MW instalaþi sãfie autorizate individual de ComisiaEuropeanã, ca sã primeascã certifi-cate verzi, conform schemei de spri-jin, pentru electricitatea livratã în

sistem. Pânã la autorizarea de cãtreComisie, autoritãþile noastre au per-mis funcþionarea parcurilor mari înbaza unor acreditãri temporare, cuvalabilitate de 2 ani.

Cum Comisia nu a autorizat nicipânã acum aceste mari parcuri, acre-ditãrile unor proiecte existente auexpirat, iar ale altora se apropie de fi-nal.

ALINA TOMA VEREHA

(continuare în pagina 5)

Pe 9 martie,BCE a lansatprogramul derelaxarecantitativã, învaloare totalãde 1.100 demiliarde deeuro.

CAMERA DEPUTAÞILOR RESPINGE CEREREA DEÎNCUVIINÞARE A URMÃRIRII PENALE

Parlamentarii îl scapã pe Borbelyl Neacºu (PSD): “În respingerea urmãririi penale a primat valoareaemotivã a discursului lui Borbely”

Dupã ce senatorii l-au scãpatpe Varujan Vosganian deurmãrirea penalã, deputaþiiau decis ieri sã respingã cererea deîncuviinþare a urmãririi penale în ca-zul lui Laszlo Borbely, fiind înregi-strate 154 de voturi “împotriva” soli-citãrii, 125 “pentru”, alte cinci voturifiind nule. Votul a fost secret, cu bile.

Liderul deputaþilor PSD MarianNeacºu a declarat, ieri, cã a primat“valoarea emotivã” a discursului luiBorbely þinut de acesta în Parlamentºi cã parlamentari din toate grupurileau votat împotriva cererii.

Marian Neacºu a declarat: “La ex-perienþa pe care o am în Parlament,opinez cã din toate grupurile politices-a votat ºi pentru, ºi împotriva încu-viinþãrii. Eu cred cã a primat, dacã vre-þi pãrerea mea personalã, valoareaemotivã a discursului domnului Bor-bely ºi cred cã probabil ºi faptul cã, celpuþin din ceea ce a precizat domnia sa,a apãrut cã demersul este unul nu foar-te bine argumentat. Cred cã asta a fostunul dintre factorii de influenþã”.

La fel ca ºi Varujan Vosganian, fo-stul ministru al Mediului Lazlo Bor-bely a declarat cã redeschiderea do-

sarului sãu privind începerea urmã-ririi penale reprezintã “un abuz clar”din partea unor procurori.

Borbely a declarat: “Stimaþi colegi,sunt perfect de acord cã justiþia tre-buie sã-ºi facã treaba ºi în mod inde-pendent, dar dupã pãrerea mea acestautodenunþ, în urma cãruia nu au fostverificate minimele informaþii con-stituie, trebuie sã o spun, e un abuzclar din partea unor procurori ºi evorba de persoane, de activitateaunei întregi instituþii. (F.A.)

(continuare în pagina 2)

ANPC VA REVENI ASUPRA PLÂNGERILOR NESOLUÞIONATE

Dunca: “Numãrul reclamaþiilor peclauze abuzive ar putea sã creascã”

Clienþii bãncilor cãrora nule-au fost soluþionate denun-þurile fãcute în baza OUG50/2010 la actele adiþionale contrac-telor de credit pot reveni cu plângerila Autoritatea Naþionalã pentru Pro-tecþia Consumatorilor (ANPC).

Marius Dunca, preºedinteleANPC, ne-a spus cã Autoritatea vareveni asupra respectivelor reclama-þii pentru a le analiza, dupã ce a revo-cat un Ordin intern al fostuluipreºedinte al ANPC, Bogdan Nica,

ce reglementa modul de abordare aplângerilor referitoare la clauzeleabuzive din contractele de împru-mut.

Conducerea ANPC ne-a explicat:“În 2010, dupã ce a intrat în vigoareOUG 50 privind contractele de cre-dit pentru consumatori, clienþii auavut la dispoziþie 90 de zile sã de-nunþe actele adiþionale ale respecti-velor contracte. Dacã în cele trei lunide zile nu fãceau acest lucru, se con-sidera cã actele adiþionale au fost ac-

ceptate tacit. Doar cã, dupã termenulde 90 de zile, au continuat sã fiedepuse plângeri care prevedeauexistenþa unor presupuse clauze abu-zive în conþinutul actelor adiþionale.Pe acest fond, în 2013, fostulpreºedinte al ANPC a dat un Ordin,care are doar valoare internã,încercându-se o delimitare a plânge-rilor venite din partea consumatorilor.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 2)

Cintezã: “Poate fi adoptatã orice soluþie cu careacþionarul bãncii este de acord”

Ca sã vedem dacã o astfel de soluþie este aplicabilã ºi sistemului nostru bancar, trebu-

ie sã-i identificãm pe cei dispuºi sã suporte costurile respective, ne-a spus Radu Gra-

þian Gheþea, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB).

(continuare în pagina 5)